Elemente romantice:

– tema poemului: conditia vitrega a omului superior intr-o lume dominata de interesele meschine,
superficiala si incapabila sa inteleaga idealurile superioare ale acestuia;

– antiteza, ca principala modalitate de alcatuire a portretului omului de geniu si al omului obisnuit, a

idealului absolut al geniului si a telului omului comun etc.;

– motivele romantice: noaptea, luna, chinurile indurate de emir in calatoria sa prin desert (imrejurari
extraordinare).

Elemente simboliste:

– emirul – simbol al poetului, al creatorului de arta, al geniului;

– drumetul pocit – simbol al omului simplu, obisnuit;

– drumul drept – simbol al idealului absolut, la care poate aspira numai omul superior;

– drumul ocolit – simbol al telului omului oarecare, pe care acesta il poate atinge prin compromisuri,
subterfugii;

– Bagdadul – simbol al vietii fericite a omului lipsit de patima idealului absolut;

– odaia – simbol al spatiului interior de creatie poetica;

– flacara – simbol al inspiratiei, al arderii interioare, al pasiunii pentru creatie;

– cromatica bogata simbolizeaza starile si atitudinile poetice: albul – criza de inspiratie; verdele –
speranta; rosul – viata, chinul, moartea;

– bogatia materiala a emirului este simbol pentru bogatia sa spirituala superioara;

– Meka cereasca simbolizeaza idealul absolut al omului superior, iar Meka pamanteasca – telul omului
comun.

Elemente clasiciste:

– simetria poemului: poemul incepe cu ilustrarea spatiului poetic simbolizat de odaia alba a acestuia,
imagine care se afla si in finalul poeziei;

– stilul elevat al poemului, eleganta si claritatea imaginilor artistice.

Modalitati artistice

Poetul foloseste metafora: metafora conceputa ca definitie poetica: emirul e tanar, e farmec, e trasnet,
e zeu; metafora propriu-zisa: ochii sunt demoni cumpliti. Foloseste epitete inedite: o tanara umbra, roza
idila. Intalnim si figuri de stil mai rare: metonimia oteluri cumplite; sinecdoca combinata cu metafora, in
prezentarea Bagdadului. Cu efecte muzicale deosebite poetul foloseste repetitia: Bagdadul, Meka,
dreapta, naluca. Modalitatea esentiala folosita de poet este antiteza; putem indentifica o serie de
antiteze: antiteza dintre mediul sordid si genialitatea poetului; antiteza dintre poet si emir; antiteza
dintre emir si cersetor; antiteza dintre drumul drept al emirului si drumul cotit al cersetorului; antiteza
dintre fastul Bagdadului si desertul arab; dintre ceea ce sunt personajele si ceea ce realizeaza.

Alexandru MACEDONSKI Noapte de decemvrie

Structura unui comentariu literar nu cuprinde referinte la biografia si bibliografia poetului. Exista insa
situatii in care evenimente biografice sau elemente de istorie literara "lumineaza" spectaculos imagini,
figuri de stil, selectarea temelor si motivelor.

Repere:

Poem romantic cu elemente simboliste. Aspiratia spre ideal. Semnificatia alegoriei. Mesajul poeziei.

GRILA:

- curente literare: romantism (prin tema principala prezenta si la Eminescu, tablouri de natura, motivul
lunii, reveria focului ("pirica"), antiteze violente, oarecare retorism patetic ori satiric, dezvoltarea
alegoriilor ce au in centru "restristea", "arhanghelul", "Meka"; clasicism - tenta moralizatoare;
versificatia ; - simbolism - simboluri complexe, dezvoltate prin rafinament senzoriairsensitiv" (culoare,
muzica), refrene, aliteratii;

- dincolo de curente, de fapt un neincadrabil, Macedonski ramane un estet, un vesnic indragostit de

frumos, simbolurile interfereaza sfera curentelor;
- simboluri: Emirul este omul superior, pentru care placerile si bucuriile lumesti nu pot stinge setea
sufleteasca profunda de a atinge IDEALUL - marturiile sacralului.

- Vers-cheie: "E tanar, e farmec, e traznet, e zeu" Obs.: trei metafore cu semantism in gradatie;

- Versuri-cheie: "Bagdadul cel galben si roz ce palpita"

"Bagdadul, poiana de roze si crini" Obs: simbolism al culorilor si al parfumurilor;

- Versuri-cheie, sintagme-pivot: "Ramane naluca in zarea pustiei/ regina trufasa, regina magiei./
Frumoasa lui Meka - tot visul tintit" "cetatea din vise"

Emirul are tot ceea ce existenta lumeasca poate oferi ca splendoare si bogatie. Arta poetului e
neintrecuta in a evoca Bagdadul.

Bagdadul - simbolizeaza supremul bine pamantesc; un simbol ce nu poate fi inteles in afara celuilalt - a
Printului desavarsit pe planul existentei comune. Aici poetul aduce motive simboliste, "nuante",
"roze","armonia muzicii interioare": "Prin aer petale de roze plutesc"; "Nuante ce-n umbra incet
vestejesc", "Si jaruri de pietre cu flacari de sori", si se mai pot adauga multe altele.

Remarcam aliteratia in Z de mare efect muzical in context macedonskian: "Havuzele canta", "voci
limpezi", "tezaur", "cai repezi", "Si ochi imprejuru-i - ori spuza ori flori", "roz", "Argint de izvoare si zare-
aurita".

Meka - cuvant cu dublu sens: 1) oras comun in care poate intra oricine si oricum, chiar "pocit", "ca
iadul", "vicelan - oricat de degradat; 2) oras sfant, el insusi simbol al aspiratiilor nobile, al idealului.

Pustia - calea spre Meka / epifanie a divinitatii caci este cetatea sfanta a unei religii/Idealul semnifica
sacrificiul de sine (pana la moartea trupeasca), asceza, suferinta pentru a ajunge la tinta;
- in final, Pustia si Meka se contopesc si, odata cu ele, si "camera moarta -nametii - lupii, simbolurile
suferintei poetului-geniu din prima parte; de aici decurge mesajul poemului de idei;

- mesajul poeziei (salvarea este in poezie purificarea prin sacrificiU) este complex si nu poate fi usor
epuizat. Viziunea poetului este coerenta: in primele 30 de versuri face tabloul existentei ajunse la
disperare a poetului si revine in final aratand ca genialitatea si orice efort pentru a intra in zona
Idealului/sacrului, inseamna Moartea - simbolica;

- structura: A) planul vietii cotidiene a omului superior (nefericit - poetul; fericit - EmiruL); B) planul
"fantaziei", al inspiratiei poetice: Emirul e vis, e proiectie a poetului; C) planul sacrului- de neatins -
magie, miraj (MekA);

- compozitia: patru tablouri/secvente/parti

- geneza: o legenda orientala prelucrata in 1890;

- anul de publicare: 1901;

- genuri literare: liric si epic;

- mod de expunere preferat - descrierea (fie cu mijloace romantice, fie in stil simbolisT);

- specia: ars poetica: geniul este nefericit in real dar poezia este mantuire, este salvare (prin simbolul
Arhanghelului de aur" care aduce "INA,SPRIREA": "Asculta, si canta, si tanar refii");

- tema fundamentala: conditia geniului (Poetul alaturi trasnit e de soarta si menirea poeziei ca un
catharsiS);
» motive literare: luna, lupii, flacara, rozele, Meka, pustia, visul, fantana, culoarea alb.

Versuri memorabile: - "Si albele ziduri lucesc-stralucesc"

- "Pustie si alba e marea moarta"

A»

- "Pustie si alba e-ntinsa campie Sub viscolu-albastru ea geme cumplit" -"Si luna e rece in el si pe cer"

Concluzie: capodopera comparabila cu "Luceafarul" de Mihai Eminescu.