1.

FAZELE IDENTIFICĂRII CRIMINALISTICE

Procesul de identificare criminalistica parcurge 2 etape :
 Prima faza este delimitarea grupului
 In faza a doua se finalizează procesul de identificare, prin determinarea obiectului
concret
Evident ca nu se poate ajunge la stabilirea identității unei persoane sau a unui obiect fără ca
procesul propriu zis de identificare sa debuteze cu determinarea apartenentei de grup,
urmată de etape intermediare, pana la faza finala.Fiecare dintre fazele procesului de
identificare, chiar și cele intermediare are rolul de atingere a scopului final.

2.METODOLOGIA IDENTIFICĂRII CRIMINALISTICE

Metoda principala la care se recurge in identificarea criminalistica a unei persoane,obiect
sau fenomen este examinarea comparativa.Fundamentul metodologic al identificării
criminalistice consta in selectare și comparare.Aceasta presupune 2 faze:
 In prima faza este determinat grupul persoanelor sau obiectelor suspecte
 In a doua faza este adâncita examinarea comparativa pentru a stabili coincidenta sau
concordanța precum și deosebirile și neconcordanta
Examinarea de efectuează de obicei pe baza unor modele de comparație( modele tip) .
Pentru obținerea modelelor de comparație este necesar sa fie respectate următoarele
cerințe:
1. Sa se cunoască clar persoana sau obiectul de la care provin
2. Sa se țină cont de condițiile in care s-a format urma la fata locului

3.ACTIUNI PREMERGĂTOARE CERCETĂRII LA FATA LOCULUI. CERCETAREA PROPRIU ZISA

In debutul cercetării la fata locului se acționează pentru a se soluționa problemele
urgente.cele mai importante acțiuni sunt
a) Stabilirea locului comiterii infracțiunii și punerea lui sub paza pentru protejarea
urmelor de așa zidul “val al curioșilor”, care poate distruge urmele faptei
b) Acordarea primului ajutor al victimei,înlăturarea pericolelor iminente. Aceasta
măsura este prioritară fata de alte măsuri preliminare
c) Fixarea tuturor împrejurărilor care pe parcurs se pot schimba sau modifica
(temperatura, miros, caracterul iluminării)
Cercetsrea propriu zisa se împarte in doua faze importante și anume:
1. Faza statica -consta in luarea primelor măsuri- înlăturarea eventualelor pericole,
delimitarea locului,constatarea morții victimei, selecționarea martorilor, reținerea
persoanelor suspecte.
2. Faza dinamica -in aceasta etapa este permisă mișcarea sau deplasarea obiectelor
pentru a se putea asigura o examinare optima a lor. Se fixează di de iau urme,
microurme sau diverse probe și se executa fotografii de detaliu.

4.TRUSELE CRIMINALISTICE
1. Trusele criminalistice universale
 Compartimentul traseologic -destinat pentru fixarea și ridicarea urmelor de
maini, picioare, de Dinți, (conține pensule de par de veverița sau din pene de
struț , pensula magnetica, folii adezive pentru transferarea urmelor papilare ,
surse de lumina vizibile și ultraviolet , materiale pentru mulajul urmelor de
adancime
  Compartimentul pentru executarea măsurătorilor și marcarea obiectelor
principale- compus din ruleta,banda motrică, jetoane de la 1-10 , creta
forestieră.
 Compartimentul necesar executării desenelor și schitei -conține rigla gradată,
busola, hârtie milimetrică, hârtie de calc , creioane colorate
2. Trusele criminalistice specializate
 Trusa pentru testarea stupefiantelor -conține tuburi cu reactivi ce permit
identificarea unor substanțe precum hașiș , marijuana, LSD
 Trusa pentru marcarea unor obiecte
 Trusa pentru revelarea urmelor papilare latente cu radiație de tip laser
 Alte categorii de truse cu destinație specială

6.METODE DE EXAMINARE MICROSCOPICĂ. EXAMINAREA OPTICA

a. Lupa- este cel mai simplu instrument optic de mărit care nu trebuie sa
lipsească din nici o trusa sau laborator de criminalistica. Este folosită pentru
descoperirea urmelor la fata locului. Principalele categorii de lupe utilizate in
criminalistica sunt: lupe simple- formate dintr-o singura lentila convergenta și
lupe compuse – alcatuite dintr-un sistem convergent de lentile.
b. Microscopul optic- este un instrument optic de cercetare fără de care nu
poate fi concepută examinarea urmelor și nici desfășurarea procesului de
identificare. Microscoapele se compun din 2 părți principale: partea optica și
partea mecanica.
c. Metode curente de cercetare in microscopie.
d. Tipuri de microscoape optice folosite in laboratoarele criminalistice
-stereomicroscopul, microscop comparator și microscop de polarizare

8.METODE CROMATOGRAFICE
Permite separarea sau fracționarea unor amestecuri complexe de substanțe in părțile lor
componente, ceea ce face mai sigura identificarea lor. Cele mai folosite metode in
investigațiile analitice criminalistice sunt următoarele:
1. Cromatografia jn strat subțire.- consta in separarea amestecului pe o placa de sticla
acoperită cu un strat subțire de silicagen, silica, alumina, care absoarbe prin
capilaritatea componenții probei.
2. Cromatografia jn faza gazoasă (gazcromatografia) – una dintre cele mai moderne și
valoroase metode. Presupune transformarea componentelor probei in gaze sau
vapori , fiind transportați printr-o coloana cromatografica. Identificarea realizându-se
la ieșirea fin coloana prin intermediul unii detector.
3. Alte metode cromatografice: cromatografia de lichid de înaltă performanța,
electroforeza.

10.METODE COMBINATE MODERNE DE ANALIZA.

Metodele combinate de analiza presupun îmbinarea mai multor tehnici de examinare care
sa ofere mai multe date despre urmele/ probele in cantitate foarte mică ( ex. Microurme,
reziduuri infime de explozii, urme de droguri, resturi umane).
Exemplu de tehnici combinate utilizate in investigațiile criminalistice sunt :
 Accelerator circular de particule -sistemul presupune introducerea ionilor din proba
de analizat intr-o camera cu electrozi.
  Gazcromatograf -sistemul permite detectarea și analiza de microurme indiferent de
starea de agregare
 Spectometrului de masa cu laser- Sistemul permite de la analize de microurme la
analize de urme de genul firului de par.

11. SISTEME MODERNE DE DETECARE ȘI IDENTIFICARE A AGENȚILOR BIOCHIMICI

1. Microlaboratortul chimic pentru detectarea gazelor -este capabil da identifice
simultan sute de lichide și gaze
2. Folosirea roboticii și a sistemelor inteligente -sistemul este destinat detectării
explozibililor( inclusivi a celor plasați sub apa) , a narcoticelor.
3. Sisteme microclmputerizatr și chip-utile de încriptare—sunt de 10 ori mai rapide
decât cele folosite in prezent având la suprafața senzori pentru depistare
4. Dezvoltarea Nano-tehnologiei. -se preconizează producerea unor senzori moleculara
cu dimensiuni cuprinse între 1 și 100 de nanometri.

12. ROLUL FOTOGRAFIEI JUDICIARE DI SL INREGISTRATILOR VIDEO IN INVESTIGAREA

INFRACȚIUNILOR
Fotografia sta la baza majoritatii activităților specifice criminalistice indiferent dacă aceasta
se desfășoară pe teren sau in laborator. Aceasta reprezintă un ajutor indispensabil organelor
de ancheta.
Cele mai importante avantaje sunt:
 Fidelitatea in fixarea și redarea imaginii locului faptei , a urmelor
 Obiectivitatea in prezentarea datelor obținute prin mijloace criminalistice
 Rapiditatea și relativa simplitate de executare a fotografiilor
 Evidenta probatorie a fotografiei
 Influența psihologice pe care o poate avea asupra suspectului sau inculpatului
Fotografua judiciara cuprinde 2 mari categorii de metode:
a) Fotografia judiciara operativa
b) Fotografia judiciara de examinare

13.NOTIUNEA DE FOTOGRAFIE JUDICIARA ȘI CLASIFICAREA FOTOGRAFIILOR JUDICIARE

Fotografia judiciara cuprinde 2 mari categorii:
a) Fotografia judiciara operativa( de fixare)
 Fotografia de la locul faptei ( de orientare, schița, detaliu)
 Fotografia de identificare după semnalmente ( persoane, cadavre)
 Fotografia de fixare a rezultatelor( reconstituire)
b) Fotografia judiciara de examinare
 Fotografia de examinare in radiații vizibile
 Fotografia de examinare in radiații invizibile
 Microfotografia și holografia

14.FOTOFRAFIA DE ORIENTARE SU FOTOGRAFIA SCHIȚA

Fotografia de orientare ajuta la fixarea imaginii întregului loc al faptei, într-un ansamblu,
pentru a se putea identifica zona in care s-a săvârșit infracțiunea.
Fotografia schița este destinată pentru a se observa toate caracteristicile in detalii al locului
faptei. Aceasta fotografie se executa cu aparatul situat la înălțime medie a ochilor. 1,60 m .
Exista mai multe tipuri de fotografii schița :
  Fotografia schița unitara- este redat într-un singur cadru, ansamblul locului faptei
 Fotografia schița panoramică – care poate fi liniara sau circulara
 Fotografia schița pe sectoare – redarea pe porțiuni a locului faptei
 Fotografia schița încrucișată

15. FOTOGRAFIA OBIECTELOR PRINCIPALE ȘI FOTOGRAFIA DE DETALIU

Modalitatea de fotografiere a obiectelor principale consta in fixarea imaginilor acelor obiecte
care sunt in legătura sau care reflecta urmele și consecințele faptei infracționale. Din
categoria menționata pot face parte corpul victimei unei omucideri, armele și instrumentele
folosite la săvârșirea infracțiunii, urmele.se executa in faza statica a cercetarii la fata locului.
Fotografiile de detaliu sunt specifice fazei dinamice a cercetării la fata locului , in care este
permisă declasarea sau modificarea poziției obiectelor, pentru a pune in evidenta detaliile
caracteristice. Detaliile sunt fotografiate din apropiere, cu o unitate de măsura lângă detalii
și cu surse de lumina dispuse lateral și in spatele aparatului de fotografiat.

16. PROCEDEE SPECIALE DE FOTOGRAFIERE LA FATA LOCULUI ȘI FOTOGRAFIA DIGITALĂ

Intr-o prima categorie se afla procedeele de fotografiere a urmelor, cum sunt cele de
picioare de maini. O alta categorie privește procedeele de fotografiere a armelor,
instrumentelor de spargere și a urmelor lor. Aparatul de fotografiat se instalează intri poziție
plan Paralelă cu urma, mijlocul material de proba sau alt obiect .De asemenea nu trebuia
omisă nici dispunerea unei țigle centimetru( in vederea măsurării pe fotograma).
Fotografia digitală-aceasta metoda modernă de fixare a imaginilor fotografice, in care locul
peliculei fotosensibile îl ia tehnica de calcul, lărgește astfel investigarea infracțiunii.
Cuplând aparatul digital cu un telefon, imaginea poate fi transmisă direct la laboratoarele
poliției , care pot prelua rapid urma . De exemplu o urma digitală, poate fi transmisă și
prelucrata prin sistemul AFIS 2000., identificarea fiind posibila într-un interval de câteva
minute.

17.PROCEDEE DE FOTOGRAFIERE A CADAVRELOR

In orice situație in care la fata locului se găsește un cadavru, indiferent de cauza și natura
mortii( accident, sinucidere, omucidere) se impun efectuarea unor fotografii pentru redarea
poziției corpului, a stării îmbrăcămintei, a leziunilor vizibile. Regula generală este aceea
potrivit căreia cadavrele sa fie fotografiate in poziția și starea in care au fost găsite, nefiind
permisă nici o modificare.Alte reguli importante sunt :
 Cadavrele dezmembrate-sunt fotografiate in doua etape, mai întâi se fotografiază
fiecare parte in locul și poziția in care se afla, iar apoi se fotografiază întregul corp
refăcut.
 Cadavrele inecatilor – sunt fotografiate mai întâi in apa dacă așa au fost găsite și
imediat după scoatere pentru a nu risca apariția putrefacției
 Cadavrele spânzurate sau in poziția sezand-sunt fotografiate din fata, din spate și din
părțile laterale.la spânzurați se va insista asupra nodului și șanțului de spânzurare.
 Cadavrele carbonizate-după fotografierea lor in starea in care au fost găsite, vor fi
așezate pe o suprafața albă , pentru a obține suficient contrast.
 Cadavrele înghețate- vor fi fotografiate in starea inițială, precum și după dezghețarea
la temperatura camerei.

18.MASURATORI FOTOGRAFICE
Măsurătorile fotografice executate la fata locului sunt procedee de natura sa permită
stabilirea dimensiunilor și distantei dintre diversele obiecte aflate in câmpul infracțional.
 Măsurătoarea fotografica cu ajutorul rivalei gradate (fotografia bidimensionala) face
parte dintre metodele utilizate cele mai frecvent in determinarea dimensiunilor
urmelor, obiectelor.Rigla se aseaza paralel și cât mai aproape de obiect.
 Măsurătoarea fotografica cu ajutorul benzii gradate – se aplica pentru determinarea
distantei dintre obiecte
 Măsurătorile tridimensionale
 Fotogrammetria – se realizează cu aparate de fotografiat WILD , da posibilitatea de
reconstituire și de măsurare a suprafețele, formelor și pozițiilor obiectelor principale.

19.FOTOGRAFIA SEMNALMENTE
1. Fotografia de identificare a persoanelor- fotografierea consta in Așezarea persoanei
pe un scaun rotativ, special construit, care sa asigure celui fotografiat o poziție
fixa.Spatarul este prelungit și are un suport de susținere a scaunului. Se executa 2
fotografii bust, una din fata și alta din profilul drept. Persoana este fotografiata cu
capul descoperit, pieptănate și bărbieriți , fără ochelari , cu urechea dreapta
descoperită. Privirea va fi îndreptată înainte. In cazul existentei unor cicatrice care nu
se observa prea bine, se va freca zona pentru a determina înroșirea zona.
2. Fotografia de identificare a cadavrelor necunoscute- In majoritatea cazurilor ele sunt
fotografiate culcate. Toaleta cadavrului are ca scop readucerea figurii unei persoane
cât mai aproape de înfățișarea avuta in timpul vieții. Fata va fi spălată, înlăturându-se
urmele de sânge sau de murdărie. Plăgile vor fi cusute. Ochii dacă sunt căzuți in
orbite, se va injecta o soluție de apa cu glicerina in spatele globului oculari, iar dacă
ochii sunt distruși sau lipsesc, vor fi înlocuiți cu ochi de sticla așezati in orbite pe un
tampon dr vata. După refacerea fetei, aceasta se pudrează pentru acoperirea
leziunilor.
3. Fotografia de urmărire- consta in înregistrarea prin fotografiere, filmare. Aparatul
fotografic este de format mic, silențios , ușor de manevrat. Aceasta fotografie se
executa rapid, fără posibilitatea de reglare a calității și de fixare a timpului. Fotografia
se executa fără Știrea persoanei urmărite.

20.FOTOGRAFIA DE FIXARE A REZULTATELOR UNOR ACTIVITĂȚI DE URMĂRIRE PENALĂ

1. Fotografia de fixare a rezultatelor percheziției -acest gen de fotografie se efectuează
astfel încât sa sa surprindă, o imagine de ansamblu a locului percheziției, urmată de
fotografii tip schița ale încăperii .acest tip de fotografie se apropie de fotografia
executata la locul faptei.
2. Fotografia de fixare a rezultatelor reconstituirii – pentru efectuarea reconstituirii se
procedează la fotografierea sau videoinregistrarea celor mai semnificative aspecte
din cadrul verificării a modului in care s-a desfășurat actul infracțional, precum și a
declarațiilor martorilor, suspecților sau inculpaților.
3. Fotografia de fixare a rezultatelor prezentării pentru recunoaștere- ese necesar sa se
execute astfel de fotografii, din care sa rezulte cu evidenta ca din întregul grup de
persoane sau obiecte, alcătuit in vederea recunoașterii, a fost identificată o anumită
persoana sau un anumit obiect.
4. Înregistrarea video a activităților de urmărire penală- o modalitate superioară de
fixare a rezultatelor unor acte de urmărire o reprezintă înregistrarea le banda
 videomagnetica. Înregistrarea audio-video oferă plus și alte avantaje . Imaginea se
obține instantaneu, fără prelucrare la laborator.

21.FOTOGRAFIA JUDICIARA DE EXAMINARE IN RADIAȚII VIZIBILE

 Fotografia de examinare in radiații vizibile- fotografia de ilustrare, de comparare, de
umbre, de relaxare, de constatat, de separare a culorilor, microfotografia
1. Fotografia de ilustrare- consta in fixarea imaginii inițiale a obiectului ce urmează a fi
examinat. Acest procedeu se aplica acelor probe care urmează sa sufere modificări
prin examinare .
2. Fotografia de comparare- una din cele mai importante metode și cele mai frecvent
utilizate in examinările de laborator. Exista 3 tipuri de fotografii de comparare
 Fotografia de comparare prin confruntare
 Fotografia de comparare prin suprapunere
 Fotografia de comparare prin stabilirea continuitate liniare sau prin juxtapunere
3. Fotografia de umbre- este destinată scoaterii in evidenta a caracteristicilor de relief.
4. Fotografia de reflexe- are ca scop punerea in evidenta a urmelor de suprafața greu
sesizabile la o prima vedere.
5. Fotografia separatoare de culori- ajuta la revelarea petelor, a urmelor, a modificărilor
textului unui inscris
6. Fotografia de constatat- nu reprezintă o metoda de cercetare in sine dar este inclusă
in categoria fotografiilor de examinare.

22. FOTOGRAFIA JUDICIARA DE EXAMINARE IN RADIAȚII INVIZIBILE

1. Fotografia de examinare in radiații ultraviolete- face parte dintre metodele științifice
de investigare folosite curent in laboratoare criminalistice, dar și in cercetările la fata
locului, cum ar fi: descoperirea urmelor de maini, a urmelor biologice.
2. Fotografia de examinare in radiații infrarosii -se apelează foarte des la acest tip de
radiație.acestea își gasesc aplicații in cadrul cercetării infracțiunilor, începând cj
fotografierea la locul faptei și terminând cu efectuatea unor investigații de laborator.
3. Fotografia de examinare in radiații gamma, beta și Neutronice

23. MICROFOTOGRAFIA
Este o metoda de fixare a imaginii rezultatelor cercetării la microscop, devenita
indispensabila in toate domeniile științei. In cazul unei expertize balistice de laborator , se va
apela la un microscop comparator. Rezultatul examinării va fi fixat printr-o microfotografia
de comparare, care va reda continuitatea striatiilor lăsate de arma pe proiectilul găsit in
corpul victimei și a striatiilor lăsate de arma pe proiectilul tras .

24.HOLOGRAFIA
Apariția laserului a deschis perspective in cele mai diverse domenii ale științei și tehnicii,
unul din principalii săi beneficiari fiind fotografia.Holografia constituie o metoda de
înregistrare și redare integrala a obiectelor, a întregului câmp fotografiat, prin intermediul
undelor de lumina de tip laser.In cercetarea la fata locului hologeafia poate servi atât la
fixarea in relief a locului faptei cât și la descoperirea urmelor infracțiunii. Exista și unele
avantaje de-a dreptul spectaculoase ale holografiei, precum alcătuirea fotoportretuljj unei
persoane după semnătura și invers, reproducerea semnăturii după fotografie.
25.NOTIUNEA DE URMA A INFRACȚIUNII ȘI CLASIFICAREA URMELOR INFRACȚIUNII
Prin urma a infracțiunii se înțelege orice modificare intervenita in condițiile săvârșitii unei
fapte penale, între fapta și reflectarea eu materială existând un raport de cauzalitate.
Un prim criteriu de clasificare a urmelor este factorul creator de urma. Factorii care au
determinat apariția urmei pot fi diverși: corpul omului, obiecte sau instrumente, animale,
fenomene cum sunt incendiul, explozia .
Un al doilea criterii este tipul sau natura urmei. Acest criteriu se poate clasifica astfel:
 Urme care reproduc forma suprafețele
 Urme sub forma de pete sau resturi de materii organice și anorganice
 Urme sonore și urme olfactive
 Urme vizibile și urme latente
 Macro și microurme
Un al treilea criteriu este modul de formare a urmelor . Astfel distingem
 Urme statice
 Urme dinamice
 Urme de suprafața
 Urme de adâncime

26.DESENE PAPILARE: NOȚIUNE,PROPRIETĂȚI CLASIFICARE , DETALII CARACTERISTICE

Desenele papilare, specifice pielii corpului omenesc, aflate la nivelul degetelor, palmei , tălpii
piciorului, sunt cunoscute sub denumirea de dermatoglife, fiind formate din sistemul liniilor
paralele ale crestelor papilare, separate între ele de șanțurile papilare.
Proprietățile desenului papilar:
1. Unicitatea desenului papilar
2. Fixarea desenului papilar
3. Inalterabilitatea
Clasificarea desenului papilar.
 Regiunea digitală- cu zonele falangetei, falanginei , despărțire de șanțurile flexorale.
 Regiunea palmară- cu zonele palmară, tenară, și hipotenară.
Detaliile caracteristice ale desenului papilar
 Capăt de creasta papilare respectiv început de creasta situat la stânga și sfârșit e
creasta papilare dispus in dreapta
 Bifurcata și trifurcare
 Contopire simpla și contopire tripla
 Întrerupere in traseul crestei pr o porțiune de cca 2 mm
 Fragment de creasta papilare
 Butoniera
 Inel
 Deviere a doua creste
 Intersecție a doua crete papilare
 Cârlig
 Anastomoza

27.CERCETAREA ȘI ITERPRETAREA LA FATA LOCULUI A URMELOR DE MAINI

Urma papilara , indiferent ca este a degetelor a palmei sau a întregii maini, se formează prin
contactul direct al acesteia, fie cu o suprafața fie cu un obiect oarecare. In funcție de modul
de formare, ele se pot prezenta astfel:
 1. Urme de maini statice sau dinamice/ urmele de maini statice reușesc sa redea cu
claritate desenul papilar și detaliile caracteristice
2. Urme de suprafața sau de adâncime- de ex urmele formate in chit moale, in ceara,
plastilina in vopsea neudcata se formează in adâncime, spre deosebire de urmele
lăsate pe o suprafața dura, de genul sticlei, care sunt de suprafața.
3. Urme de maini vizibile sau latente, întâlnite de regula la urmele de suprafața formate
prin stratificare. Urmele de maini latente, sunt in marea majoritate a cazurilor o
calitate mai buna decât urmele vizibile. Urmele latente se formează prin depunerea
unui strat foarte subțire de substanța, capabilă sa redea detaliile caracteristice ale
crestelor papilare și chiar sl porilor.

28.DESCOPERIREA URMELOR DE MAIJI

Descoperirea urmelor