MATEMatica. FSE I
MATEMatica. FSE I
MATEMatica. FSE I
Anul 1 Licenţă
16.03.2020
Probleme de aritmetică ce au conţinut combinatorial
1
Moses Mendelssohn, Ierusalim sau despre puterea religioasă şi iudaism, (2003), Editura Hasefer; p.25-26.
importanţi atunci când le punea întrebări şi le dădea sentimentul că răspunsurile oferite aveau
însemnătate penrtu el.
Pentru a realiza ceva bun ȋn viaţă, fiecare om trebuie să ştie ce vrea şi să ştie ce poate. Paul
Valéry, vorbind despre Leonardo, ne împovăra cu sarcina de a fi om, spunând că ,, omul care nu
a încercat niciodată să fie asemenea zeilor nu e om întreg”.
g) deschiderea apetitului pentru joc. Activităţile de mai târziu se vor numi jocul cercetării, al
celui care ȋnvaţă, care vor avea ca esenţă libertatea de a acţiona. Nu trebuie uitată componenta
ludică a ȋnvăţării, a cercetării, a invenţiei şi a cercetării. A fi precum copiii, devine un imperativ,
care respectat, naşte o etică purificatoare, induce germeni pentru reconstrucţia umanului din noi
într-o vita nuova a cărei energie vine direct din orizontul sacru.
Exerciţiul 1
Ştiind că Andrei de la locuinţa sa până în curtea şcolii face 520 de paşi, să se determine câţi paşi
face Andrei de la propria locuintă până la şcoală într-o săptămână.
Indicaţie
Cum săptămâna de lucru are 5 zile lucrătoare, Andrei va efectua 5 2 10 drumuri până
la şcoală şi înapoi la propria locuinţă, deci va efectua 520 10 5200 paşi.
Exerciţiul 2
Primul Sinod ecumenic a avut loc la Niceea ȋn anul 325 , al II-lea Sinod a avut loc la
Constantinopol ȋn anul 381 , al III-lea a avut loc la Efes, ȋn anul 431 , al IV-lea a avut loc la
Calcedon, ȋn anul 451 . Să se completeze următoarea tablă, ȋn care la intersecţia dintre o linie şi o
coloană se află distanţa ȋn timp a două Sinoduri corespunzătoare.
I II III IV
I
II
III
IV
Indicaţie
I II III IV
I 56 106 126
II 56 50 70
III 106 50 20
IV 126 70 20
Comentariu
1) Fiind un exerciţiu de completare, avantajul este că elevul este solicitat să efectueze mai multe
operaţii de scădere pe un spaţiu restrâns. Astfel se induc noţiuni pe care le va ȋntâlni la :
informatică -de matrice-, la algebră - tabla operaţiei-.
2) Împăratul Gaius Flavius Valerius Constantinus (272-337) , cunoscut sub numele Constantin
cel Mare, prin ,,Edictul de la Mediolanum” (azi Milano), permite predicarea Evangheliei pe
ȋntreg cuprins al Imperiului Roman. Prin edict, creştinismul este mai ȋntâi tolerat, apoi devine
constituţional. [ i) este recunoscut creştinismul ca religie; ii) creştinii primesc dreptul de a se
ȋntruni cu condiţia de a nu tulbura ordininea publică; iii) creştinii aveau datoria de a se ruga
zeului lor pentru prosperitatea ȋmpăratului şi statului roman.]
Exerciţiul 3
Prima Olimpiadă s-a organizat ȋn cinstea lui Zeus, la Olimpia ( ȋn Elida, nord-vestul peninsulei
Peloponez, ȋn anul 776 ȋ.Hr. Organizea ei din 4 ȋn 4 ani şi caracterul ei permanent, a impus
evenimentelor din Grecia să fie datate ȋn funcţie de aceasta. Pentru n 1 , primul an al celei de-a
n a olimpiade se notează On 776 4 n 1 , iar intervalul olimpiadei a n a este
On , On 3 62 a
. În intervalul celei de-a olimpiadă a plecat Pitagora la Crotona. Să se
determine intervalul de timp.
Indicaţie
În anul 363 d.Hr., are loc Conciliul de la Laodicea (L), apoi ȋn anul 393 d.Hr. are loc Conciliul
de la Hippo (H) şi ȋn anul 397 d.Hr. , are loc Conciliul de la Cartagina (C). Să se completeze
următoarea tablă, ȋn care la intersecţia dintre o linie şi o coloană se află intervalul de timp ȋntre
două Sinoduri corespunzătoare.
L H C
L
H
C
Indicaţie
L H C
L 30 34
H 30 4
C 34 4
Comentariu
1) Fiind un exerciţiu de completare, avantajul este că elevul este solicitat să efectueze mai multe
operaţii de scădere pe un spaţiu restrâns. Astfel se induc noţiuni pe care le va ȋntâlni la :
informatică -de matrice-, la algebră - tabla operaţiei-.
2) La Conciliul de la Laodicea s-a stabilit că numai cărţile Vechiului Testament (varianta
catolică) precum şi cele 27 de cărţi actuale ale Noului Testament trebuie incluse ȋn canon şi deci
utilizate ȋn biserici. La Conciliul de la Cartagina s-a afirmat că cele 26 de cărţi ale Noului
Testament au autoritate şi sunt de inspiraţie divină.
Exerciţiul 5
Zece zâne îşi fixează o oră de întâlnire în faţa unui castel. Ele stabilesc că cine întârzie dă
fiecăreia dintre cele sosite înaintea ei câte o baghetă magică. Câte zâne au întârziat, ştiind că ele
vin pe rând şi dacă ele au oferit 35 de baghete ?
Indicaţie.
Dacă ar sosi pe rând, câte una vor fi necesare 1 2 ... 9 45 de baghete. Se analizează cazurile
când vin la început două zâne, apoi câte trei,… şi se determină că au întârziat 5 zâne. Acestea
vor oferi : 5 6 7 8 9 35 de baghete.
Exerciţiul 6
Oraşe cum sunt, Paris sau New York, au cartiere ce conţin străzi sub forma unei reţele. În
Manhattanul newyorkez, între două şosele principale A şi B sunt străzi sub forma unei reţele,
ca în diagrama următoare :
A B
Metoda 2
Rotim figura dată în sensul invers al acelor de ceasornic (trigonometric) cu 45 , atunci punctele
A şi B sunt situate diametral opuse într-un pătrat de latură 5 ce au laturile paralele cu axele de
Exerciţiul 7
Andrei constată că în curtea vecinului său se află o cantitate de zăpadă de două ori mai mare
decât în curtea sa. Din ce motiv ?
Soluţie
Cum cantitatea de zăpadă aşternută este aceeaşi pe metru pătrat de suprafaţă, rezultă că
suprafaţa curţii vecinului său este de două ori mai mare.
Exerciţiul 8
Un cal este priponit de un ţăruş cu o funie lungă de 10 m . La o distanţă de 16 m de cal,
stăpânul său pune o căpiţă de fân. Cum poate calul să mănânce din fân, fără a se dezlega sau
fără a rupe funia ?
Soluţie
Să desenăm un cerc de centru O ( în care este fixat ţăruşul) care este de rază R 10 . Fie
AB un diametru al cercului pe care ne imaginăm punctele şi
C AO D OB
pentru
care avem CO OD 8 m . Punctele C , D sunt interioare cercului. Plasăm calul în punctul
C şi fânul în punctul D . Deducem astfel o posibilitate în care calul ajunge la căpiţa de fân
în codiţia restrictivă impusă de ipoteza CD 16 m .
Remarcă
a) Problema dezvoltă imaginaţia rezolvitorului inducând pentru anii următori de
şcolarizare noţiunea topologică de interior al unui cerc şi noţiunea geometrică de
distanţă euclidiană dintre două puncte ale planului. Topologia este o formă primitivă,
elementară, care stă la baza fiecărei geometrii, fiind numită şi geometrie de cauciuc.
Ideile topologiei au pătruns în toate domeniile matematicii. Ea generează metode şi
concepte pentru demonstrarea unor propoziţii fundamentale cunoscute ca teoreme de
existenţă. 2
Ca exemplu, considerând Pământul ca fiind o sferă, în fiecare moment există o pereche
de puncte antipodale ale suprafeţei sale, care au aceeaşi presiune şi aceeaşi temperatură.
b) Putem utiliza noţiunea de interior al unei mulţimi în cadrul interiorului unei hărţi la
geografie, a interiorului unei locuinţe, a interiorului unui ou, a unei bile, etc.
c) Vă invităm să construiţi alte exemple de probleme asemănătoare celei prezentate.
Exerciţiul 9
Andrei a pornit pe un anumit traseu sâmbătă dimineaţă spre o cabană de munte. A mers în
mod variat şi a făcut mai multe popasuri pentru a se odihni şi admira priveliştea până a ajuns
la destinaţie. Duminică a decis să coboare pe acelaşi drum plecând de la aceeaşi oră. El a
remarcat că, la un moment dat s-a aflat în acelaşi loc şi în acelaşi moment al zilei. Cum
putem explica acest rezultat ?
Soluţie
Să ne imaginăm, un al doilea turist care pleacă simultan cu Andrei, duminică dimineaţă spre
poalele muntelui. Ei se vor întâlni pe drum la un moment dat al zilei şi într-un anumit loc al
traseului.
2
W.G. Chinn, N.E. Steenrod, Introducere în topologie, 1981, Bucureşti, Editura tehnică.
Exerciţiul 10
De 22 de ori. Vom observa că între ora 0 şi 1 nu se suprapun, apoi după trecerea unei ore
cse suprapun câte o dată, apoi între ora 11 şi 12 , o dată, la amiază.
Presupunem că o găină şi jumătate face într-o zi şi jumătate un ou şi jumătate. Câte ouă fac 12
găini în 12 zile ?
Soluţie
Să urmărim rezultatele din tabelul următor.
1 ... 1 ... 1
1 g 1 oua 1 zile
2 2 2
3 g ... 3 oua ... 1
1 zile
2
3 g ... 6 oua ... 3 zile
12 g ... 24 oua ... 3 zile
12 g ... 96 oua ... 12 zile
Exerciţiul 2
Avem la dispoziţie două clepsidre. Prima măsoară 11 minute şi cea de-a doua măsoară 7 minute.
Descrieţi o modalitate prin care putem măsura un sfert de oră.
Soluţie
Întoarcem clepsidrele simultan. Când a doua se goleşte, în prima se află nisip pentru încă 4
minute. Cum 4 11 15 vom măsura timpul scurs din acest moment. Aşteptăm deci 4
minute până când în prima clepsidră nisipul se scurge, apoi o răsturnăm şi măsurăm încă 11
minute până la golirea acesteia.
Exerciţiul 3
Avem o balanţă şi dorim să cântărim obiecte ale căror greutăţi sunt exprimate prin numere
naturale cuprinse între 1 şi 40 inclusiv. Se cere să se determine numărul minim de greutăţi
diferite necesare pentru cântărirea obiectelor.
Soluţie
Numărul minim de greutăţi este 4 şi anume greutăţi de : 1,3,9, 27 . Să începem cântărirea. Pentru
obiectul de greutate egală cu 1 ce este aşezat pe un taler, aşezăm greutatea de 1 pe celălalt taler
obţinând echilibrul. Pentru un obiect de greutate egală cu 2 , aşezăm pe acelaşi taler greutatea
Comentarii
1) Orice număr natural nenul se scrie ca sumă de puteri diferite ale lui 2 . De exemplu
1 20 , 2 21 , 3 21 2 0 ; 4 22 ; 5 2 2 2 0 ; 6 2 2 21 ; 7 2 2 21 2 0 ; 8 23 , etc. Din acest
motiv suntem coonduşi să considerăm că numărul minim căutat este 6 având greutăţile :
1, 2, 4,8,16,32 , adică toate puterile lui 2 mai mici decât 40 .
Prin acest mod de cântărire nu am aşezat pe acelaşi taler obiecte ce urmează a fi cântărite cu
greutăţile standard alese de noi la început.
2) În balanţa din visul faraonului Ramses al II-lea, pe talerul mai ridicat erau toată averea sa
( aur, arme, palate, oştirile) iar pe celălalt taler mai greu se afla un prunc de o forţă morală
deosebită. Era Moşe sau Moise. S-a dovedit în timp că schimbarea constantelor morale fixate în
principii de dreptate, justiţie, respect şi onestitate conduce la o umanitate bolnavă.
3) Relaţia de egalitate a fost extinsă de matematicieni ai secolulul al XIX-lea la relaţia de
echivalenţă.
4) ,,Gustul : e totodată greutate, balanţă şi cântăritor; dar vai de cel ce speră să trăiască fără
gâlceavă pentru greutate, balanţă şi cântăritor”.
Exerciţiul 4
Se cântăresc 3 cutii de cofetărie care au greutăţi diferite. Utilizând o balanţă cu două talere, să se
determine numărul de cântăriri necesare pentru a ordona greutăţile cutiilor.
Soluţie
Numărul minim de cântăriri este 2 şi maxim 3 . Trei greutăţi diferite se pot ordona ȋn 3! 6
moduri. Fie a , b , c greutăţile cutiilor. După prima cântărire să presupunem că a b . După a
doua cântărire putem avea situaţiile : i ) b c , ii ) c b .
Dacă i) , atunci după 2 cântăriri se obţine ordonarea a b c . Dacă ii ) atunci este nevoie de
ȋncă o cântărire a greutăţilor a şi c . După a treia cântărire putem obţine : a c deci ordonarea
a c b sau putem obţine ca deci ordonarea c a b .
Comentariu
Exerciţiul 5
Avem 21 de bare identice, dar una dintre ele este un pic mai grea decât toate celelalte. Prin
utilizarea unei balanţe cu două talere, se cere să se determine numărul minim de cântăriri
necesare pentru a descoperi bara de greutate mai mare.
Soluţie
Sunt necesare maxim 3 cântăriri. Împărţim barele ȋn 3 grupe de câte 7 bare. Alegem la
ȋntâmplare 2 grupe pe care le aşezăm pe cele două talere. Dacă ele stau ȋn echilibru, rezultă că
bara căutată este ȋn a treia grupă. În caz contrar, alegem grupa cea mai grea. Din cele 7 bare
alese selectăm două grupe de câte 3 bare. După această a doua cântărire putem avea cazurile : de
echilibru, caz ȋn care am determinat bara mai grea, cea de-a şaptea, sau, ȋn caz contrar, este
necesară o nouă cântărire. Avem 3 bare şi alegem la ȋntâmplare două dintre ele pe care le aşezăm
pe cele două dintre talere. În caz de echilibru, cea de-a treia bară este mai grea. În caz contrar,
prin cântărire descoperim bara mai grea.
Comentariu
Exerciţiul 6
Dispunem de un cântar şi avem trei săculeţi fiecare conţinând un anumit număr de monede. Doi
săculeţi conţin numai monede din aur ce cântăresc fiecare 50 g şi al treilea săculeţ conţine
monede false de greutăţi 55 g fiecare. Care este numărul minim de operaţii de cântărire pentru a
identifica săculeţul cu monede false ?
Soluţie
Vom selecta din primul săculeţ o monedă, din al doilea săculeţ două monede şi din al treilea
săculeţ trei monede. Dacă toate monedele ar fi din aur, atunci cele 6 monede selectate ar cântări
6 50 g 300 g . Dacă primul săculeţ conţine doar monede false atunci prin cântărire vom obţine
55 2 50 3 50 g 305 g . Dacă în al doilea săculeţ sunt monede false, atunci prin cântărire
vom obţine
50 2 55 3 50 g 310 g . Dacă al treilea săculeţ conţine monede false, atunci
Remarcă