Componente Mecatronice Digitale - Curs 1 PDF
Componente Mecatronice Digitale - Curs 1 PDF
Componente Mecatronice Digitale - Curs 1 PDF
Digitale
- curs -
Editia 2020
Număr ore curs: 28 ore (2 ore curs/saptamana)
Număr ore aplicaŃii (proiect + laborator): 28 ore
Numărul de credite: 5
EVALUAREA
a) ActivităŃile evaluate şi ponderea fiecăreia:
- activitate la aplicaŃiile de laborator: 20 pct.
- verificare proiect: 20 pct.
- prezenŃă la curs: 10 pct.
- examen final: 50 pct.
b) CerinŃele minimale pentru promovare:
- efectuarea tuturor lucrărilor de laborator
- elaborarea şi predarea proiectului
- obŃinerea a 50% din punctaj la verificarea finală
c) Calculul notei finale - prin rotunjirea simetrică a punctajului final.
(Conform Regulamentului studiilor universitare de licenŃă,
punctajul minim pentru promovarea unei discipline este de 50
puncte).
Cap. 1 INTRODUCERE
Cursul de „Componente mecatronice digitale” are drept obiectiv
transmiterea de cunoştinŃe despre componentele electronice
digitale şi de semnal mixt utilizate în comanda sistemelor
mecatronice.
Fig. 1.1
O alta revolutie in cadrul electronicii digitale a constituit-o trecerea
de la electronica cablata la electronica programata.
Avantajele sistemelor electronice digitale:
- prelucrare cu mare acuratete a semnalelor
- extrem de fiabile
- ieftine
In prezent, sistemele electronice digitale se folosesc in aproape toate
domeniile de activitate:
- IT
- telecomunicatii
- industria auto
- industria aeronautica si spatiala
- industria prelucratoare si extractiva
- agricultura
- in cadrul aparaturii electrocasnice
- in sfera serviciilor
- in industria militara etc.
Cap. 2 FUNCłII ŞI CIRCUITE LOGICE
2. Oricare ar fi x ∈ B si y ∈ B avem: x + y ∈ B si x · y ∈ B.
3. Operatiile “+” si “·” au urmatoarele proprietati, pentru orice x, y
si z din B:
- Sunt comutative:
x + y = y + x si x · y = y · x
- Sunt asociative
(x + y) + z = x + (y + z) si (x · y) · z = x · (y · z)
- Sunt distributive una fata de cealalta
x + (y · z) = (x + y) · (x + z) si x · (y + z) = x · y + x · z
4. Fiecare din operatiile “+” si “·” admite cate un element neutru,
notat cu 0 respectiv cu 1, cu proprietatile:
x + 0 = 0 + x = x si x · 1 = 1 · x = x, oricare ar fi x ∈ B;
5. Pentru orice x ∈ B exista un unic element notat cu cu
proprietatile:
x +principiul
x = 1 tertului exclus si
x=0
x ⋅principiul contradictiei;
se va numi inversul elementului x.
Observatii:
- daca multimea B are exact doua elemente, acestea sunt obligatoriu
elementul nul si elementul unitate, deci B = {0, 1};
- prima operatie (lege de compozitie) “+” se mai noteaza “SAU”,
“OR”, “∪”, “\/”, “#” si se numeste uzual disjunctie sau suma
logica
- a doua operatie (lege de compozitie) “·” se mai noteaza “SI”,
“AND”, “∩”, “/\”, “&” si se numeste uzual conjunctie sau produs
logic;
- a treia operatie (lege de compozitie) “‾” se mai noteaza “NU”,
“NOT”, “NON”, “ ‘ ”, “/”, “\” si se numeste uzual
complementare sau negare;
- ordinea executarii operatiilor este urmatoarea: expresiile din
paranteza, negatia, conjunctia, disjunctia;
- axiomele algebrei booleene sunt prezentate in perechi, fiecare
axioma din pereche fiind duala celeilalte – axioma duala se obtine
din cealalta inlocuind „+“ cu „·” si 0 cu 1 (si invers).
2.1.1 Proprietati ale algebrei booleene
Aceste proprietati sunt (x, y elemente oarecare din B):
x⋅y= x+ y
5. Formulele lui De Morgan
x+ y= x⋅y
2.1.2 Algebra booleana binara
Algebra booleana binara sau algebra logicii este algebra booleana
pentru care multimea B are doua elemente notate „0” (zero logic)
si „1” (unu logic).
Algebra booleana binara este acel domeniu al stiintelor matematice
care sta la baza sintezei si analizei circuitelor logice si a
sistemelor numerice in general.
a) disjunctia b) conjunctia c) complementarea
x y x+y x y x·y x x
0 0 0 0 0 0 0 1
0 1 1 0 1 0 1 0
1 0 1 1 0 0
1 1 1 1 1 1
Fig. 2.1 Simbolurile grafice si implementarea prin contacte electrice
pentru disjunctie, conjunctie si complementare logica