NOTE DE CURS Ergonomia Muncii, Masterat
NOTE DE CURS Ergonomia Muncii, Masterat
NOTE DE CURS Ergonomia Muncii, Masterat
1
In ultimele decenii obiectul ergonomiei s-a deplasat de la accentul pe studiul
miscarilor in munca, spre studiul mai complex al sistemului om-masina. Astfel se
manifesta tendinta pentru munca de percepere, supraveghere si control,
concomitent cu scaderea efortului muscular, a muncii fizice, manipulative.
-ergonomia de corectie.
2
b).Ergonomia de corectie (ergoterapia) se refera la interventia intr-un sistem
om-masina deja functional. Prin echipe polispecializate, ergonomia de corectie
studiaza toate elementele instalatiei, mobilierului, mediului de munca, organizarea
muncii spre a depista aspectele non-ergonomice.
3
-Miscarile sa aiba o succesiune logica.
-Operatorul uman trebuie sa poata lucra asezat sau in picioare dupa bunul
sau plac.
4
-miscarile continue sint preferate celor in zig-zag, intrerupte sau cu
unghi
ascutit.
-Ritmul:
executantului,
-sa fie dispuse astfel incit sa permita cea mai buna succesiune a
miscarilor.
-Folosirea gravitatiei:
5
topoganuri, planuri inclinate.
-Libertatea miinilor:
-Combinare, prepozitionare:
-combinarea sculelor,
-Sarcina degetelor:
maxim.
6
Prin studiul miscarilor se poate obtine o crestere a productivitatii muncii cu
cca. 75 % pentru activitatile manuale, cu investitii minime.
Ergonomia este legata de mai multe stiinte cum ar fi: psihologia, sociologia,
medicina muncii, protectia muncii, igiena muncii, antropometria, fiziologia,
stiintele tehnice si economice.
Organizarea ergonomica urmareste scopul asigurarii conditiilor necesare in
organizarea procesului de productie in cadrul fiecarui loc de munca in asa fel ca sa
se obtina o productivitate maxima a muncii si respectand principiile economiei
miscarii si scutind lucratorul de oboseala inutila.
Ergonomia locului de munca are, in principal, rolul de a armoniza intr-un
tot unitar elementele locului de munca (mijloacele de munca, obiectele muncii si
forta de munca) in vederea asigurarii conditiilor, care sa permita executantului
desfasurarea unei activitati bune cu consum minim de energie si cu senzatia de
buna stare fiziologica.
Organizarea locului de munca sta la baza organizarii atelierelor, sectiilor si
intreprinderii, intrucat de aceasta depinde in cea mai mare masura consumul de
timp de munca pe fiecare operatie sau produs, marimea acestuia avand un rol
determinant asupra elementelor necesare organizarii in timp si spatiu a proceselor
de productie.
Prin loc de munca se intelege suprafata sau spatiul in care lucratorul sau o
echipa actioneaza cu ajutorul uneltelor de munca asupra obiectelor muncii in
vederea extragerii sau transformarii lor potrivit scopului urmarit.
Scopurile ergonomiei:
7
- adaptarea muncii la capacitatea de performanta a lucratorului, cu scopul de a
evita cerintele prea mari sau prea mici;
8
- elaborarea normativelor sau normelor de munca, etapa care are drept scop
stabilirea consumului de munca pentru realizarea elementelor procesului de munca;
9
- aprovizionarea locurilor de munca se va face ritmic, iar modul de aprovizionare
centralizat sau descentralizat va depinde de procesul de productie, tipul productiei,
locul de munca;
- materialele si instrumentele utilizate mai des se vor amplasa mai aproape, iar cele
utilizate mai rar se vor amplasa mai departe de punctul de utilizare.;
10
- sa fie redus la minim numarul si varietatea echipamentelor si instrumentelor
folosite;
Prin loc de munca se intelege suprafata sau spatiul in care omul muncii sau
un grup de oameni ai muncii, actioneaza cu ajutorul uneltelor de munca asupra
obiectelor muncii, in vederea extragerii sau transformarii lor, potrivit scopului
urmarit.
Dupa numarul oamenilor muncii, locurile de munca sunt individuale sau colective.
Dupa numarul de utilaje, locurile de munca pot fi cu un singur utilaj sau cu mai
multe utilaje.
Dupa natura activitatii, locurile de munca se pot clasifica in : locuri de munca unde
se desfasoara activitati de baza si locuri de munca din activitatea de servire.
Dupa pozitia lor in spattiu, locurile de munca pot fi fixe sau mobile.
11
Organizarea ergonomica a locului de munca impune parcurgerea unor etape
succesive, bine determinate.
Elaborarea normativelor sau normelor de munca este o etapa care are drept scop
stabilirea consumului de munca, pentru realizarea elementelor procesului de munca
si a acestuia in totalitate.
12
Executantul, cu ajutorul organelor sale de simt, receptioneaza informatiile
provenite din zona sa de activitate. Pe baza acestor informatii, precum si a unor
informatii stocate in memorie, ia o anumita
decizie, care este executata de organele sale executante. Aceste organe transmit
decizia mijlocului de munca prin intermediul dispozitivelor de actionare ale
acestuia.
Mijlocul de munca este acela care in permanenta, prin intermediul unor aparate
prezinta executantului informatii privind modul cum au fost executate comenzile.
- receptionarea informatiei de catre factorul uman poate fi facuta mai rapid sau
mai lent, mai precis sau mai putin precis, ea depinzand de modul de prezentare a
informatiei. Aceasta informatie provine din exteriorul sau interiorul sistemului.
Ergonomia vizuala precizeaza modalitatile de intrare a informatiilor, dar executia
lor poate fi facilitata prin asigurarea unui volum de informatii optime ce poate fi
prelucrat intr-un interval de timp minim.
13
TEMA 9. PROIECTAREA LOCULUI DE MUNCA IN FUNCTIE DE
DIMENSIUNILE ANTROPOMETRICE SI LIMITELE
FIZIOLOGICE ALE EXECUTANTULUI
Zonele de lucru
Zona de lucru este suprafata rezervata unui executant, individual sau colectiv, care
realizeaza aceeasi lucrare, pentru a-si indeplini sarcinile de munca. Ea trebuie
corect dimensionata, astfel incat sa permita asezarea mijoloacelor de munca si a
obiectelor muncii necesare executantului pentru desfasurarea activitatii cu miscari
cat mai putin obositoare.
14
piesele, butoanele spre care se intind mainile, este recomandabil sa fie plasate in
interiorul sferei normale de munca, dupa criteriul frecventei de utilizare.
15
- largimea si adancimea ului de lucru depind de dimensiunile obiectelor muncii
care
urmeaza sa fie asezate si prelucrate pe suprafata de lucru, precum si de cantitatea
de materiale si
obiecte ale muncii cu care se lucreaza intr-o unitate de timp;
- inaltimea platformei de la sezut la sol sa poata varia intre 360 si 480 mm, cu
posibilitati de reglare in functie de inaltimea persoanei care il utilizeaza si de
inaltimea ului de lucru ;
- latimea medie a platformei de sezut sa fie de 400 mm, iar adancimea de 420 mm
pentru femei si de 450 mm pentru barbati;
- spatarul sa fie curbat pentru a adera la forma spatelui, dand senzatia de stabilitate
si siguranta ;
16
- miscarea dispozitivelor sa fie compatibila cu afisajele asociate. In acest mod
relatiile dispozitive - afisaje vor fi functionale si vor solicita la minimum
executantul pentru decodare.
Aparatele de masura sunt adaptate scopului urmarit, prin utilizarea lor si trebuie sa
indeplineasca urmatoarele conditii generale:
17
- aparate cu scala fixa si indicator mobil.
- gruparea aparatelor sa se faca dupa succesiunea urmarii lor, intrucat prezinta mai
multe avantaje, decat De ape tipuri de aparate ;
18
- pozitia de lucru a aparatului pe tablou sa-i asigure o linie perpendiculara a
vederii pe cadranele aparatelor, evitandu-se astfel oboseala ochilor si erorile de
citire, provocate de fenomenul de paralaxa (fenomenul de paralaxa = cand ne
deplasam intr-o directie, obiectele apropiate par a se deplasa intr-o directie opusa,
iar cele departate, in aceeasi directie cu noi).
19
- temperatura aerului (la activitati fara radiatii calorice) ar trebui sa fie de 16°
18°C (munca fizica usoara), cu umiditate relativa sub 70 % si o miscare a aerului
de 0,3 0,4 m / s;
20
- principiul optimei incarcari, care cere a se evita atat situatiile de suprasolicitare,
cat si cele de subsolicitare;
21
Cei mai multi dintre noi, atunci cand aud termenul de ergonomie cognitiva
se gandesc la scaune ergonomice , iar daca incearca sa detalieze se ajunge la ideea
de scaun comod, care respecta corpul uman din punct de vedere biologic.
22
4.Adaptarea tehnologiei la nevoile operatorilor
23
fata de exigente preexistente la locul de munca; activitatea mentala ii face mai
sensibili la perturbarile mediului, comparativ cu activitatea fizica.
Reactiile negative, de respingere a noilor conditii de munca, acuzele
subiective privind simptome generale de oboseala pot indica reactii normale
specifice unei perioade de adaptare la noile conditii, la schimbarile specifice
informatizarii unei activitati, perioada care este depasita in momentul in care
operatorul acumuleaza cunostintele si deprinderile necesare, isi stabileste
strategiile si comportamentele adecvate noii situatii, deci in momentul in care se
restabileste echilibrul intre exigentele profesionale noi si capacitatile individuale
ale operatorului.
· Caracteristici de peronalitate
24
· Fumatul
Factori organizaționali
· Selectia angajaților
· Proiectarea echipamentului
25
26