C8- semiologie

Simptomele bolilor aparatului digestiv

Anorexia

Prin anorexie se intelege lipsa poftei de mancare.

Anorexia se intalneste intr-o serie intreaga de suferinte: boli ale stomacului (gastrite
cronice, cancerul gastric), ficatului si cailor biliare, in boli endocrine (insuficienta
hipofizara Simmonds, boala lui Addison), in perioada febrila a bolilor infectioase acute,
tuberculoza pulmonara, intoxicatii exogene (alcoolismul cronic, abuzul de
medicamente) sau endogene (azotemie, uremie, acidoza diabetica). Anorexia poate
interveni periodic ca si una din manifestarile din cadrul unor boli psihice (psihonevroze,
sindroame maniacodepresive, schizofrenie) si, atunci cand domina tabloul clinic al
acestor bolnavi, in absenta oricarei alte cauze de natura organica, este cunoscuta sub
numele de anorexie nervoasa. Indivizii aflati in stare de inanitie de conjunctura
(calamitati naturale, naufragiati), sau voluntara (post prelungit, cura de foame la obezi)
isi pierd in cateva zile apetitul, odata cu instalarea starii de acidoza metabolica.

Dintre bolile stomacului, gastritele si cancerul gastric evolueaza frecvent cu anorexie.

Dimpotriva, pofta de mancare este pastrata in ulcerul gastric si duodenal necomplicat.
In cancerul gastric se manifesta uneori ceea ce se numeste anorexie selectiva in cadrul
careia bolnavul pierde complet pofta de mancare pentru anumite alimente (carne,
grasimi, uneori paine), in timp ce pentru restul alimentelor apetitul este pastrat. In fazele
avansate ale bolii anorexia este simptom permanent si progresiv.

Anorexia nu trebuie confundata cu teama bolnavului de a ingera alimente din pricina

unor senzatii neplacute legate de acest act. Situatia se numeste sitofobie si apare in:
aerogastrie, ulcerul gastric (in special cel localizat in vecinatatea pilorului), stenoza
pilorica si dupa rezectia gastrica complicata cu sindrom postprandial precoce. Senzatia
de saturatie precoce, intalnita frecvent in staza duodenala, trebuie diferentiata printr-un
interogatoriu constiincios de anorexie. In aceste cazuri apetitul este normal, insa
senzatia de satietate survine rapid, adesea dupa ingerarea unei cantitati reduse de
alimente.

Greata
- Greata este un simptom de aparare extrem de important, care are un centru de reglare
situat in creier.
- Desi majoritatea oamenilor cred ca daca au greata au o boala a aparatului digestiv
(cavitate bucala, esofag, stomac, duoden, intestin subtire, intestin gros, ficat, fiere,
pancreas), ea se poate datora si unor boli care nu tin de acest aparat.
- Pnetru ca greata sa dispara, este normal sa descoperim si tratam cauza

1
Cauze de greata
Greata generata de boli ale aparatului digestiv , este data in general de tendinta
organismului de a elimina unele substante care “nu-i convin” si a nu permite alimentatia
iritanta. In general, greata datorata unei cauze digestive, este mult ameliorata dupa
varsatura, bolnavul simtindu-se usurat.
Exista si alte mecanisme, greata putand sa nu aiba nici o legatura cu aparatul digestiv,
desi este o manifestare a acestuia, in aceste situatii greata fiind persistenta, fara legatura
cu alimentatia, si fara ameliorare dupa varsatura.
Pentru o evaluare a gravitatii acestui simptom, noi luam in considerare si conditiile in
care a aparut greata.
1. Greata aparuta dupa un exces alimentar (grasime prajita, untura, slanina, afumaturi,
maioneze, salata de vinete, alcool, etc); cauza o poate constitui acest abuz, conditii in
care simptomul ar trebui sa dispara intr-un timp rezonabil (ore- o zi), dupa eliminarea
din tubul digestiv a alimentelor incriminate.
2. Greata aparuta fara relatie aparenta cu alimentatia, poate avea numeroase cauze
digestive sau extradigestive
Boli de tub digestiv superior - esofag, stomac, duoden- situatie in care se asociaza
pirozis (arsuri in spatele sternului), iar varsatura (daca apare) este acra, acida. Orice
boala de tub digestiv superior (esofagita, gastrita, ulcer, cancer, etc) poate asocia si
senzatia de greata.
Boli de fiere (dischinezie, pietre), varsatura fiind galbuie cu gust amar
Gastroenterocolite acute (infectioase, parazitare, etc)- se asociaza si diaree sau febra
Ocluzie intestinala, indiferent de cauza (tumori, peritonite, apendicita, volvulus, etc)- se
asociaza varsaturi fecaloide (maronii, urat mirositoare), dureri abdominale si oprirea
eliminarii materiilor fecale).
Hipertensiune arteriala – asociaza durere de cap (cefalee), tulburari de vedere si auz,
si tensiunea arteriala mare
Migrena- asociaza durere pe o jumatate de cap, tulburari de vedere
Infarctul miocardic posterior – asociaza durere de inima prelungita, palpitatii stare
generala foarte rea.
Sarcina –greata la femeie tanara cu decalajul ciclului menstrual, marirea sanilor,
pervertirea apetitului, pigmentarea mameloanelor, si test de sarcina pozitiv
Tulburari severe de metabolism (diabet zaharat dezechilibrat, insuficienta renala,
acidoze, etc)
Tumori cerebrale – asociaza durere de cap persistenta, tulburari de vedere, deseori
varsaturi fara a fi precedate de greata

2
Alcoolismul – greata apare dimineata, dupa chef
Intoxicatia tabagica (fumat excesiv)
Medicamente iritante ale tubului digestiv, intoxicatii, tratament cu citostatice.
Alte (numeroase) cauze : hepatita acuta, pancreatita, raul de miscare, faringita,
amigdalita, boli neurologice sau psihice, etc.
ATENTIE:
- CEL MAI FRECVENT GREATA ESTE DATA DE BOLI DE FIERE, STOMAC,
ABUZURI ALIMENTARE SAU SARCINA
- SUNT SITUATII IN CARE GREATA POATE NECESITA CONSULT MEDICAL
DE URGENTA
Trebuie sa remarcam ca greata aparuta la unii bolnavi, poate semnifica aparitia unor
complicatii:
In ciroza hepatica, greata poate sa apara inaintea unei hemoragii digestive superioare
prin ruperea varicelor esofagiene
In hipertensiunea arteriala, greata poate semifica cresterea importanta a tensiunii
arteriale
In diabet, greata poate preceda o cresterea severa a glicemiei
In insuficienta renala, greata apare cand creste mult ureea (care se elimina prin
mucoasa tubului digestiv, si iritandu-l, da greata)
La un bolnav cardiac, greata, insotita sau nu de dureri in zona inimii, poate sugera
aparitia unui infarct de miocard
Greata cu varsaturi fecaloide poate semnifica ocluzie intestinala, necesitand diagnostic
si tratament de urgenta

Varsaturile

Expulzie pe gura a continutului stomacului.

Voma, provocata de contractia diafragmului si a muschilor abdominali, este, de
asemenea, un act reflex: orice excitatie a tractului digestiv poate determina o incitatie
vomitiva transmisa centrilor nervosi bulbari prin intermediul nervilor glosofaringian si
pneumogastric.

Cauze - Acestea sunt multiple: rau de mare, afectiuni acute ale abdomenului (ocluzie a
intestinului subtire, colecistita, peritonita); boli digestive cronice (stenoza de pilor sau
de intestin gros); afectiuni neurologice sau otorinolaringologice (meningita, tumora
cerebrala, boala lui Meniere); tulburari metabolice sau endocrine (acidoza diabetica,
hipercalcemie); sarcina; luarea unor medicamente (antibiotice, digitalice, chimioterapie
3
anticanceroasa); glaucom (crestere a presiunii intraoculare); tulburari psihiatrice
(anorexie, nevroza).

Tratament - Un episod izolat de voma nu necesita, de cele mai multe ori, nici un
tratament. In caz de vome repetate, tratamentul depinde de cauza: chirurgie, suprimare a
medicamentelor responsabile etc. Tratamentul simptomelor merge de la administrarea
de sedative, de antispasmodice si/sau de antiemetice, pana la rehidratarea prin perfuzie
venoasa.

Diareea
Eliminarea mai mult de 3 scaune apoase, moi intr-o zi se numeste diaree acuta.
Eliminarea a doar 2 scaune moi intr-o zi si reluarea ulterioara a tranzitului normal
reprezinta o problema comuna si nu impune necesitatea administrarii vreunui tratament.

Diareea acuta poate fi un semn al altei afectiuni si trebuie abordata cu seriozitate.

Pacientii cu diaree pot pierde mari cantitati lichidiene prin intermediul scaunelor apoase
repetate ceea ce poate duce in scurt timp la deshidratare cu tulburarea homeostaziei -
echilibrul necesar functionarii normale a organismului.
Deshidratarea are implicatii serioase iar gravitatea sa atinge cote maxime la copii mici si
batrani, situatii in care poate provoca serioase tulburari.
Diareea este o afectiune sau un simptom ce poate aparea la orice varsta. La persoanele
adulte aceasta apare in medie de circa 4 ori pe an.
Cauze
Diareea poate fi cauzata de o problema temporara autolimitanta cum ar fi o infectie
intercurenta - diareea acuta sau poate fi o problema cronica datorata unei afectiuni
intestinale severe - diareea cronica.
Cateva din cauzele provocatoare de diaree ar putea fi:
- infectia bacteriana a tractului digestiv, datorita contaminarii alimentelor sau a apei
potabile cu tulpini cum ar fi: Campylobacter, Salmonella, Shigella si Escherichia coli
- infectia virala; multe virusuri sunt cauzatoare de diaree: cytomegalovirus, herpes
simplex virus si virusul hepatitei. Virusul cel mai frecvent implicat in producerea diareii
este rotavirusul
- intoleranta alimentara. Un exemplu frecvent de intoleranta alimentara este cea la
lactoza, un element glucidic din lapte
- cauzele parazitare. Parazitii sunt microorganisme ce pot contamina apa si alimentele,
infectand astfel tractul digestiv. Cel mai frecvent sunt implicati paraziti ca: Giardia
lamblia, Entamoeba histolytica si Cryptosporidium
- reactii adverse aparute la diferite medicamente, cum ar fi antibioticele,
antihipertensivele, medicamentele antiacide ce contin magneziu
- afectiuni intestinale inflamatorii, ca de exemplu colonul iritabil si alte afectiuni ce
afecteaza functionalitatea normala a intestinului, etc
4
- cauze posibile de diaree pot fi si interventiile chirurgicale la nivelul stomacului,
colecistectomia, chirurgia colonului, interventii ce pot induce tulburari in digestia
alimentara
- in multe alte cazuri nu pot fi gasite cauzele provocatoare de diaree iar cautarile prea
elaborate de multe ori nu isi au rostul atata timp cat afectiunea este autolimitanta.
Este cunoscuta diareea la persoanele care schimba mediul, cei ce calatoresc in special la
tara si schimba astfel apa si tipul de alimentatie fiind posibila contaminarea acestora cu
bacterii, virusuri sau paraziti. De asemenea calatoriile in tari subdezvoltate poate
provoca aceleasi neplaceri.
Simptome
Diareea poate fi insoita de colici abdominale uneori chiar intense, distensie abdominala,
greturi si chiar varsaturi, febra si chiar scaune cu sange in functie si de agentul cauzator.

Diareea acuta este in general cauzata de un agent bacterian, viral sau parazitar, fiind de
cauza infectioasa. Cea cronica este cel mai frecvent determinata de o afectiune a
intestinului - afectiune inflamatorie, colonul iritabil.
Consult de specialitate
Desi diareea nu este un semn extrem grav totusi aceasta poate deveni foarte periculoasa
in urmatoarele situatii:
- cand este prezenta 3 zile consecutive
- cand asociaza dureri intense abdominale si rectale, numite colici respectiv tenesme
- cand febra atinge valori de peste 38C
- cand in scaun sunt elemente patologice precum: sange, puroi, mucus,etc
- cand apar semnele de deshidratare, semne prezentate mai sus.
In toate aceste cazuri nu trebuie ezitat consultul unui medic de specialitate. Diareea
poate deveni extrem de periculoasa in aceste cazuri avand in vedere dezechilibrul hidro-
electrolitic si acido-bazic sever al unui copil cu o greutate de doar cateva kilograme.
Diagnostic
- istoricul bolii si examinarea fizica completa. Doctorul va trebui sa aiba informatii
complete despre alimentatia copilului si mai ales asupra eventualelor modificari in
alimentatia sa survenite in ultima perioada, despre conditiile de trai, medicatie
administrata, etc. Examenul fizic complet va oferi de asemenea informatii pretioase cu
privire la starea bolnavului
- coprocultura este o investigatie extrem de pretioasa prin care se va putea preciza cu
exactitate agentul patologic (bacterie sau parazit) si prin intermediul antibiogramei chiar
sensibilitatea acestuia la un anumit antibiotic
- analizele de laborator din sangele recoltat de la bolnav pot aduce informatii utile
diagnosticului si pot fi utile diagnosticului diferential
Inainte de a ne orienta diagnosticul catre o cauza infectioasa trebuie exclus cu ajutorul
anamnezei o cauza uzuala a diareii cum ar fi: intoleranta la lactoza (glucid din lapte),
5
anumiti carbohidrati, glutenul din grau si produse din acesta (paste fainoase, produse de
panificatie, etc.), alte alimente ce pot da intoleranta digestiva copilului si pot avea
diareea ca raspuns. Descoperirea unei astfel de intolerante implica schimbarea dietei.
Pentru a descoperii anumite leziuni cauzatoare a diareii sau pentru a putea exclude astfel
de leziuni patologice poate fi utilizata in scop diagnostic sigmoidoscopia si
colonoscopia.

Constipatia

Majoritatea persoanelor considera ca sunt constipati atunci cand, de fapt, activitatea

tubului digestiv este normala, impresia generala a oamenilor este aceea de a avea un
scaun in fiecare zi. In mod obisnuit, numarul de scaune considerat a fi in limitele
normalului variaza intre un scaun la una sau doua zile. Aproape fiecare individ poate
avea scaune mai rare decat in mod obisnuit, in majoritatea cazurilor constipatia fiind
temporara si nu este grava. Intelegand cauzele producerii ei, prevenirea si tratamentul
vor ajuta pe multi sa gaseasca ameliorarea.
Cauze
Pentru a intelege ce inseamna constipatia, trebuie explicat mecanismul prin care
functioneaza colonul (intestinul gros). Pe masura ce alimentele semilichide trec din
intestinul subtire spre capatul terminal al colonului, se absoarbe foarte multa apa pana la
formarea scaunului. Contractiile musculare din colon imping deseurile inspre rect. In
momentul in care deseurile ajung la rect, ele sunt solide pentru ca majoritatea apei a fost
absorbita. Scaunul tare si uscat, caracteristic constipatiei apare atunci cand colonul
absoarbe prea multa apa sau cand contractiile musculare ale colonului sunt prea lente,
facand ca fecalele sa stagneze prea mult timp in colon si astfel sa existe timp indelungat
in care apa sa fie extrasa din materiile fecale.

Cauzele cele mai frecvente ale constipatiei sunt:

Insuficiente fibre alimentare in dieta - Fibrele alimentare se gasesc in mod obisnuit in

legume, fructe si cereale sau derivate ale acestora. Fibrele - atat cele solubile cat si cele
insolubile - reprezinta partea fructului, legumei sau a cerealelor pe care organismul nu o
poate digera. Fibrele solubile se dizolva in apa cu usurinta si devin in intestine o textura
moale, fina, asemanatoare cu un gel. Fibrele insolubile trec prin intestine aproape
neschimbate. Cantitatea si textura fina a fibrei impiedica aparitia scaunelor tari si uscate
care sunt dificil de eliminat. Persoanele care consuma multe alimente bogate in fibre
sunt mai putin probabil sa ajunga constipati.

Cea mai frecventa cauza de constipatie este dieta saraca in fibre alimentare si bogata in
grasimi provenite din branza, oua si carne. Populatia consuma in medie o cantitate de 5-
14 gr de fibre pe zi, insuficient in comparatie cu 20-35 gr, cantitatea recomandata. Atat
6
copii cat si adultii consuma o cantitate prea mare de mancare rafinata si gata preparata
din care fibrele naturale au fost indepartate. Dietele de slabire sunt, de obicei, foarte
sarace in fibre alimentare. O dieta scazuta in fibre joaca, de asemenea, un rol cheie in
aparitia constipatiei la adultii in varsta, care aleg din comoditate o hrana saraca in fibre.
De asemenea, dificultatile cu mestecatul si inghititul mancarii pot forta oamenii mai in
varsta sa consume mancare moale, gata preparata dar saraca in fibre.

Alimentatie cu prea putine lichide - Lichidele de orice fel (apa, supele, ciorbele,
sucurile, etc.) cresc fluiditatea continutului colonului si dau volum materiilor fecale,
facandu-le mai fine si mai usor de eliminat. Oamenii care au tendinta spre constipatie,
ar trebui sa bea suficienta lichide in fiecare zi - minimum 2l. Lichidele care contin
cofeina, ca bauturile tip cola, cafeaua dar si alcoolul nu au rol de a accelera eliminarea
materiilor fecale.

Lipsa de exercitiu fizic "leneveste" activitatea colonului si poate duce la constipatie

prin incetinirea activitatii intestinale. Constipatia apare adesea dupa un accident sau in
timpul unei boli, cand persoana respectiva trebuie sa stea imobilizata la pat.

Medicamentele care incetinesc miscarile colonului si pot genera sau accentua tendinta
la constipatie si alte afectiuni care pot determina constipatie sunt:
- medicamentele pentru durere (in special narcoticele)
- medicamentele antiacide gastrice care contin aluminiu si calciu
- medicamentele antihipertensive (blocante de calciului)
- medicamente antiparkinsoniene
- medicamente antispastice
- medicamente antidepresive
- suplimente cu fier
- medicamente diuretice
- medicamente anticonvulsivante
- schimbari in viata obisnuita cum este cazul calatoriilor
- abuzul de laxative
- stari fiziologice - graviditatea sau imbatranirea
- amanarea repetata a nevoii de a merge la toaleta
- bolile obisnuite cu repaus prelungit la pat
- boli ale colonului sau rectului - inclusiv cancerele
- constipatia cronica idiopatica (de cauza necunoscuta).

Sindromul intestinului iritabil (SIB) - Unele persoane cu SIB au constipatie sau

diaree, deseori alternate, crampe abdominale, balonari dupa mese. Cu toate ca SIB poate
produce simptome care se pot intinde pe tot parcursul vietii, afectiunea nu este grava.
Ea se accentueaza adesea datorita stresului.
7
Schimbarile din viata de zi cu zi - Pe parcursul graviditatii, femeile pot fi constipate
din cauza schimbarilor hormonale sau datorita compresiunii exercitate de uter asupra
colonului.
Inaintarea in varsta poate de asemenea sa afecteze activitatea colonului, pentru ca un
metabolism mai lent conduce la o scadere a motilitatii intestinale. De asemenea,
constipatia poate apare si in timpul calatoriilor datorita modificarilor dietei si rutinei
zilnice.

Abuzul de laxative - Miturile constipatiei au condus la folosirea abuziva a laxativelor.

Acest obicei este mult mai comun printre oamenii care sunt preocupati sa aiba scaun
zilnic. Laxativele nu sunt de obicei necesare, utilizarea lor putand deveni efectul unei
obisnuinte. In timp, laxativele pot sa afecteze celulele nervoase din colon si sa altereze
capacitatea naturala de contractie a colonului. Pentru acelasi motiv, folosirea regulata a
clismelor poate de asemenea sa conduca la o pierdere a functionarii normale a
intestinelor.

Ignorarea nevoii de a merge la toaleta - Ignorarea pe moment a acestei necesitati

poate conduce, in timp, la constipatie.

Afectiuni si boli tipice

Afectiunile care pot determina constipatie sunt disfunctiile neurologice, metabolice si

endocrine si afectiunile sistemice care includ si organele digestive. Aceste dereglari pot
incetini miscarea materiilor fecale prin colon, rect sau anus.
Printre bolile care pot cauza constipatie se numara:
- Scleroza multipla
- Boala Parkinson
- Pseudo-obstructia intestinala idiopatica cronica
- Accidentele vasculare cerebrale
- Traumatisme ale coloanei vertebrale
- Diabetul zaharat
- Bolile glandei tioride - hiper- si hipotiroidia
- Hipercalcemia
- Uremia
- Sindromul Down.

Bolile sistemice cu afectarea tubului digestiv care pot determina constipatie sunt:
- Lupusul eritematos sistemic
- Sclerodermia
- Amiloidoza.
Boli ale colonului si rectului care includ obstructii intestinale, aderentele, diverticuloza,
8
tumorile, stricturile colorectale, boala Hirschprung sau cancerul care pot comprima,
torsiona sau ingusta intestinul si determina constipatie.

Disfunctiile intestinale (constipatia cronica idiopatica)

Unele persoane sufera de constipatie cronica, care nu raspunde la tratamentele standard.

Aceasta situatie rara, cunoscuta sub denumirea de constipatie idiopatica cronica (de
origine necunoscuta), poate fi asociata cu tulburari functionale intestinale, cum ar fi cele
determinate de alterarea controlului hormonal sau a activitatii nervilor si musculaturii
colonice, rectale sau anale. Constipatia functionala este intalnita atat la copii cat si la
adulti si este mai frecventa la femei. Scaderea mobilitatii colonului si tranzitul intarziat
sunt doua forme ale constipatiei cronice cauzate de scaderea activitatii musculaturii
colonului.