Suport de curs

Anul 1 Licenţă
16.03.2020
Probleme de aritmetică ce au conţinut combinatorial

Cunoaşterea ştiinţifică, dovedindu-se utilă, esenţială, fascinantă, a devenit o parte inevitabilă a

vieţii noastre. Descoperirile ştiinţifice şi cunoaşterea lor sunt mult prea interesante pentru a fi
lăsate numai pe seama oamenilor de ştiinţă, motiv pentru care ȋntreaga viaţă este necesar să ne
informăm şi/sau să studiem. Înţelegerea evoluţiei ştiinţifice oferă o perspectivă nouă prin care se
estompează diferenţele fizice şi culturale dintre oameni. ,,Toată ştiinţa nu este nimic altceva
decât o sublimare a gândirii de zi cu zi”. (A.Einstein)
O noţiune matematică prinde contur, mai mult sens şi poate fi apoi utilizată de către elevi dacă :
- se dezvoltă interesul pentru rezolvarea unor tipuri de probleme ( pur matematice sau ȋn
legătură cu alte discipline). Cunoaşterea descoperitorilor, ne arată atitudinea, personalitatea,
ideile şi voinţa acestora, reprezintă modele pentru cei tineri, modele pe care societatea actuală, ȋn
general, le-a cam uitat. Marii oameni de ştiinţă au făcut istorie şi simultan ştiinţă, deoarece aceste
două discipline sunt strâns legate, laolaltă cu factorii economici, politici, militari şi religioşi care
dau coerenţă civilizaţiei.
- se interogheză construcţia logică a soluţiilor, plecând de la noţiuni directe, cunoscute. Prin
analizarea mai multor experienţe se caută generalizări, dezvoltându-se gândirea inductivă.
Propunem astfel ȋnvăţarea socratică ȋn detrimentul celei scribice. Ca model de virtute, Socrate nu
dorea să introducă ȋn mintea discipolului său cunoştinţe exterioare. El cauta să descopere, să
trezească ȋn mintea şi sufletul copilului (discipolului) său, cunoştinţe care se află latent. Este un
descoperitor al artei de a crea şi forma suflete. Diferenţa dintre ȋnvăţarea modernă, ca proces
tehnologic, care manufacturizează şi produce oameni şi ȋnvăţătura prin descoperire ȋn relaţia
umană discipol- mentor (profesor) este astfel evidenţiată, prin avantajul celei de-a doua. Ritualul
sacru dintre mentor şi discipol descoperă taina şi adevărul nemuririi : lumea sacră a ideilor. Omul
urcă ȋn lumea ideilor şi devine nemuritor prin ȋnvăţătură şi educaţie. Socrate descopea că sufletul
şi mintea omului au o natură spirituală superioară. Ideile se află ȋn mintea şi sufletul copilului
ȋncă de la naştere, profesoul având rolul de a-l ajuta, prin ȋntrebări bine puse, ca acesta să şi le
amintească. Învăţătura socratică este un proces de anamneză. Cunoaşterea binelui, frumosului şi
adevărului reprezintă ţelul ȋnalt către care tindem să modelăm copiii, pentru educarea sufletului
acestora.
Fiecare fiinţă omenească ar trebui să tindă spre o sferă mai ȋnaltă, spre o existenţă superioară.
Motivul lui homo cogitans, omul cugetător, raţional, însetat de găsirea unui sens, a unei raţiuni
sau a Raţiunii Supreme, este opusul celui aflat în nelucrare, nepreocupat de cunoaştere.
- se utilizează efectiv noile achiziţii ȋn situaţii variate, uneori prezentate ȋn spirit socratic. Astfel,
discipolii noştri vor fi ȋncurajaţi de a se avânta impetuos ȋn descoperirea de noi adevăruri.
Procesul creator caută terenuri intelectuale şi emoţionale ȋncă neexplorate, motiv pentru care
putem realiza mici incursiuni ȋn abstracţia matematicii.
Dar pentru mentori, eforturile deosebite în formarea spirituală proprie cât şi de transmitere a
învăţăturii către discipoli, cum o putem argumenta pozitiv ?
Printre multe minţi luminate care au argumentat pozitiv necesitatea acestor eforturi, îl vom cita
pe filosoful Moses Mendelssohn. ,, Fără îndeplinirea obligaţiilor noastre n-avem cum aştepta
vreo fericire nici aici, nici dincolo, nici pe pământ, nici în ceruri. O reală îndeplinire a datoriilor
noastre presupune însă două feluri de raportare : acţiune şi convingere.Prin acţiune se produce
ceea ce pretinde datoria, iar convingerea face ca aceasta să provină dintr-o sursă adevărată, cu
alte cuvinte, din autentice motive întemeietoare”1. Acest sacrificiu, ce provine din pornirea liberă
proprie, reprezintă o manifestare a propriei noastre forţe. Societatea trebuie să le susţină pe
amândouă : spre acţiune- motivat de înaintare, spre convingeri- motivat de adevăr.
Problemele selectate sunt rezolvate complet, utilizând remarci metodice şi oferind perspective
noi, extinse a noţiunilor ȋn legătură cu :
a) alte discipline
b) drumul parcurs de unele noţiuni matematice ȋn dezvoltarea istoriei
c) dezvoltarea abilităţilor matematice ȋn perspectiva utilizării acestora ȋn raţionamentele actuale
şi logice a programării pe calculator, de tip algoritmic. Având ȋn vedere participarea multor elevi
la concursuri de matematică şi de informatică, ȋn care se extind programele şcolare, am prezentat
suplimentar teme: puteri de numere naturale, baze de numeraţie, probleme de combinatorică, de
logică, etc.
d) evidenţierea, uneori subtilă, a unor aspecte de filosofie a educaţiei, presărate din loc ȋn loc sub
forma unor remarci. Considerăm astfel că dezvoltarea unor calităţi ale elevilor sau chiar
ȋncercarea de transfer a unora dintre aceste calităţi ( care germinau sau erau latente) se poate
realiza prin exemplele oferite de istoria culturii.
Omul găseşte ȋn sine ȋnsuşi dispoziţii pentru toate aspiraţiile şi energiile umane, oricât de diverse
ar fi ele. Prin experimentare, descoperă gradul diferit ȋn care aceste dispoziţii se regăsesc ȋn
individualitatea sa. Este rolul nostru de a oferi aceste experinţe discipolilor. Însufleţiţi de un ideal
viaţa fiecărei persoane devine plină de ,,limpezimi”.
e) dezvoltarea gustului pentru frumos, pentru armonie, pentru cunoaştere a adevărului, prin
utilizarea pozitivă a internetului. Armonia Universului şi armonia Omului nasc prin oglindire
armonia dintre Om şi Univers. Voinţa de bine ne face în esenţă mai fericiţi decât interesul
personal.
f) deschiderea apetitului pentru a pune noi ȋntrebări, de a răspunde uneori singur la ele, de mică
cercetare. Se dezvoltă astfel reflecţia personală şi spiritul critic al elevilor. În acest sens, ar
trebui să avem, precum Socrate, arta de a pune întrebări. Socrate îi făcea pe oameni să se simtă

1
Moses Mendelssohn, Ierusalim sau despre puterea religioasă şi iudaism, (2003), Editura Hasefer; p.25-26.
importanţi atunci când le punea întrebări şi le dădea sentimentul că răspunsurile oferite aveau
însemnătate penrtu el.
Pentru a realiza ceva bun ȋn viaţă, fiecare om trebuie să ştie ce vrea şi să ştie ce poate. Paul
Valéry, vorbind despre Leonardo, ne împovăra cu sarcina de a fi om, spunând că ,, omul care nu
a încercat niciodată să fie asemenea zeilor nu e om întreg”.
g) deschiderea apetitului pentru joc. Activităţile de mai târziu se vor numi jocul cercetării, al
celui care ȋnvaţă, care vor avea ca esenţă libertatea de a acţiona. Nu trebuie uitată componenta
ludică a ȋnvăţării, a cercetării, a invenţiei şi a cercetării. A fi precum copiii, devine un imperativ,
care respectat, naşte o etică purificatoare, induce germeni pentru reconstrucţia umanului din noi
într-o vita nuova a cărei energie vine direct din orizontul sacru.

Exerciţiul 1

Ştiind că Andrei de la locuinţa sa până în curtea şcolii face 520 de paşi, să se determine câţi paşi
face Andrei de la propria locuintă până la şcoală într-o săptămână.
Indicaţie

Cum săptămâna de lucru are 5 zile lucrătoare, Andrei va efectua 5  2  10 drumuri până
la şcoală şi înapoi la propria locuinţă, deci va efectua 520 10  5200 paşi.

Exerciţiul 2

Primul Sinod ecumenic a avut loc la Niceea ȋn anul 325 , al II-lea Sinod a avut loc la
Constantinopol ȋn anul 381 , al III-lea a avut loc la Efes, ȋn anul 431 , al IV-lea a avut loc la
Calcedon, ȋn anul 451 . Să se completeze următoarea tablă, ȋn care la intersecţia dintre o linie şi o
coloană se află distanţa ȋn timp a două Sinoduri corespunzătoare.
I II III IV
I 
II 
III 
IV 

Indicaţie
I II III IV
I  56 106 126
II 56  50 70
III 106 50  20
IV 126 70 20 
Comentariu
1) Fiind un exerciţiu de completare, avantajul este că elevul este solicitat să efectueze mai multe
operaţii de scădere pe un spaţiu restrâns. Astfel se induc noţiuni pe care le va ȋntâlni la :
informatică -de matrice-, la algebră - tabla operaţiei-.
2) Împăratul Gaius Flavius Valerius Constantinus (272-337) , cunoscut sub numele Constantin
cel Mare, prin ,,Edictul de la Mediolanum” (azi Milano), permite predicarea Evangheliei pe
ȋntreg cuprins al Imperiului Roman. Prin edict, creştinismul este mai ȋntâi tolerat, apoi devine
constituţional. [ i) este recunoscut creştinismul ca religie; ii) creştinii primesc dreptul de a se
ȋntruni cu condiţia de a nu tulbura ordininea publică; iii) creştinii aveau datoria de a se ruga
zeului lor pentru prosperitatea ȋmpăratului şi statului roman.]
Exerciţiul 3
Prima Olimpiadă s-a organizat ȋn cinstea lui Zeus, la Olimpia ( ȋn Elida, nord-vestul peninsulei
Peloponez, ȋn anul 776 ȋ.Hr. Organizea ei din 4 ȋn 4 ani şi caracterul ei permanent, a impus
evenimentelor din Grecia să fie datate ȋn funcţie de aceasta. Pentru n  1 , primul an al celei de-a
n  a olimpiade se notează On  776  4  n  1 , iar intervalul olimpiadei a n  a este
 On , On  3 62  a
. În intervalul celei de-a olimpiadă a plecat Pitagora la Crotona. Să se
determine intervalul de timp.
Indicaţie

O62  776  4   62  1  776  4  61  776  244  532

este anul celei de-a 62  a olimpiade. Deci
intervalul căutat este 532  529 ȋ.Hr.
Exerciţiul 4.

În anul 363 d.Hr., are loc Conciliul de la Laodicea (L), apoi ȋn anul 393 d.Hr. are loc Conciliul
de la Hippo (H) şi ȋn anul 397 d.Hr. , are loc Conciliul de la Cartagina (C). Să se completeze
următoarea tablă, ȋn care la intersecţia dintre o linie şi o coloană se află intervalul de timp ȋntre
două Sinoduri corespunzătoare.
L H C
L 
H 
C 

Indicaţie
 L H C
L  30 34
H 30  4
C 34 4 

Comentariu
1) Fiind un exerciţiu de completare, avantajul este că elevul este solicitat să efectueze mai multe
operaţii de scădere pe un spaţiu restrâns. Astfel se induc noţiuni pe care le va ȋntâlni la :
informatică -de matrice-, la algebră - tabla operaţiei-.
2) La Conciliul de la Laodicea s-a stabilit că numai cărţile Vechiului Testament (varianta
catolică) precum şi cele 27 de cărţi actuale ale Noului Testament trebuie incluse ȋn canon şi deci
utilizate ȋn biserici. La Conciliul de la Cartagina s-a afirmat că cele 26 de cărţi ale Noului
Testament au autoritate şi sunt de inspiraţie divină.
Exerciţiul 5
Zece zâne îşi fixează o oră de întâlnire în faţa unui castel. Ele stabilesc că cine întârzie dă
fiecăreia dintre cele sosite înaintea ei câte o baghetă magică. Câte zâne au întârziat, ştiind că ele
vin pe rând şi dacă ele au oferit 35 de baghete ?
Indicaţie.

Dacă ar sosi pe rând, câte una vor fi necesare 1  2  ...  9  45 de baghete. Se analizează cazurile
când vin la început două zâne, apoi câte trei,… şi se determină că au întârziat 5 zâne. Acestea
vor oferi : 5  6  7  8  9  35 de baghete.
Exerciţiul 6
Oraşe cum sunt, Paris sau New York, au cartiere ce conţin străzi sub forma unei reţele. În
Manhattanul newyorkez, între două şosele principale A şi B sunt străzi sub forma unei reţele,
ca în diagrama următoare :

 
  
   
A      B
   
  
 


Câte drumuri diferite există dacă ne deplasăm din A către B ?

Soluţie
Metoda 1.
Este o metodă directă, empirică, care generează ideea de a aduna numărul traseelor. Putem
reprezenta numărul cumulativ de trasee până la intersecţia respectivă.
1
1 6
1 5 21
1 4 15 56
1 3 10 35 126
A 1 2 6 20 70 252  B
1 3 10 35 126
1 4 15 56
1 5 21
1 6
1

Metoda 2

Rotim figura dată în sensul invers al acelor de ceasornic (trigonometric) cu 45 , atunci punctele


A şi B sunt situate diametral opuse într-un pătrat de latură 5 ce au laturile paralele cu axele de

coordonate. Oricare traseu ce uneşte pe A cu B conţine 5 dreapta

 5 d  şi respectiv 5 sus  5 s 
10! 6  7  8  9 10
  252
. Avem deci permutări cu repetiţie : 5! 5! 1  2  3  4  5 .
Remarcă
1. În Metoda 1 numerele care se formează la intersecţii sunt analoage triunghiului aritmetic
( Pascal).
Metoda 2 este rapidă, caracteristică raţionamentului combinatorial şi utilizează bijecţia
(corespondenţa unu la unu) dintre un traseu şi o secvenţă formată din zece litere : 5 d şi
5s .
2. Putem crea probleme asemănătoare prin schimbarea unor date din exerciţiu.

Exerciţiul 7
Andrei constată că în curtea vecinului său se află o cantitate de zăpadă de două ori mai mare
decât în curtea sa. Din ce motiv ?
Soluţie
Cum cantitatea de zăpadă aşternută este aceeaşi pe metru pătrat de suprafaţă, rezultă că
suprafaţa curţii vecinului său este de două ori mai mare.
Exerciţiul 8
 Un cal este priponit de un ţăruş cu o funie lungă de 10 m . La o distanţă de 16 m de cal,
stăpânul său pune o căpiţă de fân. Cum poate calul să mănânce din fân, fără a se dezlega sau
fără a rupe funia ?
Soluţie

Să desenăm un cerc de centru O ( în care este fixat ţăruşul) care este de rază R  10 . Fie
 AB un diametru al cercului pe care ne imaginăm punctele şi
C   AO  D   OB 
pentru
care avem CO  OD  8 m . Punctele C , D sunt interioare cercului. Plasăm calul în punctul
C şi fânul în punctul D . Deducem astfel o posibilitate în care calul ajunge la căpiţa de fân
în codiţia restrictivă impusă de ipoteza CD  16 m .
Remarcă
a) Problema dezvoltă imaginaţia rezolvitorului inducând pentru anii următori de
şcolarizare noţiunea topologică de interior al unui cerc şi noţiunea geometrică de
distanţă euclidiană dintre două puncte ale planului. Topologia este o formă primitivă,
elementară, care stă la baza fiecărei geometrii, fiind numită şi geometrie de cauciuc.
Ideile topologiei au pătruns în toate domeniile matematicii. Ea generează metode şi
concepte pentru demonstrarea unor propoziţii fundamentale cunoscute ca teoreme de
existenţă. 2
Ca exemplu, considerând Pământul ca fiind o sferă, în fiecare moment există o pereche
de puncte antipodale ale suprafeţei sale, care au aceeaşi presiune şi aceeaşi temperatură.
b) Putem utiliza noţiunea de interior al unei mulţimi în cadrul interiorului unei hărţi la
geografie, a interiorului unei locuinţe, a interiorului unui ou, a unei bile, etc.
c) Vă invităm să construiţi alte exemple de probleme asemănătoare celei prezentate.

Exerciţiul 9
Andrei a pornit pe un anumit traseu sâmbătă dimineaţă spre o cabană de munte. A mers în
mod variat şi a făcut mai multe popasuri pentru a se odihni şi admira priveliştea până a ajuns
la destinaţie. Duminică a decis să coboare pe acelaşi drum plecând de la aceeaşi oră. El a
remarcat că, la un moment dat s-a aflat în acelaşi loc şi în acelaşi moment al zilei. Cum
putem explica acest rezultat ?
Soluţie
Să ne imaginăm, un al doilea turist care pleacă simultan cu Andrei, duminică dimineaţă spre
poalele muntelui. Ei se vor întâlni pe drum la un moment dat al zilei şi într-un anumit loc al
traseului.

2
W.G. Chinn, N.E. Steenrod, Introducere în topologie, 1981, Bucureşti, Editura tehnică.
Exerciţiul 10

Considerăm un ceas cu limbi. De câte ori se suprapun acele ceasornicului în 24 h ?

Soluţie

De 22 de ori. Vom observa că între ora 0 şi 1 nu se suprapun, apoi după trecerea unei ore
cse suprapun câte o dată, apoi între ora 11 şi 12 , o dată, la amiază.

Seminar . Anul I, Licenţă

Gr.1-2 ; Gr.3-4 , 16.03.2020

Aplicaţii ale cursului

Exerciţiul 1

Presupunem că o găină şi jumătate face într-o zi şi jumătate un ou şi jumătate. Câte ouă fac 12
găini în 12 zile ?
Soluţie
Să urmărim rezultatele din tabelul următor.
1 ... 1 ... 1
1 g 1 oua 1 zile
2 2 2
3 g ... 3 oua ... 1
1 zile
2
3 g ... 6 oua ... 3 zile
12 g ... 24 oua ... 3 zile
12 g ... 96 oua ... 12 zile

Exerciţiul 2

Avem la dispoziţie două clepsidre. Prima măsoară 11 minute şi cea de-a doua măsoară 7 minute.
Descrieţi o modalitate prin care putem măsura un sfert de oră.
Soluţie

Întoarcem clepsidrele simultan. Când a doua se goleşte, în prima se află nisip pentru încă 4
minute. Cum 4  11  15 vom măsura timpul scurs din acest moment. Aşteptăm deci 4
minute până când în prima clepsidră nisipul se scurge, apoi o răsturnăm şi măsurăm încă 11
minute până la golirea acesteia.
Exerciţiul 3
Avem o balanţă şi dorim să cântărim obiecte ale căror greutăţi sunt exprimate prin numere
naturale cuprinse între 1 şi 40 inclusiv. Se cere să se determine numărul minim de greutăţi
diferite necesare pentru cântărirea obiectelor.

Soluţie

Numărul minim de greutăţi este 4 şi anume greutăţi de : 1,3,9, 27 . Să începem cântărirea. Pentru
obiectul de greutate egală cu 1 ce este aşezat pe un taler, aşezăm greutatea de 1 pe celălalt taler
obţinând echilibrul. Pentru un obiect de greutate egală cu 2 , aşezăm pe acelaşi taler greutatea

egală cu 1 şi pe celălalt taler aşezăm greutatea egală cu 3 obţinând echilibrul

 2  1  3 . Apoi

pentru obiectele de greutăţi 3 şi 4 este evidentă cântărirea

 3  3 , 3  1  4  . Prima greutate ce
trebuie considerată, pentru a putea cântări obiecte de greutăţi mai mari decât 4 este de forma
2  4  1 , deoarece prin scăderea lui 4 , pe celălalt taler, vom obţine 5 , prima greutate ce nu putea
fi cântărită. Considerăm greutatea de 9 şi putem cântări deci greutăţi de obiecte cuprinse ȋntre 5
şi 9  3  1  13 inclusiv. Următoarea greutate necesară va fi de forma 2 13  1  27 . Cu aceste
greutăţi : 1,3,9, 27 , petem cântări toate obiectele de greutăţi 1, 2 ,..., 40 . Vă invităm să verificaţi
singuri până la 40 .

Comentarii

1) Orice număr natural nenul se scrie ca sumă de puteri diferite ale lui 2 . De exemplu
1  20 , 2  21 , 3  21  2 0 ; 4  22 ; 5  2 2  2 0 ; 6  2 2  21 ; 7  2 2  21  2 0 ; 8  23 , etc. Din acest
motiv suntem coonduşi să considerăm că numărul minim căutat este 6 având greutăţile :
1, 2, 4,8,16,32 , adică toate puterile lui 2 mai mici decât 40 .

Prin acest mod de cântărire nu am aşezat pe acelaşi taler obiecte ce urmează a fi cântărite cu
greutăţile standard alese de noi la început.

Problema reprezintă o problemă de minim şi de utilizare ingenioasă a obiectelor de cântărit cu

greutăţile standard pe care le considerăm iniţial.

2) În balanţa din visul faraonului Ramses al II-lea, pe talerul mai ridicat erau toată averea sa
( aur, arme, palate, oştirile) iar pe celălalt taler mai greu se afla un prunc de o forţă morală
deosebită. Era Moşe sau Moise. S-a dovedit în timp că schimbarea constantelor morale fixate în
principii de dreptate, justiţie, respect şi onestitate conduce la o umanitate bolnavă.
3) Relaţia de egalitate a fost extinsă de matematicieni ai secolulul al XIX-lea la relaţia de
echivalenţă.

4) ,,Gustul : e totodată greutate, balanţă şi cântăritor; dar vai de cel ce speră să trăiască fără
gâlceavă pentru greutate, balanţă şi cântăritor”.

Exerciţiul 4

Se cântăresc 3 cutii de cofetărie care au greutăţi diferite. Utilizând o balanţă cu două talere, să se
determine numărul de cântăriri necesare pentru a ordona greutăţile cutiilor.
Soluţie

Numărul minim de cântăriri este 2 şi maxim 3 . Trei greutăţi diferite se pot ordona ȋn 3!  6
moduri. Fie a , b , c greutăţile cutiilor. După prima cântărire să presupunem că a  b . După a
doua cântărire putem avea situaţiile : i ) b  c , ii ) c  b .

Dacă i) , atunci după 2 cântăriri se obţine ordonarea a  b  c . Dacă ii ) atunci este nevoie de
ȋncă o cântărire a greutăţilor a şi c . După a treia cântărire putem obţine : a  c deci ordonarea
a  c  b sau putem obţine ca deci ordonarea c  a  b .

Comentariu

Pe lângă evidenţierea proprietăţii de trihotomie a relaţiei de ordine, se dezvoltă gândirea

combinatorială.

Exerciţiul 5

Avem 21 de bare identice, dar una dintre ele este un pic mai grea decât toate celelalte. Prin
utilizarea unei balanţe cu două talere, se cere să se determine numărul minim de cântăriri
necesare pentru a descoperi bara de greutate mai mare.

Soluţie

Sunt necesare maxim 3 cântăriri. Împărţim barele ȋn 3 grupe de câte 7 bare. Alegem la
ȋntâmplare 2 grupe pe care le aşezăm pe cele două talere. Dacă ele stau ȋn echilibru, rezultă că
bara căutată este ȋn a treia grupă. În caz contrar, alegem grupa cea mai grea. Din cele 7 bare
alese selectăm două grupe de câte 3 bare. După această a doua cântărire putem avea cazurile : de
echilibru, caz ȋn care am determinat bara mai grea, cea de-a şaptea, sau, ȋn caz contrar, este
necesară o nouă cântărire. Avem 3 bare şi alegem la ȋntâmplare două dintre ele pe care le aşezăm
pe cele două dintre talere. În caz de echilibru, cea de-a treia bară este mai grea. În caz contrar,
prin cântărire descoperim bara mai grea.

Comentariu

Oricare altă metodă (algoritm) conduce la un număr mai mare de cântări.

În problema următoare dispunem de un cântar cu un singur taler.

Exerciţiul 6
Dispunem de un cântar şi avem trei săculeţi fiecare conţinând un anumit număr de monede. Doi
săculeţi conţin numai monede din aur ce cântăresc fiecare 50 g şi al treilea săculeţ conţine
monede false de greutăţi 55 g fiecare. Care este numărul minim de operaţii de cântărire pentru a
identifica săculeţul cu monede false ?

Soluţie

Vom selecta din primul săculeţ o monedă, din al doilea săculeţ două monede şi din al treilea
săculeţ trei monede. Dacă toate monedele ar fi din aur, atunci cele 6 monede selectate ar cântări
6  50 g  300 g . Dacă primul săculeţ conţine doar monede false atunci prin cântărire vom obţine

 55  2  50  3  50  g  305 g . Dacă în al doilea săculeţ sunt monede false, atunci prin cântărire

vom obţine
 50  2  55  3  50  g  310 g . Dacă al treilea săculeţ conţine monede false, atunci

prin cântărire vom obţine

 50  2  50  3  55  g  315 g
. Deducem că este necesară o singură
cântărire în care am selectat monedele ca mai sus. Putem obţine greutăţile de
305 g , 310 g , 315 g , de unde vom deduce care este sacul cu monede false.

Remarcă

1. Putem genera probleme asemănătoare schimbând datele problemei. De exemplu, avem

patru saci dintre care trei conţin monede din aur a câte 50 g şi al patrulea sac conţine
monede false de câte 55 g . Cerinţa problemei nu se modifică. Ca indicaţie, vom selecta
din primul săculeţ o monedă, din al doilea săculeţ două monede, din al treilea săculeţ, trei
monede şi patru monede din al patrulea săculeţ. Prin cântărirea o singură dată a
monedelor selectate vom obţine : 505 g sau 510 g , sau 515 g , sau 520 g . În funcţie de
rezultat deducem poziţia săculeţului cu monede false.
Problema este propusă într-un test Mensa, pentru oamenii care posedă un IQ ( coeficient de
inteligenţă) ridicat.