Suport Curs Ic 2019 2020 Stud Cig

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI
FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

DEPARTAMENTUL DE CONTABILITATE ȘI AUDIT
SUPORT DE CURS ȘI CONCEPTE ÎN ACȚIUNE

Prof. univ. dr. Chiraţa CARAIANI
Prof. univ. dr. Camelia I. LUNGU
BUCUREȘTI
2019 – 2020
Material realizat pe baza lucrării Introducere în contabilitate, Ediția a treia, revizuită și completată, autori Camelia I.
LUNGU, Chirața CARAIANI, Editura ASE, 2018
INTRODUCERE ÎN CONTABILITATE
Prof. univ. dr. Chiraţa CARAIANI Prof. univ. dr. Camelia I. LUNGU
Cuprins
Fișa disciplinei – prezentare
Capitolul 1. NATURA ȘI SCOPUL CONTABILITĂȚII ................................................................ 5
1.1 Informația în contabilitate .......................................................................................................... 5
1.2 Profesia contabilă în România ................................................................................................... 6
1.3 Reglementările contabile din România ...................................................................................... 6
1.4 Cadrul raportării financiare. Cadrul conceptual IASB............................................................... 6
1.5 Structuri ale situațiilor financiare............................................................................................... 8
1.6 Principii contabile ...................................................................................................................... 9
Capitolul 2. RAPORTAREA INFORMAȚIILOR PRIVIND POZIȚIA FINANCIARĂ ȘI
PERFORMANȚA UNEI ENTITĂȚI ................................................................................................... 11
2.1 Entitatea economică ................................................................................................................. 11
2.2 BILANȚUL ............................................................................................................................. 11
2.3 CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE .................................................................................... 28
2.4 STUDIU DE CAZ: ÎNTOCMIREA BILANȚULUI ȘI A CONTULUI DE PROFIT ȘI
PIERDERE ....................................................................................................................................... 31
2.5 MODIFICĂRI BILANȚIERE. EFECTUL TRANZACȚIILOR ASUPRA SITUAȚIILOR
FINANCIARE .................................................................................................................................. 35
2.6 VERIFICAREA CUNOȘTINȚELOR … ................................................................................ 48
Capitolul 3. SISTEMUL DE CONTABILITATE ÎN PARTIDĂ DUBLĂ .................................... 50
3.1 Contul. Instrument de recunoaștere în contabilitate................................................................. 50
3.2 Planul de conturi ...................................................................................................................... 54
3.3 Reguli de funcționare a conturilor ........................................................................................... 55
3.4 Analiza contabilă a tranzacțiilor .............................................................................................. 56
3.5 Erorile contabile și corecția acestora: stornarea ....................................................................... 60
3.6 Închiderea conturilor ................................................................................................................ 60
3.7 Verificarea cunoștințelor… ...................................................................................................... 60
Capitolul 4. SISTEMUL INFORMAȚIONAL CONTABIL.......................................................... 61
4.1 Documente contabile de bază (justificative) ............................................................................ 61
4.2 Înregistrarea cronologică și sistematică a tranzacțiilor (jurnalizarea)...................................... 66
4.3 Evaluarea în contabilitate ......................................................................................................... 71
4.4 Verificarea cunoștințelor… ...................................................................................................... 71
Capitolul 5. RECUNOAȘTEREA ÎN CONTABILITATE A TRANZACȚIILOR ....................... 79
5.1 TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ (TVA) ...................................................................... 79
5.2 TRATAMENTUL CONTABIL AL IMOBILIZĂRILOR ...................................................... 82
5.3 TRATAMENTUL CONTABIL AL STOCURILOR .............................................................. 89
5.4 TRATAMENTUL CONTABIL AL CREANȚELOR ............................................................. 94
5.5 TRATAMENTUL CONTABIL AL TREZORERIEI ............................................................. 97
5.6 TRATAMENTUL CONTABIL AL DATORIILOR ............................................................. 102
5.7 TRATAMENTUL CONTABIL AL CAPITALURILOR PROPRII ..................................... 111
Capitolul 6. CONTABILITATEA DE ÎNCHIDERE A EXERCIȚIULUI FINANCIAR.
ÎNTOCMIREA SITUAȚIILOR FINANCIARE ANUALE ............................................................... 117
6.1 Lucrările de închidere a exercițiului financiar ....................................................................... 117
6.2 Redactarea situațiilor financiare ............................................................................................ 122
ANEXE
Copyright 2019_2020 © Toate drepturile sunt rezervate autorilor în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. Citările din acest
material se vor face doar cu acordul scris al autorilor 2
FIȘA DISCIPLINEI
METODE DE PREDARE
Curs interactiv
 Interacțiunea cu studenții este regulă de predare
 Prelegerile sunt axate pe utilizarea de suport electronic
Recomandări pentru studenți:

 Se recomandă studenților parcurgerea prealabilă a suportului de curs (tema indicată din manual)
pentru a putea interacționa în timpul predării.
CONȚINUTURI
 Tema 1. Introducere în contabilitatea entităților economice
 Tema 2. Rapoartele financiare şi comunicarea informaţiilor contabile
 Tema 3. Sistemul de contabilitate în partidă dublă
 Tema 4. Sistemul informaţional contabil
 Tema 5. Recunoaşterea în contabilitate a tranzacţiilor
 Tema 6. Contabilitatea de închidere a exerciţiului financiar
BIBLIOGRAFIE
 Lungu C.I., Caraiani, C., (2018) Introducere în contabilitate – Ediția a treia, revizuită și
completată, Editura ASE, București
 Caraiani, C., Lungu C.I., (2019-2020) Introducere în contabilitate – suport de curs și seminar
 Platforma de blended learning: http://online.ase.ro/
Bibliografie suplimentară
 ACCA Global, Resurse de studiu ACCA, http://www.accaglobal.com/us/en/student/exam-
support-resources/fundamentals-exams-studyresources/f3.html
 Ministerul Finanțelor Publice, Legea contabilității nr. 82/1991, modificată și republicată,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Legea_contabilitatii.htm
 Ministerul Finanțelor Publice, OMFP 2844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile
conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_2844_2016.pdf
 Ministerul Finanțelor Publice, OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile

privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate,
https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_1802_2014.pdf
 Manea L., Nichita M. E., Irimescu A., Rapcencu C. (2018) Introducere in contabilitate.
Aplicaţii şi studii de caz , ASE, Bucuresti, 2018, România
 Alexander D., Nobes C. (2013) Financial Accounting: An International Introduction, 5/E,
Pearson
 Kimmel, Weygandt, Kieso (2013) Financial Accounting, 7th Edition , Wiley
EVALUARE
Seminar 30%
 Implicarea în pregătirea și desfășurarea activităților de seminar
 Evaluarea continuă (interacțiune pe parcurs, minim două teste, portofoliu aplicații)
 Definitivarea și comunicarea rezultatelor evaluării la seminarul final
 Notarea pe parcurs este luată în calcul în anul curent, inclusiv în sesiunea de reprogramare
Examen scris 70%

 Clasificarea elementelor prezentate în situațiile financiare, întocmirea Bilanțului și Contului de
profit și pierdere; analiza contabilă a tranzacțiilor; recunoașterea structurilor contabile în cadrul
tranzacțiilor; urmărirea etapelor ciclului contabil.
 Punctaj conform barem.
Standard minim de performanță:

 Pentru promovare, nota finală trebuie să fie minimum cinci
Capitolul 1. NATURA ȘI SCOPUL CONTABILITĂȚII
Obiectivele învățării
 Înțelegerea conceptului de informație contabilă
 Descrierea profesiei de contabil
 Familiarizarea cu reglementările contabile din România
 Descrierea principalelor aspecte prezentate în Cadrul conceptual pentru raportarea financiară
 Înțelegerea principiilor contabile
1.1 Informația în contabilitate

Contabilitatea a apărut din nevoia de a răspunde pe plan informațional și decizional la problema
gestiunii valorilor economice separate pe entități economice. Utilizatorii de informații contabile, interni
și externi, se confruntă cu nevoia decizională privind alocarea resurselor economice eficient și cu
eficacitate. În acest scop, beneficiarii au nevoie de informații pe care să-și fundamenteze deciziile.
Raportările contabile sunt printre primele însemnări scrise care mai dăinuie încă din cele mai vechi
timpuri, atestate documentar din secolul al XV-lea în tratatul lui Luca Paciolo (traducere în limba
română 1981). Cele mai vechi exemple sunt „listele de proprietăți” cunoscute și sub denumirea de
active. Raportările privind activele reflectă bogăția deținătorului, reprezentat de o persoană, care, în
raport de perioada traversată, s-a numit faraon, rege sau moșier feudal. Începând cu jumătatea anilor
1800 și cu revoluția industrială se schimbă și natura proprietății unei afaceri.
Contabilitatea furnizează informații pentru toate categoriile de utilizatori, informații pe care aceștia își
fundamentează deciziile de alocare a resurselor. Existența celor două categorii de beneficiari de
informații contabile conduce la separarea contabilității în două părți prin care să se satisfacă nevoia de
informare atât generală cât și de detaliu. În consecință se poate vorbi despre o contabilitate financiară
și una managerială.
Contabilitatea financiară
 Este orientată către furnizarea de informații privind poziția financiară, performanțele și
modificările poziției financiare necesare utilizatorilor interni (managementul), dar mai ales
utilizatorilor externi
 Informațiile furnizate ajută managementul să controleze la nivel general principalele funcții ale
unei afaceri: producție, desfacere, administrație, finanțe, lipsind detaliile privind eficiența.
Contabilitate managerială
 Operează cu costuri relevante pentru decizii specifice. Aceasta încorporează procesele de
identificare, cuantificare, colectare, analiză, prelucrare, interpretare și transmitere a
informațiilor financiare și nefinanciare utilizate de management pentru realizarea funcțiilor de
planificare, evaluare/implementare și control în cadrul companiei cât și pentru asigurarea
utilizării și evidențierii corespunzătoare a resurselor (Institute of Management Accountants -
IMA, New York).
1.2 Profesia contabilă în România

Tradițional, departamentul de contabilitate este încadrat în funcția administrativă a entității economice.
În România aceste funcții sunt îndeplinite de:
 experți contabili (certificați de CECCAR - Corpul Experților Contabili și al Contabililor
Autorizați din România);
 auditori interni (certificați de CAFR - Camera Auditorilor Financiari din România); și
 consultanți fiscali (certificați de CCF - Camera Consultanților Fiscali).
1.3 Reglementările contabile din România

În prezent, sistemul contabil din România cade sub incidența unor legi și ordine ministeriale. Astfel,
Legea contabilității este cea care asigură cadrul general de desfășurare a activității contabile în entitățile
care funcționează pe teritoriul României. Precizări suplimentare referitoare la prezentarea informațiilor
financiar-contabile de interes public sunt menționate în două ordine ministeriale care vizează
întocmirea și prezentarea situațiilor financiare de către entitățile ale căror valori mobiliare sunt admise
la tranzacționare pe o piață reglementată, respective de către celelalte entități care funcționează în
România.
 Legea contabilității nr. 82/1991, modificată și republicată face referire la organizarea și
conducerea contabilității financiare de către entitățile din România.
 OMFP 2844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele
internaționale de raportare financiară este aplicabil societăților ale căror valori mobiliare
sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, precum și altor entități menționate în
ordin. Acesta conține prevederi referitoare la elaborarea, auditarea, aprobarea și publicarea
situațiilor financiare anuale individuale și consolidate conforme cu IFRS, prevederi referitoare
la contabilizarea unor operațiuni, precum și planul de conturi conform cu IFRS.
 OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare
anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate stabilește principiile și regulile de
bază, formatul și conținutul situațiilor financiare astfel încât să se realizeze conformarea cu
Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European privind situațiile financiare anuale, situațiile
financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de entități economice. Aceste
reglementări contabile privind raportarea financiară tind să se axeze (în contextul integrării
europene) în principal pe directive și mai puțin să facă referiri directe la standardele
internaționale de raportare financiară.
1.4 Cadrul raportării financiare. Cadrul conceptual IASB

Organismul internațional de normalizare – International Accounting Standards Board (IASB), prin IAS
1 Prezentarea situațiilor financiare, definește situațiile financiare ca o reprezentare structurată a poziției
financiare a unei entități și a tranzacțiilor efectuate de aceasta, având drept obiectiv oferirea de
informații despre poziția financiară, performanța și modificările poziției financiare ale unei entității unei
game diversificate de utilizatori.
1.4.1 Informațiile contabile și nevoile utilizatorilor

La nivel internațional sunt identificate o serie de grupuri de utilizatori incluzând investitorii prezenți și
potențiali, bancherii, angajații, furnizorii și alți creditori comerciali, clienții, guvernul, publicul și
managerul sau administratorul de entitate.
 Investitorii, ca furnizori de capital și riscuri afiliate capitalului, consumă informații cu privire
la performanța capitalului investit, coroborat cu riscul așteptat și dividendele de repartizat. Ei
au nevoie de informații pentru a decide dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să vândă
capital.
 Creditorii (băncile), ca furnizori de împrumuturi și garanții bancare, consumă informații
referitoare la capacitatea entității de a rambursa creditele la scadență și de a plăti dobânzile.
 Angajații, ca principali furnizori de muncă, apelează la informații care converg către
profitabilitatea și continuitatea activității, utile în aprecierea capacității entității de a oferi
remunerații, pensii, participarea la profit, premii, precum și alte aspecte sociale (locuri de
muncă, asigurări de sănătate etc.).
 Furnizorii și alți creditori comerciali consumă informații menite să le creeze o imagine asupra
indicatorilor de performanță ai entității (lichiditate, solvabilitate, rentabilitate etc.).
 Clienții, ca parteneri de afaceri, au nevoie de informații care vizează susținerea ciclului de
fabricație, asigurarea continuității activității entității, cu precădere asupra derulării contractelor
de lungă durată.
 Instituțiile statului și alte autorități consumă informații privind politicile de alocare centralizată
a resurselor bugetare, fiscalitatea și construirea informațiilor macroeconomice (venit național,
produs intern brut etc.).
 Publicul, pare paradoxal, în actualul context al economiei, dar este totuși interesat să cunoască
entitatea, fiind un potențial investitor, angajat, furnizor sau cumpărător.
 Managerul are nevoie de informații pentru a se deconta cu utilizatorii externi privind
modalitatea concretă de gestiune a resurselor încredințate și de distribuție a rezultatelor.
1.4.2 Calitatea informațiilor contabile

Contabilitatea, privită ca o formă de serviciu, satisface nevoile utilizatorilor prin oferirea unor informații
calitative. Se identifică o serie ce caracteristici calitative precum:
 caracteristici fundamentale: relevanța și reprezentarea exactă (fidelă);
 caracteristici amplificatoare: comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea și
inteligibilitatea.
În România, OMFP nr. 1802/2014 a preluat cerințele din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului
European, armonizată cu cerințele din Cadrul IASB.
1.4.3 Situațiile financiare

Existența unui echilibru între ceea ce deține o entitate și sursele de proveniență a acelor bunuri a fost
identificat încă din secolul al XV-lea de matematicianul Luca Paciolo (Pacioli), în lucrarea Summa de
arithmetica, geometria, proportioni et proportionalità, publicată în anul 1494. Apare astfel egalitatea:
AVERE = CAPITAL
Exprimată în termeni economici:
RESURSE ECONOMICE = SURSE DE FINANȚARE
(Ceea ce are) (De unde are)
Exprimată în termeni contabili:
ACTIVE = CAPITALURI PROPRII + DATORII
Identificăm componentele de bază are situațiilor financiare prin:

 Bilanț (Situația poziției financiare / Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii ) – redă
bogăția acumulată de o entitate la sfârșitul unei perioade;
 Contul de profit și pierdere (Situația veniturilor și cheltuielilor & Situația rezultatului global) –
ne indică ce performanță a generat acea entitate în cursul aceleiași perioade;
 Situația fluxurilor de numerar/trezorerie – identifică mișcările de numerar din perioadă.
În afara celor trei componente de bază, situațiile financiare mai cuprind, ca situații ajutătoare la crearea
unei imagini fidele, explicative și motivaționale a situației financiare a unei entități:
 Situația modificărilor capitalului propriu; și
 Note explicative la situațiile financiare anuale.
1.5 Structuri ale situațiilor financiare

Așa cum se desprinde din Cadrul conceptual IASB privind raportarea financiară adoptat de Directiva
contabilă europeană, implementată în România prin OMFP 1802/2014, structurile/elementele descrise
în situațiile financiare sunt:
 active, datorii, capitaluri proprii (ca elemente ce reflectă poziția financiară a entității); și
 venituri și cheltuieli (ca elemente ce reflectă performanța entității).
Informațiile privind structurile de activ, datorii, capitaluri proprii, venituri și cheltuieli sunt prezentate
în situațiile financiare în urma proceselor de evaluare și recunoaștere.
Evaluarea este procesul prin care se determină valorile la care elementele din situațiile financiare sunt
recunoscute în bilanț și în contul de profit și pierdere. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze
de evaluare, precum: costul istoric, costul curent, valoarea realizabilă, valoarea actualizată și valoarea
justă care să intre în ecuația raționalului și rezonabilului.
Recunoașterea structurilor din situațiile financiare este definită procesul încorporării în bilanț sau în
contul de profit și pierdere a unui element care îndeplinește următoarele criterii:
 este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat să intre sau să iasă în sau din entitate; și
 elementul are un cost sau o valoare, care poate fi evaluat(ă) în mod credibil.
1.6 Principii contabile

În țara noastră, profesia contabilă face apel la un set de principii corelate cu cerințele normelor contabile
europene și internaționale.
Contabilitatea de angajamente
 Efectele tranzacțiilor și ale altor evenimente sunt recunoscute atunci când tranzacțiile și
evenimentele se produc (și nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său este încasat sau
plătit) și sunt înregistrate în contabilitate și raportate în situațiile financiare ale perioadelor
aferente.
Principiul continuității activității

 Entitatea își continuă în mod normal funcționarea într-un viitor previzibil, fără a intra în
imposibilitatea continuării activității sau fără reducerea semnificativă a acesteia.
Principiul permanenței metodelor

 Aplicarea acelorași reguli și norme privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate și
prezentarea elementelor situațiilor financiare, asigurând comparabilitatea în timp a
informațiilor contabile.
Principiul prudenței
 Se iau în considerare numai profiturile recunoscute până la data încheierii exercițiului
financiar; se ține seama de toate obligațiile previzibile și de pierderile potențiale care au luat
naștere în cursul exercițiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exercițiu anterior, chiar
dacă asemenea obligații sau pierderi apar între data încheierii exercițiului și data întocmirii
bilanțului; se ține seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor, chiar dacă
rezultatul exercițiului financiar este profit sau pierdere.
Principiul independenței exercițiului

 Pentru întocmirea situațiilor financiare se iau în considerare toate veniturile și cheltuielile
corespunzătoare exercițiului financiar pentru care se face raportarea, fără a se ține seama de
data încasării sumelor sau a efectuării plăților.
Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de capitaluri

 În vederea stabilirii valorii totale corespunzătoare unei poziții din bilanț se va determina separat
valoarea aferentă fiecărui element individual de activ, de capitaluri proprii și de datorii.
Principiul intangibilității
 Valorile și structura bilanțului de deschidere ale unui exercițiu să corespundă cu cele din
bilanțul de închidere al exercițiului precedent.
Principiul necompensării
 Valorile elementelor ce reprezintă active nu pot fi compensate cu valorile elementelor ce
reprezintă datorii/capitaluri, respectiv veniturile cu cheltuielile, cu excepția compensărilor
admise de reglementări.
Principiul prevalenței economicului asupra juridicului

 Informațiile prezentate în situațiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a
evenimentelor și tranzacțiilor, nu numai forma lor juridică.
Principiul pragului de semnificație

 Orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situațiilor
financiare. Elementele cu valori nesemnificative care au aceeași natură sau cu funcții similare
trebuie însumate, nefiind necesară prezentarea lor separată.
Capitolul 2. RAPORTAREA INFORMAȚIILOR PRIVIND POZIȚIA

FINANCIARĂ ȘI PERFORMANȚA UNEI ENTITĂȚI
 Identificarea și descrierea entităților economice
 Descrierea conținutului și scopului Bilanțului și Contului de profit și pierdere
 Enunțarea ecuației de bază a contabilității și descrierea relației acesteia cu Bilanțul
 Prezentarea formatelor de Bilanț și Cont de profit și pierdere și legătura dintre informațiile oferite
 Determinarea efectelor tranzacțiilor asupra elementelor prezentate în situațiile financiare
2.1 Entitatea economică

În contabilitate, organizațiile și proprietarii acestora sunt tratate ca entități identificabile separat. Acest
concept se numește conceptul entității separate.
Cele mai recente reglementări contabile din România identifică trei categorii de entități raportoare:
 Microentități;
 Entități mici - acele entități economice care au active totale în valoare mai mică de 17.500.000
lei, cifra de afaceri netă mai mică de 35.000.000 lei sau mai puțin de 50 angajați (minim 2 din
cele 3 criterii sunt îndeplinite);
 Entități mijlocii și mari - acele entități economice care au active totale în valoare mai mare de
17.500.000 lei, cifra de afaceri netă mai mare de 35.000.000 lei sau mai mult de 50 angajați
(minim 2 din cele 3 criterii sunt îndeplinite).
2.2 BILANȚUL
Definire, format și elemente
Bilanțul reflectă poziția financiară a entității la un moment dat, de exemplu la sfârșitul exercițiului
financiar, evaluată prin elemente de activ, datorii și capitaluri proprii.
Exercițiul financiar - perioada pentru care o entitate trebuie să întocmească un set de situații financiare.
În funcție de încadrarea entității economice într-una din categoriile prevăzute în reglementările

contabile, bilanțul mai poate fi prezentat cu denumirea de Situația activelor, datoriilor și capitalurilor
proprii. Pentru simplificare vom folosi în continuare denumirea de bilanț.
Formatul bilanțier
Modelele de bază ale bianțului prezentate de literatura și practica mondială sunt: formatul orizontal și
formatul vertical. Reglementările contabile din România cer entităților economice să prezinte bilanțul
(Situația activelor, datoriilor și capitalurilor proprii) în format vertical (Anexa 1).
Formatul orizontal (tabelar sau tip cont), sub formă de tabel cu două coloane, este fundamentat pe baza
relației (ecuația fundamentală a contabilității):
Active = Capitaluri
sau
Active = Capitaluri proprii + Datorii
A = C + D
În exemplul ce urmează, bilanțul aparține societății ALFA. Ca urmare a dublei reprezentări, cele două
părți ale bilanțului sunt egale. Acest bilanț prezintă sub formă tabelară poziția financiară a entității.
Entitatea ALFA
BILANȚ
Format orizontal
la 31 decembrie N
Valori CAPITAL Valori

ACTIV
(lei) PROPRIU ȘI DATORII (lei)
Imobilizări necorporale 5.000 Capital subscris 200.000
Imobilizări corporale 252.000 Rezerve 32.000
Imobilizări financiare 2.000 Rezultatul exercițiului 10.000
Total active imobilizate 259.000 Repartizarea profitului (10.000)
Stocuri 47.000 Total capitaluri proprii 232.000
Creanțe 20.800 Provizioane 5.400
Investiții pe termen scurt 6.200 Datorii pe termen lung 34.600
Casa și conturi la bănci 50.500 Datorii pe termen scurt 111.500
Total active circulante 124.500 Total datorii certe 146.100
Cheltuieli în avans 0 Venituri în avans 0
TOTAL CAPITALURI PROPRII

TOTAL ACTIV 383.500 383.500
ȘI DATORII
Formatul vertical, sub formă de listă este fundamentat pe baza relației:
Active - Datorii = Capitaluri proprii

A - D = C
Entitatea ALFA
BILANȚ
Format vertical
la 31 decembrie N
ELEMENTE Valori (lei)
A. Active imobilizate 259.000
Imobilizări necorporale 5.000
Imobilizări corporale 252000
Imobilizări financiare 2.000
B. Active circulante 124.500
Stocuri 47.000
Creanțe 20.800
Investiții pe termen scurt 6.200
Casa și conturi la bănci 50.500
C. Cheltuieli în avans 0
D. Datorii pe termen scurt 111.500
E. Active circulante minus datorii pe termen scurt (= B+C-D-I) 13.000
F. Total active minus datorii pe termen scurt (= A+E) 272.000
G. Datorii pe termen lung 34.600
H. Provizioane 5.400
I. Venituri în avans 0
J. Capitaluri proprii 232.000
Capital subscris 200.000
Prime de capital 12.000
Rezerve din reevaluare 0
Rezerve 20.000
Rezultat reportat 0
Rezultatul exercițiului 10.000
Repartizarea profitului (10.000)
Elementele bilanțului
Elementele bilanțului sunt activele, datoriile și capitalurile proprii.
Un activ reprezintă o resursă controlată de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute și de la care
se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate.
Exemple:
O datorie reprezintă o obligație actuală a entității, ce decurge din evenimente trecute și prin decontarea
căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse, care încorporează beneficii economice.
Exemple:
Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al proprietarilor în activele unei entități după deducerea
tuturor datoriilor sale.
Exemple:
ACTIVE
Reglementările contabile românești prevăd următoarea structură a activului bilanțier, în ordinea
descrescătoare a lichidității (perioada de transformare în numerar a bunurilor economice):
(A) Active imobilizate
(B) Active circulante
(C) Cheltuieli în avans
A. ACTIVELE IMOBILIZATE reprezintă bunurile și valorile cu o durată de folosință îndelungată

(mai mare de un an) în activitatea entității. Acestea sunt deținute cu intenția de a fi folosite în scopul
generării de bunăstare și nu pentru a fi revândute (chiar dacă pot fi vândute).
Activele imobilizate, de regulă, nu se consumă la prima utilizare => amortizarea.
Amortizarea:
- Reprezintă alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ de-a lungul duratei sale
de utilizare economică și este caracteristică activelor imobilizate, cu durată limitată de utilizare
economică.
- Se clasifică în categoria elementelor de active rectificative.
- Se prezintă în bilanț prin scadere din valoarea imobilizărilor.
Activele imobilizate cuprind trei grupe:

(I) Imobilizări necorporale
(II) Imobilizări corporale
(III) Imobilizări financiare
I. Imobilizările necorporale (numite și active intangibile) sunt active care se prezintă sub forma unor
bunuri fără materialitate, fiind active identificabile nemonetare, fără suport corporal, care sunt deținute
pentru utilizare în procesul de producție sau furnizare de bunuri și servicii, pentru locație la terți sau în
scopuri administrative.
Valoarea amortizabilă a activelor necorporale trebuie alocată sistematic pe durata de utilizare
economică (de viață utilă/contractuală).
În structura imobilizărilor necorporale sunt incluse: (1) cheltuieli de constituire, (2) cheltuieli de
dezvoltare, (3) concesiuni, brevete, licențe, mărci, drepturi și valori similare, (4) active necorporale de
exploatare și evaluare a resurselor minerale, (5) fondul comercial pozitiv, (6) alte imobilizări
necorporale și (7) avansuri aferente imobilizărilor necorporale.
1. Cheltuielile de constituire sunt reprezentate de cheltuielile cu înființarea sau dezvoltarea entității
(taxe de înregistrare și înmatriculare, cheltuieli privind emiterea și vânzarea de acțiuni și obligațiuni,
cheltuieli de prospectare a pieței și de publicitate în vederea înființării și extinderii activității).
Amortizarea acestor active se realizează sistematic pe parcursul unei perioade de maxim 5 ani.
2. Cheltuielile de dezvoltare sunt reprezentate de costurile efectuate pentru realizarea unor obiective
strict individualizate, a căror fezabilitate tehnologică a fost demonstrată și care vor fi utilizate în entitate
sau comercializate.
Amortizarea se realizează sistematic pe durata de utilizare / contractulală fără a depăși 10 ani.
3. Concesiunile, brevetele, licențele, mărcile, drepturile și valorile similare și alte imobilizări
necorporale includ costurile efectuate pentru achiziționarea drepturilor de exploatare a unui bun,
activitate sau serviciu în cazul concesiunilor, a unui brevet, a unui know-how, a unei licențe, a unei
mărci și a altor drepturi similare de proprietate industrială și intelectuală.
4. Active necorporale de exploatare și evaluare a resurselor minerale se referă la acele costuri
generate de entitate din explorarea și evaluarea resurselor minerale, după momentul obținerii dreptului
de a explora zona, dar înainte ca fezabilitatea tehnică și viabilitatea comercială ale extracției resurselor
minerale să fie demonstrate (de exemplu, drepturile de forare). Recunoașterea lor ca imobilizări
necorporale are la bază măsura în care cheltuiala poate fi asociată cu descoperirea resurselor minerale.
5. Fondul comercial pozitiv este recunoscut ca activ necorporal atunci când rezultă din achiziția unei
alte entități al cărei cost de achiziție este superior valorii de piață a activelor nete dobândite (activele
dobândite mai puțin datoriile preluate). Cauza existenței fondului comercial o constituie existența unor
elemente necorporale generate de entitate care nu sunt recunoscute distinct în contabilitate (de exemplu:
reputația, clientela, vadul comercial, firma etc.).
În România, fondul comercial se amortizează, de regulă, în cadrul unei perioade de maxim cinci ani.
Entitățile pot să amortizeze fondul comercial în mod sistematic într-o perioadă de peste cinci ani, dar
nu mai mult de 10 ani. Conform standardelor internaționale de raportare financiară fondul comercial nu
este supus amortizării, ci doar deprecierii.
6. Alte imobilizări necorporale includ active nenominalizate în grupele menționate, cum ar fi:
programele informatice create de entitate sau achiziționate de la terți în scopul utilizării pentru nevoile
proprii etc. Amortizarea acestor active se realizează sistematic pe durata cât entitatea a achiziționat
dreptul de exploatare sau de utilizare a unor astfel de imobilizări.
7. Avansurile pentru imobilizările necorporale sunt sumele de bani achitate furnizorilor în contul
activelor necorporale, înainte ca activul să fie transferat entității.
Concepte în acțiune…
Asociați elementele următoare, categoriei din care fac parte:
Elemente Categorii
Drepturile de forare
(1) Cheltuieli de constituire
Dreptul de exploatare a unei licențe
Vadul comercial (2) Cheltuieli de dezvoltare
Taxe de înregistrare și înmatriculare
(3) Concesiuni, brevete, licențe, mărci,
Brand-ul (firma) drepturi și valori similare
Amortizarea cheltuielilor de constituire
(4) Active necorporale de exploatare și
Cheltuieli de publicitate privind evaluare a resurselor minerale
promovarea înființării unei entități
economice (5) Fondul comercial pozitiv
Amortizarea brevetelor (6) Alte imobilizări necorporale

Programe informatice
(7) Avansuri aferente imobilizărilor
Amortizarea programelor informatice necorporale
Avansuri pentru achiziția unui brevet
II. Imobilizările corporale (numite și active tangibile) se prezintă sub forma unor bunuri cu conținut
material (corporal), fiind active deținute de o entitate pentru a fi utilizate în producția de bunuri sau în
prestarea de servicii, în scopuri administrative sau pentru a fi date în locație terților, active care vor fi
utilizate pe parcursul mai multor exerciții.
Imobilizările corporale au o durată de viață limitată, perioadă în care se amortizează. În bilanț,
amortizarea totală (cumulată) se va deduce din costul imobilizărilor. Valoarea amortizabilă este alocată
sistematic pe durata de utilizare economică a activului corporal, prin alegerea unei metode de amortizare
(metoda lineară, metoda degresivă, metoda accelerată sau metoda amortizării pe unitate de produs sau
serviciu).
În structura imobilizărilor corporale se includ: (1) terenuri și construcții, (2) instalații tehnice și mașini,
(3) alte instalații, utilaje și mobilier, (4) investiții imobiliare, (5) active corporale de exploatare și
evaluare a resurselor minerale, (6) active biologice productive și (7) avansuri și imobilizări corporale
în curs de execuție.
1. Terenuri și construcții. Terenurile reprezintă imobilizări corporale ce cuprind două categorii:
terenuri și amenajări de terenuri. Terenurile au durată de utilizare nelimitată, fiind elemente ale
imobilizărilor corporale care nu se supun amortizării. În schimb, investițiile efectuate pentru
amenajarea terenurilor și alte lucrări similare se supun amortizării. Construcțiile sunt imobilizări
reprezentate de clădiri achiziționate de la terți sau din producție proprie, care se supun amortizării,
deoarece ele au durată de utilizare limitată.
2. Instalațiile tehnice și mașinile sunt imobilizări reprezentate de echipamente tehnologice (mașini,
utilaje și instalații de lucru), aparate și instalații de măsurare, control și reglare, mijloace de transport,
animale și plantații.
Potrivit legislației din România, sunt considerate imobilizări obiectul singular sau complexul de obiecte
ce se utilizează ca atare și îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
(i) o valoare mai mare decât limita stabilită prin lege
(ii) o durată normală de utilizare mai mare de un an.
3. Alte instalații, utilaje și mobilier includ active nenominalizate în grupele menționate, cum ar fi:
mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active
corporale.
4. Investițiile imobiliare sunt acele proprietăți (clădiri și/sau terenuri) deținute pentru a obține venituri
din chirii sau pentru creșterea valorii capitalului. Entitatea nu va utiliza activul pentru producerea de
bunuri sau furnizarea de servicii, în scopuri administrative și nu va vinde activul în decursul desfășurării
normale a activității.
5. Activele corporale de exploatare și evaluare a resurselor minerale se referă la acele costuri
generate de entitate din explorarea și evaluarea resurselor minerale, după momentul obținerii dreptului
de a explora zona, dar înainte ca fezabilitatea tehnică și viabilitatea comercială ale extracției resurselor
minerale să fie demonstrate (de exemplu, vehiculele și instalațiile de forare).
6. Active biologice productive sunt acele active care nu se încadrează în categoria stocurilor biologice,
nu sunt produse agricole, ci active autoregeneratoare (animalele de lapte, vița-de-vie, pomii fructiferi și
copacii din care se obține lemn de foc, dar care nu sunt tăiați).
7. Avansurile și imobilizările corporale în curs de execuție includ imobilizările în curs de execuție
(care nu au fost terminate) pentru nevoile proprii efectuate de entitate sau de terți, inclusiv valorile
transferate în contul activelor corporale, care nu au fost încă recepționate.
1. Asociați elementele următoare, categoriei din care fac parte:
Elemente Categorii
Instalațiile de forare
Clădiri achiziționate de la terți (1) Terenuri și construcții
Amortizarea utilajelor (2) Instalații tehnice și mașini
Mijloace de transport (3) Alte instalații, utilaje și mobilier
Mobilier (4) investiții imobiliare
Aparatură birotică (5) active corporale de exploatare și
evaluare a resurselor minerale
Terenuri destinate închirierii
(6) active biologice productive
Pomi fructiferi
(7) avansuri și imobilizări corporale în curs
Amortizarea amenajărilor de terenuri
de execuție
Aparate și instalații de măsurare
2. Să se determine valoarea activelor imobilizate corporale și necorporale, pornind de la următoarele

informaţii:
Amortizarea echipamentelor 1.000

Avansuri acordate furnizorilor de servicii 50
Casa 500
Cheltuieli de constituire 1.000
Clienţi 150
Echipamente 6.000
Fond comercial 2.000
Furnizori 2.500
Mărfuri 1.000
Titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu 1.000
Active imobilizate necorporale =
Active imobilizate corporale =
III. Imobilizările financiare (numite și investiții financiare pe termen lung) reprezintă valorile
financiare investite de entitate pe termen lung, sub formă de titluri și creanțe financiare, în scopul
obținerii de venituri financiare sub forma dividendelor sau dobânzilor, prin creșterea valorii capitalizate
sau prin realizarea de beneficii din comercializarea acestor investiții.
În structura imobilizărilor financiare sunt cuprinse:
(1) acțiuni deținute la entități afiliate și interese de participare
(2) alte investiții deținute ca imobilizări
(3) împrumuturi acordate entităților afiliate și altor entități legate prin interese de participare
(4) alte împrumuturi.
Din categoria Imobilizări financiare fac parte elementele:
 Know-how
 Împrumuturi acordate entităților afiliate
 Terenuri
 Fondul comercial
 Acțiuni deținute la entități afiliate
Autotorism utilizat de către manager

Brevete I. Imobilizari
necorporale
Cheltuieli de constituire
Clădiri II. Imobilizari
corporale
Echipamente de producţie
Fond commercial III. Imobilizari
financiare
Împrumuturi acordate altor companii pentru o perioadă de 2 ani
Utilaje
B. ACTIVELE CIRCULANTE reprezintă bunurile și valorile care se dețin pe o perioadă scurtă în

activitatea entității și, în general, participă la un singur circuit economic, modificându-și în permanență
forma.
Reglementările contabile din România definesc activul circulant ca o resursă care:
(1) se așteaptă să fie realizată sau este deținută pentru consum sau vânzare, în cursul normal al
ciclului de exploatare;
(2) este deținută, în principal, în scopul comercializării;
(3) se așteaptă a fi realizată în termen de 12 luni de la data bilanțului; sau
(4) reprezintă numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este restricționată.
În structura activelor circulante se includ:
(I) Stocuri
(II) Creanțe
(III) Investiții pe termen scurt
(IV) Casa și conturi la bănci
I. Stocurile reprezintă activele circulante (1) deținute pentru a fi vândute pe parcursul desfășurării
normale a activității; (2) în curs de producție în vederea vânzării pe parcursul desfășurării normale a
activității; sau (3) sub formă de materii prime, materiale și alte consumabile ce urmează a fi folosite în
procesul de producție sau pentru prestarea de servicii.
În sfera stocurilor se includ:
(1) materii prime și materiale consumabile
(2) producția în curs de execuție
(3) produse finite și mărfuri și
(4) avansuri pentru cumpărări de stocuri.
1. Materiile prime și materialele consumabile includ: materiile prime, materialele consumabile,

materialele de natura obiectelor de inventar, stocurile aflate la terți, ambalajele.
Materiile prime sunt destinate utilizării în procesul de producție, participă direct la generarea
produselor, regăsindu-se în produsul finit integral sau parțial, fie în starea lor inițială, fie transformată.
Materialele consumabile (de exemplu, materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese
de schimb, semințe și materiale de plantat, furaje și alte materiale consumabile) sunt destinate utilizării
în procesul de producție și participă sau ajută la procesul de fabricație sau de exploatare fără a se regăsi
fizic, de regulă, în produsul finit.
Materialele de natura obiectelor de inventar reprezintă bunuri cu o valoare mai mică decât limita
prevăzută de lege pentru a fi considerate imobilizări, indiferent de durata lor de serviciu sau cu o durată
mai mică de un an, indiferent de valoarea lor, precum și bunurile asimilate acestora (echipamentul de
protecție, echipamentul de lucru, îmbrăcămintea specială, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele,

aparatele de măsură și control, matrițele folosite la executarea anumitor produse și alte obiecte similare).
Ambalajele sunt bunuri utilizate în scopul protecției pe timpul transportului sau depozitării diverselor
active.
Stocurile aflate la terți reprezintă diverse bunuri de natura stocurilor aflate în proprietatea entității, dar
care fizic se găsesc în custodie, prelucrare, consignație la terți. Acestea pot fi clasificate fie ca materii
prime și materiale consumabile, fie în categoria produse și mărfuri.
2. Producția în curs de execuție reprezintă producția care nu a parcurs toate fazele (stadiile) de
prelucrare, prevăzute în procesul tehnologic, precum și produsele nesupuse probelor și recepției tehnice
sau necompletate în întregime. Se includ, de asemenea, lucrările, serviciile în curs de execuție.
3. Produsele finite și mărfurile sunt bunuri reprezentate de semifabricate, produse finite, produse
reziduale, animale și mărfuri.
Semifabricatele sunt produse al căror proces tehnologica fost terminat într-o fază de fabricație (segment
organizațional) și care trec în continuare în procesul tehnologic al altor faze de fabricație sau se livrează
terților.
Produsele finite sunt produsele care au parcurs toate fazele de fabricație prevăzute de procesul
tehnologic al entității, fiind depozitate în vederea vânzării către terți.
Produsele reziduale sunt produsele rezultate din procesul de fabricație: rebuturi, materiale recuperabile,
deșeuri.
Activele biologice de natura stocurilor sunt acelea care urmează a fi recoltate ca produse agricole sau
vândute ca active biologice. Din această categorie pot face parte animalele destinate producției de carne,
animalele deținute în vederea vânzării, peștii din fermele piscicole, culturile de plante, copacii crescuți
pentru cherestea.
Produsele agricole sunt cele rezultate la momentul recoltării de la activele biologice ale entității, de
exemplu, lână, copaci tăiați, bumbac, lapte, struguri, fructe culese etc.
Mărfurile sunt acele bunuri care au fost cumpărate de entitate în vederea revânzării.
4. Avansurile pentru cumpărări de stocuri reprezintă valori transferate cu anticipație furnizorilor în
contul aprovizionării cu bunuri de natura stocurilor.
II. Creanțele (numite și valori în curs de decontare) reprezintă valorile avansate temporar de entitate
terților (persoane fizice sau juridice) pentru care urmează să primească un echivalent (o sumă de bani
sau un serviciu).
Persoanele fizice și juridice care au beneficiat de o valoare avansată urmând să dea echivalentul
corespunzător sunt denumite generic debitori. Debitorii entității sub forma creanțelor din vânzări de
bunuri și prestări de servicii proprii activității de exploatare sunt delimitați prin structura de clienți și
conturi asimilate.
În structura creanțelor se includ: (1) creanțe comerciale, (2) creanțe în cadrul grupului (3) creanțe din
interese de participare (4) alte creanțe și (5) creanțe privind capitalul subscris și nevărsat.
1. Creanțele comerciale sunt cele mai semnificative, fiind compuse din creanțele față de clienți și
efecte de primit.
Clienții includ creanțele rezultate din bunurile vândute, lucrările executate, serviciile prestate, a căror
contravaloare urmează a se încasa ulterior.
Efectele de primit sunt titlurile negociabile sub formă de cambie, bilet la ordin etc., care atestă existența
unei creanțe în cadrul relațiilor comerciale ce va fi încasată pe termen scurt, de obicei până la 90 de zile.
2. Creanțele față de entități afiliate sunt generate de relațiile de decontare între societatea-mamă (o
entitate care are una sau mai multe filiale) și filialele ei (entități controlate de societatea-mamă).
3. Creanțele din interese de participare reprezintă sume de încasat generate de relațiile de decontare
ale entității cu entitățile asociate (asupra cărora se exercită o influență semnificativă).
4. Alte creanțe sunt reprezentate de creanțele generate de relațiile de decontare ale entității cu
personalul, bugetul statului, alte organisme publice, asigurările sociale, protecția socială, debitori
diverși etc.
5. Creanțele privind capitalul subscris și nevărsat sunt reprezentate de creanțele generate de relațiile
entității cu acționarii săi, referitoare la subscrierile de capital social efectuate și nedepuse.
III. Investițiile pe termen scurt (numite și titluri de plasament sau valori de trezorerie) reprezintă
valorile financiare investite de entitate în vederea realizării unui câștig pe termen scurt. În structura
investițiilor financiare pe termen scurt se includ: acțiuni deținute la entități afiliate și alte investiții
financiare. Alte investiții pe termen scurt reprezintă obligațiunile emise și răscumpărate, obligațiunile
achiziționate și alte valori mobiliare achiziționate în vederea realizării unui profit într-un termen scurt.
IV. Casa și conturi la bănci sunt reprezentate de valorile care îmbracă efectiv forma de bani, fiind
separate disponibilitățile în devize de cele în lei.
În structura disponibilităților se includ: (1) conturi la bănci, (2) casa, (3) acreditive, (4) avansurile de
trezorerie.
1. Conturile la bănci se referă la cecuri de încasat, disponibilități în lei și devize și sume în curs de
decontare. Disponibilitățile sau depozitele aflate în conturile bancare pot funcționa în mod curent sau
la termen.
2. Casa reprezintă disponibilitățile bănești aflate în casieria entității în lei și în devize și sub forma altor
valori (timbre fiscale și poștale, bilete de tratament și odihnă, tichete și bilete de călătorie etc.).
3. Acreditivele sunt conturi deschise de entitate la bănci și reprezintă sume rezervate în vederea achitării
unor obligații față de anumiți furnizori de bunuri și servicii pe măsura îndeplinirii condițiilor aferente
acreditivelor.
4. Avansurile de trezorerie reprezintă sumele virate la bănci sau sume în numerar, puse la dispoziția
personalului sau a terților, persoane juridice sau fizice, în vederea efectuării unor plăți în numele
entității.
Asociați elementele următoare, categoriei din care fac parte și calculați valoarea activelor circulante,
stocuri:
Elemente Categorii
Avansuri acordate furnizorilor de servicii 30.000

Clienţi 145.000
Produse finite 120.000
I. Stocuri
Acţiuni achiziţionate pe termen scurt 40.000
Ambalaje 20.000 II. Creanțe
Disponibil în cont la bancă 175.000 III. Investiții pe termen scurt

Echipamente de lucru (halate) 75.000
IV. Casa și conturi la bănci
Materiale consumabile 70.000
Materii prime 55.000
Numerar în casierie 20.000
Obiecte de inventar 30.000
Stocuri =
C. CHELTUIELILE ÎN AVANS reprezintă valorile ce asigură alocarea pentru fiecare exercițiu

financiar numai a cheltuielilor care îi sunt proprii. În structura lor se includ cheltuielile înregistrate în
avans.
Cheltuielile înregistrate în avans sunt valori contabilizate în cursul exercițiului curent, dar care se
referă la servicii care vor fi primite în cursul exercițiului următor, când vor fi recunoscute drept
cheltuieli ale perioadei (de exemplu, chirii sau abonamente contractate în avans). Acestea se raportează
diferențiat în funcție de termenul în care se vor recunoaște ca venituri (mai mic sau mai mare de un an).
CAPITALURI PROPRII ȘI DATORII

Normele contabile românești prevăd următoarea structură a capitalului bilanțier delimitată în patru
categorii, în ordinea crescătoare a exigibilității acestora (termenul de decontare a surselor de finanțare):
(A) capital și rezerve; (B) provizioane; (C) datorii și (D) venituri în avans.
A. CAPITALURILE PROPRII (regăsite și sub denumirea de Capital și rezerve) reprezintă sursele de
finanțare stabile de care dispune o entitate. Alături de creditele pe termen lung, capitalurile proprii fac
parte din categoria capitalurilor permanente. În structura capitalului propriu se cuprind:
(I) capital subscris;
(II) prime de capital;
(III) rezerve din reevaluare;
(IV) rezerve;
(V) rezultatul reportat (profit sau pierdere);
(VI) rezultatul exercițiului (profit sau pierdere).
I. Capitalul subscris reprezintă sursa de finanțare a unei entități provenită de la investitori
(acționari/asociați) și care generează relații de drepturi și obligații între respectiva entitate (privită ca
independentă față de investitori) și proprietari. Capitalul subscris este împărțit în acțiuni sau părți
sociale și recunoscut în momentul emiterii acțiunilor/părților sociale. Valoarea inițială a acțiunilor
poartă numele de valoare nominală.
Capitalul social = Număr de acțiuni (părți sociale) x Valoarea nominală unitară
Capitalul se diferențiază în capitalul subscris nevărsat și capitalul subscris vărsat. Capitalul subscris
nevărsat reprezintă capitalul pe care proprietarii s-au angajat să-l pună la dispoziția entității. Capitalul
subscris vărsat reprezintă partea din capitalul subscris care a fost, fizic, depusă de către proprietari la
dispoziția entității. Capitalul se constituie la înființarea entității, se modifică pe parcursul desfășurării
activității, prin creșteri sau micșorări de capital și se lichidează o dată cu desființarea entității.
II. Primele de capital reprezintă surse generate de operații de creștere a capitalului prin noi emisiuni
de acțiuni, fuziune, aport sau de conversie a obligațiunilor în acțiuni. Primele de emisiune și de aport se
creează ca diferență între prețul de emisiune al noilor acțiuni (mai mare) și valoarea nominală a
acțiunilor (mai mică).
Prime de capital = (Valoarea de emisiune – Valoarea nominală) x Nr. de acțiuni
III. Rezervele din reevaluare reprezintă plusurile de valoare create prin reevaluarea activelor
imobilizate, ca diferență între valoarea (mai mare) rezultată în urma acestei operațiuni și valoarea
înregistrată în contabilitate a elementelor de activ (mai mică). Rezervele din reevaluare constituite pot
fi utilizate conform reglementărilor în vigoare.
IV. Rezervele sunt surse constituite anual din profitul entității, în limitele prevăzute de reglementările
în vigoare, de statutele societăților comerciale sau conform deciziei adunării generale a acționarilor sau
asociaților. În structura lor se includ: rezerve legale, rezerve statutare sau contractuale și alte rezerve.
Rezervele legale se constituie din profitul brut sau din primele de capital, fiind destinate protejării
capitalului. Rezervele statutare sau contractuale se constituie anual din profitul net al entităților,
conform prevederilor din actul constitutiv al acestora. Alte rezerve, neprevăzute de lege sau statut, pot
fi constituite din profitul net potrivit hotărârii adunării generale a acționarilor, cu respectarea
prevederilor legale.
V. Acțiunile proprii sunt acțiunile proprii răscumpărate temporar în vederea distribuirii personalului
entității sau terților, regularizării cursului bursier sau reducerii capitalului social. Acestea sunt elemente
rectificative de capital.
VI. Rezultatul reportat reprezintă rezultatul sau partea din rezultat aferent(ă) exercițiilor financiare
anterioare, a cărei afectare financiară a fost amânată de Adunarea Generală a Acționarilor. Rezultatul
reportat poate fi pozitiv (profit), în cazul beneficiilor nerepartizate, sau negativ, adică pierderi constatate
la închiderea exercițiilor anterioare, neacoperite încă din punct de vedere financiar.
VII. Rezultatul exercițiului se determină ca diferență între veniturile și cheltuielile exercițiului. Acesta
poate fi favorabil, caz în care reprezintă un profit și o sursă proprie de finanțare până în momentul
repartizării lui pe destinațiile legale sau statutare, sau poate fi nefavorabil, caz în care reprezintă o
pierdere ce trebuie acoperită. În această ultimă situație, rezultatul este prezentat în bilanț cu semnul
minus, micșorând capitalul propriu.
Identificați elementele ce se pot clasifica în categoria Capitaluri proprii și calculați valoarea
indicatorului:
Acţiuni achiziţionate pe termen scurt 40.000
Capital social 600.000
Rezerva legală 80.000
Furnizori 80.000
Împrumuturi pe termen lung contractate de la bănci 525.000
Provizioane pentru litigii 125.000
Rezultatul exercițiului (pierdere) 100.000
Capitaluri proprii =
B. PROVIZIOANELE reprezintă datorii probabile ale entității care sunt constituite, de regulă, la
sfârșitul exercițiului.
Reglementările introduse prin OMFP nr. 1802/2014 definesc provizioanele ca fiind datorii cu
exigibilitate sau valoare incertă. Recunoașterea provizioanelor se face numai în momentul în care:
(1) o entitate are o obligație curentă (legală sau implicită) generată de un eveniment anterior;
(2) este probabil ca o ieșire de resurse care afectează beneficiile economice să fie necesară pentru
a stinge obligația respectivă; și
(3) poate fi realizată o estimare credibilă a valorii obligației.
Diferența dintre provizioane și celelalte datorii ale entității constă în incertitudinea care le afectează pe
primele în ceea ce privește mărimea sau scadența.
C. DATORIILE (numite și capitalul străin) sunt sursele de finanțare externe puse la dispoziția
entității, fie de bănci sau alte instituții financiare, fie de furnizori, fie de terți și pentru care entitatea
trebuie să acorde o prestație sau un echivalent valoric. Reglementările contabile din România clasifică
datoriile în datorii pe termen scurt și datorii pe termen lung.
O datorie pe termen scurt (curentă) este o obligație:
(1) ce se așteaptă să fie achitată în cursul normal al ciclului de exploatare al entității; sau
(2) este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanțului.
Datoriile care nu îndeplinesc definiția anterioară trebuie clasificate ca datorii pe termen lung.
Datoriile funcționează din momentul nașterii obligațiilor față de terți și până în momentul rambursării
sau plății lor. În structura datoriilor se includ:
(1) împrumuturi și datorii asimilate
(2) datorii comerciale
(3) datorii față de entități afiliate
(4) datorii din interese de participare
(5) alte datorii.
1. Împrumuturile și datoriile asimilate reprezintă datoriile financiare ale entității privind:

împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, credite pe termen lung primite de la instituții de credit.
Împrumuturile din emisiunea de obligațiuni reprezintă surse de finanțare pe termen lung asigurate prin
vânzarea de titluri de credit negociabile către public, de regulă prin intermediul unor instituții financiare.
Aceste împrumuturi sunt divizate în părți egale, numite obligațiuni, rambursabile la termen sau eșalonat
și purtătoare de dobânzi.
Creditele primite de la bancă și alte instituții includ creditele pe termen lung și creditele pe termen scurt
(credite de trezorerie). Aceste credite sunt generatoare de dobânzi și garantate cu activele entității.
2. Datoriile comerciale reprezintă datorii ale entității create în cadrul relațiilor de decontare cu
furnizorii pentru achiziționări de bunuri, executări de lucrări și prestări de servicii. În structura lor se
includ datoriile față de furnizori, avansuri primite de la clienți și efecte de plătit.
Furnizorii desemnează datoriile entității echivalente valorii bunurilor, lucrărilor și serviciilor primite
de la terți. Efectele de plătit reprezintă titlurile de valoare care atestă obligația de plată a entității în
cadrul relațiilor de decontare cu furnizorii.
3. Datoriile față de entități afiliate reprezintă obligațiile datorate societăților din cadrul grupului în
relațiile de decontare ale societății-mamă cu filialele.
4. Datoriile din interese de participare reprezintă datoriile generate din relațiile de decontare ale
entității cu societățile asociate.
5. Alte datorii reprezintă datoriile fiscale, salariale, sociale ale entității față de bugetul statului (impozite
și taxe), față de personalul angajat (salariile și alte drepturi asimilate), față de asigurările sociale
(contribuția la asigurările sociale), față de asociați (capital de rambursat, dividende de plată), față de
creditori diverși etc.
Elemente
Categorii
Contribuția la asigurările sociale

(1) Împrumuturi și datorii asimilate
Efectele de plătit
Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni (2) Datorii comerciale
Creditele primite de la bancă
(3) Datorii față de entități afiliate
Furnizori
(4) Datorii din interese de participare
Dividende de plată
Obligațiile datorate societăților din cadrul grupului (5) Alte datorii
Salariile și alte drepturi asimilate
D. VENITURILE ÎN AVANS reprezintă valorile ce asigură alocarea pentru fiecare exercițiu financiar
numai a veniturilor care îi sunt proprii. În structura lor se includ subvenții pentru investiții și venituri
înregistrate în avans.
1. Subvențiile pentru investiții sunt surse de finanțare alocate de la bugetul de stat sau din alte surse
nerambursabile, de care beneficiază o entitate, destinate achiziționării sau producerii de echipamente
sau alte bunuri de natura imobilizărilor, unor activități pe termen lung sau pentru acoperirea unor
cheltuieli de natura investițiilor.
2. Veniturile înregistrate în avans sunt valori contabilizate în cursul exercițiului, în contul unor
servicii care vor fi prestate în cursul exercițiilor următoare, când vor fi recunoscute ca venituri ale
perioadei (de exemplu, chirii, abonamente încasate în avans). Acestea se raportează diferențiat în funcție
de termenul în care se vor recunoaște ca venituri (mai mic sau mai mare de un an).
Numerar păstrat în casierie [1]. Active imobilizări necorporale

Clădiri [2]. Active imobilizări corporale
[3]. Active imobilizări financiare
Credite contractate de la bănci scadente în 5 luni
[4]. Active circulante stocuri
Mărfuri [5]. Active circulante creanțe
Creanţe de primit de la clienţi [6]. Active circulante investiții pe t.s.
Echipamente de producţie [7]. Active circulante, casa și conturi
Rezerve la bănci
[8]. Datorii pe termen scurt
Cheltuieli de dezvoltare [9]. Datorii pe termen lung
Datorii către bugetul de stat [10].Provizioane
Pierdere obținută din activitatea entității [11].Capital propriu
Credite contractate de la alte societăţi din grup
ELEMENTELE RECTIFICATIVE
Elementele rectificative corectează, prin adunare sau scădere, valoarea celorlalte structuri bilanțiere.
Amortizările reprezintă reducerile ireversibile de valoare ale unor active imobilizate, apărute ca urmare
a utilizării (uzura fizică) sau neutilizării acestora (uzura morală).
Ajustările pentru deprecierea unor elemente de activ reprezintă elemente echivalente reducerii
reversibile de valoare a unor active (reducere generată, de exemplu, de variația prețurilor pe piață pentru
elementele de activ respective).
Valoarea bilanțieră (valoare contabilă) a unui element de activ amortizabil se determină ca diferență
între valoarea cu care acesta a fost evidențiat în contabilitate (de exemplu, costul de achiziție) și valoarea
amortizărilor și a ajustărilor pentru deprecierea elementului de activ.
Primele privind rambursarea obligațiunilor (diferența între valoarea de emisiune și de rambursare a
titlurilor emise), corectează valoarea împrumuturilor din emisiunea de obligațiuni.
Repartizarea profitului reprezintă partea din rezultatul exercițiului care a fost repartizată pe diverse
destinații. Este prezentată în categoria capitalurilor proprii, cu semnul minus.
Acțiunile proprii reprezintă un element cu rol rectificativ din structura capitalurilor proprii.
2.3 CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

Definire, format și elemente
Performanța derulării activității entității, adică rezultatul activității entității este determinat ca diferență
între venituri și cheltuieli. Rezultatul poate fi o mărime valorică pozitivă denumită profit, în situația
când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, sau o mărime valorică negativă denumită pierdere, în
situația inversă.
Raporturile de echilibru dintre cheltuieli și venituri sunt fundamentate pe baza relației:
Venituri - Cheltuieli = Rezultat (Profit sau pierdere)
Atenție! Activele, capitalurile proprii și datoriile sunt elementele componente ale Bilanțului, iar
cheltuielile și veniturile elementele componente ale Contului de profit și pierdere.
Contul de profit și pierdere (regăsit și sub denumirea de Situația veniturilor și cheltuielilor) arată
rezultatul ca efect al activității și tranzacțiilor efectuate și raportează performanța aferentă unei perioade
de timp: an, trimestru, lună.
Veniturile reprezintă creșteri de beneficii economice, apărute în cursul unui exercițiu sub forma
creșterii activelor sau diminuării datoriilor și care au generat o creștere de capitaluri proprii alta decât
aporturile de la proprietarii de capital. Veniturile cuprind atât veniturile din activitățile curente (vânzări,
prestări de servicii, comisioane, redevențe, chirii, subvenții, dobânzi, dividende), cât și câștigurile.
Cheltuielile reprezintă diminuări de beneficii economice, apărute în cursul unui exercițiu sub forma
diminuării activelor sau creșterii datoriilor și care au generat o scădere de capitaluri proprii alta decât
distribuirile către proprietarii de capital.
Formatul contului de profit și pierdere

La nivel conceptual, Contul de profit și pierdere poate fi prezentat atât în format vertical, cât și în format
orizontal, iar cheltuielile pot fi clasificate fie după natură, fie după destinație.
În formatul contului de profit și pierdere prezentat în reglementările din țara noastră se alege varianta
clasificării cheltuielilor de exploatare după natură (Anexa 1). Ca informații obligatorii, entitatea
trebuie să prezinte: cifra de afaceri, veniturile și cheltuielile clasificate după natura lor și profitul sau
pierderea exercițiului financiar curent.
Entitățile economice pot include în notele explicative o notă prin care se prezintă clasificarea după
destinație (producție, administrație, desfacere).
În raport de natura lor, veniturile și cheltuielile sunt grupate în:
 venituri și cheltuieli din exploatare;
 venituri și cheltuieli financiare.
Veniturile din exploatare provin din vânzări de bunuri, prestări de servicii și executări de lucrări,
producția stocată (venituri aferente costului stocurilor de produse și de servicii în curs de execuție),
producția de imobilizări, din subvenții pentru investiții și alte veniturile din exploatare.
Cheltuielile de exploatare, clasificate după natura lor, cuprind: cheltuieli cu materiile prime și
consumabilele, cheltuieli privind mărfurile, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu asigurările sociale,
cheltuieli cu lucrările și serviciile primite de la terți, cheltuieli cu amortizările, cheltuieli cu impozitele,
taxele și vărsămintele asimilate, cheltuieli cu despăgubiri, donații și active cedate, alte cheltuieli de
exploatare.
Veniturile și cheltuielile financiare provin din tranzacții cu imobilizări financiare sau investiții
financiare pe termen scurt, din dobânzi, diferențe de curs valutar, din reduceri financiare (sconturi)
obținute sau acordate etc.
Cheltuieli cu materiile prime

Venituri din vânzări de bunuri
Venituri din producția de imobilizări A) Veniturile din exploatare
Cheltuieli cu personalul B) Cheltuielile de exploatare
Venituri din dobânzi C) Veniturile financiare
Cheltuieli cu amortizările D) Cheltuielile financiare
Cheltuieli cu despăgubiri
Venituri aferente costului stocurilor de produse
Cheltuieli din diferențe de curs valutar
Venituri din reduceri financiare
Entitatea ALFA
CONT DE PROFIT ȘI PIERDERE
Format listă, clasificarea cheltuielilor după natură
la 31 decembrie N
Cifra de afaceri 376.000
Alte venituri din exploatare 8.000
Total venituri din exploatare 384.000
Cheltuieli cu mărfurile 180.000
Cheltuieli cu serviciile de la terți 25.000
Cheltuieli cu salariile 110.000
Cheltuieli cu asigurările sociale 37.000
Cheltuieli cu amortizarea 10.500
Cheltuieli cu deprecierea activelor 1.500
Alte cheltuieli din exploatare 5.000
Total cheltuieli din exploatare (369.000)
Rezultatul din exploatare 15.000
Venituri din dividende 6.500
Cheltuieli privind dobânzile (10.700)
Rezultatul financiar (4.200)
Venituri totale 390.500
Cheltuieli totale (379.700)
Profit brut (înainte de impozitare) 10.800
Cheltuieli cu impozitul pe profit (800)
Profit net (Rezultatul exercițiului) 10.000
2.4 STUDIU DE CAZ: ÎNTOCMIREA BILANȚULUI ȘI A CONTULUI DE PROFIT ȘI

PIERDERE
Pe baza informațiilor prezentate în tabel, realizați un studiu în echipă.

Clienți 200.000
Clădiri 230.000
Amortizarea clădirilor 30.000
Creanțe imobilizate 100.000
Venituri din vânzarea imobilizărilor 80.000
Chirii plătite în avans 80.000
Efecte comerciale de plătit 60.000
Venituri din vânzarea mărfurilor 50.000
Credite bancare pe o perioadă de 5 ani 300.000
Cheltuieli cu dobânzile 3.500
Cheltuieli cu impozitul pe profit 500
Mărfuri 120.000
Cheltuieli cu materiile prime 6.000
Cerințe:
a) Clasificați în detaliu elementele de mai sus;
b) Calculați rezultatul exercițiului;
c) Calculați valoarea activelor, datoriilor și capitalurilor proprii;
d) Întocmiți Contul de profit și pierdere și Bilanțul.
Soluție
 Clasificarea detaliată a elementelor
ELEMENTE Valori (lei) CLASIFICARE

Clienți 200.000
Clădiri 230.000
Creanțe imobilizate 100.000
Venituri din vânzarea imobilizărilor 80.000
Chirii plătite în avans 80.000
Efecte comerciale de plătit 60.000
Venituri din vânzarea mărfurilor 50.000
Credite bancare pe o perioadă de 5 ani 300.000
Cheltuieli cu dobânzile 3.500
Mărfuri 120.000
Cheltuieli cu materiile prime 6.000
Cheltuieli cu impozitul pe profit 500
 Determinarea valorii activelor, a datoriilor, a capitalurilor proprii și rezultatul exercițiului:
Venituri =
=> Rezultat =
Cheltuieli =
Active = 700.000 lei => Capital propriu =

 ……….
Datorii = 360.000 lei  ……….
 Întocmirea Bilanțului și a Contului de profit și pierdere:
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

(SITUAȚIA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR)
întocmit la 31.12.N
-lei-
EXERCIȚIUL
ELEMENTE
N-1 N
VENITURI DIN EXPLOATARE
CHELTUIELI DE EXPLOATARE
REZULTATUL DIN EXPLOATARE

Profit (Pierdere)
VENITURI FINANCIARE
CHELTUIELI FINANCIARE
REZULTATUL FINANCIAR
Profit (Pierdere)
VENITURI TOTALE
CHELTUIELI TOTALE
REZULTATUL BRUT - PROFIT
CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT
REZULTATUL NET AL EXERCIȚIULUI - PROFIT
BILANȚ
(SITUAȚIA ACTIVELOR, DATORIILOR ȘI CAPITALURILOE PROPRII)
întocmit la 31.12.N -lei-
EXERCIȚIUL
ELEMENTE
N-1 N
A. ACTIVE IMOBILIZATE
Imobilizări necorporale
Imobilizări corporale
Imobilizări financiare
B. ACTIVE CIRCULANTE
Stocuri
Creanțe
Investiții pe termen scurt

Casa și conturile la bănci
C. CHELTUIELI ÎN AVANS
D. DATORII PE TERMEN SCURT
E. Active circulante nete/datorii curente nete (B+C-D-I)

F. Total active minus datorii pe termen scurt (A+E)
G. DATORII PE TERMEN LUNG
H. PROVIZIOANE
I. VENITURI ÎN AVANS
J. CAPITAL PROPRIU, din care
Capital subscris
Prime de capital
Rezerve din reevaluare
Rezerve
Rezultat reportat
Rezultatul exercițiului
Atenție!!!
2.5 MODIFICĂRI BILANȚIERE. EFECTUL TRANZACȚIILOR ASUPRA SITUAȚIILOR

FINANCIARE
Tranzacția reprezintă o unitate de măsurare, înregistrare și control a efectului produs asupra elementelor
din bilanț și/sau din contul de profit și pierdere. În literatura de specialitate, tranzacția este definită ca
un schimb de bunuri și servicii.
În mod curent, tranzacțiile dau naștere, prin ele însele, la modificări în volumul și structura elementelor
de active, capitaluri proprii și datorii influențând prin aceasta mărimea posturilor din bilanț
corespunzătoare elementelor respective. Aceste modificări se reprezintă fie sub formă de creșteri, fie
sub formă de micșorări, dar se menține în permanență egalitatea bilanțieră:
A = C + D
Tipuri de modificări
Tranzacțiile, evenimentele, operațiile care modifică bilanțul pot fi grupate, conform structurilor
bilanțului direct legate de evaluarea poziției financiare (active, capital propriu și datorii), în nouă
categorii:
1. Modificări numai în activ;
2. Modificări numai în capitalul propriu;
3. Modificări numai în datorii;
4. Modificări în capitalul propriu, în sensul creșterii și în datorii, în sensul micșorării;
5. Modificări în capitalul propriu, în sensul micșorării și în datorii, în sensul creșterii;
6. Modificări în activ și în capitalul propriu, în sensul creșterii;
7. Modificări în activ și în datorii, în sensul creșterii;
8. Modificări în activ și în capitalul propriu, în sensul micșorării;
9. Modificări în activ și în datorii, în sensul micșorării.
Remarcă. În cadrul unor tranzacții, evenimente sau operații pot apărea modificări ale elementelor
performanței financiare (cheltuieli sau venituri).
Prin referire la definițiile dezbătute la paragraful 2.3 din această lucrare, modificările elementelor de
cheltuieli și venituri vor fi explicate prin raport la elementele de capitaluri proprii. Astfel:
 creșterea unui element de cheltuială va avea ca impact scăderea rezultatului, ca element de capital
propriu (C-);
 creșterea unui element de venit va avea ca impact creșterea rezultatului, ca element de capital
propriu (C+).
Tipul 1. Creșterea unui element de activ (modificarea o notăm cu +x) și, concomitent și cu aceeași
sumă, micșorarea unui alt element de activ (modificarea o notăm cu –x).
Ecuația care reprezintă acest tip de modificare este de forma:
A+x - x = C+D
Remarci:
 Modificări numai în activul bilanțier.
 Totalul activului rămâne neschimbat.
 Egalitatea bilanțieră se păstrează.
Tipul 2. Creșterea unui element de capital propriu (+x) și, concomitent și cu aceeași sumă, micșorarea
unui alt element de capital propriu (–x).
A = (C + x - x) + D
Remarci:
 Modificări numai în capitalul propriu.
 Totalul capitalului propriu plus datorii rămâne neschimbat.
Tipul 3. Creșterea unui element de datorii (+x) și, concomitent și cu aceeași sumă, micșorarea unui
alt element de datorii (-x).
A = C + ( D + x – x)
Remarci:
 Modificări numai în datorii.
 Totalul capitalului propriu plus datorii rămâne neschimbat.
Tipul 4. Creșterea unui element de capital propriu (+x) și, concomitent și cu aceeași sumă, micșorarea
unui element de datorii (-x).
A = (C + x) + (D – x)
Remarci:
 Modificări în capitalul propriu și în datorii.
 Totalul capitalului propriu crește și totalul datoriilor se micșorează.
Tipul 5. Micșorarea unui element de capital propriu (-x) și, concomitent și cu aceeași sumă, creșterea
unui element de datorii (+x). Ecuația care reprezintă acest tip de modificare este de forma:
A = ( C – x ) + ( D + x)
Remarci:
 Modificări în capitalul propriu și în datorii.
 Totalul capitalului propriu se micșorează și totalul datoriilor crește.
Tipul 6. Creșterea unui element de activ (+x) și, concomitent și cu aceeași sumă, creșterea unui
element de capital propriu (+x).
A+x = (C+x)+D
Remarci:
 Modificări în ambele părți ale bilanțului: activ și capitalul propriu.
 Totalul activului și capitalului propriu crește.
Tipul 7. Micșorarea unui element de activ (-x) și, concomitent și cu aceeași sumă, micșorarea unui
element de capital propriu (-x).
A–x = (C–x)+D
Remarci:
 Modificări în ambele părți ale bilanțului: activ și capital propriu.
 Totalul activului și capitalului propriu se micșorează.
Tipul 8. Creșterea unui element de activ (+x) și, concomitent și cu aceeași sumă, creșterea unui element
de datorii (+x).
A + x = C + (D + x)
Remarci:
 Modificări în ambele părți ale bilanțului: activ și datorii.
 Totalul activului și datoriilor crește.
Tipul 9. Micșorarea unui element de activ (-x) și, concomitent și cu aceeași sumă, micșorarea unui
element de datorii (-x).
A – x = C + (D – x )
Remarci:
 Modificări în ambele părți ale bilanțului: activ și datorii.
 Totalul activului și datoriilor se micșorează.
Pentru exemplificare, presupunem un bilanț inițial, în format tabelar (cont), exprimat valoric în lei și
nouă tranzacții ce se succed întocmirii acestui bilanț:
Bilanț inițial
Solduri CAPITAL PROPRIU Solduri

ACTIV
inițiale și DATORII inițiale
Clădiri 25.000 Capital subscris 30.000
Materii prime 3.000 Rezerve 4.000
Mărfuri 2.000 Rezultat 1.000
Clienți 4.000 Credite bancare 8.000
Conturi la bănci 9.000 Furnizori 3.000
Casa 7.000 Alte datorii 4.000
TOTAL 50.000 TOTAL 50.000
Remarcă. Sumele aferente elementelor bilanțiere sunt denumite solduri (inițiale/finale).
Tranzacția 1. Se depune numerarul din casieria entității în sumă de 6.000 lei în contul de disponibilități
din bancă.
Tranzacția 2. Pe baza hotărârii Adunării Generale a Acționarilor (AGA) o parte din rezervele
constituite, în valoare de 3.000 lei, se utilizează pentru mărirea capitalului social.
Tranzacția 3. Entitatea achită factura furnizorului dintr-un credit bancar pe termen lung în valoare de
1.000 lei.
Tranzacția 4. Entitatea transformă datorii față de furnizori în valoare de 2.000 lei în capital subscris,
prin emisiunea de acțiuni pe care le oferă furnizorilor.
Tranzacția 5. La solicitarea unor acționari se aprobă de către AGA capitalul de restituit acestora în
valoare de 5.000 lei.
Tranzacția 6. Se vând mărfuri în valoare de 1.200 lei clienților.
Tranzacția 7. Se descarcă gestiunea de mărfurile vândute clienților, cost de achiziție 1.000 lei.
Tranzacția 8. Entitatea achiziționează mărfuri în valoare de 2.000 lei de la furnizori.
Tranzacția 9. Entitatea restituie creditul bancar în valoare de 9.000 lei din contul de disponibilități de
la bancă.
Dezbatem în continuare efectele acestor tranzacții asupra valorilor din bilanț.
Atenție! Din motive didactice, pentru vizualizarea modificărilor bilanțiere vom întocmi după fiecare
tranzacție (tranzacția 1, 2, 3 ...și 9 ) câte un bilanț. În practică, bilanțul se întocmește obligatoriu anual
și în alte situații potrivit reglementărilor în vigoare și nu după fiecare tranzacție.
Remarcă. Soldurile finale din bilanțul nr. 1 devin solduri inițiale pentru bilanțul
nr. 2. În general, soldurile finale din bilanțul precedent devin solduri inițiale pentru bilanțul curent.
Tranzacția 1. Se depune numerarul din casieria entității în sumă de 6.000 lei în contul de disponibilități
din bancă.
Analiza. Această tranzacție determină modificări, după cum observați, în disponibilul de la bancă (crește
cu suma de 6.000 lei) și în numerarul din casă (scade cu suma de 6.000 lei). Ambele elemente sunt de
activ. Unul crește (Conturi la bănci), altul scade (Casa). Modificările de structură se produc numai în
interiorul activului. Capitalul propriu și datoriile rămân neschimbate.
Introducem datele în tipul de ecuație adecvat modificărilor determinate de tranzacția 1.
A + x - x = C+D
50.000 Ai + 6.000 - 6.000 = 50.000 Ci+Di

Conturi la Casa
bănci
50.000 A1 = 50.000 C1 +D1
Aceasta înseamnă: A + x – x = C + D
Întocmim în continuare bilanțul nr. 1, pornind de la bilanțul inițial și înregistrăm modificările la
elementele de activ determinate de tranzacția 1.
Bilanț nr. 1
Modificări
Modificări
Solduri Solduri Solduri Solduri
+, -
+, -
A C+D
inițiale finale inițiale finale
Capital
Clădiri 25.000 25.000 30.000 30.000
subscris
Materii prime 3.000 3.000 Rezerve 4.000 4.000
Mărfuri 2.000 2.000 Rezultat 1.000 1.000
Credite
Clienți 4.000 4.000 8.000 8.000
bancare
Conturi la bănci 9.000 + 6.000 15.000 Furnizori 3.000 3.000
Casa 7.000 - 6.000 1.000 Alte datorii 4.000 4.000
TOTAL 50.000 0 50.000 TOTAL 50.000 0 50.000
Atenție! Priviți modificările introduse în bilanțul nr. 1 determinate de tranzacția 1 și veți constata
verificarea remarcilor prezentate la Tipul 1 de modificări bilanțiere:
 Modificări numai în activ: Conturi la bănci și Casa.
 Totalul activului rămâne neschimbat: Ai = 50.000 lei și A1 = 50.000 lei
 Egalitatea bilanțieră se păstrează: 50.000 A1 = 50.000 (C1 + D1)
Sintetizăm…
Tranzacția 2. Pe baza hotărârii AGA, o parte din rezervele constituite, în valoare de 3.000 lei, se
utilizează pentru mărirea capitalului social.
Analiza. Această tranzacție determină modificări, după cum observați, în capitalul social (crește cu
suma de 3.000 lei) și în rezerve (scad cu suma de 3.000 lei). Ambele elemente sunt cuprinse în capitalul
propriu. Unul crește (Capital subscris), altul scade (Rezerve). Modificările de structură se produc numai
în interiorul capitalului propriu. Activul rămâne neschimbat.
A = (C + x - x) + D
50.000 = 50.000 + 3.000 - 3.000

Capital Rezerve
social
50.000 A2 =50.000 (C2 + D2)
Aceasta înseamnă: A = (C+ x – x)+ D

Întocmim în continuare bilanțul nr. 2, pornind de la bilanțul nr. 1 și înregistrăm modificările la
elementele de C + D determinate de tranzacția 2.
Bilanț nr. 2
Modificări
Modificări
+, -
+, -
A C+D
Clădiri 25.000 25.000 Capital subscris 30.000 +3.000 33.000

Materii prime 3.000 3.000 Rezerve 4.000 - 3.000 1.000
Clienți 4.000 4.000 Credite bancare 8.000 8.000
Conturi la bănci 15.000 15.000 Furnizori 3.000 3.000
Casa 1.000 1.000 Alte datorii 4.000 4.000
TOTAL 50.000 50.000 TOTAL 50.000 50.000
 Modificări numai în capitalul propriu: Capital subscris și Rezerve
 Totalul C + D rămâne neschimbat: (C1 + D1)= 50.000 lei și (C2 + D2)= 50.000 lei
 Egalitatea bilanțieră se păstrează: 50.000 A 2 = 50.000 (C2 + D2)
Sintetizăm…
Tranzacția 3. Entitatea achită factura furnizorului dintr-un credit bancar pe termen lung în valoare de
1.000 lei.
Analiza. Această tranzacție determină modificări, după cum observați, în datoriile entității față de bancă
(cresc cu 1.000 lei) și față de furnizori (scad cu 1.000 lei). Elementul Credite bancare și elementul
Furnizori sunt de datorii. Modificările de structură se produc numai în interiorul datoriilor. Activul
rămâne neschimbat.
A = C + (D + x - x)
50.000 A2 = 50.000 + 1.000 - 1.000

Credite Furnizori
bancare
50.000 A3 =50.000 (C3 + D3)
Aceasta înseamnă: A = C + (D + x – x)
Bilanț nr. 3
Modificări
Modificări
+, -
+, -
A C+D
Clădiri 25.000 25.000 Capital subscris 33.000 33.000

Clienți 4.000 4.000 Credite bancare 8.000 +1.000 9.000
Conturi la
15.000 15.000 Furnizori 3.000 -1.000 2.000
bănci
TOTAL 50.000 50.000 TOTAL 50.000 50.000
Atenție! Priviți modificările introduse în bilanțul contabil nr. 3 determinate de tranzacția 3 și veți
constata verificarea remarcilor prezentate la Tipul 3 de modificări bilanțiere:
 Modificări numai în datorii: Credite bancare și Furnizori.
 Totalul C + D rămâne neschimbat: (C2 + D2) = 50.000 lei și (C3 + D3)= 50.000 lei
Sintetizăm…
Tranzacția 4. Entitatea transformă datorii față de furnizori în valoare de 2.000 lei în capital subscris,
prin emisiunea de acțiuni pe care le oferă furnizorilor.
Analiza. Această tranzacție determină modificări, după cum observați, în capitalul social (crește cu
suma de 2.000 lei, ca urmare a emisiunii de noi acțiuni) și în datoriile față de furnizori (scad cu 2.000
lei). Ambele elemente sunt parte a capitalurilor, unul fiind capital propriu, iar celălalt datorie. Unul
crește (Capital subscris), altul scade (Furnizori). Modificările de structură se produc numai în interiorul
capitalurilor proprii și datoriilor. Activul rămâne neschimbat.
A = (C + x) + (D - x)
-
50.000 A3 = 50.000 + 2.000 - 2.000

Capital Furnizori
social
50.000 A4 =50.000 (C4 + D4)
Aceasta înseamnă: A = (C + x ) + (D – x )
Bilanț nr. 4
Modificări
Modificări
+, -
+, -
A C+D
Clădiri 25.000 25.000 Capital subscris 33.000 +2.000 35.000

Conturi la bănci 15.000 15.000 Furnizori 2.000 -2.000 0
TOTAL 50.000 50.000 TOTAL 50.000 50.000
Atenție! Priviți modificările introduse în bilanțul nr. 4 și veți constata verificarea remarcilor prezentate
la Tipul 4 de modificări bilanțiere:
 Modificări în capitalul propriu și datorii: Capital subscris și Furnizori.
 Totalul capitalului propriu și datoriilor rămâne neschimbat: (C3 + D3)= 50.000 lei și (C4 + D4)=
50.000 lei
Sintetizăm…
Analiza. Retragerea capitalului social de către acționari determină creșterea datoriei entității față de
acționari (Alte datorii/acționari cresc cu 5.000 lei) concomitent cu diminuarea capitalului social
(Capitalul subscris scade cu 5.000 lei). Modificările de structură se produc numai în interiorul
capitalurilor proprii și datoriilor. Activul rămâne neschimbat.
A = (C - x)+ (D + x)
50.000 A4 = 50.000 - 5.000 + 5.000

Capital Alte datorii/
subscris acţionari
50.000 A5 50.000 (C5 + D5)
Aceasta înseamnă: A = C - x + D + x
elementele de C+D determinate de tranzacția 5.
Bilanț nr. 5
Modificări
Modificări
+, -
+, -
A C+D
Clădiri 25.000 25.000 Capital subscris 35.000 -5.000 30.000

Conturi la bănci 15.000 15.000 Furnizori 0 0
Casa 1.000 1.000 Alte datorii 4.000 +5.000 9.000
TOTAL 50.000 50.000 TOTAL 50.000 50.000
 Modificări în capitalul propriu și în datorii: Capital subscris și Alte datorii/acționari.
 Totalul capitalului propriu și datoriilor rămâne neschimba: (C4 + D4)= 50.000 lei și (C5 + D5) =
50.000 lei
Sintetizăm…
Tranzacția 6. Se vând mărfuri în valoare de 1.200 lei clienților.

Analiza. Această tranzacție determină modificări la elementul Clienți (crește cu 1.200 lei) și la Venituri
din vânzarea mărfurilor (cresc cu 1.200 lei). Elementul Clienți, reprezentând o creanță a entității, este
de activ și elementul Venituri din vânzarea mărfurilor, participând la creșterea profitului, este asimilat
capitalurilor proprii. Se produc modificări atât în structura activului și capitalurilor, cât și în volumul
(totalul) activului și capitalurilor.
Introducem datele în tipul de ecuație adecvat modificărilor determinate de tranzacția 6:
A + x = (C + x)+ D
50.000 A5 + 1.200 = 50.000 (C5+D5) + 1.200

Clienţi Rezultat
51.200 A6 = 51.200 (C6 + D6)
Aceasta înseamnă: A + x = C + x +D
elementele de activ și capitaluri determinate de tranzacția 6.
Bilanț nr. 6
Modificări
Modificări
+, -
+, -
A C+D

Mărfuri 2.000 2.000 Rezultat 1.000 +1.200 2.200
Clienți 4.000 +1.200 5.200 Credite bancare 9.000 9.000
Conturi la bănci 15.000 15.000 Furnizori 0 0
TOTAL 50.000 +1.200 51.200 TOTAL 50.000 +1.200 51.200
 Modificări în ambele părți ale bilanțului, respectiv, activ (Clienți) și capitalul propriu (Profit).
 Totalul activului și capitalurilor crește: A 5 = 50.000 lei și A6 = 51.200 lei; (C5 + D5) = 50.000
lei și (C6 + D6) = 51.200 lei.
Sintetizăm…
Tranzacția 7. Se descarcă gestiunea de mărfurile vândute clienților, cost de achiziție 1.000 lei.
Analiza. Această operație determină modificări la Mărfuri (scad cu 1.000 lei) și la Cheltuieli privind
mărfurile (cresc cu 1.000 lei). Resursele consumate pentru a genera venituri din vânzări reprezintă o
cheltuială. Cheltuielile micșorează rezultatul (scad capitalurile proprii) și avem un C – x. Se produc
modificări atât în structura activului și capitalurilor cât și în volumul (totalul) activului și capitalurilor.
A - x = (C - x) + D
51.200 A6 - 1.000 = 51.200(C6+D6) - 1.000

Mărfuri Rezultat
50.200 A7 = 50.200 (C7+D7)
Aceasta înseamnă: A - x = C - x + D
Bilanț nr. 7
Modificări
Modificări
+, -
+, -
A C+D

Mărfuri 2.000 -1.000 1.000 Profit 2.200 -1.000 1.200
Conturi la
15.000 15.000 Furnizori 0 0
bănci
TOTAL 51.200 -1.000 50.200 TOTAL 51.200 -1.000 50.200
Atenție! Priviți modificările introduse în bilanțul nr. 7 determinate de tranzacția 7. Veți constata
 Modificări în ambele părți ale bilanțului: Mărfuri element de activ, Rezultat element de capitaluri.
 Totalul activului și capitalurilor se micșorează: A 6 = 51.200 lei și A7 = 50.200 lei; (C6+D6) =
51.200 lei și (C7+D7)= 50.200 lei.
 Egalitatea bilanțieră se păstrează: 50.200 A 7 = 50.200 (C7+D7)
Sintetizăm…
Tranzacția 8. Entitatea achiziționează mărfuri în valoare de 2.000 lei de la furnizori.

Analiza. Această tranzacție determină modificări, după cum observați, în stocul de mărfuri existent în
entitate (crește cu 2.000 lei) și în datoriile entității față de furnizori (cresc cu 2.000 lei). Elementul
Mărfuri este de activ și elementul Furnizori este de datorii. Se produc modificări atât în structura
activului și capitalurilor cât și în volumul (totalul) activului și capitalurilor.
A + x = C+ D + x
50.200 A7 + 2.000 = 50.200 (C7+D7) + 2.000

Mărfuri Furnizori
52.200 A8 = 52.200 (C8+D8)
Aceasta înseamnă: A + x = C+D + x

NU UITAȚI! Soldurile finale din bilanțul nr. 7 devin solduri inițiale pentru bilanțul nr. 8.
Bilanț nr. 8
Modificări
Modificări
+, -
+, -
A C+D

Mărfuri 1.000 +2.000 3.000 Rezultat 1.200 1.200
Conturi la bănci 15.000 15.000 Furnizori 0 +2.000 2.000
TOTAL 50.200 +2.000 52.200 TOTAL 50.200 +2.000 52.200
Atenție! Priviți modificările introduse în bilanțul nr. 8 determinate de tranzacția 8. Vă reamintiți
remarcile prezentate la tipul 8 de modificări bilanțiere? Urmează verificarea lor:
 Modificări în ambele părți ale bilanțului: Mărfuri element de activ, Furnizori element de datorii.
 Totalul activului și datoriilor crește: A 7 = 50.200 lei și A8 = 52.200 lei;(C7+ D7) = 50.200 lei și
(C8 + D8) = 52.200 lei.
Sintetizăm…
Tranzacția 9. Entitatea restituie creditul bancar în valoare de 9.000 lei din contul de disponibilități de
la bancă.
Analiza: Această tranzacție determină modificări, după cum observați, în disponibilul de la bancă (scade
cu 9.000 lei) și în datoria entității față de bancă (scade cu 9.000 lei). Elementul Conturi la bănci este de
activ și elementul Credite bancare este de datorii. Se produc modificări atât în structura activului și
datoriilor cât și în volumul activului și capitalurilor.
A - x = C + D - x
52.200 A8 - 9.000 = 52.200 (C8+D8) - 9.000

Conturi la Credite
bănci bancare
43.200 A9 = 43.200 (C8+D8)
Aceasta înseamnă: A – x = C + D – x
Întocmim în continuare bilanțul nr. 9, pornind de la bilanțul nr. 8.
Bilanț nr. 9
Modificări
Modificări
+, -
+, -
A C+D

Clienți 5.200 5.200 Credite bancare 9.000 -9.000 0
Conturi la bănci 15.000 -9.000 6.000 Furnizori 2.000 2.000
TOTAL 52.200 -9.000 43.200 TOTAL 52.200 -9.000 43.200
Vă reamintiți remarcile prezentate la tipul 9 de modificări bilanțiere? Urmează verificarea lor:
 Modificări în ambele părți ale bilanțului, respectiv activ (Conturi la bănci) și datorii (Credite
bancare).
 Totalul activului și capitalurilor se micșorează: A 8 = 52.200 lei și A9 = 43.200 lei; (C8+D8) =
52.200 lei și (C9+D9) = 43.200 lei.
 Egalitatea bilanțieră se păstrează: 43.200 A9 = 43.200 (C9+D9)
Sintetizăm…
2.6 VERIFICAREA CUNOȘTINȚELOR …

1. Dispunem de următoarele informații privind averea entității ALFA:
Abonamente de plată aferente anului următor 150.000
Acțiuni achiziționate pe termen scurt 40.000
Ambalaje 20.000
Amortizarea mijloacelor de transport 20.000
Autoturism 120.000
Avansuri acordate furnizorilor de servicii 30.000
Avansuri primite de la clienți 45.000
Brevete, licențe, mărci 85.000
Materiale consumabile 70.000
Cheltuieli de înființare a entității 15.000
Chirii de încasat aferente anului următor 100.000
Clădiri 650.000
Clienți 145.000
Contribuția la asigurările sociale 40.000
Creditori diverși 55.000
Disponibil în cont la bancă 175.000
Echipamente de lucru (halate) 75.000
Furnizori 80.000
Impozite și taxe datorate 140.000
Împrumuturi acordate altor societăți 60.000
Împrumuturi pe termen lung contractate de la bănci 525.000
Materii prime 55.000
Numerar în casierie 20.000
Obiecte de inventar 30.000
Produse finite 120.000
Provizioane pentru litigii 125.000
Repartizarea profitului 100.000
Rezerva legală 80.000
Rezultat (profit) 120.000
Salarii datorate 300.000
Terenuri 400.000
Clasificați elementele de mai sus în principalele categorii de active, datorii și capitaluri proprii și
întocmiți Bilanțul tip cont și Bilanțul tip listă. Verificați ecuația de bază a contabilității.
2. Stabiliți elementele care se modifică în tranzacțiile următoare și ecuația de modificare:

a) Entitatea achiziționează o clădire în valoare de 20.000 lei de la un furnizor;
b) Entitatea plătește datoria către furnizorul din tranzacția anterioară;
c) Entitatea decide creșterea capitalului social prin încorporarea rezervelor în valoare de 10.000 lei;
d) Entitatea încasează 15.000 lei de la clienți.
3. Dați exemple de tranzacții care să genereze următoarele tipuri de modificări:

 A+X=(C+X)+D;
 A+X=C+(D+X);
 A-X=(C-X)+D;
 A-X=C+(D-X);
 A+X-X=C+D;
 A=(C+X-X)+D;
 A=C+(D+X-X)
4. O entitate prezintă următoarele elemente bilanțiere la începutul perioadei:

Terenuri 10.000
Materii prime 5.000
Clienți 3.000
Conturi la bănci 1.500
Casa 500
Credite bancare 6.000
Furnizori 4.000
Rezerve 2.000
În cursul anului s-au efectuat următoarele tranzacții:

 S-au rambursat credite bancare în valoare de 1.000 lei din contul curent la bancă;
 S-au achiziționat mărfuri în valoare de 3.000 lei;
 S-au încasat creanțe față de clienți în valoare de 2.000 lei prin bancă;
 S-au achiziționat materii prime în valoare de 25.000 lei;
 S-au utilizat materii prime în procesul de producție, în valoare de 6.300 lei.
Să se identifice tipurile de modificări bilanțiere pe care le generează aceste tranzacții și să se prezinte
câte un bilanț după fiecare tranzacție.
Capitolul 3. SISTEMUL DE CONTABILITATE ÎN PARTIDĂ DUBLĂ
 Înțelegerea și utilizarea contului ca instrument de bază pentru clasificarea și organizarea
informațiilor contabile;
 Cunoașterea tipurilor și regulilor de funcționare a conturilor;
 Înțelegerea și utilizarea Planului de conturi;
 Cunoașterea pașilor unui ciclu contabil;
 Analizarea tranzacțiilor și evenimentelor cu scopul de a înregistra tranzacțiile în contabilitate.
3.1 Contul. Instrument de recunoaștere în contabilitate

În contabilitate, pentru a înregistra, calcula și controla existentul și modificările de sens contrar
(creșteri, micșorări) ale fiecărui element al poziției financiare și al performanței, pe o anumită perioadă
de timp, vom folosi instrumentul (model, procedeu) denumit cont.
Cea mai simplă formă de cont, numită T pentru că seamănă cu litera T, arată ca în figura 3.1 și reprezintă
o bază pentru studiul sistemului partidei duble.
531 Casa (Cont de activ)
(Creșteri) (Micșorări)
Sold inițial 100
T1 2.000 T5 750
T2 500 T6 350
T3 750 T7 250
T4 250 T8 650
3.600 2.000
1.600 Sold final
Fig. 3.1. Forma simplificată a contului
Structura contului
În structura contului sunt cuprinse următoarele elemente:
 Titlul (denumirea) și simbolul contului;
 Debitul și creditul;
 Explicația tranzacțiilor înregistrate în cont;
 Rulajul (mișcarea) contului;
 Total sume debitoare și creditoare ale contului;
 Soldul contului.
Titlul și simbolul. Titlul contului exprimă conținutul economic al elementului bilanțier (bun economic,
sursă de finanțare, proces economic sau rezultat financiar) a cărui evidență se ține cu ajutorul contului
respectiv. În general, denumirea unui cont reflectă obiectul/elementul înregistrat în contul respectiv.
Exemplificăm în continuare titlul și simbolul unui cont:
531 Casa
În țara noastră, titlul și simbolul conturilor se stabilesc în mod unitar, prin planul de conturi general
elaborat pe economia națională (de exemplu, 101 Capital, 212 Construcții, 371 Mărfuri, 401 Furnizori,
411 Clienți, 456 Decontări cu asociații privind capitalul, 121 Profit și pierdere etc.).
Debit și credit. Partea stângă a oricărui cont este denumită debit, iar partea dreaptă este denumită credit.
Sumele trecute în partea stângă sunt debitoare, iar cele din partea dreaptă creditoare.
A debita un cont înseamnă a înregistra o sumă în partea stângă a contului, iar a credita un cont înseamnă
a înregistra o sumă în partea dreaptă. Acesta este singurul sens dat în contabilitate verbelor a debita și
a credita. Le abreviem, de regulă, cu D și respectiv C.
Legătura dintre debitul (D) și creditul (C) conturilor, stabilită cu ocazia înregistrării operațiilor
economice în conturi, poartă denumirea de corespondența conturilor, iar conturile care reflectă o astfel
de legătură se numesc conturi corespondente.
Continuăm exemplificarea prin adăugarea celor două părți, debit și credit:
D 531 Casa C
Explicația. Explicația descriptivă a tranzacțiilor și evenimentelor înregistrate în cont constă în

prezentarea naturii operației, a persoanelor juridice sau fizice implicate, a datei operației, a
documentului justificativ utilizat etc., iar explicația contabilă constă în indicarea sub formă de simbol
cifric a contului sau conturilor corespondente.
Continuăm exemplificarea prin adăugarea explicațiilor:
D 531 Casa C
1/101 12/201
Rulajul. Mișcarea sau sumele înregistrate succesiv într-o perioadă de gestiune în debitul sau creditul
unui cont ca urmare a creșterilor și micșorărilor determinate de tranzacții (evenimente) reprezintă
rulajul contului.
Acesta este de două feluri: rulaj debitor și rulaj creditor. Rulajul debitor reprezintă totalitatea
înregistrărilor efectuate în debitul unui cont într-o perioadă de gestiune. Rulajul creditor reprezintă
totalitatea înregistrărilor efectuate în creditul unui cont într-o perioadă de gestiune. Le abreviem de
regulă cu RD și, respectiv, RC.
Continuăm exemplificarea prin adăugarea sumelor ce reprezintă rulajele:
D 531 Casa C
1/101 2.000 12/201 750
5/461 500 6/401 350
7/707 750 8/201 250
9/707 250 10/421 650
RD 3.500 RC 2.000
Total sume. Totalul sumelor unui cont este de două feluri: total sume debitoare și total sume creditoare.
Prin adunarea rulajelor debitoare sau creditoare cu sumele care exprimă, în partea de debit sau de credit,
soldul inițial reflectat de cont la începutul perioadei de gestiune, se obține total sume debitoare și total
sume creditoare ale contului respectiv. Le abreviem de regulă cu TSD și respectiv TSC.
Soldul. Existentul valoric stabilit la un moment dat la elementul pentru care s-a deschis contul reprezintă
soldul contului. Se stabilește ca diferență între total sume debitoare și total sume creditoare calculate
pentru perioada analizată.
În funcție de mărimea sumelor, soldul poate fi sold debitor, sold creditor sau sold balansat (cont soldat).
Astfel, dacă totalul sumelor debitoare din cont este mai mare decât totalul sumelor creditoare, contul
are sold debitor, iar dacă totalul sumelor creditoare este mai mare decât totalul sumelor debitoare, contul
are sold creditor. Le abreviem de regulă cu SD și respectiv SC.
Relațiile de calcul pentru sold sunt:
1. TSD – TSC = SD, când TSD > TSC
2. TSC – TSD = SC, când TSC > TSD
3. TSD – TSC = 0, când TSD = TSC
Soldurile se stabilesc de regulă, la sfârșitul perioadei de gestiune, reprezentând solduri finale (Sf) care,
la începutul perioadei următoare de gestiune apar ca solduri inițiale (Si).
Folosind sistemul cu T-uri pentru echilibrarea sumelor din debitul și creditul contului, închiderea
conturilor se face prin trecerea soldului final debitor în creditul contului respectiv sau prin trecerea
soldului final creditor în debitul contului respectiv.
D 531 Casa C
SiD 100
1/101 2.000 12/201 750
4/461 500 6/401 350
7/707 750 8/401 250
9/707 250 10/421 650
RD 3.500 RC 2.000
TSD 3.600 TSC 2.000
SfD 1.600
TOTAL 3.600 TOTAL 3.600
Forma contului
Elementele care compun structura contului sunt comune pentru toate conturile. Modul de prezentare și
de situare a acestora în cadrul contului este diferit însă, în funcție de forma de prezentare a contului. În
practică se cunosc mai multe forme de prezentare a contului, între care menționăm: forma bilaterală,
forma unilaterală, forma șah etc. În condițiile utilizării sistemelor informatice de contabilitate, forma de
prezentare a conturilor este adaptată sistemului respectiv de prelucrare automată.
Cele mai folosite formulare în acest sens sunt fișele de cont pentru operații diverse.
Prezentăm în continuare un model completat al fișei contului Furnizori, pentru o lună:
Fișa contului Furnizori
Contul Furnizori Simbol Pag
Luna Ianuarie N 401 1
Nr. Data Document Explicație Simbol Rulaj Sold D/C
Op. înreg. Fel Nr Dată D C
- 01 Balanță - 31.12.N-1 Sold inițial - - - 60.000 C
4 05 Ordin de plată 17 05.01. N Plată 5121 25.000 - 35.000 C
17 15 Factură 3 14.01. N Achiziție 371, - 41.650 76.650 C
4426
TOTAL 25.000 41.650 76.650 C
Pe parcursul lucrării vom înregistra tranzacțiile și evenimentele direct în fișele tip T (forma simplificată
a contului). Am utilizat această metodă pentru că este simplă și eficientă.
Exprimarea sub forma fișei T pentru exemplul prezentat anterior este următoarea:
D 401 Furnizori C
SiC 60.000
05.01/5121 25.000 15.01/371 41.650
4426
RD 25.000 RC 41.650
TSD 25.000 TSC 101.650
SfC 76.650
Clasificarea conturilor
Clasificarea conturilor este o ordonare a acestora după mai multe criterii în scopul simplificării,
identificării, utilizării și prezentării lor. Criteriile de clasificare pot fi:
 funcția economică;
 funcția contabilă;
 conținutul economic;
 sfera de cuprindere;
 rolul în perioadă;
 apartenența la situațiile financiare.
3.2 Planul de conturi

Planul de conturi general este un tablou al întregului sistem de conturi, în cadrul căruia fiecare cont
este delimitat printr-o denumire și simbol cifric, fiind încadrat într-o clasă și grupă. Astfel se asigură
uniformitate și unitate de conținut, funcție, denumire și simbolizare a conturilor. Modul de simbolizare
este prezentat în figura 3.2.
Format general Exemplificare

X X X X 1 0 1 1
Clasa Clasa: 1 Capitaluri
Grupa Grupa: 10 Capital și rezerve
Cont sintetic gradul I Cont sintetic gradul I: 101 Capital
Cont sintetic gradul II Cont sintetic gradul II: 1011 Capital subscris nevărsat
Fig. 3.2. Simbolizarea conturilor
Atenție! Regăsiți în Anexa 2 Planul de conturi conform cu OMFP 1802/2014.

În planul de conturi general se cuprind 9 clase de conturi:
Clasa 1 Conturi de capitaluri, provizioane, împrumuturi și datorii asimilate
Clasa 2 Conturi de imobilizări
Clasa 3 Conturi de stocuri și producție în curs de execuție
Clasa 4 Conturi de terți (datorii și creanțe)
Clasa 5 Conturi de trezorerie
Clasa 6 Conturi de cheltuieli
Clasa 7 Conturi de venituri
Clasa 8 Conturi speciale
Clasa 9 Conturi de gestiune
3.3 Reguli de funcționare a conturilor

Regulile de funcționare a conturilor au drept scop să stabilească partea contului (debit sau credit) în
care urmează să se înregistreze soldul inițial existent în fiecare cont la deschiderea acestuia, modificările
(creșteri sau micșorări) valorii elementului la care se referă contul, determinate de tranzacțiile,
evenimentele, operațiile economice și soldul final al conturilor existent la închiderea acestora la sfârșitul
unei perioade.
Prima regulă care trebuie reținută este aceea că:
 toate conturile de activ încep să funcționeze prin a se debita (partea stângă a contului) și se
debitează cu soldul inițial al conturilor de activ;
 conturile de capitaluri încep să funcționeze prin a se credita (partea dreaptă a contului) și se
creditează cu soldul inițial al conturilor de capitaluri;
 conturile de cheltuieli (Clasa 6) și venituri (Clasa 7) nu prezintă sold la începutul perioadei de
gestiune.
A doua regulă importantă este aceea că:
 toate conturile de activ și cheltuieli înregistrează în debit creșterile (intrările) elementelor de
active și cheltuieli; iar
 toate conturile de capitaluri și venituri înregistrează în credit creșterile (intrările) elementelor de
capitaluri și venituri.
A treia regulă care trebuie ținută minte este aceea că:
 toate conturile de activ și cheltuieli înregistrează în credit (partea dreaptă a contului) micșorările
elementelor de active și cheltuieli; iar
 conturile de capitaluri și venituri înregistrează în debit (partea stângă a contului) micșorările
(ieșirile) elementelor de capitaluri și venituri.
A patra regulă de funcționare a conturilor este aceea că:
 toate conturile de activ au totdeauna sold final debitor sau sunt soldate (echilibrate, balansate);
 toate conturile de capitaluri au totdeauna sold final creditor sau sunt soldate (echilibrate,
balansate);
 conturile de cheltuieli (Clasa 6) și venituri (Clasa 7) nu prezintă sold la sfârșitul perioadei de
gestiune deoarece sumele recunoscute sunt transferate în contul 121 Profit sau pierdere.
Ținând cont că elementele de capitaluri cuprind atât capitalurile proprii, cât și datoriile, putem
schematiza regulile de funcționare astfel:
Debit Credit
Sold (existent) de active Sold (existent) de capitaluri proprii
Sold (existent) de datorii
Creșteri de active (A+) Creșteri de capitaluri proprii (C+)
Creșteri de cheltuieli (Ch+/C-) Creșteri de datorii (D+)
Creșteri de venituri (V+/C+)
Diminuări de capitaluri proprii (C-) Diminuări de active (A-)
Diminuări de datorii (D-) Diminuări de cheltuieli (Ch-/C+)
Diminuări de venituri (V-/C-)
3.4 Analiza contabilă a tranzacțiilor

Fiecare tranzacție consemnată într-un document, înainte de înregistrarea ei în contabilitate, trebuie să
fie supusă analizei contabile în vederea determinării efectului dual asupra conturilor. Această analiză
are drept rezultat stabilirea conturilor ce sunt afectate de tranzacții și în ce mod. De asemenea, acest
rezultat trebuie să respecte cele două ecuații fundamentale:

DEBIT = CREDIT
Realizarea analizei contabile presupune parcurgerea, în general, a următoarelor etape:

1. Determinarea naturii operației, adică stabilirea conținutului tranzacției ce trebuie înregistrată în
contabilitate.
2. Modificarea elementelor bilanțiere, stabilirea modificărilor care se produc în structura elementelor
bilanțiere, conținutul și sensul modificărilor. După cum știți, tipurile de modificări bilanțiere sunt:
A + x – x = C + D; A = (C + x – x) + D; A = C + (D + x – x);
A = (C + x) + (D – x); A = (C – x) + (D + x); A + x = (C + x) + D;
A + x = C + (D + x); A – x = (C – x) + D; A – x = C + (D – x).
3. Identificarea conturilor corespondente, adică stabilirea conturilor corespondente în care urmează

să se înregistreze tranzacția, baza elementelor bilanțiere modificate.
4. Debit sau credit, adică determinarea, pe baza regulilor de funcționare a conturilor, a părții din fiecare
cont (debit sau credit) în care urmează să se înregistreze tranzacția.
5. Formula contabilă, respectiv întocmirea, pe baza analizei contabile efectuate, a formulei (egalității)
contabile. Formula contabilă exprimă, sub formă grafică, modificările pe care le determină fiecare
tranzacție pe baza dublei înregistrări, sub formă de egalitate valorică.
În funcție de numărul conturilor corespondente care compun formula contabilă, putem avea:
 formule contabile simple; și
 formule contabile compuse.
Exemplificăm prin următoarele tranzacții:
Tranzacția 1. Entitatea se aprovizionează cu materii prime în valoare de 1.200 lei, respectiv conform
facturii primite de la furnizor.
Tranzacția 2. Entitatea se aprovizionează cu materii prime și mărfuri în valoare de 500 lei, respectiv
800 lei, conform facturii furnizorului.
Tranzacția 3. La sfârșitul perioadei de gestiune (lunii), entitatea a realizat încasări în numerar în sumă
de 400 lei din servicii prestate terților și 700 lei din vânzări de mărfuri.
În cazul formulelor contabile simple, tranzacția generează modificări numai la două elemente, un
cont care se debitează și un cont care se creditează. Modelul este de forma:
Cont debitor = Cont creditor Suma
Pentru a înregistra tranzacția 1 efectuăm analiza contabilă astfel:

Natura operației. Achiziția de materii prime.
Modificările bilanțiere. Recunoaștem o creștere a stocului de materii prime a entității, element de activ
și, simultan, o creștere a datoriei față de furnizori, element de datorie. Observăm că tranzacția supusă
analizei se încadrează în modificarea bilanțieră de tipul:
A + x = C + ( D + x )
1.200 1.200
Materii prime Furnizori
Conturi corespondente. Pentru elementele bilanțiere modificate sunt destinate conturile: 301 Materii
prime și 401 Furnizori.
Debit sau credit. Se aplică regulile de funcționare a conturilor:
 301 Materii prime, cont de activ, având de înregistrat o creștere, se debitează;
 401 Furnizori, cont de datorii, având de înregistrat o creștere, se creditează.
Formula contabilă. Se întocmește formula contabilă:
301 = 401 1.200 lei

Materii prime Furnizori
Pentru simplificare, reluăm tranzacția 1 și stabilim formula contabilă astfel:
Această tranzacție generează modificări în cele două elemente reflectate prin intermediul T-urilor astfel:
D C D C
În cazul formulei contabile compuse, tranzacția generează modificări la mai mult de două elemente.
Cazul 1. Două sau mai multe conturi care se debitează și un cont care se creditează. Modelul este de
forma:
% = Cont creditor Valoare credit

Cont debitor 1 Valoare debit 1
Cont debitor 2 Valoare debit 2
… …
Cont debitor n Valoare debit n
T2. Aprovizionarea cu materii prime și mărfuri

 …
 …
 …
=
Ilustrarea în conturi a tranzacției se realizează astfel:
D C D C
D C
Cazul 2. Un cont se debitează și două sau mai multe conturi se creditează. Modelul este de forma:
Cont debitor = % Valoare debit

Cont creditor 1 Valoare credit 1
Cont creditor 2 Valoare credit 2
… …
Cont creditor n Valoare credit n
T3. Încasări în numerar

 531 Casa, crește disponibilul în numerar, A+  Debit, 1.100 lei
 704 Venituri din servicii prestate, se obțin venituri din prestarea de servicii => crește rezultatul,
C+  Credit, 400 lei
 707 Venituri din vânzarea mărfurilor, se obțin venituri din vânzarea mărfurilor => crește
rezultatul, C+ Credit, 700 lei
531 Casa = % 1.100
704 Venituri din servicii prestate 400
707 Venituri din vânzarea mărfurilor 700
Ilustrarea în conturi a tranzacției se realizează astfel:
D 531 Casa C D 704 Venituri din servicii prestate C
3/704, 1.100 3/531 400

707
707 Venit din vânzarea

D mărfurilor C
3/531 700
3.5 Erorile contabile și corecția acestora: stornarea

Înregistrările contabile nu pot fi corectate prin ștergerea sau tăierea sumelor înregistrate în conturi și
înscrierea sumelor corecte. Un mod specific contabilității de corectare a erorilor intervenite la
înregistrarea tranzacțiilor în conturi este reprezentat de operațiile de stornare. Astfel, formulele
contabile de stornare (de corectare) pot fi:
 formule contabile de stornare în negru: inversarea conturilor corespondente din formula
contabilă respectivă și apoi întocmirea și înregistrarea formulei contabile corecte; sau
 formule contabile de stornare în roșu: înregistrarea unei noi formule contabile similară cu cea
eronată, însă cu sumele înscrise în roșu.
3.6 Închiderea conturilor

Conturi permanente și conturi temporare
Conturile permanente, numite și conturi bilanțiere, sunt conturile ce reprezintă elementele bilanțului
(active, capitaluri proprii și datorii).
 Se închid la sfârșitul perioadelor de gestiune prin calculul indicatorilor (rulaje și total sume),
de stabilire a soldurilor, iar soldurile finale devin solduri inițiale ale perioadelor următoare.
Conturile temporare, numite și conturi de procese, sunt conturile de cheltuieli (clasa 6) și venituri (clasa
7). Acestea reprezintă elemente ale contului de profit și pierdere și afectează valorile bilanțiere prin
intermediul rezultatului, ca element de capitaluri proprii.
 Se închid la sfârșitul perioadelor de gestiune prin transferarea totalului sumelor din fiecare cont
temporar către contul 121 Profit sau pierdere, transferare realizată prin intermediul unei formule
contabile.
3.7 Verificarea cunoștințelor…

… prin aplicații/studii de caz
1. Soldul la 01.01.N al contului 401 Furnizori este de 6.000 lei. Pe data de 5.01.N societatea plătește
furnizorilor 2.500 lei din contul de la bancă iar pe data de 15.01.N entitatea cumpără mărfuri în valoare
de 3.500 lei pe bază de factură.
Efectuați analiza contabilă a tranzacțiilor. Întocmiți fișa contului 401 Furnizori.
2. Soldul la 01.02.N al contului 301 Materii prime este de 4.000 lei. Pe data de 12.02.N societatea
achiziționează materii prime de la furnizori în valoare de 6.000 lei, pe data de 15.02.N plătește datoria
față de furnizori iar pe data de 25.02.N entitatea consumă materii prime în valoare de 7.500 lei.
Efectuați analiza contabilă a tranzacțiilor. Întocmiți fișa contului 301 Materii prime.
Capitolul 4. SISTEMUL INFORMAȚIONAL CONTABIL
 Analizarea tranzacțiilor prin examinarea documentelor justificative;
 Cunoașterea elementelor principale și a situațiilor în care sunt utilizate documentele care stau la
baza recunoașterii tranzacțiilor în contabilitate;
 Identificarea principalelor etape ale procesului contabil – jurnalizarea;
 Completarea și înțelegerea documentelor contabile centralizatoare (Registrul Jurnal și Cartea
Mare) utilizate în activitatea unei entități;
 Discutarea tranzacțiilor lunare de închidere;
 Întocmirea Balanței de verificare;
 Realizarea conexiunilor informaționale prin studii de caz integrate.
4.1 Documente contabile de bază (justificative)

Informațiile generate de circuitul economic al activității unei societăți se regăsesc transpuse în
documentele contabile. Formularele folosite ca documente pot fi tipizate și netipizate.
Formularele tipizate sunt suporturi de informații în care conținutul, forma și formatul sunt prestabilite
și imprimate. Exemple de formulare tipizate: jurnalul de vânzări, jurnalul de cumpărări, statele de
salarii, factura, chitanța, ordinul de plată etc.
Formularele netipizate sunt suporturi de informații în care conținutul, forma și formatul nu sunt
prestabilite și imprimate, iar folosirea lor este lăsată la latitudinea entităților economice. Exemple de
astfel de formulare sunt: rapoarte între departamente sau pe linie ierarhică, registre de evidență a datelor
extracontabile, liste, procese verbale, rapoarte de producție etc.
În raport de modul de întocmire și de rolul lor în cadrul sistemului informațional-decizional,
documentele contabile pot fi:
 documente de bază (justificative);
 registre de contabilitate;
 documente de sinteză și raportare (situații financiare).
Pentru exemplificare, prezentăm unele din documentele justificative utilizate în mod frecvent în
activitatea unei entități economice.
Factura este documentul pe baza căruia se realizează decontarea produselor și mărfurilor livrate,
lucrărilor executate și serviciilor prestate.
Seria Nr.
Furnizor
Nr. ord. Registrul Cumpărător
Comerțului/an FACTURĂ FISCALĂ Nr. ord. Registrul Comerțului/an
C.U.I. C.U.I.
Sediul Nr. facturii Sediul
(localitatea, str., nr.) Data (ziua, luna, anul) (localitatea, str., nr.)
Județul Nr. aviz însoțire Județul
Contul (dacă este cazul) Contul
Banca Banca
Capital social
Cota T.V.A.
Nr. Denumirea produselor sau U.M. Cantitatea Prețul unitar Valoarea Valoarea
crt. serviciilor (fără -lei- T.V.A.
T.V.A.) -lei-
-lei-
0 1 2 3 4 5(3x4) 6
Semnătura și Date privind expediția Total din

ștampila Numele delegatului care:
furnizorului Buletinul/C.I. Accize
X
Seria nr. eliberat(ă)
Mijlocul de transport Semnătura Total de plată
Nr. de primire (col.5+col.6)
Expedierea s-a efectuat în prezența
noastră la data de ora
Semnăturile
Avizul de însoțire a mărfii servește ca document pentru eliberarea din magazie a bunurilor materiale
destinate vânzării, ca document de însoțire în timpul transportului sau ca document de recepție la
cumpărător când nu s-a primit factura.
Seria Nr.
Furnizor
Cumpărător
Nr. ord. Registrul AVIZ DE ÎNSOȚIRE
Comerțului/an A MĂRFII Nr. ord. Registrul
C.U.I. Comerțului/an
Sediul (localitatea, str., nr.) Nr. aviz C.U.I.
Data (ziua, luna, anul) Sediul (localitatea, str., nr.)
Județul Județul
Contul Contul
Banca Banca
Nr. Specificația U.M. Cantitatea Prețul unitar Valoarea
crt. (produse, ambalaje etc.) livrată (fără T.V.A.) -lei-
-lei-
0 1 2 3 4 5(3x4)
Semnătura și Date privind expediția Total

ștampila Numele delegatului
furnizorului Buletinul/C.I. Semnătura de primire
Seria nr. eliberat(ă)
Mijlocul de transport
Nr.
Expedierea s-a efectuat în prezența
noastră la data de ora
Semnăturile
Nota de recepție și constatare de diferențe (NRCD) sau Nota de intrare recepție (NIR) sunt
documente pentru recepția bunurilor achiziționate, pentru încărcarea în gestiune și ca document
justificativ de înregistrare în contabilitate.
Bonul de consum servește ca document de eliberare din magazie pentru consum a materiilor prime și
materialelor și de scădere din gestiune a acestora.
Unitatea Produs, lucrare (comandă)
Data Nr. comandă

Număr Cod Cod BON DE CONSUM (COLECTIV)
Zi Luna An
document predător primitor Cod produs
Nr. Denumirea valorilor Cont Cantitatea Cantitate Prețul

Cod U.M. Valoarea
crt. materiale Debitor Creditor necesară eliberată unitar
Data și semnătura Șef compartiment Gestionar Primitor
Chitanța servește ca document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria unității
și pentru înregistrarea în Registrul de casă și în contabilitate.
Seria nr.
Unitatea
Nr. ord. Reg. Com./an CHITANȚA Nr.__________
C.U.I. Data anul
Sediul
Am primit de la ………………………………………..…………………………….…….
Adresa ………………………………………………..……………………………………
Suma de…………………….adică…………………………………….………………….
………………………………………………………………………………….…………...
Reprezentând. …………………………………………………….………….……………
Casier,
Extrasul de cont este documentul care atestă tranzacțiile cu disponibilități. Extrasul de cont, fiind
emis de bancă, reprezintă punctul de vedere al acesteia.
XBANK S.A. SUCURSALA BUCUREȘTI-GRIVIȚEI
EXTRAS DE CONT NR. 1257/12.10. N PAG.1
TITULAR ALFA S.A. IBAN: RO86RNXB0073049619840001
DEVIZA: LEI
NR. DOCUM. DATA VALUTEI DEBIT CREDIT
SOLD PRECEDENT (1) 11.000,00
(1) 3.120,00
(4.) 7.080,00
(5) 1.000,00
(6 1.240,00
(11) 5.000,00
DOBÂNDĂ 5,80
COMISIOANE 23,50
RULAJ ZI 7.263,50 10.205,80

TOTAL SUME 7.263,50 21.205,80
SOLD FINAL 13.942,30
DATA ULTIMEI OPERAȚIUNI: 30.10. N
COD OPERATOR:
VERIFICAT,
Ordinul de plată este instrumentul pe care emitentul (plătitorul) îl depune la banca la care are deschis
cont, dându-i dispoziție acesteia să plătească unui furnizor sau unui alt creditor o sumă de bani prin
transfer bancar.
ORDIN DE PLATĂ NR. PLĂTIȚI LEI, ADICĂ
PLĂTITOR PRIMIREA / CĂTRE BENEFICIAR

ACCEPTAREA
COD FISCAL ÎN CONT

DIN CONT
DE LA BANCA DE LA BANCA
REPREZENTÂND
VEȚI PLĂTI NUMAI PRIN: LA DATA DE SEMNĂTURA

PLĂTITORULUI DATA EMITERII
Nota de contabilitate servește ca document justificativ de înregistrare în contabilitate pentru operațiile

care nu au la bază documente justificative.
Data
Unitatea NOTĂ DE CONTABILITATE Nr. doc.
Zi Lună An
Simbol cont
Nr. crt. Explicații Suma
Debitor Creditor
Întocmit Verificat Total
4.2 Înregistrarea cronologică și sistematică a tranzacțiilor (jurnalizarea)

Procedura de înregistrare în contabilitate a tranzacțiilor și evenimentelor se derulează în trei etape:
 analiza tranzacțiilor și evenimentelor pe baza documentelor justificative;
 înregistrarea operațiunilor în Registrul Jurnal (procedeu numit jurnalizare sau înregistrare
cronologică);
 transferarea articolelor din Registrul Jurnal în Registrul Carte Mare (totalitatea Fișelor de cont)
(procedeu numit înregistrare sistematică);
 datele din Cartea Mare se trec în Balanța de verificare.
La sfârșitul exercițiului financiar, în vederea întocmirii situațiilor financiare, societatea trebuie să
efectueze o serie de lucrări cunoscute sub denumirea de inventariere. Constatările procesului de
inventariere se regăsesc la nivel documentar în Registrul Inventar. În acest scop, balanța obținută la
sfârșitul lunii decembrie pe baza tranzacțiilor și evenimentelor obișnuite din lună este denumită Balanța
de verificare înainte de inventariere. Informațiile din această balanță sunt completate cu cele obținute
în urma operațiilor de inventariere și se întocmește Balanța de verificare după inventariere, pe baza
căreia se elaborează Situațiile financiare. Aceste aspecte sunt detaliate în capitolul 6.
Schematic, tot acest ciclu contabil se poate prezenta astfel:
DOCUMENTE JUSTIFICATIVE
(analiza contabilă şi contarea)
ÎNREGISTRARE
REGISTRUL JURNAL Ciclul contabil

(evidenţa cronologică) aferent unei
perioade de o lună
ÎNREGISTRARE
REGISTRUL CARTE MARE

(evidenţierea fiecărui cont)
BALANŢA DE VERIFICARE
REGISTRUL INVENTAR
(evidenţierea ajustărilor generate de
evaluarea la inventar)
Lucrări la
sfârşit de an
BALANŢA DE VERIFICARE
DUPĂ INVENTARIERE
SITUAŢIILE FINANCIARE
Fig. 4.1. Etapele lucrărilor contabile

Așa cum se prevede în Legea contabilității și în Regulamentul privind aplicarea legii contabilității,
principalele registre care se folosesc în procesul de evaluare și recunoaștere a tranzacțiilor și
evenimentelor sunt:
 Registrul Jurnal: servește la înregistrarea operațiilor economice și financiare în ordine
cronologică
 Registrul Carte Mare: servește la înregistrarea și gruparea operațiilor economice în raport de
natura lor
 Registrul Inventar: servește ca document contabil obligatoriu de înregistrare anuală și de
grupare a rezultatelor inventarierii conturilor.
REGISTRU JURNAL
pentru luna _____________ anul_______
pag_____
Conturi Sume
Nr. Data
Document Explicații
crt. înreg.
D C D C
Report
De reportat / Total
CARTEA MARE
Fișă pentru operațiuni diverse
Contul Simbol Pag

Luna (mii lei)
Nr. Data Document Explicație Simbol Rulaj Sold D/C

op. înreg.
Fel Nr. Data D C
TOTAL
Prezentăm un model completat al fișei contului Furnizori, pentru o lună:
Contul Furnizori Simbol Pag

Luna Ianuarie, anul N
401 1
Nr Data Document Explicație Simbol Rulaj

înreg. Sold D/C
op
Fel Nr Dată D C
- 01 Balanță - 31.12.N-1 Sold inițial - - - 60.000 C
4 05 Ordin de 17 05.01.N Plată 5121 25.000 - 35.000 C

plată
17 15 Factură 3 14.01.N Achiziție 371, 4426 - 41.650 76.650 C
TOTAL 25.000 41.650 76.650 C
Exprimarea sub forma fișei T pentru exemplul prezentat anterior este următoarea:
D 401 Furnizori C
S.I.D. 60.000
05.01/5121 25.000 15.01/371, 41.650
4426
RD 25.000 RC 41.650
TSD 25.000 TSC 101.650
SFC 76.650
Balanța de verificare este un instrument de sinteză a informațiilor reflectate în conturi la un anumit

moment (lună, trimestru, semestru, an) pentru:
 Furnizarea unei viziuni generale asupra conturilor;
 Întocmirea situațiilor financiare (Bilanțul, Contul de profit și pierdere, Situația modificărilor
capitalului propriu, Situația fluxurilor de trezorerie, Note explicative la situațiile financiare
anuale).
Conținutul și forma de prezentare a balanțelor de verificare pot fi diferite în funcție de tipul conturilor
pentru care se întocmesc:
 Balanțe privind situațiile conturilor sintetice și/sau ale conturilor analitice;
 Balanțe cu una, două sau mai multe serii de egalități: solduri inițiale, rulaje ale lunii, rulaje de
la începutul exercițiului financiar până în prezent, total sume, solduri finale.
BALANȚA DE VERIFICARE
Pentru luna ………………………….anul…………….
Solduri inițiale Rulaje Total sume Solduri finale

Simbolul Denumirea
conturilor conturilor
D C D C D C D C
TOTAL Σ SID Σ SIC Σ RD Σ RC Σ TSD Σ TSC Σ SFD Σ SFC
4.3 Evaluarea în contabilitate

Evaluarea este procesul prin care se determină valorile la care structurile situațiilor financiare vor fi
recunoscute în momentul înregistrării tranzacțiilor și evenimentelor generate de activitatea societății și
în momentul întocmirii situațiilor financiare.
Caracteristicile procesului de evaluare sunt:
 Bazele de evaluare: costul istoric, costul curent, valoarea realizabilă, valoarea actualizată,
valoarea justă.
 Momentele evaluării: evaluare la intrare, evaluare ulterioară (la inventar și la bilanț) și evaluarea
la ieșire.
Pentru informații suplimentare privind evaluarea vă recomandăm consultarea materialelor
recomandate la bibliografie.
4.4 Verificarea cunoștințelor…

…prin aplicații/studii de caz
Studiu de caz rezolvat
Entitatea ALFA SA are următoarea situație la 28 februarie N:
Capital social 25.000 lei
Clienți 9.000 lei
Conturi la bănci 5.000 lei
Echipamente tehnologice 18.000 lei
Furnizori 7.000 lei
În cursul lunii martie societatea efectuează următoarele tranzacții:
5.03.N Achiziționează de la furnizori materii prime în valoare de 9.000 lei și mărfuri în valoare
de 4.000 lei pe baza facturii;
7.03.N Prestează servicii clienților în valoare de 12.000 lei, pe baza facturii;
9.03.N Achită 10.000 lei din datoria față de furnizori, conform Extrasului de cont și Ordinului
de plată;
13.03.N Primește de la clienți 7.000 lei, conform Extrasului de cont și Ordinului de plată;
18.03.N Consumă materii prime în valoare de 7.500 lei;
22.03.N Contractează de la bancă un credit pe termen lung în valoare de 15.000 lei pe baza
contractului de credit și a Notei de contabilitate.
Cerințe:
a) Completați Fișele de cont cu situația inițială;
b) Completați documentele aferente și efectuați analiza contabilă a tranzacțiilor din luna martie;
c) Completați Registrul Jurnal;
d) Completați fișele de cont cu informațiile din tranzacțiile lunii martie și calculați indicatorii:
rulaje, total sume și solduri finale;
e) Completați Balanța de verificare cu patru serii de egalități pentru luna martie.
Soluție
Pas 1. Identificarea tranzacțiilor pe baza documentelor și analiza contabilă a tranzacțiilor
5.03.N Document: Factura
Seria Nr.
Furnizor BETA SA
Cumpărător ALFA SA
Nr. ord. Registrul FACTURĂ Nr. ord. Registrul Comerțului/an
Comerțului/an J40/576/2000 J40/1248/2002
C.U.I. 4578912 Nr. facturii 24589 C.U.I. 1234567
Sediul BUCUREȘTI Data (ziua, luna, anul) Sediul (localitatea, str., nr.)
(localitatea, str., nr.) 05.03.N BUCUREȘTI
Județul Nr. aviz însoțire Județul
Contul (dacă este cazul) Contul RO31RNCB2400025005780001
RO31RNCB2400000002430001 Banca BCR
Banca BCR
Capital social 50.000
Nr. Denumirea produselor sau U.M. Cantitatea Prețul unitar (fără Valoarea
crt. serviciilor T.V.A.) -lei-
-lei-
0 1 2 3 4 5(3x4)
1. VAR kg 450 20 9.000
2. GRESIE m2 50 80 4.000
Scadența pe data de 07.03.N

Semnătura și Date privind expediția Total de plată 13.000
ștampila Numele delegatului ION ION
furnizorului Buletinul/C.I.
Semnătura de primire
Seria KH nr. 458798 eliberat Pol. sect. 1
Mijlocul de transport furgonetă
CNP Nr. B 01 ION
1790628356898 Expedierea s-a efectuat în prezența noastră
la data de 5.3.N ora 10.30
Semnăturile
Analiza. Se achiziționează de la furnizori materii prime în valoare de 9.000 lei și mărfuri în valoare de
4.000 lei pe baza Facturii.
 401 Furnizori, crește valoarea datoriei comerciale, D+ Credit
 301 Materii prime, crește valoarea stocului, A+ Debit
 371 Mărfuri, crește valoarea stocului, A+ Debit
% = 401 Furnizori 13.000 lei

301 Materii prime 9.000 lei
371 Mărfuri 4.000 lei
7.03.N Document: Factura

Seria Nr.
Furnizor ALFA SA
Nr. ord. Registrul Cumpărător GAMA SRL
Comerțului/an J40/1248/2002 FACTURĂ Nr. ord. Registrul Comerțului/an
C.U.I. 1234567 J40/5444/2000
Sediul BUCUREȘTI Nr. facturii 1257 C.U.I. 879888
(localitatea, str., nr.) Data (ziua, luna, anul) Sediul BUCUREȘTI
Județul 07.03.N (localitatea, str., nr.)
Contul RO31RNCB2400025005780001 Nr. aviz însoțire Județul
Banca BCR (dacă este cazul) Contul RO31RNCB457800002430001
Capital social 80.000 Banca BCR
Nr. Denumirea produselor sau U.M. Cantitatea Prețul unitar (fără Valoarea
crt. serviciilor T.V.A.) -lei-
-lei-
0 1 2 3 4 5(3x4)
1. SERVICII ÎNTREȚINERE 12.000
Scadența pe data de 13.03.N
Semnătura și Date privind expediția Total de plată 12.000

ștampila Numele delegatului NEGRU ION
furnizorului Buletinul/C.I.
Semnătura de primire
Seria UU nr. 48722 eliberat Pol. sect. 1
Mijlocul de transport Nr.
CNP Expedierea s-a efectuat în prezența noastră la
2800618375698 data de 07.03.N ora 10.30
Semnăturile
Analiza. Se prestează servicii clienților în valoare de 12.000 lei.
 411 Clienți, crește valoarea creanței comerciale, A + Debit
 704 Venituri din prestarea de servicii, crește valoarea venitului, C +Credit
411 Clienți = 704 Venituri din 12.000 lei

prestarea de servicii
9.03.N Document: Ordin de plată

LEI,
ORDIN DE PLATĂ NR. 5 PLĂTIȚI 10.000
ADICĂ
zecemiilei
PLĂTITOR ALFA SA PRIMIREA / CĂTRE BENEFICIAR BETA SA
COD FISCAL 1234567 ACCEPTAREA
DIN CONT ÎN CONT
RO31RNCB2400025005780001 RO31RNCB2400000002430001
BCR BCR
REPREZENTÂND
Contravaloare factură nr. 24589/05.03.N SEMNĂTURA PLĂTITORULUI
plată parțială DATA EMITERII
VEȚI PLĂTI NUMAI PRIN: LA 09.03.N
DATA DE
Analiza. Achită o datorie față de furnizori în valoare de 10.000 lei, conform Ordinului de plată.
 401 Furnizori, scade valoarea datoriei comerciale, D–  Debit
 512 Conturi curente la bănci, scade valoarea disponibilului din bancă, A–  Credit
401 Furnizori = 512 Conturi curente la bănci 10.000 lei
13.03.N Document: Ordin de plată

ORDIN DE PLATĂ NR. 9 PLĂTIȚI 7.000 LEI, ADICĂ
șaptemiilei
PLĂTITOR GAMA SRL PRIMIREA / CĂTRE BENEFICIAR ALFA SA
COD FISCAL 879888 ACCEPTAREA
DIN CONT ÎN CONT
RO31RNCB457800002430001 RO31RNCB2400025005780001
BCR BCR
REPREZENTÂND
Contravaloare factură nr. 1257/09.03.N parțial SEMNĂTURA PLĂTITORULUI DATA
VEȚI PLĂTI NUMAI PRIN: LA EMITERII
DATA DE 13.03.N
Analiza. Primește de la clienți 7.000 lei, conform Ordinului de plată.
 411 Clienți, scade valoarea creanței comerciale, A – Credit
 512 Conturi curente la bănci, crește valoarea disponibilului din bancă, A+ Debit
512 Conturi curente la bănci = 411 Clienți 7.000 lei
18.03.N Document: Bon de consum
Analiza. Consumă materii prime în valoare de 7.500 lei pe baza Bonului de consum.
 601 Cheltuieli cu materiile prime, crește valoarea cheltuielilor (scade valoarea rezultatului),
Ch+/C– Debit
 301 Materii prime, scade valoarea stocului de materii prime, A – Credit
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 7.500 lei
22.03.N Document: Notă de contabilitate

Unitatea NOTĂ DE CONTABILITATE Nr. doc. 1 Data
ALFA SA Zi Lună An
22 03 N
Nr. crt. Explicații Simbol cont Suma
Debitor Creditor
1. Contractare credit 512 162 15.000
Întocmit Verificat Total 15.000
Analiza. Contractează de la bancă un credit pe termen lung în valoare de 15.000 lei pe baza contractului
de credit și a Notei de contabilitate
 162 Credite bancare pe termen lung, crește valoarea datoriei financiare, D+ Credit
 512 Conturi curente la bănci, crește valoarea disponibilului din bancă, A+ Debit
512 Conturi curente la = 162 Credite bancare pe 15.000 lei

bănci termen lung
La sfârșitul lunii entitatea trebuie să transfere valorile din conturile temporare (venituri și cheltuieli)
într-un cont prin care să se reflecte rezultatul perioadei. Acest cont este 121 Profit sau pierdere.
Tranzacțiile se realizează prin următoarele formule contabile:
31.03.N Transferarea cheltuielilor în contul Profit sau pierdere:
121 Profit sau pierdere = 601 Cheltuieli cu materiile 7.500 lei

prime
(C - )
(Ch- => C +)
31.03.N Transferarea veniturilor în contul Profit sau pierdere:
704 Venituri din prestarea = 121 Profit sau pierdere 12.000 lei
serviciilor
(C +)
(V- => C - )
Pas 2. Întocmirea Registrului Jurnal

S.C. ALFA SA
REGISTRU JURNAL
pentru luna MARTIE anul N
Nr. Data Conturi Sume
crt. înreg. Documentul Explicații
D C D C
Achiziție materii 301 401 9.000 13.000

1. 05.03. Factură
prime și marfă 371 4.000
2. 07.03. Factură Prestare servicii 411 704 12.000 12.000
3. 09.03. Ordin de plată Plată furnizori 401 512 10.000 10.000
4. 13.03. Ordin de plată Încasare creanță 512 411 7.000 7.000
Consum de materii
5. 18.03. Bon de consum 601 301 7.500 7.500
prime
6. 22.03. Notă contabilă Contractare credit 512 162 15.000 15.000
7. 31.03. Notă contabilă Închidere cheltuieli 121 601 7.500 7.500
8. 31.03. Notă contabilă Închidere venituri 704 121 12.000 12.000
TOTAL 84.000 84.000
Pas 3. Întocmirea Registrului Cartea Mare

SC ALFA SA
REGISTRUL CARTEA MARE – simplificat
Pentru luna MARTIE anul N
D 101 Capital C D 162 Credite bancare t. lung C
SI 25.000 SI 0
6/512 15.000
RD 0 RC 0 RD 0 RC 15.000
TSD 0 TSC 25.000 TSD 0 TSC 15.000
SFC 25.000 SFC 15.000
D 213 Instalații th. și mj. transp. C D 301 Materii prime C
SI 18.000 SI 0
1/401 9.000 5/601 7.500
RD 0 RC 0 RD 9.000 RC 7.500
TSD 18.000 TSC 0 TSD 9.000 TSC 7.500
SFD 18.000 SFD 1.500
D 371 Mărfuri C D 401 Furnizori C
SI 0 SI 7.000
1/401 4.000 3/512 10.000 1/301 13.000
371
RD 4.000 RC 0 RD 10.000 RC 13.000
TSD 4.000 TSC 0 TSD 10.000 TSC 20.000
SFD 4.000 SFC 10.000
D 411 Clienți C D 512 Conturi la bănci C
SI 9.000 SI 5.000
2/704 12.000 4/512 7.000 4/411 7.000 3/401 10.000
6/162 15.000
RD 12.000 RC 7.000 RD 22.000 RC 10.000
TSD 21.000 TSC 7.000 TSD 27.000 TSC 10.000
SFD 14.000 SFD 17.000
D 601 Ch. cu materiile prime C D 704 Venituri din serv. prestate C
5/301 7.500 7/121 7.500 8/121 12.000 2/411 12.000
RD 7.500 RC 7.500 RD 12.000 RC 12.000

TSD 7.500 TSC 7.500 TSD 12.000 TSC 12.000
D 121 Profit sau pierdere C
7/601 7.500 8/704 12.000
RD 7.500 RC 12.000
TSD 7.500 TSC 12.000
SFC 4.500
Pas 4. Întocmirea Balanței de verificare

S.C. ALFA SA
BALANȚA DE VERIFICARE
la data de 31.03.N
Simbol și denumire Solduri inițiale Solduri finale

Rulaje Total sume
(N-1) (N)
D C D C D C D C
101 Capital - 25.000 - - - 25.000 - 25.000
121 Profit sau pierdere - - 7.500 12.000 7.500 12.000 - 4.500
162 Credite bancare t. lung - - - 15.000 - 15.000 - 15.000
213 Instalații th. și mj. transp. 18.000 - - - 18.000 - 18.000 -
301 Materii prime - - 9.000 7.500 9.000 7.500 1.500 -
371 Mărfuri - - 4.000 - 4.000 - 4.000 -
401 Furnizori - 7.000 10.000 13.000 10.000 20.000 - 10.000
411 Clienți 9.000 - 12.000 7.000 21.000 7.000 14.000 -
512 Conturi la bănci 5.000 - 22.000 10.000 27.000 10.000 17.000 -
601 Ch. cu materiile prime - - 7.500 7.500 7.500 7.500 - -
704 Venituri din serv. prestate - - 12.000 12.000 12.000 12.000 - -
TOTAL 32.000 32.000 84.000 84.000 116.000 116.000 54.500 54.500
Capitolul 5. RECUNOAȘTEREA ÎN CONTABILITATE A

TRANZACȚIILOR
Parcurgerea și asimilarea informațiilor cuprinse în acest capitol vă asigură:
 Înțelegerea și utilizarea diferitelor concepte privind principalele structuri prezentate prin situațiile
financiare;
 Utilizarea simbolurilor pentru fiecare categorie de elemente;
 Identificarea principalelor tranzacții ale unei entități economice;
 Prezentarea analizei contabile pentru fiecare tranzacție în parte;
 Realizarea conexiunilor informaționale prin trimitere la situațiile financiare de bază;
 Introducerea în conținutul și limbajul standardelor internaționale de raportare
financiară/contabilitate – lectură suplimentară.
5.1 TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ (TVA)

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect, aferent transferului de proprietate asupra
bunurilor, prestărilor de servicii și executărilor de lucrări.
În România, cota de TVA se stabilește prin Codul fiscal. Vom utiliza în continuare cota de 19%,
aplicabilă în România pentru tranzacțiile realizate începând cu 1 ianuarie 2017.
Taxa pe valoarea adăugată se determină lunar, este înscrisă separat în documentele fiscale (factură,
bonuri fiscale etc.), iar pe baza lor se întocmesc jurnalul de cumpărări și jurnalul de vânzări, documente
ce stau la baza înregistrării TVA în contabilitate.
Contul cu ajutorul căruia se evidențiază taxa pe valoarea adăugată este contul sintetic de gradul I, 442
Taxa pe valoarea adăugată, cont ce se desfășoară pe mai multe sintetice de gradul II:
4423 TVA de plată
4424 TVA de recuperat
4426 TVA deductibilă
4427 TVA colectată
4428 TVA neexigibilă
Contul 4426 TVA deductibilă este un cont de creanțe fiscale, cu funcția contabilă de activ (A). Se
debitează cu taxa aferentă achizițiilor de bunuri, lucrări și servicii, înscrisă în documentele fiscale ale
furnizorului. Se creditează la sfârșitul lunii cu taxa colectată și cu taxa de recuperat, dacă este cazul. Nu
prezintă sold la sfârșitul lunii.
Contul 4427 TVA colectată este un cont de datorii fiscale, cu funcția contabilă de datorii (D). Se
creditează cu taxa înscrisă în documentele fiscale de vânzări de bunuri, lucrări sau servicii. Se debitează
la sfârșitul lunii cu taxa deductibilă și taxa de plată, dacă este cazul. Nu prezintă sold la sfârșitul lunii.
La sfârșitul lunii, după reflectarea în contabilitate a tuturor tranzacțiilor, conturile TVA colectată și TVA
deductibilă se închid.
Regăsiți în continuare tratamentul contabil al TVA la achiziție și vânzare din punctul de vedere al unei
entități plătitoare de TVA, care nu cade sub incidența cerințelor privind TVA la încasare.
Tranzacția 1. Se achiziționează de la furnizori mărfuri în valoare de 7.700 lei, TVA 19%.

Analiza. Tranzacția de achiziționare a mărfurilor determină creșterea valorii stocului de mărfuri (A+),
înregistrată în debitul contului 371 Mărfuri, constituirea creanței fiscale (A+), reflectată în debitul
contului 4426 TVA deductibilă și, concomitent, în echivalență, se recunoaște o datorie față de furnizori
(D+), care se înregistrează în creditul contului 401 Furnizori.

371 Mărfuri 7.700 lei
4426 TVA deductibilă 1.463 lei
Tranzacția 2. Societatea ALFA înregistrează factura de energie de la furnizori în valoare de 1.500 lei,
TVA 19%.
Analiza. Tranzacția determină creșterea datoriei față de furnizori (D+), reflectată în creditul contului
401 Furnizori și, concomitent, se recunosc cheltuielile privind energia (Ch+=> C-), care se înregistrează
în debitul contului 605 Cheltuieli privind energia și apa și creanța fiscală (A+), care se înregistrează în
debitul contului 4426 TVA deductibilă.

605 Cheltuieli privind energia și apa 1.500 lei
4426 TVA deductibilă 285 lei
Tranzacția 3. Se vând mărfuri clienților pe bază de factură în valoare de 15.700 lei, TVA 19%.
Analiza. Tranzacția de vânzare determină o recunoaștere a veniturilor din vânzarea de mărfuri (C+),
care se înregistrează în creditul contului 707 Venituri din vânzarea mărfurilor, constituirea datoriei
fiscale (D+) înregistrată în creditul contului 4427 TVA colectată și, concomitent, în echivalență,
creșterea creanței entității asupra clienților (A+), reflectată în debitul contului 411 Clienți.
411 Clienți = % 18.683 lei

707 Venituri din vânzarea 15.700 lei
mărfurilor
4427 TVA colectată 2.983 lei
Aplicați conceptele…
Tranzacția 4. Se achiziționează un teren de la furnizorii de imobilizări, în valoare de 100.000 lei,

TVA 19%.
Analiza contabilă:
Tranzacția 5. Se vând servicii clienților pe bază de factură în valoare de 20.000 lei, TVA 19%.
Analiza contabilă:
5.2 TRATAMENTUL CONTABIL AL IMOBILIZĂRILOR
5.2.1 Definiții, concepte de bază și funcția economică a imobilizărilor

O primă categorie de elemente prezentate în situațiile financiare ale entităților este cea de active
imobilizate. Reglementările din România (OMFP nr. 1802/2014) definesc activele imobilizate ca acele
active generatoare de beneficii economice viitoare și deținute pe o perioadă mai mare de un an. Această
caracteristică a activelor imobilizate face necesară prezentarea de informații suplimentare privind
amortizarea.
Metoda de amortizare se aplică de o manieră consecventă pentru toate activele de aceeași natură și
având condiții de utilizare identice, în funcție de politica contabilă adoptată. Recunoașterea în
contabilitate a amortizării se face printr-un cont de cheltuială și prin diminuarea concomitentă a valorii
activului amortizat într-un cont de amortizări. Pentru diminuarea valorii activului amortizat se
utilizează conturi separate de amortizări, și nu conturile de imobilizări propriu-zise.
Funcția economică. Elementele de imobilizări furnizează informații privind existența și mișcarea
bunurilor necorporale (cheltuieli de constituire, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, licențe,
mărci, drepturi și valori similare, active necorporale de exploatare și evaluare a resurselor minerale,
fondul comercial pozitiv, alte imobilizări corporale și avansuri aferente imobilizărilor necorporale),
corporale (terenuri și construcții, instalații tehnice și mașini, alte instalații, utilaje și mobilier, investiții
imobiliare, active corporale de exploatare și evaluare a resurselor minerale, active biologice productive
și avansuri și imobilizări corporale în curs de execuție) și financiare (acțiuni deținute la entități afiliate
și interese de participare, alte investiții deținute ca imobilizări, împrumuturi acordate entităților afiliate
și altor entități legate prin interese de participare și alte împrumuturi) destinate utilizării pe termen lung.
5.2.2 Conturile de imobilizări și funcția contabilă

Activele imobilizate sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul conturilor din Clasa 2 Conturi de
imobilizări delimitate pe cele trei grupe (Anexa 2 Planul de conturi):
20 Imobilizări necorporale
21 Imobilizări corporale
22 Imobilizări corporale în curs de aprovizionare
23 Imobilizări în curs
26 Imobilizări financiare
Elementele rectificative de active imobilizate (A-) sunt:

28 Amortizări privind imobilizările
29 Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor
Funcția contabilă a conturilor de imobilizări este de activ (A).

Se debitează cu valoarea imobilizărilor intrate prin:
 achiziție de la terți (brevete, licențe, proiecte, terenuri, construcții, titluri de participare etc.
achiziționate de la terți);
 producție proprie;
 donație sau aport în natură al acționarilor la capitalul social;
 alte intrări de imobilizări.
Se creditează cu valoarea imobilizărilor ieșite prin:
 amortizarea integrală a cheltuielilor (în cazul imobilizărilor necorporale);
 scoaterea din folosință (casarea);
 vânzare, cedare sau retragerea aportului în natură de acționari, în cazul celorlalte imobilizări;
 alte ieșiri de imobilizări.
Soldul final este debitor și reflectă valoarea imobilizărilor necorporale, corporale și financiare existente
în entitate la un moment dat.
5.2.3 Tranzacții cu imobilizări

O entitate economică recunoaște în contabilitate tranzacții generate de intrarea (prin achiziție, producție
proprie, primire ca aport sau ca donație, etc.), amortizarea, deprecierea și scoaterea din gestiune (prin
vânzare sau casare).
A. Tranzacțiile de intrare a activelor imobilizate prin achiziție (cu TVA ) determină:
 creșterea valorii imobilizărilor (A+) => un cont din Clasa 2 Conturi de imobilizări se debitează
cu creșterea de activ
 creșterea datoriilor față de furnizorii de imobilizări (D+) => contul 404 Furnizori de imobilizări
se creditează cu creșterea datoriilor
 creșterea unei creanțe fiscale (A+) => debitarea contului 4426 TVA deductibilă
Formula contabilă generică este:
% = 404 Furnizori de Valoarea facturii
imobilizări ( = Costul de achiziție + valoarea TVA)
Clasa 2 Conturi de Costul de achiziție
imobilizări
4426 TVA deductibilă Valoarea TVA
(= %TVA x Costul de achiziție)
Exemplu. Se achiziționează o clădire în valoare de 850.000 lei, conform facturii, cu TVA 19%.
B. Tranzacțiile de intrare a activelor imobilizate prin producție proprie determină:

 creșterea valorii imobilizărilor corporale (A+) care se înregistrează în debitul unui cont din Clasa 2
Conturi de imobilizări
 creșterea valorii veniturilor din producția de imobilizări (V+ => C+) explicată prin faptul că entitatea
a efectuat o serie de cheltuieli care vor aduce beneficii (recunoscute sub formă de venituri) cel puțin
de mărime egală. Contul pentru recunoașterea veniturilor din producție proprie se regăsește în grupa
72 Venituri din producția de imobilizări, care se creditează prin creșterea de capitaluri proprii.
Formula contabilă generică pentru obținerea imobilizărilor este:
Clasa 2 Conturi de = 72 Venituri din producția de Costul de producție

imobilizări imobilizări
(stabilit în contabilitatea
managerială)
Exemplu. Se obține din producție proprie un strung al cărui cost de producție este de 6.200 lei.
C. Tranzacțiile de amortizare a imobilizărilor determină:

 creșterea cheltuielilor cu amortizarea (Ch+ => C-), care se înregistrează în debitul contului 681
Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și ajustările pentru depreciere
 creșterea amortizării imobilizărilor care arată recuperarea valorii activelor imobilizate utilizate
(A-), reflectată în creditul conturilor din Grupa 28 Amortizări privind imobilizările.
Formula contabilă generică pentru recunoașterea amortizării imobilizărilor este:
681 Cheltuieli de exploatare privind = Grupa 28 Amortizările Valoarea amortizării

amortizările, provizioanele și privind imobilizările (conform Planului de
ajustările pentru depreciere amortizare)
Remarcă. Imobilizările sunt evidențiate în contabilitate pe durata de viață utilă la valoarea contabilă
de intrare. Micșorarea valorii imobilizărilor prin uzură fizică, uzură morală și prevederi legale se
înregistrează în conturile din clasa 2/grupa 28 Amortizări privind imobilizările (A-), și NU în creditul
conturilor de imobilizări (A-).
Exemplu. Se înregistrează în primul exercițiu financiar amortizarea strungului, în valoare de

1.200 lei, conform Situației de calcul a amortizării imobilizărilor corporale.
Remarcă. În bilanț, imobilizările apar la valoarea contabilă (denumită în literatură și valoare contabilă
netă). Astfel, prin recurs la exemplele anterioare, echipamentele tehnologice vor avea în bilanț valoarea
de 5.000 lei (6.200 lei costul de intrare al strungului minus 1200 lei, amortizarea acestuia).
D. Tranzacțiile de ieșire a activelor imobilizate (derecunoaștere sau scoatere din gestiune)

determină:
 diminuarea valorii de intrare a imobilizărilor (A-), înregistrată în creditul unui contul din Clasa
2 Conturi de imobilizări
 anularea amortizării recunoscute până în acel moment (A+) în debitul unui cont din Grupa 28
Amortizări privind imobilizările
 trecerea pe cheltuieli a (recunoașterea) costului neamortizat (Ch+ => C-) prin debitarea contului
658 Alte cheltuieli de exploatare.
Formula contabilă generică pentru tranzacțiile de ieșire din gestiune a imobilizărilor este:
% = Clasa 2 Conturi de Valoare de intrare

imobilizări
Grupa 28 Amortizări privind Amortizarea cumulată
imobilizările
658 Alte cheltuieli din Costul neamortizat
exploatare
Remarcă. În situația în care imobilizarea scoasă din gestiune este complet amortizată, nu mai este
necesară recunoașterea unei cheltuieli. Toată valoarea de intrare a imobilizării a fost recuperată prin
utilizare.
Exemplul 1. Conform procesului-verbal de scoatere din funcțiune se casează un utilaj, complet

amortizat, costul de achiziție de 110.500 lei.
Exemplul 2. Se vinde un autoturism incomplet amortizat, la prețul de 70.000 lei, TVA 19%. Costul de
achiziție este 90.000 lei, iar amortizarea cumulată până în momentul vânzării este 40.000 lei.
Analiza. Tranzacția de vânzare determină două înregistrări în contabilitate.
2.1 Vânzarea propriu-zisă.
Remarcă. Vânzarea activelor imobilizate este o tranzacție mai puțin frecventă, având ca obiect acele
echipamente, mijloace de transport etc. care, din diverse motive, nu mai sunt folosite de către entitate. O
asemenea tranzacție dă naștere unui venit clasificat în Contul de profit și pierdere în grupa 75 Alte venituri
din exploatare, iar creanța respectivă se înregistrează în contabilitate în contul 461 Debitori diverși.
2.2 Descărcarea din gestiune.
5.2.4 Prezentarea informațiilor în situațiile financiare

Informațiile recunoscute de entitate în urma tranzacțiilor și evenimentelor care implică active
imobilizate sunt sintetizate la sfârșitul unei perioade contabile în Balanța de verificare pe fiecare
element sintetic sau analitic, de unde sunt preluate apoi informațiile în situațiile financiare.
5.2.5 Introducere în politicile contabile conforme cu IFRS

IAS 1 Prezentarea situațiilor financiare definește activele imobilizate ca toate acele active care nu sunt
clasificate ca active curente. Există o serie de Standarde Internaționale de Raportare Financiară /
Standarde Internaționale de Contabilitate (IFRS / IAS) care se referă direct sau indirect la activele
imobilizate:
 IAS 38 Active necorporale, IAS 16 Imobilizări corporale, IAS 36 Deprecierea activelor
 IAS 32 Instrumente financiare: prezentare
 IAS 39 Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare
 IFRS 7 Instrumente financiare: prezentarea informațiilor (înlocuiește prezentarea din IAS 32);
 IFRS 9 Instrumente financiare înlocuiește IAS 39 și este aplicabil pentru situațiile financiare
întocmite începând din anul 2018.
5.2.6 Verificarea cunoștințelor...

... prin aplicații
1. Completați valorile din bilanț privind imobilizările pe baza informațiilor:
205 Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale … 500 lei

212 Construcții 30.000 lei
280 Amortizări privind imobilizările necorporale 50 lei
281 Amortizări privind imobilizările corporale 10.500 lei
2. Stabiliți formula contabilă a următoarelor tranzacții prin analiză contabilă:

 Se achiziționează un tractor de la furnizori în valoare de 110.000 lei, TVA 19%;
 Se vinde un utilaj integral amortizat. Prețul de vânzare este de 23.000 lei, TVA 19%, iar valoarea
de intrare 12.000 lei;
 Se obține un utilaj din producție proprie, cost de producție de 6.000 lei;
 Se recunoaște amortizarea pentru imobilizările existente, în valoare de 3.850 lei;
 Se scoate din gestiune un utilaj a cărui durată de viață utilă s-a încheiat, valoarea contabilă de
intrare este 4.000 lei.
5.3 TRATAMENTUL CONTABIL AL STOCURILOR
5.3.1 Definiții, concepte de bază și funcția economică a stocurilor

Obiectul tranzacțiilor desfășurate în cadrul unui ciclu de exploatare îl reprezintă stocurile. Stocurile sunt
bunuri sau servicii care, în mod normal, se transformă în disponibilități bănești în decurs de un an având,
din acest punct de vedere, atributul de active curente.
Funcția economică. Conturile de stocuri furnizează informații privind existența și mișcarea stocurilor
(materii prime și materiale consumabile, producția în curs de execuție, produse finite și mărfuri și
avansuri pentru cumpărări de stocuri).
5.3.2 Conturile de stocuri și funcția contabilă

Stocurile sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa 3 – Conturi de stocuri
și producție în curs de execuție delimitate pe următoarele grupe (Anexa 2 Planul de Conturi):
30 Stocuri de materii și materiale
32 Stocuri în curs de aprovizionare
33 Producția în curs de execuție
34 Produse
35 Stocuri aflate la terți
36 Active biologice de natura stocurilor
37 Mărfuri
38 Ambalaje
39 Ajustări pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție
Aceste conturi se pot diferenția și pe analitice corespunzătoare sortimentelor, articolelor de stocuri. În

situația în care sortimentul este gestionat prin mai multe depozite se creează analitice pentru fiecare
depozit sau gestiune.
Spre exemplu, contul 301 Materii prime poate fi detaliat pe analitice: 301.01001 Materii prime / Făină
Depozit 01 și 301.02002 Materii prime / Drojdie Depozit 02.
Funcția contabilă a conturilor de stocuri este de activ (A).

Se debitează cu intrările de stocuri provenind din:
 achiziții de la terți;
 producție proprie;
 donații, plusuri cantitative la inventariere sau aport în natură al acționarilor la capitalul social; și
alte intrări de stocuri.
Se creditează cu valoarea stocurilor ieșite prin:

 consum tehnologic în activitatea de exploatare;
 vânzare la terți;
 donații, minusuri cantitative la inventariere; și alte ieșiri de stocuri.
Soldul final este debitor și reflectă valoarea stocurilor aflate în cadrul entității la un moment dat.
5.3.3 Tranzacții cu stocuri

A. Tranzacțiile de intrare a stocurilor prin achiziție (în situația în care entitatea este plătitoare de
TVA) determină:
 creșterea valorii stocurilor (A+) prin debitarea unui cont din Clasa 3 Conturi de stocuri
 creșterea datoriilor față de furnizori (D+), contul 401 Furnizori se creditează
 se recunoaște creșterea unei creanțe fiscale (A+), prin debitarea contului 4426 TVA deductibilă.
Formula contabilă generică pentru intrarea imobilizărilor prin achiziție este:
% = 401 Furnizori Valoarea facturii (Costul de achiziție + TVA)

Clasa 3 Conturi de stocuri Costul de achiziție
4426 TVA deductibilă Valoarea TVA (%TVA x Costul de achiziție)
Atenție! Stocurile de produse finite nu pot intra în entitate prin achiziție.
Exemplu. Societatea ALFA achiziționează mărfuri în valoare de 3.500 lei de la furnizori, TVA 19%.
B. Tranzacțiile de intrare a stocurilor prin producție proprie (în cazul produselor finite sau a
semifabricatelor) determină:
 creșterea stocurilor de produse finite (A+) care se înregistrează în debitul unui cont din Clasa 3
Conturi de stocuri
 creșterea veniturilor din producția de stocuri (V+ => C+). Entitatea a efectuat o serie de
cheltuieli care trebuie conectate unor venituri de mărime egală în contul Profit sau pierdere.
Contul pentru recunoașterea veniturilor din producție proprie se regăsește în contul 711 Venituri
aferente costurilor stocurilor de produse, care se creditează.
Clasa 3 Conturi de = 711 Venituri aferente costurilor Costul de producție (stabilit în

stocuri stocurilor de produse contabilitatea managerială)
Exemplu. Societatea ALFA obține produse finite în procesul de fabricație, în valoare de 9.000 lei.
C. Tranzacțiile de descărcare a gestiunii (ca urmare a consumului, dării în folosință sau vânzării)
determină:
 micșorarea valorii stocului (A-) înregistrată în creditul unui cont din Clasa 3 Conturi de stocuri
 recunoașterea costului stocului utilizat prin consum, date în folosință sau vânzare prin creșterea
cheltuielii de exploatare (Ch+ => C-) în debitul unui cont din Grupa 6 Conturi de cheltuieli
Formula contabilă generică pentru consumul de stocuri este:
Grupa 60 Cheltuieli privind = Clasa 3 Conturi de Valoarea de ieșire a stocului

stocurile stocuri (=Cost de achiziție)
Exemplul 1. Se eliberează pentru consum tehnologic materiale consumabile în valoare de 1.500 lei,
conform bonului de consum.
Exemplul 2. Societatea ALFA vinde mărfuri clienților la prețul de 5.000 lei, TVA 19%, costul de
achiziție 3.300 lei.
Analiza. Tranzacția de vânzare determină două înregistrări în contabilitate:
2.1. Vânzarea propriu-zisă.
2.2. Descărcarea din gestiune.
Remarcă. În cazul descărcării din gestiune a produselor finite, a semifabricatelor sau produselor
reziduale costul acestora se recunoaște prin diminuarea veniturilor aferente produselor obținute, din
contul 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse. Formula contabilă generică devine:
711 Venituri aferente = Clasa 3 Conturi de Valoarea de ieșire a stocului

costurilor stocurilor de stocuri (determinată pe baza costului
produse de producție)
Exemplul 3. Societatea ALFA vinde produse finite clienților la prețul de 10.000 lei, TVA 19%, costul
de producție 7.000 lei.
Analiza: Tranzacția de vânzare determină două înregistrări în contabilitate:
3.1 Vânzarea propriu-zisă.
3.2 Descărcarea din gestiune.
Remarcă. Contul 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de producție se utilizează pentru evaluarea
corectă a costului de producție aferent veniturilor din producția obținută. După funcția contabilă, este
un cont bifuncțional. Se creditează cu costul standard al producției finite sau în curs de execuție și cu
diferențele de preț nefavorabile, calculate și repartizate. Se debitează cu costul standard al producției
vândute, reluate în fabricație și cu diferențele de preț favorabile calculate și repartizate.

Informațiile recunoscute de entitate în urma tranzacțiilor și evenimentelor care implică stocuri sunt
sintetizate la sfârșitul unei perioade contabile (exercițiu financiar) în Balanța de verificare pe fiecare
element sintetic sau analitic, de unde sunt preluate apoi informațiile în situațiile financiare.
5.3.5 Introducere în politicile contabile conforme cu IFRS

IAS 1 Prezentarea situațiilor financiare definește activele curente, în care sunt incluse stocurile. Există
mai multe Standarde Internaționale de Raportare Financiară / Standarde Internaționale de Contabilitate
(IFRS/IAS) care se referă direct sau indirect la stocuri. Definirea stocurilor, dar și politicile contabile
specifice stocurilor sunt prezentate, în principal, de IAS 2 Stocuri.
5.3.6 Verificarea cunoștințelor...

... prin aplicații
 Platforma de Blended Learning: http://online.ase.ro/
Analizați următoarele tranzacții și stabiliți formula contabilă prin analiză contabilă:
 Achiziție de mărfuri în valoare de 4.200 lei de la furnizori, TVA 19%;
 Consum de materii prime în valoare de 2.300 lei;
 Vânzare de mărfuri către clienți la prețul de 5.000 lei, TVA 19%;
 Descărcarea gestiunii pentru mărfurile vândute, costul de achiziție de 3.200 lei.
... prin întrebări

Care este semnificația informațiilor:
 rulajul debitor al contului 371 Mărfuri;
 soldul final al contului 345 Produse finite;
 rulajul creditor al contului 301 Materii prime;
 rulajul creditor al contului 711 Venituri aferente costurilor stocurilor de produse.
5.4 TRATAMENTUL CONTABIL AL CREANȚELOR
5.4.1 Definiții, concepte de bază și funcția economică a creanțelor. Introducere în IFRS

Creanțele sunt recunoscute doar atunci când entitatea devine parte a unui contract și, ca urmare, are
dreptul legal de a primi numerar sau echivalente de numerar.
Funcția economică. Conturile de creanțe furnizează informații privind existența și mișcarea valorilor în
curs de decontare ale entității față de terți (creanțe comerciale, creanțe în cadrul grupului, creanțe
salariale, creanțe sociale, creanțe fiscale și creanțe diverse).
5.4.2 Conturile de creanțe și funcția contabilă

Creanțele sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa 4 – Conturi de terți
delimitate pe grupe, sau în cadrul unei grupe, de exemplu (Anexa 2 Plan de conturi):
41 Clienți și conturi asimilate
42 Personal și conturi asimilate
43 Asigurări sociale, protecție socială și conturi asimilate
44 Bugetul statului, fonduri speciale și conturi asimilate
45 Grup și acționari
46 Debitori și creditori diverși
Funcția contabilă a conturilor de creanțe este de activ (A).

Se debitează cu constituirea creanțelor din:
 vânzări de bunuri, executări de lucrări sau prestări de servicii;
 avansul acordat furnizorilor de bunuri, lucrări sau servicii;
 avansul acordat salariaților;
 drepturile entității față de bugetul de stat;
 drepturile asupra acționarilor din subscrierea capitalului social;
 drepturile față de terțe persoane fizice sau juridice care au adus pagube entității; și
 alte constituiri.
Se creditează cu decontarea creanțelor prin:
 încasarea contravalorii bunurilor, lucrărilor sau serviciilor vândute;
 diminuarea creanței față de personal prin reținerile din salarii;
 anularea creanței față de furnizori prin apariția datoriei; și
 alte decontări sau anulări.
Soldul final este debitor și reflectă creanțele față de terți ale unei entități la un moment dat.
5.4.3 Tranzacții și evenimente cu creanțe
A. Tranzacțiile de recunoaștere a creanțelor comerciale (din vânzarea stocurilor și serviciilor)

pentru o entitate plătitoare de TVA determină:
 creșterea valorii creanțelor entității (A+) înregistrată în debitul contului 411 Clienți
 recunoașterea veniturilor din vânzare (V+=> C+), reflectată în creditul unui cont din Grupa 70
Cifra de afaceri netă
 se recunoaște datoria fiscală (D+) reflectată în contul 4427 TVA colectată
Formula contabilă generică pentru vânzarea de stocuri sau servicii este:
411 Clienți = % Valoarea totală a vânzării

(valoarea facturii)
Grupa 70 Cifra de afaceri netă Valoarea venitului
4427 TVA colectată Valoarea TVA
Reamintire… În cazul vânzării de imobilizări creanțele se evidențiază în contul 461 Debitori diverși,
iar venitul în contul 7583 Venituri din vânzarea activelor și alte operațiuni de capital.
Exemplu. Societatea ALFA înregistrează chiria diverselor locații în valoare de 2.500 lei, TVA 19%,
conform contractelor încheiate cu terții (vânzare de servicii).
B. Tranzacțiile de recunoaștere a creanțelor salariale (avansul din salarii) determină o scădere a

numerarului (A-), reflectată în creditul contului 531 Casa și, în același timp, o creștere a creanței entității
față de salariați (A+), care se înregistrează în debitul contului 425 Avansuri acordate salariaților.
Formula contabilă este:
425 Avansuri acordate = 531 Casa Valoarea avansului acordat

personalului din salarii
C. Tranzacțiile de decontare a creanțelor determină:

 creșterea numerarului sau echivalentelor de numerar (A+), care se înregistrează în debitul unui
cont din Clasa 5 Conturi de trezorerie
 micșorarea creanței (A-), reflectată în creditul unui cont din Clasa 4 Conturi de terți.
Formula contabilă generică este următoarea:
Clasa 5 Conturi de trezorerie = Clasa 4 Conturi de terți Valoarea decontată
Exemplu. Societatea ALFA încasează creanța din chirie aferentă tranzacției anterioare în contul de
disponibil de la bancă.

Informațiile recunoscute de entitate în urma tranzacțiilor și evenimentelor care implică creanțe sunt
sintetizate la sfârșitul unei perioade contabile în Balanța de verificare apoi sunt preluate apoi
informațiile în situațiile financiare.
5.4.5 Verificarea cunoștințelor

... prin aplicații: Platforma de Blended Learning: http://online.ase.ro/
Societatea comercială DEBITORUL SA are următoarea situație la 01.12.N:
Clienți 25.000 lei
Debitori diverși 12.000 lei
Decontări cu asociații privind capitalul 40.000 lei
În cursul lunii decembrie societatea efectuează următoarele tranzacții:
5.12.N Vinde un teren la prețul de vânzare 120.000 lei, TVA 19%, achiziționat cu 90.000 lei;
7.12.N Vinde mărfuri la prețul de vânzare de 80.000 lei, TVA 19%, achiziționate cu 75.000 lei;
9.12.N Încasează contravaloarea terenului vândut;
12.12.N Prestează un serviciu unui client în valoare de 130.000 lei, TVA 19%;
15.12.N Încasează 70.000 lei din contravaloarea mărfurilor;
24.12.N Acordă un avans salariaților în valoare de 12.000 lei.
Analizați din punct de vedere contabil tranzacțiile de mai sus și întocmiți fișele de cont pentru conturile
de creanțe.
... prin întrebări
1. Cum exemplificați printr-o tranzacție rulajul creditor al contului 411 Clienți?
2. Cum exemplificați printr-o tranzacție rulajul debitor al contului 411 Clienți?
5.5 TRATAMENTUL CONTABIL AL TREZORERIEI
5.5.1 Definiții, concepte și funcția economică a elementelor de trezorerie. Introducere în IFRS

Contabilitatea trezoreriei are ca obiect evidența existenței și mișcării numerarului sau echivalentelor de
numerar. În structura trezoreriei se includ: investiții financiare pe termen scurt, conturi la bănci, casa,
acreditive, viramente interne.
Funcția economică. Conturile de trezorerie furnizează informații privind existența și mișcarea
numerarului sau echivalentelor de numerar (investiții financiare pe termen scurt, conturi la bănci, casa,
acreditive, viramente interne).
5.5.2 Conturile de trezorerie și funcția contabilă

Trezoreria este evidențiată în contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa 5 Conturi de
trezorerie delimitate pe cele cinci grupe:
50 Investiții pe termen scurt
51 Conturi la bănci
53 Casa
54 Acreditive
58 Viramente interne
Funcția contabilă a conturilor de trezorerie este de activ (A).

Se debitează cu intrările de numerar sau echivalente de numerar din:
 achiziții de acțiuni, obligațiuni;
 încasări de creanțe de la clienți sau debitori diverși;
 aport în numerar;
 depuneri de numerar aflat în casieria entității;
 primirea unui credit bancar; și
 alte intrările de numerar sau echivalente de numerar.
Se creditează cu valoarea ieșirilor de numerar sau echivalente de numerar prin:
 vânzare de acțiuni, obligațiuni;
 plăți față de furnizori, creditori diverși, bugetul statului;
 transferuri de numerar; rambursări de împrumuturi; și
 alte ieșiri de numerar sau echivalente de numerar.
Soldul final este în mod curent debitor și reflectă numerarul sau echivalente de numerar existente în
cadrul entității la un moment dat.
Remarcă. Din punct de vedere al funcției contabile, contul 512 Conturi curente la bănci este
bifuncțional, ceea ce înseamnă că poate avea și sold final creditor. Soldul creditor poate persista o
perioadă scurtă de timp și doar în limita unui anumit plafon.
5.5.3 Tranzacții cu elemente de trezorerie
A. Tranzacțiile de încasare determină:

 creșterea disponibilităților (A+), care se înregistrează în debitul unui cont din Clasa 5 Conturi de
trezorerie
 diminuarea creanțelor (A-) care se înregistrează în creditul unui cont din Clasa 4 Conturi de terți.
Formula contabilă este următoarea:
Clasa 5 Conturi de trezorerie = Clasa 4 Conturi de terți Valoarea încasată
Exemplu. Acționarii societății ALFA depun în contul de la bancă aportul subscris în numerar în valoare
de 2.000 lei.
B. Tranzacțiile de plată determină

 scăderea disponibilităților (A-), care se înregistrează în creditul unui cont din Clasa 5 Conturi de
trezorerie
 diminuarea datoriilor (D-) care se înregistrează în debitul unui cont din Clasa 4 Conturi de terți.
Clasa 4 Conturi de terți = Clasa 5 Conturi de trezorerie Valoarea plătită
Exemplu. Societatea ALFA plătește furnizorilor din contul de disponibil de la bancă contravaloarea
facturii de 8.400 lei, ca urmare a cumpărării unor servicii.
Activitate individuală/de grup

Tranzacția 1. Societatea ALFA primește un împrumut bancar în valoare de 30.000 lei pe o perioadă
de 10 luni.
Tranzacția 2. Se restituie o tranșă din împrumut bancar pe termen scurt în sumă de 3.000 lei.
Tranzacția 3. Se achită furnizorului contravaloarea facturii de 2.150 lei din contul de disponibil de la
bancă.
Tranzacția 4. Se ridică din contul de disponibil de la bancă suma de 300 lei care este depusă în casieria
unității.
Remarcă. Transferurile de disponibilități bănești între conturile de trezorerie se realizează prin
intermediul contului 581 Viramente interne. Potrivit funcției contabile, este un cont de activ. În debitul
contului se înregistrează sumele transferate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie (în acest
caz, contul de trezorerie care cedează scade cu suma virată, iar contul Viramente interne crește cu
aceeași sumă, aflată în tranzit). În creditul contului se înregistrează sumele intrate într-un cont de
trezorerie din alt cont de trezorerie (în acest caz contul de trezorerie care primește crește cu suma virată,
iar contul Viramente interne scade cu aceeași sumă). Fiind un cont de tranzit, acesta nu prezintă sold.
Analiza. Tranzacția de ridicare a numerarului din contul de la bancă determină două înregistrări în
contabilitate:
4.1 Ridicarea numerarului din cont. Ridicarea numerarului din contul de la bancă determină micșorarea
disponibilului din bancă (A-) și transferarea sumei în alt element de trezorerie (A+). Conturile utilizate
sunt 512 Conturi curente la bănci, care se creditează cu diminuarea de disponibil și 581 Viramente
interne, care se debitează cu creșterea sumei transferate interimar. Formula contabilă este următoarea:
581 Viramente interne = 512 Conturi curente la bănci 300 lei
4.2 Depunerea numerarului în casă. Depunerea numerarului în casieria entității determină transferarea
sumei din contul de trezorerie interimar (A-) și creșterea numerarului (A+). Conturile utilizate sunt: 581
Viramente interne care se creditează cu micșorarea sumei transferate și 531 Casa care se debitează cu
creșterea de numerar. Formula contabilă este următoarea:
531 Casa = 581 Viramente interne 300 lei
Tranzacția 5. Se depune la bancă suma de 50 lei rezultată din încasări diverse în numerar.
Analiza. Tranzacția de depunere a numerarului în contul de la bancă determină două înregistrări în
contabilitate:
5.1 Ridicarea numerarului din casă.
5.2 Depunerea numerarului în bancă.
Tranzacția 6. În cursul lunii, societatea ALFA acordă avansuri salariaților în sumă de 20.000 lei, din
numerarul existent în casieria entității.
Analiza. Acordarea avansului determină o scădere a numerarului (A-), reflectată în creditul contului
531 Casa și, simultan, o creștere a creanței entității față de salariați (A+), care se înregistrează în debitul
contului 425 Avansuri acordate salariaților. Formula contabilă este:
425 Avansuri acordate personalului = 531 Casa 20.000 lei

Informațiile recunoscute de entitate în urma tranzacțiilor și evenimentelor care implică elemente de
trezorerie sunt sintetizate la sfârșitul unei perioade contabile (exercițiu financiar) în Balanța de
verificare pe fiecare element sintetic sau analitic, de unde sunt preluate apoi informațiile în situațiile
financiare.

... prin aplicații
Societatea comercială NUMERARUL SA are următoarea situație inițială la 01.12.N:
Casa 15.000 lei
Conturi la bănci 150.000 lei
2.12.N Se transferă 10.000 lei din casă în bancă;
5.12.N Se achită o datorie față de un furnizor de imobilizări în valoare de 50.000 lei;
7.12.N Se încasează de la un client 63.000 lei, din care 3.000 pe bază de chitanță;
15.12.N Se achită salarii prin casierie în valoare de 25.000 lei (se face inițial transferul banilor
din bancă în casierie);
de trezorerie.
5.6 TRATAMENTUL CONTABIL AL DATORIILOR
5.6.1 Definiții, concepte de bază și funcția economică a datoriilor

Datoriile reprezintă obligații actuale ale entității ce decurg din evenimente trecute și prin decontarea
cărora se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice, așa cum sunt
definite în reglementările contabile.
Funcția economică. Conturile de datorii furnizează informații privind existența și mișcarea obligațiilor
entității față de terți (datorii comerciale, datorii în cadrul grupului, datorii salariale, datorii sociale,
datorii fiscale și datorii diverse) pentru care entitatea trebuie să acorde o prestație sau un echivalent
valoric.
5.6.2 Conturile de datorii și funcția contabilă

Datoriile sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul conturilor din Clasa 4 Conturi de terți (datorii
curente) și în Clasa 1 Conturi de capitaluri (datorii pe termen lung) delimitate pe grupe, sau în cadrul
unei grupe, ca de exemplu:
15 Provizioane
16 Împrumuturi și datorii asimilate
40 Furnizori și conturi asimilate
42 Personal și conturi asimilate
43 Asigurări sociale, protecție socială și conturi asimilate
44 Bugetul statului, fonduri speciale și conturi asimilate
45 Grup și asociați
46 Debitori și creditori diverși
Funcția contabilă a conturilor de datorii este de datorii (D)

Se creditează cu constituirea datoriilor din:
 achiziții de bunuri, lucrări sau servicii;
 avansul acordat de terți;
 drepturile cuvenite salariaților conform contractelor;
 drepturile cuvenite acționarilor pentru rambursări de capital social;
 drepturi sociale și fiscale;
 contractarea de împrumuturi din emisiuni de obligațiuni, a creditelor bancare pe termen lung și a
altor datorii asimilate;
 constituirea și majorarea provizioanelor; și
 alte constituiri.
Se debitează la decontarea datoriilor:

 plata contravalorii bunurilor, lucrărilor sau serviciilor achiziționate;
 diminuarea datoriilor salariale cu reținerile din salarii pentru: avansurile acordate, impozitul pe
salarii, asigurări sociale, fondul de șomaj, fondul de sănătate, alte rețineri de forma ratelor,
chiriilor;
 plata salariilor, datoriilor sociale și fiscale;
 rambursarea împrumuturilor și a altor datorii asimilate;
 micșorarea sau anularea provizioanelor; și
 alte decontări.
Soldul final este creditor și reflectă datoriile entității față de terți existente la un moment dat.
5.6.3 Tranzacții generatoare de datorii

A. Tranzacțiile generatoare de datorii comerciale (achizițiile de bunuri și servicii) determină:
 creșterea valorii unui activ achiziționat (stoc sau imobilizare) (A+) înregistrată în debitul unui
cont din Clasa 2 Conturi de imobilizări sau Clasa 3 Conturi de stocuri și producție în curs sau
a unei cheltuieli generate de achiziția unui serviciu (Ch+ => C-) înregistrată în debitul unui cont
din Clasa 6 Conturi de cheltuieli
 este recunoscută creanța fiscală (A+), în debitul contului 4426 TVA deductibilă
 se recunoaște o datorie (D+) reflectată în creditul unui cont din Clasa 4 Conturi de terți.
Formula contabilă generică este următoarea:
% = Clasa 4 Conturi de terți Valoarea datoriei (înscrisă
în factură)
Clasa 2 Conturi de imobilizări sau
Clasa 3 Conturi de stocuri și Valoarea bunului sau
producție în curs sau serviciului achiziționat
Clasa 6 Conturi de cheltuieli
4426 TVA deductibilă Valoarea TVA
Exemplu. Societatea ALFA achiziționează materiale consumabile în valoare de 3.000 lei de la

furnizori, TVA 19%.
B. Tranzacțiile generatoare de datorii salariale și a datoriilor sociale privind contribuțiile entității

determină:
 recunoașterea unor cheltuieli (Ch+ => C-), care se înregistrează în debitul unui cont din Grupa
64 Cheltuieli cu personalul
 creșterea datoriei entității (D+) reflectată în creditul unui cont din Grupa 42 Personal și conturi
asimilate, respectiv Grupa 43 Asigurări sociale, protecție socială și conturi asimilate.
Grupa 64 Cheltuieli cu = Grupa 42 Personal și conturi asimilate, Valoarea
personalul respectiv cheltuielilor
suportate de
Grupa 43 Asigurări sociale, protecție
entitate
socială și conturi asimilate
Exemplul 1. La sfârșitul lunii se înregistrează datoriile față de salariați pentru activitatea prestată, în
Exemplul 2. Se înregistrează datoriile sociale ale societății ALFA aferente contribuției asiguratorii
pentru muncă, în valoare de 2.250 lei.
C. Tranzacțiile privind reținerile din datoriile salariale determină:

 scăderea datoriei entității față de angajați (D-) reflectată în debitul contului 421 Personal-salarii
datorate;
 creșterea datoriei entității față de stat (D+) reflectată în creditul unui cont din Grupa 43 Asigurări
sociale, protecție socială și conturi asimilate;
 creșterea datoriei cu impozitul pe salarii (D+) reflectată în creditul contului 444 Impozitul pe
venituri de natura salariilor;
 creșterea datoriei față de terți prin creditul unui cont din Grupa 42 Personal și conturi asimilate;
 anularea avansului din fondul de salarii prin creditarea contului 425 Avansuri acordate
personalului.
421 Personal – = % Valoarea reținerilor de la salariați

salarii datorate
Grupa 42 Personal și conturi Valoarea datoriei față de terți
asimilate
Grupa 43 Asigurări sociale, Valoarea datoriei față de bugetul
protecție socială și conturi asigurărilor sociale
asimilate
444 Impozitul pe venituri de Suma valorilor individuale ale
natura salariilor impozitului pe salarii
425 Avansuri acordate Valoare avans din salarii
personalului
Exemplul 3. Se înregistrează reținerile din salarii: 25.000 lei asigurări sociale, 10.000 lei asigurări de
sănătate, 1.200 lei rețineri datorate terților, 20.000 lei avans din salariu (înregistrat în cursul lunii, de
exemplu, pe data de 10.11.2018) și 10.400 lei impozit pe salarii.
Impactul recunoașterii informațiilor legate de datoria și creanța entității față de angajați poate fi observat
în fișele de cont ale elementelor 425 Avansuri acordate personalului și 421 Personal ‒ salarii datorate.
D 425 Avansuri acordate personalului C D 421 Personal salarii-datorate C
SIC 0
10.11/531 20.000 E3/421 20.000 E3/% 66.600 E1/641 100.000
RD 20.000 RC 20.000 RD 66.600 RC 100.000
SFC 33.400
Remarcă. Soldul creditor al contului 421 Personal ‒ salarii datorate în sumă de 33.400 lei reprezintă
restul de plată datorat salariaților.
D. Tranzacțiile de decontare a datoriilor determină

 scăderea disponibilităților (A-), care se înregistrează în creditul unui cont din Clasa 5 Conturi
de trezorerie
 diminuarea datoriilor (D-) care se înregistrează în debitul unui cont din Clasa 4 Conturi de terți.
Clasa 4 Conturi de terți = Clasa 5 Conturi de trezorerie Valoarea plătită
Exemplul 4. Se plătesc salariile nete, din casierie.
Remarcă. În situația în care plata salariilor se face prin contul de la bancă (card) modificarea aferentă
va fi o scădere a disponibilului înregistrată în creditul contului 512 Conturi curente la bănci.
Exemplul 5. Se achită datoriile față de stat și terți aferente salariilor în sumă de 48.850 lei prin contul
de disponibil de la bancă.
Analiza. Plata datoriilor determină o micșorare a disponibilităților (A‒), înregistrată în creditul contului
512 Conturi curente la bănci și, concomitent, scăderea datoriilor (D‒), reflectată în debitul conturilor:
4315 Contribuția de asigurări sociale, 4316 Contribuția de asigurări sociale de sănătate, 444 Impozitul
pe venituri de natura salariilor și 427 Rețineri din salarii datorate terților.

% = 512 Conturi curente 48.850 lei
la bănci
4315 Contribuția de asigurări sociale 25.000 lei
4316 Contribuția de asigurări sociale de 10.000 lei
sănătate
444 Impozitul pe venituri de natura salariilor 10.400 lei
436 Contribuția asiguratorie pentru muncă 2.250 lei
427 Rețineri din salarii datorate terților 1.200 lei
Aplicați conceptele…
Tranzacția 1. Societatea ALFA înregistrează factura de la furnizorul de servicii telefonice în valoare
de 1.200 lei, TVA 19%.
Tranzacția 2. Se achiziționează un autoturism pentru transportul produselor finite în valoare de 10.000

lei, conform facturii, TVA 19%.
Tranzacția 3. Se achită datoria față de furnizori, în valoare de 4.200 lei, din numerarul existent în
casieria societății.
E. Datorii/Creanțe fiscale
Taxa pe valoarea adăugată (TVA)

Ne reamintim… În cursul lunii tranzacțiile de cumpărare generează recunoașterea TVA deductibilă, iar
tranzacțiile de vânzare generează recunoașterea TVA colectată.
La sfârșitul lunii, după reflectarea în contabilitate a tuturor tranzacțiilor, conturile TVA colectată și TVA
deductibilă se închid prin recunoașterea diferenței de valoare sub forma unei datorii fiscale – TVA de
plată (dacă în cursul lunii TVA colectată > TVA deductibilă) sau sub forma unei creanțe fiscale – TVA
de recuperat (dacă în cursul lunii TVA deductibilă > TVA colectată).
Contul 4423 TVA de plată este un cont de datorii fiscale, cu funcția contabilă de datorii (D). Se
creditează cu TVA colectată, ca diferență între TVA colectată aferentă vânzărilor și TVA deductibilă
aferentă cumpărărilor, în situația în care prima este mai mare. Se debitează cu plata datoriei față de
bugetul de stat. Soldul contului este creditor și reflectă datoriile neachitate față de bugetul de stat.
Contul 4424 TVA de recuperat este un cont de creanțe fiscale, cu funcția contabilă de activ (A). Se
debitează cu diferența între TVA deductibilă aferentă cumpărărilor (mai mare) și TVA colectată
aferentă vânzărilor (mai mică). Se creditează în momentul recuperării de la bugetul de stat a creanței
fiscale. Soldul contului este debitor și reflectă creanța fiscală față de bugetul de stat.
Exemplu. La societatea ALFA, TVA colectată este de 6.000 lei, iar TVA deductibilă este de 3.600 lei.
Procedura de închidere în acest caz, când TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă, este:
4427 TVA colectată (D-) = % 6.000 lei
4426 TVA deductibilă (A-) 3.600 lei
4423 TVA de plată (D+) 2.400 lei
Remarcă. În cazul în care TVA deductibilă este 1.700 lei, iar TVA colectată este 1.500 lei, procedura de
închidere este:
% = 4426 TVA deductibilă (A-) 1.700 lei
4427 TVA colectată (D-) 1.500 lei
4424 TVA de recuperat (A+) 200 lei
Impozit pe profit
Conform legislației în vigoare, impozitul pe profit se calculează lunar, cumulat de la începutul anului,
dar se achită trimestrial.
Exemplu. Se înregistrează impozitul pe profit datorat bugetului de stat în sumă de 646 lei.
Analiza. Înregistrarea impozitului pe profit determină recunoașterea cheltuielilor entității cu impozitul
pe profit (Ch+ => C-), reflectată în debitul contului 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit și, concomitent,
o creștere a datoriilor fiscale (D+), reflectată în creditul contului 441 Impozitul pe profit. Formula
contabilă este:
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozitul pe profit 646 lei
Notă. Detaliile de calcul sunt prezentate în secțiunea 6.1.
F. Datorii financiare
Exemplul 1. Societatea ALFA înregistrează încasarea în contul de la bancă a unui credit bancar de
10.000 lei, contractat la 1 decembrie N, pe o perioadă de 5 ani.
Analiza. Tranzacția determină apariția unei datorii față de bancă, reprezentată de creditul bancar pe
termen lung (D+), reflectată în creditul contului 162 Credite bancare pe termen lung și, concomitent, o
creștere a disponibilului din contul de la bancă (A+), care se înregistrează în debitul contului 512Conturi
curente la bănci . Formula contabilă este:
512 Conturi curente la bănci = 162 Credite bancare pe termen lung 10.000 lei
Exemplul 2. Societatea ALFA înregistrează rambursarea contul de la bancă a unui credit pe termen
scurt, în valoare de 1.000 lei.
Analiza. Tranzacția determină stingerea unei datorii față de bancă, reprezentată de creditul bancar pe
termen scurt (D-), reflectată în debitul contului 519 Credite bancare pe termen scurt și, concomitent, o
scădere a disponibilului din contul de la bancă (A-), care se înregistrează în creditul contului 512
Conturi curente la bănci. Formula contabilă este:
519 Credite bancare pe termen scurt = 512 Conturi curente la bănci 1.000 lei

... prin aplicații
1. Stabiliți formula contabilă a următoarelor tranzacțiilor prin analiză contabilă:
 Achiziționarea unei clădiri de la furnizori în valoare de 20.000 lei, TVA 19%;
 Factura de la furnizorul de servicii telefonice în valoare de 2.000 lei, TVA 19%;
 Datoriile față de salariați pentru activitatea prestată în valoare de 17.000 lei;
 Contribuția asiguratorie de muncă în valoare de 3.000 lei;
 Contribuția reținută de la angajat la asigurările sociale în valoare de 1.200 lei;
 Impozitului pe profit datorat în valoare de 1.200 lei.
2. Societatea comercială CREDITORUL SA are următoarea situație la 01.12.N:

Furnizori 35.000 lei
Furnizori de imobilizări 60.000 lei
Personal – salarii datorate 130.000 lei
Impozit pe profit 24.000 lei
Credite pe termen lung 230.000 lei
3.12.N Achiziționează materiale consumabile în valoare de 53.000 lei, TVA 19%;
4.12.N Achită prin bancă 40.000 lei furnizorilor de imobilizări;
7.12.N Primește factura de energie electrică în valoare de 25.000 lei, TVA 19%;
9.12.N Plătește impozitul pe profit, utilizând disponibilități din bancă;
15.12.N Rambursează 50.000 lei din creditul pe termen lung;
19.12.N Vinde mărfuri la un preț de vânzare de 90.000 lei, TVA 19%; costul mărfurilor 70.000 lei;
20.12.N Înregistrează salarii în valoare de 75.000 lei, rețineri privind contribuția la asigurările
sociale în valoare de 7.000 lei și impozit pe salarii în valoare de 10.000 lei;
26.12.N Contractează un nou credit pe termen lung în valoare de 150.000 lei;
31.12.N Reglează conturile de TVA.
de datorii.
5.7 TRATAMENTUL CONTABIL AL CAPITALURILOR PROPRII
5.7.1 Definiții, concepte de bază și funcția economică a capitalurilor proprii

Capitalul propriu se formează inițial din capitalul social, ca sursă de finanțare de la asociați/acționari.
Aportul reprezintă valoarea pe care aceștia se angajează să o aducă la societate, în numerar/în numerar
și natură, reprezentând capitalul subscris. Subscrierea capitalului este operația prin care
asociatul/acționarul declară și semnează pentru suma de bani și valoarea bunurilor cu care se angajează
să participe la constituirea unei societăți.
Funcția economică. Conturile de capitaluri proprii furnizează informații privind existența și mișcarea
surselor proprii de finanțare (capital social, prime de capital, rezerve din reevaluare, rezerve, rezultatul
reportat și rezultatul exercițiului), informații necesare cunoașterii situației nete a entităților economice.
5.7.2 Conturile de capitaluri proprii și funcția contabilă

Capitalurile proprii sunt evidențiate în contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice din Clasa 1 Conturi
de capitaluri delimitate pe grupe:
10 Capital și rezerve
11 Rezultatul reportat
12 Rezultatul exercițiului financiar
14 Câștiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau
anularea instrumentelor de capitaluri proprii
Funcția contabilă a conturilor de capitaluri proprii este de capitaluri proprii (C).

Se creditează cu constituirea capitaluri proprii prin:
 capitalul subscris de asociați/acționari;
 profitul realizat destinat creșterii capitalului;
 transformări interne ale unor elemente de capitaluri proprii; și
 din alte surse.
Se debitează cu micșorarea capitalurilor proprii prin:
 retragerea capitalului social de către asociați/acționari;
 acoperirea pierderilor din capitalurile proprii;
 transformări interne ale unor elemente de capitaluri proprii; și
 alte micșorări.
Soldul final este creditor și reflectă sursele proprii de finanțare existente în cadrul entității la un moment
dat.
5.7.3 Tranzacții cu elementele de capitaluri proprii

Tranzacția 1. La înființarea societății ALFA capitalul subscris de către acționari este de 7.000 lei,
reprezentat de 200 de acțiuni a 35 lei/acțiune valoare nominală. Din cele 200 de acțiuni subscrise 120
sunt acțiuni pentru aport în numerar și 80 sunt acțiuni pentru aport în natură.
Remarcă. Existența intervalului de timp între momentul subscrierii și cel al depunerii capitalurilor
subscrise de către asociați/acționari, determină delimitarea contului sintetic de gradul I, 101 Capital
social pe conturi sintetice de gradul II, astfel:
1011 Capital subscris nevărsat
1012 Capital subscris vărsat
Totodată, observați contul 456 Decontări cu asociații privind capitalul, care este un cont bifuncțional.
În debitul acestui cont se înregistrează:
 constituirea creanțelor entității față de asociați/acționari la subscrierea capitalului (A+);
 micșorarea datoriei entității față de asociați/acționari la decontarea capitalului retras (D-).
În creditul contului se reflectă:
 micșorarea creanțelor entității față de asociați/acționari prin aporturile în numerar/ natură (A-);
 constituirea datoriilor entității față de asociați/acționari la retragerea capitalul (D+).
Contul poate avea sold final:
 debitor, care reflectă creanța entității față de asociați /acționari aferentă capitalul subscris și
nevărsat; sau
 creditor, care reflectă datoria entității față de asociați acționari aferentă capitalului de rambursat.
Tranzacția 2. Acționarii depun capitalul subscris în numerar direct în contul de disponibil de la bancă,
pentru 120 de acțiuni a 35 lei/acțiune valoare nominală.
Tranzacția 3. Acționarii depun capitalul subscris în natură, constituit din următoarele bunuri: o casă în
valoare de 2.000 lei și un autoturism în valoare de 800 lei, adică 80 de acțiuni a 35 lei/acțiune valoare
nominală.
Tranzacția 4. Se înregistrează transferarea capitalului din categoria capital subscris nevărsat în

categoria capital subscris vărsat.
Schema legăturilor funcționale dintre conturile utilizate în tranzacțiile 1-4 se prezintă astfel:
D Capital subscris nevărsat D Decontări cu asociații C D Construcții

C C
privind capitalul
4) 7.000 1) 7.000 1) 7.000 2) 4.200 3) 2000

3) 2.800
TSD 7.000 TSC 7.000 TSD 7.000 TSC 7.000 TSD 2.000 TSC 0
SD 2000
D Capital subscris vărsat C D Conturi curente la bănci C D Mijloace de transport C
4) 7.000 2) 4.200 3) 800
TSD 0 TSC 7.000 TSD 4.200 TSC 0 TSD 800 TSC 0

SC 7.000 SD 4.200 SD 800
valoare de 500 lei.
Tranzacția 6. Se achită acționarilor capitalului retras prin contul de disponibil de la bancă.
Tranzacția 7. La societatea ALFA în Adunarea Generală a Acționarilor se decide majorarea capitalului

social prin emisiunea de noi acțiuni, astfel: 100 de acțiuni cu valoare de emisiune (VE) de 50 lei/acțiune
și valoarea nominală (VN) de 35 lei/acțiune. Pornind de la relația de calcul a capitalului social, rezultă
valoarea primei de emisiune:
VE : 100 acțiuni x 50 lei/acțiune = 5.000 lei
VN: 100 acțiuni x 35 lei/acțiune = 3.500 lei
Prima de emisiune (VE-VN) = 1.500 lei
Tranzacția 8. Se încasează în contul de disponibil de la bancă contravaloarea aportului promis de

acționari (regăsiți model de analiză contabilă la tranzacția 2). Formula contabilă este următoarea:
512 Conturi curente la bănci = 456 Decontări cu asociații privind capitalul 5.000 lei
Tranzacția 9. Se înregistrează transferarea capitalului din categoria capital subscris nevărsat în

categoria capital subscris vărsat (regăsiți model de analiză contabilă la tranzacția 4). Formula contabilă
este următoarea:
1011 Capital subscris nevărsat = 1012 Capital subscris vărsat 3.500 lei
Tranzacția 10. Se înregistrează încorporarea primelor de emisiune astfel: 1.000 lei pentru majorarea
capitalului social și 500 lei pentru majorarea rezervelor.
Analiza. Încorporarea primelor de emisiune în capital și rezerve determină micșorarea valorii primelor
de emisiune (C-), care se înregistrează în debitul contului 1041 Prime de emisiune și, concomitent, în
echivalență, o creștere a capitalului social (C+), reflectată în creditul contului 1012 Capital subscris
vărsat și o creștere a rezervelor (C+), reflectată în creditul contului106 Rezerve.
1041 Prime de emisiune = % 1.500 lei

1012 Capital subscris vărsat 1.000 lei
106 Rezerve 500 lei
5.7.4 Verificarea cunoștințelor…

... prin aplicații
Înregistrați următoarele tranzacții și evenimente:
 Subscrierea capitalului social de către acționari în valoare de 300 lei;
 Aportul în numerar al acționarilor pentru suma de 100 lei;
 Înregistrarea terenului, ca aport în natură al acționarilor în valoare de 200 lei;
 Transformarea capitalului ca urmare a primirii aporturilor;
 Încorporarea primelor de emisiune în capitalul social pentru suma de 30 lei.
Capitolul 6. CONTABILITATEA DE ÎNCHIDERE A EXERCIȚIULUI

FINANCIAR. ÎNTOCMIREA SITUAȚIILOR FINANCIARE
ANUALE
 Familiarizarea cu lucrările de închidere a exercițiului financiar;
 Realizarea de conexiuni între informațiile prezentate în capitolele anterioare;
 Descrierea Situației fluxurilor de numerar;
 Descrierea Situației modificărilor capitalului propriu;
 Descrierea Politicilor contabile și a notelor explicative;
 Prezentarea unui model de analiză a indicatorilor calculați pe baza situațiilor financiare;
 Exemplificarea prezentării situațiilor financiare întocmite în conformitate cu reglementările
contabile din România.
Obiectivul situațiilor financiare este de a oferi informații despre poziția financiară, performanțele și
modificările poziției financiare a entității.
Redactarea situațiilor financiare este precedată de o serie de lucrări preliminare al căror scop este de a
verifica datele înregistrate în conturi și de a elimina eventualele diferențe de valoare, cu condiția
respectării principiilor contabile general admise.
6.1 Lucrările de închidere a exercițiului financiar

Lucrările preliminare, denumite și lucrări de închidere a exercițiului, pot fi structurate astfel:
 Stabilirea balanței conturilor înainte de inventariere;
 Inventarierea generală a activelor și datoriilor;
 Contabilitatea operațiilor de regularizare la inventar;
 Stabilirea balanței conturilor după inventariere;
 Determinarea rezultatului exercițiului, distribuirea profitului sau finanțarea pierderii;
 Stabilirea balanței finale a conturilor, la data închiderii exercițiului financiar.
După realizarea acestor lucrări, informațiile din contabilitate corespund realității, astfel încât se poate
trece la redactarea propriu-zisă a situațiilor financiare.
Redactarea situațiilor financiare presupune utilizarea de informații preluate, în principal, din balanța
finală a conturilor și din situațiile financiare ale exercițiului precedent.
Notă. Pentru detalii privind lucrările de închidere recomandăm consultarea materialelor bibliografice.
A. Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli

Dat fiind faptul că veniturile și cheltuielile sunt contabilizate pe parcursul fiecărei perioade în mod
distinct, pentru determinarea rezultatului este necesar transferul acestora într-un singur cont, 121 Profit
sau pierdere, la nivelul căruia se determină rezultatul exercițiului.
Astfel, cheltuielile, care pe parcursul perioadei au fost înregistrate în debit, sunt transferate tot în partea
de debit a contului 121 Profit sau pierdere, iar veniturile, care pe parcursul perioadei au fost înregistrate
în credit, sunt transferate tot în partea de credit a contului 121 Profit sau pierdere.
Aceste două operațiuni poartă denumirea de închiderea conturilor de cheltuieli, respectiv închiderea
conturilor de venituri.
Înregistrările contabile de principiu sunt următoarele:
1. Transferul (repartizarea) cheltuielilor în rezultatul exercițiului, pentru rulajul debitor al conturilor din
Clasa 6.
121 = Conturi de cheltuieli

Profit sau pierdere (Clasa 6)
2. Transferul (repartizarea) veniturilor în rezultatul exercițiului, pentru rulajul creditor al conturilor din
Clasa 7.
Conturi de venituri = 121

(Clasa 7) Profit sau pierdere
Tranzacția 1. Pe baza informațiilor din cursul lunii calculați și înregistrați impozitul pe profit.
Cheltuieli cu materii prime 3.000 lei
Cheltuieli privind mărfurile 2.400 lei
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor 1.800 lei
Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații 420 lei
Cheltuieli cu salariile personalului 5.500 lei
Cheltuieli privind asigurările și protecția socială 2.200 lei
Cheltuieli privind dobânzile 50 lei
Venituri din vânzarea mărfurilor 4.100 lei
Venituri din lucrări executate și servicii prestate 1.300 lei
Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 13.000 lei
Venituri din producția de imobilizări corporale 2.000 lei
Venituri din dobânzi 10 lei
T1.1. Închiderea conturilor de cheltuieli:
121 = % 15.370 lei

Profit sau 601 Cheltuieli cu materii prime 3.000 lei
pierdere
607 Cheltuieli privind mărfurile 2.400 lei
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea 1.800 lei
imobilizărilor
626 Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații
420 lei
641 Cheltuieli cu salariile personalului
5.500 lei
645Cheltuieli privind asigurările și protecția socială
2.200 lei
666 Cheltuieli privind dobânzile
50 lei
T1.2. Închiderea conturilor de venituri:
% = 121 19.410 lei

707 Venituri din vânzarea mărfurilor Profit sau pierdere 4.100 lei
704 Venituri din lucrări executate și servicii 1.300 lei
prestate
711 Venituri aferente costurilor stocurilor de
12.000 lei
produse
722 Venituri din producția de imobilizări
corporale 2.000 lei
766 Venituri din dobânzi 10 lei
În urma efectuării acestor operații, contul 121 Profit sau pierdere reflectă în credit suma veniturilor
exercițiului, iar în debit suma cheltuielilor. Soldul intermediar debitor sau creditor al contului 121 Profit
sau pierdere reprezintă rezultatul exercițiului înainte de impozitare (rezultatul contabil).
B. Determinarea rezultatului exercițiului

Pentru calculul impozitului pe profit se folosește ca bază de calcul rezultatul impozabil sau fiscal și o
cotă de impozitare a rezultatului fiscal (în cazul cotei unice):
Impozitul pe profit = Rezultatul fiscal x Cota de impozit pe profit
Potrivit legislației fiscale în vigoare, cota impozitului pe profit este de 16%.
Pentru determinarea rezultatului impozabil (fiscal), la sfârșitul exercițiului se recurge la corectarea

rezultatului contabil brut (informații în rulajele contului 121 Profit sau pierdere) cu o serie de elemente
deductibile (care diminuează baza impozabilă), respective nedeductibile (care sunt reintegrate în baza
de impozitare), astfel:
Rezultatul exercițiului Cheltuieli Deduceri

Rezultatul fiscal = + -
înainte de impozitare nedeductibile fiscale
Dintre cheltuielile pentru care nu se admite deducerea, sau este admisă doar parțial, în funcție de anumiți
algoritmi prezentați în cadrul legislației în vigoare, amintim:
 impozitul pe profit datorat;
 amenzile și penalitățile datorate statului;
 sumele utilizate pentru constituirea, majorarea rezervelor și provizioanelor peste limitele legale.
Din categoria deducerilor fiscale, amintim doar veniturile din dividende încasate de la o persoană
juridică română sau străină și veniturile corespondente unor cheltuieli nedeductibile.
La sfârșitul fiecărei luni are loc determinarea rezultatului contabil brut, ca diferență între veniturile și
cheltuielile recunoscute în cursul perioadei.
Remarcă. În România impozitul pe profit se calculează și se înregistrează lunar și se plătește trimestrial
pe baza Declarației de impunere.
În continuare, pentru determinarea rezultatului fiscal reluăm datele exemplului de mai sus, avem
următoarea situație:
Rezultat contabil brut =19.410 lei – 15.370 lei = 4.040 lei
+ Cheltuieli nedeductibile = 0
- Deduceri fiscale = 0
= Rezultat fiscal = 4.040 lei
=>Impozit pe profit = 16% x 4.040 lei = 646 lei
Remarcă. Rezultatul net contabil (rezultatul exercițiului) se calculează scăzând din rezultatul contabil
brut cheltuiala cu impozitul pe profit, astfel:
Rezultatul net Rezultatul brut Cheltuiala cu impozitul

= -
al exercițiului (înainte de impozitare) pe profit
Continuând exemplul prezentat anterior, rezultatul net contabil (ce figurează în bilanț) se determină
astfel:
 Cheltuiala cu impozitul pe profit = 646 lei
 Rezultatul net al exercițiului = 4.040 lei – 646 lei = 3.394 lei
T1.3. Din punct de vedere al formalizării contabile, înregistrarea este următoarea:
121 Profit sau pierdere = 691 Cheltuieli cu impozitul pe profit 646 lei
Rezultatul net al exercițiului poate fi profit sau pierdere. Profitul realizat, ce figurează ca sold creditor
în contul 121 Profit sau pierdere, respectiv pierderea înregistrată, ce se regăsește sub formă de sold
debitor al aceluiași cont sunt repartizate sau reportate, după caz.
C. Repartizarea profitului
Această lucrare contabilă se realizează în raport de forma proprietății (individuală/asociativă), iar în
ultimul caz în raport de felul proprietarului (de stat/privat). Principial, se pot delimita, totuși,
următoarele destinații privind repartizarea profitului net:
 constituirea de rezerve legale pentru a proteja capitalul social împotriva pierderilor;
 acoperirea pierderilor din exercițiile anterioare;
 acordarea de dividende;
 constituirea de rezerve legale și de alte rezerve;
 report pentru exercițiul precedent;
 alte destinații prevăzute de lege.
Repartizarea definitivă a profitului net se efectuează la închiderea exercițiului financiar, odată cu
întocmirea și aprobarea situațiilor financiare.
Pentru a consemna distribuirea profitului se utilizează contul 129 Repartizarea profitului. Acesta este
un cont rectificativ, cu funcție contabilă de activ. Se debitează cu distribuirea profitului la închiderea
exercițiului financiar și se creditează la deschiderea exercițiului următor prin contul 121 Profit sau
pierdere.
Tranzacția 2. Reluând exemplul de mai sus se presupune următoarea distribuire a profitului:

 5% din profitul brut de 4.040 lei pentru constituirea rezervei legale: 5% x 4.040 = 202 lei;
 50% din profitul net pentru dividende: 50% x (4.040 – 646) = 1.697 lei.
Atenție! În urma distribuirii profitului va rămâne o sumă de 1.495 lei
(= 3394 lei – (202 lei + 1.697 lei) reprezentând profit nedistribuit.
Remarcă. Conform OMFP nr. 1802/2014 la finele exercițiului N se recunoaște doar rezerva legală.
Restul sumelor distribuite din profit vor fi aprobate doar odată cu aprobarea situațiilor financiare, în
perioada ianuarie-aprilie N+1.
31.12.N Înregistrarea contabilă va fi următoarea:
129 1061 202 lei

=
Repartizarea profitului Rezerve legale
1.01.N+1 Se recunoaște rezultatul reportat astfel:
121 Profit sau pierdere = % 4.040 lei
129 Repartizarea profitului 202 lei
117 Rezultat reportat 3.838 lei
În anul următor, în urma aprobării situațiilor financiare se va putea recunoaște și valoarea dividendelor
ce vor fi distribuite acționarilor. Se efectuează înregistrarea:
N+1. Recunoașterea celorlalte distribuiri din profit, după aprobarea situațiilor financiare:
117 Rezultat reportat = 457 Dividende de plată 1.697 lei
6.2 Redactarea situațiilor financiare

Lucrările de completare a situațiilor financiare reprezintă, prin conținutul lor în cea mai mare parte
operații de prelucrare și transcriere a datelor din situațiile financiare precedente și din balanța conturilor.
Prin structura lor operațiile de prelucrare a datelor privind exercițiul curent constau în selectarea,
gruparea și însumarea soldurilor din balanța conturilor.
Aceste operații necesită cunoașterea posturilor din Bilanț și din Contul de profit și pierdere care
corespund conturilor din Balanța de verificare.
Sistemul de contabilitate din România are la bază următoarele reglementări contabile:
 Legea contabilității nr. 82/1991, modificată și republicată, cu modificări ulterioare;
 OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate.
 OMFP 2844/2016 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele
internaționale de raportare financiară.
Potrivit OMFP nr. 1802/2014, pentru entitățile mijlocii și mari1 și entitățile de interes public formația
situațiilor financiare este alcătuită din:
 Bilanțul;
 Contul de profit și pierdere;
 Situația fluxurilor de numerar / trezorerie;
 Situația modificărilor capitalului propriu; și
 Note explicative la situațiile financiare anuale.
1
Criteriile de mărime prezentate în OMFP nr. 1802/2014 sunt:
 Total active 17.500.000 lei;
 Cifra de afaceri netă 35.000.000 lei;
 Număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar 50.
Pentru celelalte societăți Situația fluxurilor de numerar și Situația modificărilor capitalului propriu nu
sunt obligatorii, dar pot fi întocmite și prezentate. Totodată, bilanțul se prezintă în formatul prescurtat,
așa cum este publicat în OMFP.
Dacă se face recurs la IAS 1 Prezentarea situațiilor financiare, un set complet de situații financiare
anuale include:
 Situația poziției financiare / Bilanțul
 Situația profitului sau pierderilor și a altor elemente de câștiguri / Contul de profit și pierdere
 Situația fluxurilor de numerar / trezorerie
 Situația modificărilor capitalului propriu
 Note cuprinzând un rezumat al politicilor contabile semnificative și alte note explicative; și
 O situație a poziției financiare a entității la începutul celei mai apropiate perioade comparative
când o entitate aplică un principiu contabil retrospectiv sau face o retratare retrospectivă a unor
elemente din situațiile sale financiare, sau când reclasifică elemente din situațiile sale
financiare.
Notă. Prezentări privind Bilanțul și Contul de profit și pierdere se regăsesc în capitolul 2 al acestei
lucrări. În continuare introducem în dezbatere celelalte componente ale situațiilor financiare. Pentru
detalii privind celelalte componente ale situațiilor financiare recomandăm consultarea materialelor
bibliografice.
ANEXA 1
SITUAŢIILE FINANCIARE ANUALE
SC ALFA SA
BILANȚ
(SITUAȚIA ACTIVELOR, DATORIILOR ȘI CAPITALURILOR PROPRII)
Încheiat la data de 31 decembrie N
- lei -
Nr. Sold la
rd. 01 ianuarie 31 decembrie
A B 1 2
A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE
1. Cheltuieli de constituire 01
(ct. 201-2801)
2. Cheltuieli de dezvoltare 02
(ct. 203-2803-2903)
3. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi 03 200
și active similare și alte imobilizări necorporale
(ct. 205 + 208 - 2805 - 2808 - 2905 - 2908)
4. Fondul comercial 04
(ct. 2071-2807)
5. Active necorporale de exploatare și evaluare a resurselor minerale 05
(ct. 206 - 2806 - 2906)
6. Avansuri 06
(ct. 4094)
TOTAL (rd. 01 la 06) 07
II. IMOBILIZĂRI CORPORALE
1. Terenuri și construcții 08 337.500 878.119
(ct. 211 + 212 - 2811 - 2812 - 2911 - 2912)
2. Instalații tehnice și mașini 09 1.713.849 3.524.379
(ct. 213 + 223 - 2813 - 2913)
3. Alte instalații, utilaje și mobilier 10 5.900
(ct. 214 + 224 - 2814 - 2914)
4. Investiții imobiliare 11
(ct. 215 - 2815 – 2915)
5. Imobilizări corporale în curs de execuție 12
(ct. 231 - 2931)
6. Investiții imobiliare în curs de execuție 13
(ct. 235 - 2935)
7. Active corporale de explorare și evaluare a resurselor minerale 14
(ct. 216 - 2816 - 2916)
8. Active biologice productive 15
(ct. 217 + 227 - 2817 - 2917)
9. Avansuri
(ct. 4093)
TOTAL (rd. 08 la 16) 17 2.057.249 4.402.498
III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE
1. Acțiuni deținute la filiale 18 1.229.000
(ct. 261 - 2961)
2. Împrumuturi acordate entităților din grup 19 200.000
(ct. 2671 + 2672 - 2964)
Nr. Sold la
A B 1 2
3. Acțiunile deținute la entitățile asociate și la entitățile controlate în 20
comun
(ct. 262 + 263 - 2962)
4. Împrumuturi acordate entităților asociate și entităților controlate în 21
comun
(ct. 2673 + 2674 - 2965)
5. Alte titluri imobilizate 22
(ct. 265+ 266 - 2963)
6. Alte împrumuturi 23 6.000
(ct. 2675* + 2676* + 2677 + 2678* + 2679* - 2966* - 2968*)
TOTAL (rd. 18 la 23) 24 1.435.000
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL 25 2.057.249 5.837.698
(rd. 07 + 17 + 24)
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. STOCURI
1. Materii prime și materiale consumabile 512.705 753.650
(ct. 301 + 302 + 303 +/- 308 + 321 + 322 + 323 + 328 + 351 +358 + 381 26
+/- 388 - 391 - 392 - 3951 - 3958 - 398)
2. Producția în curs de execuție 208.417 1.779.592
27
(ct. 331 + 332 + 341 +/- 348* - 393 - 3941 - 3952)
3. Produse finite si mărfuri 831.613 1.518.741
(ct. 327 + 345 + 346 + 347 +/- 348* + 354 + 356 + 357 + 361 + 326 +/-
28
368 + 371 +/- 378 - 3945 - 3946 - 3947- 3953 - 3954 -3955 - 3956 - 3957
- 396 - 397 - din ct. 4428)
4. Avansuri (ct. 4091) 29 450
TOTAL (rd. 26 la 29) 30 1.553.185 4.051.983
II. CREANȚE
(Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an
trebuie prezentate separat pentru fiecare element)
1. Creanțe comerciale 358.835 983.920
(ct. 2675* + 2676* + 2678* + 2679* -2966* - 2968* + 4092 + 411 + 413 31
+ 418 - 491)
2. Sume de încasat de la entitățile afiliate 159
32
(ct. 451** - 495*)
3. Sume de încasat de la entitățile asociate și entitățile controlate în
comun 33
(ct. 453** - 495*)
4. Alte creanțe 2.448 392.253
(ct. 425 + 4282 + 431** + 437** + 4382 + 441** + 4424 + din ct. 4428**
34
+ 444** + 445 + 446** + 447** + 4482 + 4582 + 4662 + 461 + 473** -
496 + 5187)
5. Capital subscris și nevărsat
35
(ct. 456 - 495*)
TOTAL (rd. 31 la 35) 36 361.283 1.376.332
III. INVESTIȚII PE TERMEN SCURT
1. Acțiuni deținute la entitățile afiliate (ct. 501 - 591) 37 18.500
2. Alte investiții pe termen scurt
38
(ct. 505 + 506 + 507 + din ct. 508 - 595 - 596 - 598 + 5113 + 5114)
TOTAL (rd. 37 + 38) 39 18.500
IV. CASA ȘI CONTURI LA BĂNCI 209.929 3.146.387
40
(din ct. 508 + ct. 5112 + 512 + 531 + 532 + 541 + 542)
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL (rd. 30 + 36 + 39 + 40) 41 2.124.397 8.593.202
Nr. Sold la
A B 1 2
C. CHELTUIELI ÎN AVANS 42 173.509 347.018
(ct. 471) (rd. 43+44), din care:
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (din ct. 471*) 43 173.509 347.018
Sume de reluat într-o perioadă mai mare de un an (din ct. 471*) 44
D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE INTR-O
PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN
1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându-se separat
împrumuturile din emisiunea de obligațiuni convertibile (ct. 161 + 1681 - 45
169)
2. Sume datorate instituțiilor de credit (ct. 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 906.592 1.815.142
46
1627 + 1682 + 5191 + 5192 + 5198)
3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419) 47 9.775 9.775
4. Datorii comerciale - furnizori (ct. 401 + 404 + 408) 48 716.519 1.203.474
5. Efecte de comerț de plătit (ct. 403 + 405) 49
6. Sume datorate entităților din grup 159
50
(ct. 1661 + 1685 + 2691 + 451***)
7. Sume datorate entităților asociate si entităților controlate în comun (ct.
51
1663 + 1686 + 2692 + 2693 + 453***)
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările 1.323.711 1.293.995
sociale (ct. 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2695 + 421 + 423 + 424 + 426 +
427 + 4281 + 431***+ 436*** + 437*** + 4381 + 441*** + 4423 +
52
4428*** + 444*** + 446*** + 447*** + 4481 + 455 + 456*** + 457 +
4581 + 462 + 4661 + 473*** + 509 + 5186 + 5193 + 5194 + 5195 + 5196
+ 5197)
TOTAL (rd. 45 la 52) 53 2.956.597 4.322.545
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/DATORII CURENTE NETE 54 (1.006.779) 1.827.827
(rd. 41 + 43 - 53 - 70 - 73 - 76)
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 55 1.050.470 7.665.525
(rd. 25 + 44 + 54)
G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O
PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN
1. Împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, prezentându-se separat
împrumuturile din emisiunea de obligațiuni convertibile (ct. 161 + 1681 - 56
169)
2. Sume datorate instituțiilor de credit (ct. 1621 + 1622 + 1624 + 1625 + 2.006.000
57
1627 + 1682 + 5191 + 5192 + 5198)
3. Avansuri încasate în contul comenzilor (ct. 419) 58
4. Datorii comerciale - furnizori (ct. 401 + 404 + 408) 59
5. Efecte de comerț de plătit (ct. 403 + 405) 60
6. Sume datorate entităților din grup (ct. 1661 + 1685 + 2691 + 451***) 61
7. Sume datorate entităților asociate si entităților controlate în comun (ct.
62
1663+1686+2692+2693 + 453***)
8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale și datoriile privind asigurările
sociale (ct. 1623 + 1626 + 167 + 1687 + 2695 + 421 + 423 + 424 + 426 +
427 + 4281 + 431*** + 436*** + 437*** + 4381 + 441*** + 4423 +
63
4428*** + 444*** + 446*** + 447*** + 4481 + 455 + 456*** + 4581 +
462 + 4661 + 473*** + 509 + 5186 + 5193 + 5194 + 5195 + 5196 +
5197)
TOTAL (rd. 56 la 63) 64 2.006.000
H. PROVIZIOANE
1. Provizioane pentru beneficiile angajaților
65
(ct. 1515 + 1517)
2. Provizioane pentru impozite (ct. 1516) 66
Nr. Sold la
A B 1 2
3. Alte provizioane (ct. 1511 + 1512 + 1513 + 1514 + 1518) 67 17.500
TOTAL (rd. 65 + 66 + 67) 68 17.500
I. VENITURI ÎN AVANS (ct. 131+472) 348.088 2.789.848
1. Subvenții pentru investiții (ct. 475) (rd. 70 + 71), din care: 69
Sume de reluat într-o perioadă de până la un an (din ct. 475*) 70
2. Venituri înregistrate în avans (ct. 472)
72
- total (rd. 73 + 74), din care:
3. Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de la clienți
75
(ct. 478) (rd. 76 + 77), din care:
Fond comercial negativ (ct. 2075) 78
TOTAL (rd. 69 + 72 + 75 + 78) 79
J. CAPITAL ȘI REZERVE
I. CAPITAL
1. Capital subscris vărsat (ct. 1012) 80 581.750 1.581.750
2. Capital subscris nevărsat (ct. 1011) 81
3. Patrimoniul regiei (ct. 1015) 82
4. Patrimoniul institutelor naționale de cercetare-dezvoltare (ct. 1018) 83
5. Alte elemente de capitaluri proprii (ct. 1031) 84
TOTAL (rd. 80 + 81 + 82 + 83 + 84) 85 581.750 1.581.750
II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 86 256.000
III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) 87 2.144.179
IV. REZERVE
1. Rezerve legale (ct. 1061) 88 116.350 316.350
2. Rezerve statutare sau contractuale (ct. 1063) 89
3. Alte rezerve (ct. 1068) 90 452 109.326
TOTAL (rd. 88 la 90) 91 116.802 425.676
Acțiuni proprii (ct. 109) 92
Câștiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 141) 93
Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii ct. 149) 94
V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă) (ct. 117)
Sold C 95 351.921 351.921
Sold D 96
VI. PROFITUL SAU PIERDEREA LA SFÂRȘITUL PERIOADEI
DE RAPORTARE (ct. 121)
Sold C 97 150.885 1.933.385
Sold D 98
Repartizarea profitului (ct. 129) 99 150.885 1.050.885
CAPITALURI PROPRII - TOTAL 1.050.473 5.642.026
100
(rd. 85 + 86 + 87 + 91 - 92 + 93 - 94 +95 - 96 + 97 - 98 - 99)
Patrimoniul public (ct. 1016) 101
Patrimoniu privat (ct. 1017)2 102
CAPITALURI - TOTAL (rd. 100 + 101 + 102) 103 1.050.473 5.642.026
* Conturi de repartizat după natura elementelor respective.
** Solduri debitoare ale conturilor respective.
*** Solduri creditoare ale conturilor respective.
SC ALFA SA
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
(SITUAȚIA VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR)
Încheiat la data de 31 decembrie N
- lei -
Nr. Perioada de raportare
Denumirea indicatorului
rd. An precedent An curent
A B 1 2
1. Cifra de afaceri netă (rd. 02 + 03 -04+05+06) 01 2.275.813 3.170.624
Producția vândută (ct. 701+702+703 +704+705+ 706 + 708) 02 2.263.494 3.157.256
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03 12.319 13.368
Reduceri comerciale acordate (ct. 709) 04
Venituri din dobânzi înregistrate de entitățile radiate din Registrul 05
general și care mai au în derulare contracte de leasing (ct. 766*)
Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 06
(ct. 7411)
2. Venituri aferente costului producției în curs de execuție (ct. 315.804 1.959.408
Sold C 07
711+712) 08
Sold D
3. Venituri din producția de imobilizări necorporale si corporale (ct.
09
721 + 722 )
4. Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale (ct. 755) 10
5. Venituri din producția de investiții imobiliare (ct. 725) 11
6. Venituri din subvenții de exploatare (ct. 7412 + 7413 + 7414 +
12
7415 + 7416 + 7417 + 7419)
7. Alte venituri din exploatare (ct. 751+ 758 + 7815) 13 368.000
- din care, venituri din fondul comercial negativ (ct. 7815) 14
- din care, venituri din subvenții pentru investiții (ct. 7584) 15
VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL (rd. 01 + 07 - 08 + 09 + 2.591.617 5.498.032
16
10 + 11 + 12 + 13)
8.a) Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile (ct. 17 1.160.921 1.122.563
601+602)
Alte cheltuieli materiale (ct. 603+604+606+608) 18 12.272 4.974
b) Alte cheltuieli externe (cu energie și apă)(ct. 605) 19 154.860 114.208
c) Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 20 8.917 10.086
Reduceri comerciale primite (ct. 609) 21
9. Cheltuieli cu personalul (rd. 23 + 24), din care: 22 735.479 887.665
a) Salarii și indemnizații (ct. 641 + 642 + 643 + 644) 23 526.877 599.225
b) Cheltuieli cu asigurările și protecția socială (ct. 645+646) 24 208.602 288.440
10. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale și 25 104.116 271.650
necorporale (rd. 26 - 27)
a.1) Cheltuieli (ct. 6811 +6813 +6817) 26 104.116 271.650
a.2) Venituri (ct. 7813) 27
10. b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 29 - 30) 28 100.000
b.1) Cheltuieli (ct. 654 + 6814) 29 100.000
b.2) Venituri (ct. 754 + 7814) 30
11. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 32 la 38) 31 114.381 432.713
11.1. Cheltuieli privind prestațiile externe (ct. 611 + 612 + 613 + 104.907 134.373
32
614 + 615 + 621 + 622 + 623 + 624 + 625 + 626 + 627 + 628)
11.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate; 9.474 30.340
cheltuieli reprezentând transferuri și contribuții datorate în baza unor 33
acte normative speciale (ct. 635 + 6586*)
11.3. Cheltuieli cu protecția mediului înconjurător (ct. 652) 34 268.000
Nr. Perioada de raportare

Denumirea indicatorului
rd. An precedent An curent
A B 1 2
11.4 Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale (ct. 655) 35
11.5. Cheltuieli privind calamitățile si alte evenimente similare (ct.
36
6587)
11.6. Alte cheltuieli (ct. 651 + 6581+ 6582 + 6583 + 6588) 37
Cheltuieli cu dobânzile de refinanțare înregistrate de entitățile 38
radiate din Registrul general și care mai au în derulare contracte de
leasing (ct. 666*)
Ajustări privind provizioanele (rd. 40-41) 39 17.500
- Cheltuieli (ct. 6812) 40 17.500
- Venituri (ct. 7812) 41
CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL (rd. 17 la 20 - 21 + 22 2.290.946 2.961.359
42
+ 25 + 28 + 31 + 39)
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:
- Profit (rd. 16 - 42) 43 300.671 2.536.673
- Pierdere (rd. 42 - 16) 44
12. Venituri din interese de participare 45 100.000
(ct. 7611 + 7612 + 7613)
- din care, veniturile obținute de la entitățile afiliate 46
13. Venituri din dobânzi (ct. 766*) 47 349 110.000
- din care, veniturile obținute de la entitățile afiliate 48
14. Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda datorată (ct. 20.690
49
7418)
15. Alte venituri financiare (ct. 7615 + 762 + 764 + 765 + 767 + 2.381 20.000
50
768)
- din care, venituri din alte imobilizări financiare (ct. 7615) 51
VENITURI FINANCIARE - TOTAL (rd. 45 + 47 + 49 + 50) 52 2.730 250.690
16. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare și investițiile 53
financiare deținute ca active circulante (rd. 54 - 55)
Cheltuieli (ct. 686) 54
Venituri (ct. 786) 55
17. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666*) 56 46.405 130.000
- din care, cheltuieli în relația cu entitățile afiliate 57
Alte cheltuieli financiare (ct. 663+664+665+667+668) 58 11.963 40.345
CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL (rd. 53 + 56 + 58) 59 58.368 170.345
PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIAR (Ă):
- Profit (rd. 52 - 59) 60 80.345
- Pierdere (rd. 59 - 52) 61 55.638
VENITURI TOTALE (rd. 16 + 52) 62 2.594.347 5.748.722
CHELTUIELI TOTALE (rd. 42 + 59) 63 2.349.314 3.131.704
18. PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă):
- Profit (rd.62 - 63) 64 245.033 2.617.018
- Pierdere (rd. 63 - 62) 65
19. IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691) 66 94.148 683.633
20. Alte impozite neprezentate în elementele de mai sus (ct. 698) 67
21. PROFITUL SAU PIERDEREA NET(Ă) A PERIOADEI DE
RAPORTARE:
- Profit (rd. 64 - 66 - 67) 68 150.885 1.933.385
- Pierdere (rd. 65 + 66 + 67); (rd. 66 + 67 - 64) 69
* Conturi de repartizat după natura elementelor respective.
ANEXA 2
PLANUL DE CONTURI
conform OMFP 1802/2014, actualizat
Clasa 1 – Conturi de capitaluri, provizioane, împrumuturi și datorii 1491. Pierderi rezultate din vânzarea instrumentelor de
asimilate capitaluri proprii
10. Capital și rezerve 1495. Pierderi rezultate din reorganizări, care sunt determinate
101. Capital de anularea titlurilor deținute
1011. Capital subscris nevărsat 1498. Alte pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii
1012. Capital subscris vărsat 15. Provizioane
1015. Patrimoniul regiei 151. Provizioane
1016. Patrimoniul public 1511. Provizioane pentru litigii
1017. Patrimoniul privat 1512. Provizioane pentru garanții acordate clienților
1018. Patrimoniul institutelor naționale de cercetare- 1513. Provizioane pentru dezafectare imobilizări corporale și
dezvoltare alte acțiuni similare legate de acestea
103. Alte elemente de capitaluri proprii 1514. Provizioane pentru restructurare
1031. Beneficii acordate angajaților sub forma instrumentelor de 1515. Provizioane pentru pensii și obligații similare
capitaluri proprii 1516. Provizioane pentru impozite
1033. Diferențe de curs valutar în relație cu investiția netă într-o 1517. Provizioane pentru terminarea contractului de muncă
entitate străină 1518. Alte provizioane
1038. Diferențe din modificarea valorii juste a activelor 16. Împrumuturi și datorii asimilate
financiare disponibile în vederea vânzării și alte elemente de 161. Împrumuturi din emisiuni de obligațiuni
capitaluri proprii 1614. Împrumuturi externe din emisiuni de obligațiuni garantate
104. Prime de capital de stat
1041. Prime de emisiune 1615. Împrumuturi externe din emisiuni de obligațiuni garantate
1042. Prime de fuziune/divizare de bănci
1043. Prime de aport 1617. Împrumuturi interne din emisiuni de obligațiuni garantate
1044. Prime de conversie a obligațiunilor în acțiuni de stat
105. Rezerve din reevaluare 1618. Alte împrumuturi din emisiuni de obligațiuni
106. Rezerve 162. Credite bancare pe termen lung
1061. Rezerve legale 1621. Credite bancare pe termen lung
1063. Rezerve statutare sau contractuale 1622. Credite bancare pe termen lung nerambursate la
1068. Alte rezerve scadență
107. Diferențe de curs valutar din conversie 1623. Credite externe guvernamentale
108. Interese care nu controlează 1624. Credite bancare externe garantate de stat
1081. Interese care nu controlează – rezultatul exercițiului 1625. Credite bancare externe garantate de bănci
financiar 1626. Credite de la trezoreria statului
1082. Interese care nu controlează – alte capitaluri proprii 1627. Credite bancare interne garantate de stat
109. Acțiuni proprii 166. Datorii care privesc imobilizările financiare
1091. Acțiuni proprii deținute pe termen scurt 1661. Datorii față de entitățile afiliate
1092. Acțiuni proprii deținute pe termen lung 1663. Datorii față de entitățile asociate și entitățile controlate în
1095. Acțiuni proprii reprezentând titluri deținute de societatea comun
absorbită la societatea absorbantă 167. Alte împrumuturi și datorii asimilate
11. Rezultatul reportat 168. Dobânzi aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate
117. Rezultatul reportat 1681. Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de
1171. Rezultatul reportat reprezentând profitul nerepartizat sau obligațiuni
pierderea neacoperită 1682. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung
1172. Rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima 1685. Dobânzi aferente datoriilor față de entitățile afiliate
dată a IAS, mai puțin IAS 29 1686. Dobânzi aferente datoriilor față de entitățile asociate și
1173. Rezultatul reportat provenit din modificările politicilor entitățile controlate în comun
contabile 1687. Dobânzi aferente altor împrumuturi și datorii asimilate
1174. Rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor 169. Prime privind rambursarea obligațiunilor și a altor datorii
contabile 1691. Prime privind rambursarea obligațiunilor
1175. Rezultatul reportat reprezentând surplusul realizat din 1692. Prime privind rambursarea altor datorii
rezerve din reevaluare
1176. Rezultatul reportat provenit din trecerea la aplicarea Clasa 2 – Conturi de imobilizări
reglementărilor contabile conforme cu directivele europene 20. Imobilizări necorporale
12. Rezultatul exercițiului financiar 201. Cheltuieli de constituire
121. Profit sau pierdere 203. Cheltuieli de dezvoltare
129. Repartizarea profitului 205. Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și
14. Câștiguri sau pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, active similare
vânzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de 206. Active necorporale de explorare și evaluare a resurselor
capitaluri proprii minerale
141. Câștiguri legate de vânzarea sau anularea instrumentelor 207. Fond comercial
de capitaluri proprii 2071. Fond comercial pozitiv
1411. Câștiguri legate de vânzarea instrumentelor de capitaluri 2075. Fond comercial negativ
proprii 208. Alte imobilizări necorporale
1412. Câștiguri legate de anularea instrumentelor de capitaluri 21. Imobilizări corporale
proprii 211. Terenuri și amenajări de terenuri
149. Pierderi legate de emiterea, răscumpărarea, vânzarea, 2111. Terenuri
cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri 2112. Amenajări de terenuri
proprii 212. Construcții
213. Instalații tehnice și mijloace de transport
2131. Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de 2906. Ajustări pentru deprecierea activelor necorporale de
lucru) explorare și evaluare a resurselor minerale
2132. Aparate și instalații de măsurare, control și reglare 2908. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări necorporale
2133. Mijloace de transport 291. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale
214. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a 2911. Ajustări pentru deprecierea terenurilor și amenajărilor de
valorilor umane și materiale și alte active corporale terenuri
215. Investiții imobiliare 2912. Ajustări pentru deprecierea construcțiilor
216. Active corporale de explorare și evaluare a resurselor 2913. Ajustări pentru deprecierea instalațiilor și mijloacelor de
minerale transport
217. Active biologice productive 2914. Ajustări pentru deprecierea altor imobilizări corporale
22. Imobilizări corporale în curs de aprovizionare 2915. Ajustări pentru deprecierea investițiilor imobiliare
223. Instalații tehnice și mijloace de transport în curs de 2916. Ajustări pentru deprecierea activelor corporale de
aprovizionare explorare și evaluare a resurselor minerale
224. Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a 2917. Ajustări pentru deprecierea activelor biologice productive
valorilor umane și materiale și alte active corporale în curs de 293. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor în curs de
aprovizionare execuție
227. Active biologice productive în curs de aprovizionare 2931. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale în curs
23. Imobilizări în curs de execuție
231. Imobilizări corporale în curs de execuție 2935. Ajustări pentru deprecierea investițiilor imobiliare în curs
235. Investiții imobiliare în curs de execuție de execuție
26. Imobilizări financiare 296. Ajustări pentru pierderea de valoare a imobilizărilor
261. Acțiuni deținute la entitățile afiliate financiare
262. Acțiuni deținute la entități asociate 2961. Ajustări pentru pierderea de valoare a acțiunilor deținute
263. Acțiuni deținute la entități controlate în comun la entitățile afiliate
264. Titluri puse în echivalență [14] 2962. Ajustări pentru pierderea de valoare a acțiunilor deținute
265. Alte titluri imobilizate la entități asociate și entități controlate în comun
266. Certificate verzi amânate 2963. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri
267. Creanțe imobilizate imobilizate
2671. Sume de încasat de la entitățile afiliate 2964. Ajustări pentru pierderea de valoare a sumelor de încasat
2672. Dobânda aferentă sumelor de încasat de la entitățile de la entitățile afiliate
afiliate 2965. Ajustări pentru pierderea de valoare a creanțelor față de
2673. Creanțe fată de entitățile asociate și entitățile controlate entitățile asociate și entitățile controlate în comun
în comun 2966. Ajustări pentru pierderea de valoare a împrumuturilor
2674. Dobânda aferentă creanțelor față de entitățile asociate și acordate pe termen lung
entitățile controlate în comun 2968. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor creanțe
2675. Împrumuturi acordate pe termen lung imobilizate
2676. Dobânda aferentă împrumuturilor acordate pe termen
lung Clasa 3 – Conturi de stocuri și producție în curs de execuție
2677. Obligațiuni achiziționate cu ocazia emisiunilor efectuate 30. Stocuri de materii prime și materiale
de terți 301. Materii prime
2678. Alte creanțe imobilizate 302. Materiale consumabile
2679. Dobânzi aferente altor creanțe imobilizate 3021. Materiale auxiliare
269. Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare 3022. Combustibili
2691. Vărsăminte de efectuat privind acțiunile deținute la 3023. Materiale pentru ambalat
entitățile afiliate 3024. Piese de schimb
2692. Vărsăminte de efectuat privind acțiunile deținute la entități 3025. Semințe și materiale de plantat
asociate 3026. Furaje
2693. Vărsăminte de efectuat privind acțiunile deținute la entități 3028. Alte materiale consumabile
controlate în comun 303. Materiale de natura obiectelor de inventar
2695. Vărsăminte de efectuat pentru alte imobilizări financiare 308. Diferențe de preț la materii prime și materiale
28. Amortizări privind imobilizările 32. Stocuri în curs de aprovizionare
280. Amortizări privind imobilizările necorporale 321. Materii prime în curs de aprovizionare
2801. Amortizarea cheltuielilor de constituire 322. Materiale consumabile în curs de aprovizionare
2803. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare 323. Materiale de natura obiectelor de inventar în curs de
2805. Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licențelor, mărcilor aprovizionare
comerciale, drepturilor și activelor similare 326. Active biologice de natura stocurilor în curs de aprovizionare
2806. Amortizarea activelor necorporale de explorare și 327. Mărfuri în curs de aprovizionare
evaluare a resurselor minerale 328. Ambalaje în curs de aprovizionare
2807. Amortizarea fondului comercial 33. Producție în curs de execuție
2808. Amortizarea altor imobilizări necorporale 331. Produse în curs de execuție
281. Amortizări privind imobilizările corporale 332. Servicii în curs de execuție
2811. Amortizarea amenajărilor de terenuri 34. Produse
2812. Amortizarea construcțiilor 341. Semifabricate
2813. Amortizarea instalațiilor și mijloacelor de transport 345. Produse finite
2814. Amortizarea altor imobilizări corporale 346. Produse reziduale
2815. Amortizarea investițiilor imobiliare 347. Produse agricole
2816. Amortizarea activelor corporale de explorare și evaluare a 348. Diferențe de preț la produse
resurselor minerale 35. Stocuri aflate la terți
2817. Amortizarea activelor biologice productive 351. Materii și materiale aflate la terți
29. Ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare a 354. Produse aflate la terți
imobilizărilor 356. Active biologice de natura stocurilor aflate la terți
290. Ajustări pentru deprecierea imobilizărilor necorporale 357. Mărfuri aflate la terți
2903. Ajustări pentru deprecierea cheltuielilor de dezvoltare 358. Ambalaje aflate la terți
2905. Ajustări pentru deprecierea concesiunilor, brevetelor, 36. Active biologice de natura stocurilor
licențelor, mărcilor comerciale, drepturilor și activelor similare 361. Active biologice de natura stocurilor
368. Diferențe de preț la active biologice de natura stocurilor 4314. Contribuția angajaților pentru asigurările sociale de
37. Mărfuri sănătate
371. Mărfuri 4315. Contribuția de asigurări sociale
378. Diferențe de preț la mărfuri 4316. Contribuția de asigurări sociale de sănătate
38. Ambalaje 4318. Alte contribuții pentru asigurările sociale de sănătate
381. Ambalaje 436. Contribuția asiguratorie pentru muncă
388. Diferențe de preț la ambalaje 437. Ajutor de șomaj
39. Ajustări pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de 4371. Contribuția unității la fondul de șomaj
execuție 4372. Contribuția personalului la fondul de șomaj
391. Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 438. Alte datorii și creanțe sociale
392. Ajustări pentru deprecierea materialelor 4381. Alte datorii sociale
3921. Ajustări pentru deprecierea materialelor consumabile 4382. Alte creanțe sociale
3922. Ajustări pentru deprecierea materialelor de natura 44. Bugetul statului, fonduri speciale și conturi asimilate
obiectelor de inventar 441. Impozitul pe profit/venit
393. Ajustări pentru deprecierea producției în curs de execuție 4411. Impozitul pe profit
394. Ajustări pentru deprecierea produselor 4418. Impozitul pe venit
3941. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor 442. Taxa pe valoarea adăugată
3945. Ajustări pentru deprecierea produselor finite 4423. TVA de plată
3946. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale 4424. TVA de recuperat
3947. Ajustări pentru deprecierea produselor agricole 4426. TVA deductibilă
395. Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terți 4427. TVA colectată
3951. Ajustări pentru deprecierea materiilor și materialelor aflate 4428. TVA neexigibilă
la terți 444. Impozitul pe venituri de natura salariilor
3952. Ajustări pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terți 445. Subvenții
3953. Ajustări pentru deprecierea produselor finite aflate la terți 4451. Subvenții guvernamentale
3954. Ajustări pentru deprecierea produselor reziduale aflate la 4452. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții
terți 4458. Alte sume primite cu caracter de subvenții
3955. Ajustări pentru deprecierea produselor agricole aflate la 446. Alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
terți 447. Fonduri speciale – taxe și vărsăminte asimilate
3956. Ajustări pentru deprecierea activelor biologice de natura 448. Alte datorii și creanțe cu bugetul statului
stocurilor aflate la terți 4481. Alte datorii față de bugetul statului
3957. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor aflate la terți 4482. Alte creanțe privind bugetul statului
3958. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor aflate la terți 45. Grup și acționari/asociați
396. Ajustări pentru deprecierea activelor biologice de natura 451. Decontări între entitățile afiliate
stocurilor 4511. Decontări între entitățile afiliate
397. Ajustări pentru deprecierea mărfurilor 4518. Dobânzi aferente decontărilor între entitățile afiliate
398. Ajustări pentru deprecierea ambalajelor 453. Decontări cu entitățile asociate și entitățile controlate în
comun
Clasa 4 – Conturi de terți 4531. Decontări cu entitățile asociate și entitățile controlate
40. Furnizori și conturi asimilate 4538. Dobânzi aferente decontărilor cu entitățile asociate și
401. Furnizori entitățile controlate în comun
403. Efecte de plătit 455. Sume datorate acționarilor/asociaților
404. Furnizori de imobilizări 4551. Acționari/Asociați – conturi curente
405. Efecte de plătit pentru imobilizări 4558. Acționari/Asociați – dobânzi la conturi curente
408. Furnizori – facturi nesosite 456. Decontări cu acționarii/asociații privind capitalul
409. Furnizori – debitori 457. Dividende de plată
4091. Furnizori – debitori pentru cumpărări de bunuri de natura 458. Decontări din operațiuni în participație
stocurilor 4581. Decontări din operațiuni în participație – pasiv
4092. Furnizori – debitori pentru prestări de servicii 4582. Decontări din operațiuni în participație – activ
4093. Avansuri acordate pentru imobilizări corporale 46. Debitori și creditori diverși
4094. Avansuri acordate pentru imobilizări necorporale 461. Debitori diverși
41. Clienți și conturi asimilate 462. Creditori diverși
411. Clienți 463 Creanțe reprezentând dividende repartizate în cursul
4111. Clienți exercițiului financiar
4118. Clienți incerți sau în litigiu 47. Conturi de subvenții, regularizare și asimilate
413. Efecte de primit de la clienți 471. Cheltuieli înregistrate în avans
418. Clienți – facturi de întocmit 472. Venituri înregistrate în avans
419. Clienți – creditori 473. Decontări din operațiuni în curs de clarificare
42. Personal și conturi asimilate 475. Subvenții pentru investiții
421. Personal – salarii datorate 4751. Subvenții guvernamentale pentru investiții
423. Personal – ajutoare materiale datorate 4752. Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenții
424. Prime reprezentând participarea personalului la profit pentru investiții
425. Avansuri acordate personalului 4753. Donații pentru investiții
426. Drepturi de personal neridicate 4754. Plusuri de inventar de natura imobilizărilor
427. Rețineri din salarii datorate terților 4758. Alte sume primite cu caracter de subvenții pentru investiții
428. Alte datorii și creanțe în legătură cu personalul 478. Venituri în avans aferente activelor primite prin transfer de
4281. Alte datorii în legătură cu personalul la clienți
4282. Alte creanțe în legătură cu personalul 48. Decontări în cadrul unității
43. Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate 481. Decontări între unitate și subunități
431. Asigurări sociale 482. Decontări între subunități
4311. Contribuția unității la asigurările sociale 49. Ajustări pentru deprecierea creanțelor
4312. Contribuția personalului la asigurările sociale 491. Ajustări pentru deprecierea creanțelor – clienți
4313. Contribuția angajatorului pentru asigurările sociale de 495. Ajustări pentru deprecierea creanțelor – decontări în cadrul
sănătate grupului și cu acționarii/asociații
496. Ajustări pentru deprecierea creanțelor – debitori diverși
Clasa 5 – Conturi de trezorerie 607. Cheltuieli privind mărfurile

50. Investiții pe termen scurt 608. Cheltuieli privind ambalajele
501. Acțiuni deținute la entitățile afiliate 609. Reduceri comerciale primite
505. Obligațiuni emise și răscumpărate 61. Cheltuieli cu serviciile executate de terți
506. Obligațiuni 611. Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile
507. Certificate verzi primite 612. Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile
508. Alte investiții pe termen scurt și creanțe asimilate 613. Cheltuieli cu primele de asigurare
5081. Alte titluri de plasament 614. Cheltuieli cu studiile și cercetările
5088. Dobânzi la obligațiuni și titluri de plasament 615. Cheltuieli cu pregătirea personalului
509. Vărsăminte de efectuat pentru investițiile pe termen scurt 62. Cheltuieli cu alte servicii executate de terți
5091. Vărsăminte de efectuat pentru acțiunile deținute la 621. Cheltuieli cu colaboratorii
entitățile afiliate 622. Cheltuieli privind comisioanele și onorariile
5092. Vărsăminte de efectuat pentru alte investiții pe termen 623. Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate
scurt 624. Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal
51. Conturi la bănci 625. Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări
511. Valori de încasat 626. Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații
5112. Cecuri de încasat 627. Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate
5113. Efecte de încasat 628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți
5114. Efecte remise spre scontare 63. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
512. Conturi curente la bănci 635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
5121. Conturi la bănci în lei 64. Cheltuieli cu personalul
5124. Conturi la bănci în valută 641. Cheltuieli cu salariile personalului
5125. Sume în curs de decontare 642. Cheltuieli cu avantajele în natură și tichetele acordate
518. Dobânzi salariaților
5186. Dobânzi de plătit 6421. Cheltuieli cu avantajele în natură acordate salariaților
5187. Dobânzi de încasat 6422. Cheltuieli cu tichetele acordate salariaților
519. Credite bancare pe termen scurt 643. Cheltuieli cu remunerarea în instrumente de capitaluri proprii
5191. Credite bancare pe termen scurt 644. Cheltuieli cu primele reprezentând participarea personalului
5192. Credite bancare pe termen scurt nerambursate la la profit
scadență 645. Cheltuieli privind asigurările și protecția socială
5193. Credite externe guvernamentale 6451. Cheltuieli privind contribuția unității la asigurările sociale
5194. Credite externe garantate de stat 6452. Cheltuieli privind contribuția unității pentru ajutorul de
5195. Credite externe garantate de bănci șomaj
5196. Credite de la Trezoreria Statului 6453. Cheltuieli privind contribuția angajatorului pentru
5197. Credite interne garantate de stat asigurările sociale de sănătate
5198. Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt 6455. Cheltuieli privind contribuția unității la asigurările de viață
53. Casa 6456. Cheltuieli privind contribuția unității la fondurile de pensii
531. Casa facultative
5311. Casa în lei 6457. Cheltuieli privind contribuția unității la primele de
5314. Casa în valută asigurare voluntară de sănătate
532. Alte valori 6458. Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială
5321. Timbre fiscale și poștale 646. Cheltuieli privind contribuția asiguratorie pentru muncă
5322. Bilete de tratament și odihnă 65. Alte cheltuieli de exploatare
5323. Tichete și bilete de călătorie 652. Cheltuieli cu protecția mediului înconjurător
5328. Alte valori 654. Pierderi din creanțe și debitori diverși
54. Acreditive 655. Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor corporale
541. Acreditive 658. Alte cheltuieli de exploatare
5411. Acreditive în lei 6581. Despăgubiri, amenzi și penalități
5414. Acreditive în valută 6582. Donații acordate
542. Avansuri de trezorerie 6583. Cheltuieli privind activele cedate și alte operațiuni de
58. Viramente interne capital
581. Viramente interne 6586. Cheltuieli reprezentând transferuri și contribuții datorate
59. Ajustări pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie în baza unor acte normative speciale
591. Ajustări pentru pierderea de valoare a acțiunilor deținute la 6587. Cheltuieli privind calamitățile și alte evenimente similare
entitățile afiliate 6588. Alte cheltuieli de exploatare
595. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligațiunilor emise și 66. Cheltuieli financiare
răscumpărate 663. Pierderi din creanțe legate de participații
596. Ajustări pentru pierderea de valoare a obligațiunilor 664. Cheltuieli privind investițiile financiare cedate
598. Ajustări pentru pierderea de valoare a altor investiții pe 6641. Cheltuieli privind imobilizările financiare cedate
termen scurt și creanțe asimilate 6642. Pierderi din investițiile pe termen scurt cedate
Clasa 6 – Conturi de cheltuieli 665. Cheltuieli din diferențe de curs valutar
60. Cheltuieli privind stocurile 6651. Diferențe nefavorabile de curs valutar legate de
601. Cheltuieli cu materiile prime elementele monetare exprimate în valută
602. Cheltuieli cu materialele consumabile 6652. Diferențe nefavorabile de curs valutar din evaluarea
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare elementelor monetare care fac parte din investiția netă într-o
6022. Cheltuieli privind combustibilii entitate străină
6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat 666. Cheltuieli privind dobânzile
6024. Cheltuieli privind piesele de schimb 667. Cheltuieli privind sconturile acordate
6025. Cheltuieli privind semințele și materialele de plantat 668. Alte cheltuieli financiare
6026. Cheltuieli privind furajele 68. Cheltuieli cu amortizările, provizioanele și ajustările pentru
6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile depreciere sau pierdere de valoare
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar 681. Cheltuieli de exploatare privind amortizările, provizioanele și
604. Cheltuieli privind materialele nestocate ajustările pentru depreciere
605. Cheltuieli privind energia și apa 6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor
606. Cheltuieli privind activele biologice de natura stocurilor 6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele
6813. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru 7613. Venituri din acțiuni deținute la entități controlate în comun
deprecierea imobilizărilor 7615. Venituri din alte imobilizări financiare
6814. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru 762. Venituri din investiții financiare pe termen scurt
deprecierea activelor circulante 764. Venituri din investiții financiare cedate
6817. Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru 7641. Venituri din imobilizări financiare cedate
deprecierea fondului comercial 7642. Câștiguri din investiții pe termen scurt cedate
686. Cheltuieli financiare privind amortizările, provizioanele și 765. Venituri din diferențe de curs valutar
ajustările pentru pierdere de valoare 7651. Diferențe favorabile de curs valutar legate de elementele
6861. Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor monetare exprimate în valută
6863. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de 7652. Diferențe favorabile de curs valutar din evaluarea
valoare a imobilizărilor financiare elementelor monetare care fac parte din investiția netă într-o
6864. Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de entitate străină
valoare a activelor circulante 766. Venituri din dobânzi
6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de 767. Venituri din sconturi obținute
rambursare a obligațiunilor și a altor datorii 768. Alte venituri financiare
69. Cheltuieli cu impozitul pe profit și alte impozite 78. Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere
691. Cheltuieli cu impozitul pe profit de valoare
698. Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu 781. Venituri din provizioane și ajustări pentru depreciere privind
apar în elementele de mai sus activitatea de exploatare
Clasa 7 – Conturi de venituri 7812. Venituri din provizioane
70. Cifra de afaceri netă 7813. Venituri din ajustări pentru deprecierea imobilizărilor
701. Venituri din vânzarea produselor finite, produselor agricole și 7814. Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor
a activelor biologice de natura stocurilor circulante
7015. Venituri din vânzarea produselor finite 7815. Venituri din fondul comercial negativ
7017. Venituri din vânzarea produselor agricole 786. Venituri financiare din ajustări pentru pierdere de valoare
7018. Venituri din vânzarea activelor biologice de natura 7863. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de
stocurilor valoare a imobilizărilor financiare
702. Venituri din vânzarea semifabricatelor 7864. Venituri financiare din ajustări pentru pierderea de
703. Venituri din vânzarea produselor reziduale valoare a activelor circulante
704. Venituri din servicii prestate Clasa 8 – Conturi speciale
705. Venituri din studii și cercetări 80. Conturi în afara bilanțului
706. Venituri din redevențe, locații de gestiune și chirii 801. Angajamente acordate
707. Venituri din vânzarea mărfurilor 8011. Giruri și garanții acordate
708. Venituri din activități diverse 8018. Alte angajamente acordate
709. Reduceri comerciale acordate 802. Angajamente primite
71. Venituri aferente costului producției în curs de execuție 8021. Giruri și garanții primite
711. Venituri aferente costurilor stocurilor de produse 8028. Alte angajamente primite
712. Venituri aferente costurilor serviciilor în curs de execuție 803. Alte conturi în afara bilanțului
72. Venituri din producția de imobilizări 8031. Imobilizări corporale luate cu chirie
721. Venituri din producția de imobilizări necorporale 8032. Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare
722. Venituri din producția de imobilizări corporale 8033. Valori materiale primite în păstrare sau custodie
725. Venituri din producția de investiții imobiliare 8034. Debitori scoși din activ, urmăriți în continuare
74. Venituri din subvenții de exploatare 8035. Stocuri de natura obiectelor de inventar date în folosință
741. Venituri din subvenții de exploatare 8036. Redevențe, locații de gestiune, chirii și alte datorii
7411. Venituri din subvenții de exploatare aferente cifrei de asimilate
afaceri 8037. Efecte scontate neajunse la scadență
7412. Venituri din subvenții de exploatare pentru materii prime 8038. Bunuri primite în administrare, concesiune și cu chirie
și materiale 8039. Alte valori în afara bilanțului
7413. Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli 805. Dobânzi aferente contractelor de leasing și altor contracte
externe asimilate, neajunse la scadență
7414. Venituri din subvenții de exploatare pentru plata 8051. Dobânzi de plătit
personalului 8052. Dobânzi de încasat
7415. Venituri din subvenții de exploatare pentru asigurări și 806. Certificate de emisii de gaze cu efect de seră
protecție socială 807. Active contingente
7416. Venituri din subvenții de exploatare pentru alte cheltuieli 808. Datorii contingente
de exploatare 809. Creanțe preluate prin cesionare
7417. Venituri din subvenții de exploatare în caz de calamități și 89. Bilanț
alte evenimente similare 891. Bilanț de deschidere
7418. Venituri din subvenții de exploatare pentru dobânda 892. Bilanț de închidere
datorată Clasa 9 – Conturi de gestiune
7419. Venituri din subvenții de exploatare aferente altor venituri 90. Decontări interne
75. Alte venituri din exploatare 901. Decontări interne privind cheltuielile
754. Venituri din creanțe reactivate și debitori diverși 902. Decontări interne privind producția obținută
755. Venituri din reevaluarea imobilizărilor corporale 903. Decontări interne privind diferențele de preț
758. Alte venituri din exploatare 92. Conturi de calculație
7581. Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități 921. Cheltuielile activității de bază
7582. Venituri din donații primite 922. Cheltuielile activităților auxiliare
7583. Venituri din vânzarea activelor și alte operațiuni de capital 923. Cheltuieli indirecte de producție
7584. Venituri din subvenții pentru investiții 924. Cheltuieli generale de administrație
7588. Alte venituri din exploatare 925. Cheltuieli de desfacere
76. Venituri financiare 93. Costul producției
761. Venituri din imobilizări financiare 931. Costul producției obținute
7611. Venituri din acțiuni deținute la entitățile afiliate 933. Costul producției în curs de execuție
7612. Venituri din acțiuni deținute la entități asociate

Suport Curs Ic 2019 2020 Stud Cig

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Ic 2019 2020 Stud Cig

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs Ic 2019 2020 Stud Cig

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

SUPORT DE CURS ȘI CONCEPTE ÎN ACȚIUNE

Recomandări pentru studenți:

 Ministerul Finanțelor Publice, OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile

Examen scris 70%

Standard minim de performanță:

Capitolul 1. NATURA ȘI SCOPUL CONTABILITĂȚII

1.1 Informația în contabilitate

1.2 Profesia contabilă în România

1.3 Reglementările contabile din România

1.4 Cadrul raportării financiare. Cadrul conceptual IASB

1.4.1 Informațiile contabile și nevoile utilizatorilor

1.4.2 Calitatea informațiilor contabile

1.4.3 Situațiile financiare

Identificăm componentele de bază are situațiilor financiare prin:

1.5 Structuri ale situațiilor financiare

1.6 Principii contabile

Principiul continuității activității

Principiul permanenței metodelor

Principiul independenței exercițiului

Principiul evaluării separate a elementelor de activ și de capitaluri

Principiul prevalenței economicului asupra juridicului

Principiul pragului de semnificație

Capitolul 2. RAPORTAREA INFORMAȚIILOR PRIVIND POZIȚIA

2.1 Entitatea economică

În funcție de încadrarea entității economice într-una din categoriile prevăzute în reglementările

Valori CAPITAL Valori

Imobilizări necorporale 5.000 Capital subscris 200.000

Imobilizări corporale 252.000 Rezerve 32.000

Imobilizări financiare 2.000 Rezultatul exercițiului 10.000

Total active imobilizate 259.000 Repartizarea profitului (10.000)

Stocuri 47.000 Total capitaluri proprii 232.000

Creanțe 20.800 Provizioane 5.400

Investiții pe termen scurt 6.200 Datorii pe termen lung 34.600

Casa și conturi la bănci 50.500 Datorii pe termen scurt 111.500

Total active circulante 124.500 Total datorii certe 146.100

Cheltuieli în avans 0 Venituri în avans 0

TOTAL CAPITALURI PROPRII

Formatul vertical, sub formă de listă este fundamentat pe baza relației:

Active - Datorii = Capitaluri proprii

A. ACTIVELE IMOBILIZATE reprezintă bunurile și valorile cu o durată de folosință îndelungată

Activele imobilizate cuprind trei grupe:

Amortizarea brevetelor (6) Alte imobilizări necorporale

2. Să se determine valoarea activelor imobilizate corporale și necorporale, pornind de la următoarele

Amortizarea echipamentelor 1.000

Active imobilizate necorporale =

Active imobilizate corporale =

Autotorism utilizat de către manager

B. ACTIVELE CIRCULANTE reprezintă bunurile și valorile care se dețin pe o perioadă scurtă în

1. Materiile prime și materialele consumabile includ: materiile prime, materialele consumabile,

protecție, echipamentul de lucru, îmbrăcămintea specială, mecanismele, dispozitivele, verificatoarele,

Avansuri acordate furnizorilor de servicii 30.000

Disponibil în cont la bancă 175.000 III. Investiții pe termen scurt

C. CHELTUIELILE ÎN AVANS reprezintă valorile ce asigură alocarea pentru fiecare exercițiu

CAPITALURI PROPRII ȘI DATORII

1. Împrumuturile și datoriile asimilate reprezintă datoriile financiare ale entității privind:

Contribuția la asigurările sociale

Numerar păstrat în casierie [1]. Active imobilizări necorporale

2.3 CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE