Ovogeneza
Ovogeneza
Ovogeneza
Spermatogeneza
- Este un proces intens (1ml de spermă poate avea între 20 milioane-100 milioane de
spermatozoizi) (la 37°C şi un pH de 7,2 un spermatozoid poate supravieţui câteva zile (cca. 8 zile
din momentul ejaculării)
- Este un proces autoreglabil, care se manifestă ca o reacţie în lanţ (totuşi manifestă sensibilitate
la temperatură, ischemie, narcotice, alcool, unele medicamente cum ar fi antibioticele etc;
- În urma meiozei la sexul masculin, rezultă copii celulare identice. Dacă la o anumită vârstă
apare o mutaţie (modificare bruscă în structura materialului genetic), atunci ea va fi copiată
neîncetat cu trecerea timpului (50-55 de ani). Numărul foarte mare de spermatozoizi creşte riscul
pentru mutaţii, deci riscul de anomalii.
Ovogeneza
- Începe în viaţa intrauterină (lunile IV-VII), se termina la menopauză (în jurul vârstei de 50 de
ani).
- Se reia la pubertate într-un ritm de 1ovul/lună sub acţiunea LH-ului, odată cu ruperea
foliculului ovarian;
- Este un proces puţin intens (se formează doar 400-500 de ovule pentru toată perioada
reproductivă a femeii);
- În urma meiozei rezultă copii celulare puţine, dar impecabile: odată cu creşterea vârstei au loc
erori de distribuţie a materialului genetic şi ca urmare, se produc ovule cu anomalii
cromozomice, iar după fecundaţie se formează zigoţi anormali.
Fecundaţia
Reprezintă fenomenul prin care cei doi gameţi (ovulul şi spermatozoidul) se contopesc şi
formează celula ou sau zigotul. La om fecundaţia este monospermică.
Evenimentele genetice ale fecundaţiei:
Se reface numărul diploid de cromozomi 2n = 46
n + n → 2n
23, X/Y + 23, X → 46, XX/XY
Procesul de gastrulaţie începe în a doua săptămână de dezvoltare (zilele 14-28). Gastrula este
alcătuită din 3 straturi celulare: ectoderm, endoderm şi mezoderm. Odată cu gastrulaţia apare şi
simetria bilaterală a embrionului (săptămâna a –III-a a dezvoltării). În condiţii normale fiecare foiţă
embrionară urmează un plan de dezvoltare particular. După gastrulaţie, până în săptămâna a-3-a
embrionul are formă de disc. La sfârşitul primei luni embrionul începe să ia o formă cilindrică, formă
completată în luna a-II-a. În cea de-a -30-a zi embrionul uman măsoară cca. 5 mm. Este încovoiat şi
prezină o extremitate cefalică, o regiune mijlocie şi o extremitate caudală subţiată.
Pe marginile regiunii cefalice sunt deja apărute 4 arcuri branhiale (separă fante branhiale)
Amplasarea organelor olfactiv, optic, auditiv este marcată doar prin simple îngroşări În săptămâna a –IV-a
inima începe să bată (mai exact , la 3 săptămâni şi o zi de la fertilizare)
În a-II-a lună embrionul începe să ia formă umană. Creşte foarte mult regiunea cefalică; se
formează gura definitivă, fosele nazale primitive, mugurii oculari se apropie de linia mediană, începe
formarea urechii externe. Arcurile branhiale se estompează, începe formarea gâtului.
La nivelul porţiunii mijlocii după apariţia mugurilor membrelor (săptămâna a-5-a) începe
creşterea lor rapidă şi împărţirea în final în 3 segmente. Pe segmentul distal 4 şanţuri separă progresiv
mugurii degetelor (la 52 de zile degetele de la mâini sunt separate şi la 56 de zile şi cele de le picioare –
iniţial sunt unite printr-o membrană).
La extremitatea caudală apendicele caudal dispare , apar organele genitale externe în forma lor
rudimentară
Din luna a-III-a începe perioada fetală (perioada funcţională) – fătul are aspect uman. Se
precizează gâtul, apar pleoapele, ochii şi urechile iau forma definitivă; apar unghiile. Sexul este distinct
după organele genitale externe, care acum sunt suficient schiţate pentru a le deosebi.
În lunile a-IV-a şi a-V-a apar mişcările spontane (acestea apar de fapt , mai devreme, încă de la
sfărşitul celei de a 12-a săptămâni de dezvoltare, dar abia acum sunt sufficient de puternice pentru a fi
percepute de femeie)
În luna a-VI-a începe dezvoltarea rapidă a circumvoluţiunilor creierului , care până acum erau
abia schiţate. În acest stadiu mental există o legătură cu lumea de afară (în scoarţa cerebrală straturile
celulare care există la adult sunt deja conturate)
În luna a-VII-a pleoapele iniţial sudate se despart şi globii oculari devin vizibili, unghiile devin
vizibile, se formează glandele sudoripare alcătuite din glomerul şi tub excretor. Glandele sebacee se
dezvoltă din muguri celulari plini, care se încarcă cu grăsime, devenind aşa numitele celule sebacee.
Plămânii au deja o structură ce permite supravieţuirea fătului în cazul unei naşteri premature.
Spre sfârşitul lunii a –VII-a şi în luna a-VIII-a (săptămânile 30 şi 34) pielea fătului care până acum
era zbârcită devine netedă, prin faptul că se acumulează grăsime, acumularea grăsimii continuând şi în
luna a-IX-a.
DATA NAŞTERII se poate calcula la 266 de zile (38 de săptămâni) de la fertilizare sau 280 de zile
(40 de săptămâni) de la prima zi a ultimei menstruaţii.
Pentru aprecierea lungimii fătului în diferite luni de sarcină există diverse scheme de calcul,
dintre care una, cu mai multe implicaţii medico-legale, poartă numele de „Schema lui Haase”:
luna I: 1X 1cm=1cm
După luna a-V-a formula de calcul este luna x 5+5 (se înmulţeste şi se adună coeficientul 5)
Calculul greutăţii se ia după luna VI-a când se consideră că în mod normal fătul are 1000 de
grame, greutate necesară pentru a considera fătul ca viabil.
La fiecare lună se adaugă 700 grame, cifră cu care creşte lunar fătul.