Licheni
Licheni
Licheni
Lichenii reprezintă simbioza între hifele unei ciuperci ascomicetă sau bazidomicetă şi o algă
unicelulară albastră sau verde.
Mediu de viaţă:-Trăiesc pe pământurile aride, pe stânci, scoarţa copacilor.
Alcătuire:-Ciuperca din structura lichenului formează un miceliu care constituie talul.
Spaţiile din interiorul micelului sunt ocupate de celulele algei verzi sau de cianobacterii.
Nutriţie:-Ciuperca extrage din pământ apa si sărurile minerale prin hife, hrănindu-se
heterotrof. Alga produce substanţele organice prin fotosinteză, hrănindu-se autotrof.
Reproducere:-Lichenii se înmulţesc asexuat prin fragmente de tal, dar şi sexuat.
Clasificare:
1. Licheni crustoşi:
Au talul sub formă de crustă ce aderă puternic de suprafaţa
substratului sau este încrustat în acesta (suprafaţa stâncilor, trunchiul
arborilor). În numeroase cazuri constituie singuri vegetaţia stâncilor
golaşe. Lichenul Galben (Xanthoria parietina)
2. Licheni rămuroşi:
Au tal lamelar, de aspectul unei frunze cu simetrie dorsi-ventrală, fixat
parţial de substrat (sol, scoarţa arborilor) cu ajutorul unor hife
asemănătoare unor rizoizi. Mătreaţa bradului(Usnea barbata)
3. Licheni tufoşi:
Au aspectul unor tufe mici, verticale sau pendule cu simetrie
radiară. Când sunt foarte lungi şi subţiri au aspect filamentos.
Lichenul renilor(Cladonia rangiferina)
4. Licheni gelatinoşi:
Talul gelatinos are aspect subţire, membranos şi foarte friabil la
uscăciune şi gros, gelatinos în stare umedă. Consistenţa talului
umed se datorează tecii mucilaginoase a componentei algale care
este foarte dezvoltată şi în
care sunt înglobate hifele ciupercii.
Collema sp.
• Importanţă:
- Se instalează pe stânci golaşe, iar după moartea lor se îmbibă
cu praf, formând un strat de sol, fiind numiţi “ pionierii vegetaţiei”.
- Din licheni se extrag diferite substanţe utilizate în cosmetică, medicină, industria
chimică.
- Reprezintă hrană pentru animale.