Curs 9 - Insuficienta Respiratorie Acuta

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 5

Modulul 29: anestezie, terapie intensiva si nursing specific

INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA

INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA este incapacitatea plamanilor de a


face fata schimburilor fiziologice de gaze, in conditii de repaus si de efort. Datorita
acestui fapt, are loc o hipoxemie (scaderea O2 in sange), asociata sau nu cu
hipercapnie (cresterea CO2 din sange).
Cauze : - de origine bronhopulmonara; - de origine cardiaca; - de origine
extrapulmonara; - cauze generale.
Cauzele de origine bronhopulmonara:
1. Stenoze functionale si organice ale cailor aeriene superioare (laringe,
trahee)
2. Bronhoalveolite de deglutitie
3. Crize de astm bronsic
4. Reducerea acuta a campului respirator
5. BPOC acutizata
Cauze de origine cardiaca:
1. Astmul cardiac
2. Infarctul miocardic
3. Edemul pulmonar acut
4. Embolia pulmonara
5. Cordul pulmonar cronic
Cauze de origine extrapulmonara:
1. Alterarea functiei centrului respirator
2. Afectiuni paretice sau spastice ale muschilor respiratori
3. Boli ale cutiei toracice
4. Boli ale sistemului nervos
5. Afectiuni abdominale
Cauze generale
1. intoxicatii acute 2. afectiuni sanguine 3. alte afectiuni: obezitate, trichinoza,
stare de soc
Modulul 29: anestezie, terapie intensiva si nursing specific

Manifestari de dependenta (semne si simptome posibile):


a. Dispneea poate aparea sub forma de:
- Bradipnee inspiratorie insotita de tiraj (retractia spatiilor intercostale) sau de cornaj
(inspiratie lenta si zgomotoasa) - in obstacole intalnite in caile respiratorii superioare
- Bradipnee expiratorie- in criza de astm bronsic
- Bradipnee- intoxicatii cu deprimante ale SNC
- Polipnee
- Respiratie Kussmaul- respiratie in 4 timpi (inspir - pauza, expir – pauza)
- apare in acidoza metabolica
- Respiratie Cheyne- Stokes (polipnee cu amplitudini crescande pana la maximum si
apoi scazand pana la apnee ce dureaza 10-20 sec)- apare in hitertensiune
intracraniana, hipoxemia centrilor nervosi, arterioscleroza cerebrala
b. Cianoza- exprima scaderea concentratiei de O2 in sangele arterial(= cresterea
Hgb) - apare initial la extremitati: buze, unghii, pavilionul urechii, apoi se
generalizeaza - poate lipsi in: anemii, stari de soc hipvolemic, intoxicatii cu
CO si cianuri, alcaloza metabolica
c. Modificarea amplitudinii miscarilor respiratorii, care pot fi:
- Rare si ample
- Frecvente si superficiale- in fracturi costale
- Miscari ale unui singur hemitorace
- Respiratia paradoxala- in volet costal, plagi pleuro- pulmonare
d. Tahicardia- apare ca si fenomen compensator
e. Alte semne clinice: - Durerea toracica cu sediul: precordial sau retrosternal ori la
baza hemitoracelui; caracterul durerii: constrictiv intens sau sub forma de junghi
toracic violent
- Tegument cald și umed acoperit cu transpiratii abundente;
– Hipersalivatie (in hipercapnee, hipoxie);
- Hipersonoritate (in pneumotorax, emfizem pulmonar);
– Matitate (pneumonii, colectii lichidiene in pleura);
- Raluri= zgomote patologice ce iau nastere in alveole sau in bronhii; aceste pot fi:
- crepitante (asemanatoare zgomotului pe care il auzim cand frecam intre degete o
suvita de par; apar in pneumonii, edem pulmonar) - ronflante ( sunete groase;
datorate secretiilor abundente in bronhii) - sibilante (țiuitul vantului)
Modulul 29: anestezie, terapie intensiva si nursing specific

- subcrepitante (tub de sticla plin cu apa; apre in bronsite, supuratii pulmonare)


- Anxietate sau somnolenta, confuzie, delir
Problemele pacientului: - Alterarea respiratiei - Alterarea schimburilor de gaze
- Diminuarea perfuziei tisulare - Potential de complicatii
Obiectivele vizeaza: - Permeabilizarea cailor respiratorii - Favorizarea respiratiei
pulmonare - Combaterea starii de hipoxie - Prevenirea complicatiilor
Diagnostice de nursing ( cateva exemple):
1. Disconfort din cauza durerii manifestata prin agitatie, neliniste.
2. Respiratie ineficienta din cauza obstructiei supraglotice manifestata prin dispnee,
respiratie superficiala, tahicardie
3. Diminuarea perfuziei tisulare din cauza alterarii schimburilor de gaze manifestata
prin cianoza
Interventiile (cu rol propriu si delegat). Primele inrterventii acordate pacientului, au
caracter de urgenta:
1. Controlul si permeabilitatea cailor aeriene
In orice forma de IRA fara etiopatogenie se aplica de regula, in urgente, unele
masuri terapeutice generale.
a. Obstructiile supraglotice ( caderea limbii, patrunderea lichidului de varsatura
sau regurgitatie in caile aeriene sau acumularea de cheaguri de sange/ secretii,
patrunderea unor corpi straini din cavitatea bucala) se controleaza vizual si se
combat prin manevrele cunoscute:
- Asezarea bolnavului in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie -
Impingerea anterioara a mandibulei (prin primele doua manevre se indeparteaza
pericolul de obstructie prin alunecarea posterioara a limbii la bolnavii inconstienti). -
Curatarea orofaringelui de secretii sau de varsaturi cu ajutorul degetelor infasurate in
tifon, cu tampoane sau prin aspiratia orofaringiana sau nazofaringiana - Tractiunea
limbii se face cu mijloace improvizate sau cu pensa speciala. - Intubatia orofaringiana
cu canula Guedel (plasata in cavitatea bucala, impiedica alunecarea posterioara a
limbii
b. Permeabilizarea cailor respiratorii in obstructiile subglotice (secretii traheo-
bronsice) - Dezobstruarea CAS prin asezarea bolnavului in pozitie de drenaj
postural ( cand actul deglutitiei este tulburat sau la bolnavii inconstienti) - Bolnavul
se aseaza in decubit ventral sau lateral, cu capul mai jos fata de trunchi, intors intr-o
parte (drenajul postural in decubit dorsal este greu de suportat) - La bolnavii asezati
in decubit ventral se poate introduce in regiunea inghinala un suport format din perna
sau un sul de paturi, marindu-se prin aceasta eficacitatea drenajului; pozitia corpului
va fi schimbata la 20- 30 min. - Secretiile care nu se elimina prin drenaj postural vor fi
extrase (aspirate cu instrumente perfect sterile (seringa Guyon, trompa de vid,
aspirator de oxigen). - In caz de obstructie a cailor respiratorii cu alimente sau alti
corpi starini, se recomanda apasarea diafragmului de jos in sus (se impinge aerul
Modulul 29: anestezie, terapie intensiva si nursing specific

existent in bronhii si trahee si se favorizeaza eliminarea corpilor straini). In cazul


bolnavului constient, obstructiile subglotice se mai combat prin provocare de tuse
artificiala dupa fluidificarea secretiilor bronsice cu medicamente) - In obstructiile
laringo- traheale severe se practica de catre medic intubatia orotraheala sau
traheostomia, dupa care se realizeaza aspiratia secretiilor

c. Respiratia artificiala
- Dupa asigurarea permeabilitatii caii bucofaringiene, se verifica daca bolnavul are
sau nu are respiratie spontana
o daca bolnavul nu are respiratie spontana, se trece imediat la respiratie artificiala
(folosind ca metode: respiratia gura la gura, gura la nas, trusa de ventilatie tip Ruben,
sau dispozitiv de respiratie artificiala)
Aceste metode se folosesc la: domiciliul bolnavului, in timpul transportului la spital, in
camera de garda a serviciilor ambulatorii sau spitalicesti si la nevoie, inainte de
instituirea ventilatiei (respiratiei artificiale) mecanice. d. Oxigenoterapia se utilizeaza
in toate formele de IRA
- Se asigura umidificarea oxigenului: 2/3 apa, 1/3 alcool etilic
- Se verifica debitul: 16- 18 l/ minut
e. Mijloace terapeutice ajutatoare
- Efectuare de punctii pentru evacuarea revarsatelor pleurale sau peritoneale;
- Stimularea medicamentoasa a centrilor respiratori;
- Combaterea acidozei respiratorii (perfuzii cu bicarbonat de sodiu 14,5%, 200- 300
ml);
- Tratament simptomatic al tusei, durerii, anxiatatii, etc.;
- Bronhodilatatoare cu actiune moderata (papaverina, sulfat de magneziu).
f. Masuri terapeutice etiopatogenetice
- In IRA aparute in conditii de aer viciat: scoatere din mediu, respiratie artificiala,
oxigenoterapie;
- In cazurile de edem laringian alergic, laringite edematoase, intoxicatie cu corozive,
bronhoalveolita de deglutitie: tratament la indicatia medicului cu HHC (100- 300 mg)
iv in perfuzie;
- in crup difteric: ser antidifteric;
- In spasm glotic: spasmolitice;
- Spasmul bronsic se combate cu Miofilin (2-3 fiole/ 24 ore).
La tratamentele etiologice indicate de medic, as. Med.:
Modulul 29: anestezie, terapie intensiva si nursing specific

o Va linisti bolnavul;
o Va aseza bolnavul in pozitie comoda (eventual semisezanda);
o Va crea o atmosfera umeda;
o Va aplica comprese calde pe gatul bolnavului;
o Va asigura aerisirea camerei.
Morfina si barbituricele vor fi evitate datorita actiunii lor de deprimare a centrului
respirator.

S-ar putea să vă placă și