ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA CONTABILITATE
DEPARTAMENTUL „CONTABILITATE, AUDIT ŞI ANALIZĂ ECONOMICĂ”

Anastasia TCACENCO

CONTABILITATEA VENITURILOR ȘI
CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA
OPERAȚIONALĂ
(în baza materialelor Î.S. ”CREPOR”)

TEZĂ DE LICENŢĂ

Specialitatea 361.1 Contabilitate

Autor:
ADMIS la susţinere: studenta gr. CON 152,
Şef departament: învățământ cu frecvenţă,
dr., conf.univ. Liliana LAZARI Anastasia TCACENCO
________________________ ______________________
”___”______________2018 (semnătura)

Conducător ştiinţific:
lector universitar Olga BORDEIANU
_____________________
(semnătura)

CHIȘINĂU, 2018
 CUPRINS

Declaraţia pe propria răspundere………………………………………………...…….….....3

Lista abrevierilor ……………………………………………...........……….......…........….....4
Lista tabelelor și figurilor ……............................................…………….........…..........…......5
INTRODUCERE……………………………………....………………......………..............6
Capitolul I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA
VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR........................................................................11
1.1. Trecerea în revista actelor normative care reglementează contabilitatea veniturilor și
cheltuielilor......................................................................................................................11
1.2. Definirea, clasificarea și componența veniturilor și cheltuielilor....................................14
1.3. Recunoașterea și evaluarea veniturilor și cheltuielilor....................................................23

Capitolul II. CONTABILITATEA VENITURILOR DIN ACTIVITATEA

OPERAȚIONALĂ.............................................................................................................. 29
2.1. Contabilitatea veniturilor din vînzări..............................................................................29
2.2. Contabilitatea altor venituri din activitatea operațională ...............................................37
Capitolul III. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA
OPERAȚIONALĂ. MODUL DE PREZENTARE A VENITURILOR ȘI
CHELTUIELILOR ÎN SITUAȚIILE FINANCIARE...............................................42
3.1. Contabilitatea costurilor din vînzări și a cheltuielilor de distribuire...............................42
3.2. Contabilitatea cheltuielilor administrative și a altor cheltuieli din activitatea
operaţională.....................................................................................................................52
3.3. Modul de dezvăluire a informației privind veniturile și cheltuielile în
situațiile financiare...........................................................................................................61

CONCLUZII............................................................................................................................67
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................70
ANEXE......................................................................................................................................73

2
 Declaraţia pe propria răspundere

Subsemnata, Tcacenco Anastasia absolventă al Facultăţii ”Contabilitate” a Academiei de

Studii Economice a Moldovei, specialitatea ”Contabilitate”, declar pe propria răspundere că
teza de licenţă pe tema ”Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională” a
fost elaborată de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie
de învăţământ superior din ţară sau din străinătate, iar exemplarul prezentat şi înregistrat
la Catedră corespunde integral cu varianta electronică plasată în Sistemul Anti Plagiat.
De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate
cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:
 fragmentele de text sunt reproduse întocmai şi sunt scrise în ghilimele, deţinând
referinţa precisă a sursei;
 redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conţine referinţa precisă;
 rezumarea ideilor altor autori conţine referinţa precisă a originalului.

Tcacenco Anastasia

Semnătura

3
 Lista abrevierilor în teză

CREPOR – Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare;

CNAM – Compania Națională de Asigurări în Medicină;
IAS – Standard Internațional de contabilitate;
IFRS – Standard internațional de Raportare Financiară;
ÎS – Întreprindere de Stat;
SA – Societate pe Acțiuni;
SNC – Standard Național de Contabilitate;
SPPC – Secția de protezare profesională a centrului;
SRL – Societate cu Răspundere Limitată;
TVA – Taxa pe valoarea adaugată.

4
 Lista tabelelor și figurilor

Lista tabelelor
Tabelul 1.1 ”Aprecierea în dinamică a indicatorilor activităţii economice a Întreprinderii de Stat
„Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare” pentru perioada 2016-
2017”
Tabelul 3.1 ”Prezentarea informațiilor privind veniturile și cheltuielile în situațiile financiare”

Lista figurilor
Figura 1.1 ”Structura veniturilor dupa tipul de activitate”
Figura 1.2 ”Structura veniturilor dupa sursa de obținere”
Figura 1.3 ”Clasificarea cheltuielilor ale activității operaționale”
Figura 1.4 ”Gruparea chetuielilor dupa natura”
Figura 3.1 ”Etapele calculației costurilor produselor fabricare și serviciilor prestate”

5
 INTRODUCERE

Într-o economie de piață, problemele obținerii unor informații complete, fiabile și neutre
cu privire la formarea și distribuirea profitului, sunt întotdeauna cele mai discutate și
problematice. Această poziție se datorează faptului că, în condiții de resurse limitate, profitul
este o condiție majoră pentru obținerea stabilității economice și a atractivității investiționale a
întreprinderii, fiind un indicator economic important, care reflectă cel mai bine eficiența oricărei
organizații comerciale. Prin urmare, informațiile despre profit, în diferite forme sunt cele mai
solicitate în rândul diferiților utilizatori și sunt luate în considerare în mod necesar în luarea
deciziilor manageriale. Ca rezultat al perioadei de raportare, profitul (pierderea) întreprinderii se
formează ca urmare a încasării veniturilor și efectuarea cheltuielilor. Principala sursă care
generează informații despre venituri și cheltuieli sunt Situațiile Financiare.
Astfel, cheltuielile desemnează în expresie valorică operațiunile patrimoniale referitoare
la cumpărarea și utilizarea bunurilor economice în cadrul activității desfășurate de unitatea
patrimonială, sau expresia bănească a eforturilor materiale, umane și financiare pe care le face
întreprinderea în vederea realizării obiectului său de activitate. Veniturile exprimă raporturile
patrimoniale privind bogăția obținută din activitatea desfășurată. Cu alte cuvinte, veniturile apar
ca o sursă de îmbogățire care duce la creșterea situației nete, iar cheltuielile reprezintă o săracire
care determină o reducere a situației nete sau o depreciere a activelor.
Cele spuse mai sus de autor, confirmă actualitatea temei cercetate, care demonstrează că
veniturile și cheltuielile sunt unele din cele mai importante sectoare de evidență în contabilitate
și prin calculul indicatorilor financiari cum ar fi: cifra de afaceri, costul vînzărilor, profitul brut.
Scopul elaborării tezei constă în cercetarea, aprofundarea și aplicarea în practică a
abordărilor teoretice privind contabilitatea veniturilor și cheltuielilor din activitate operațională și
modul de reflectare a acestora în contabilitate și în Situațiile financiare. Realizarea scopului
propus a condiționat urmatoarele sarcini:

 Cercetarea conceptelor privind veniturile și cheltuielile în literatura de specialitate și în

actele normative;
 Studierea aspectelor teoretice privind recunoașterea și evaluarea veniturilor și
cheltuielilor;
 Analiza metodologiei ținerii contabilității aferente veniturilor și cheltuielilor din
activitatea operațională conform standardelor naționale;

6
  Analizarea modului de prezentare a informațiilor privind veniturile și cheltuielile în
situațiile financiare.
Obiectul cercetat îl constituie Întreprinderea de Stat „Centrul Republican Experimental
Protezare, Ortopedie şi Reabilitare”, în continuare Î.S. CREPOR. Compania a fost înregistrată în
Registrul de Stat al Întreprinderilor la data de 31.12.1992, cu numărul 1003600032782, având
sediul în municipiul Chişinău, pe strada Romană, nr. 1. Î.S. CREPOR este o întreprindere
autogestionară, aflată în subordinea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, potrivit
Hotărîrii Guvernului nr. 691 din 17.11.2009 pentru aprobarea Regulamentului privind
organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, structurii şi
efectivului-limită ale aparatului central al acestuia. Activitatea centrului este reglementată de
Codul Civil nr.1107 din 06.06.2002, Legea 845 din 03.01.1992 ”Cu privire la antreprenoriat și
întreprinderi” și alte acte legislative și normative în vigoare.
Actualmente, CREPOR constituie un complex medical şi de producere, unic în Republica
Moldova, ce are două sarcini principale:

 Asigurarea populaţiei Republicii Moldova cu mijloace ajutătoare tehnice (proteze, orteze,

corsete, bandaje, încălțăminte ortopedică etc.);
 Acordarea asistenţei medicale recuperatorii persoanelor cu dizabilități, veteranilor de război
şi persoanelor cu afecţiuni ale aparatului locomotor prin metode de consultare, tratament şi
reabilitare, în scopul menţinerii sănătăţii lor.
Conform statutului, Î.S. CREPOR , este unica Întreprindere de Stat din țară, cu sarcina
principală de acordare a ajutorului protetic-ortopedic gratuit cetățenilor din Republica Moldova,
asigurarea după necesități cu mijloace ajutătoare tehnice de calitate și proprietăți înalte de
utilizare, reieșind din prevederile Regulamentului cu privire la modul de asigurare a unor
categorii de cetățeni cu mijloace ajutătoare tehnice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 567
din 26 iunie 2011. Situația financiară a Centrului se află în dependență directă de realizarea
bugetului de stat la venituri, din sursele căruia se acoperă cheltuielile la fabricarea mijloacelor
ajutătoare tehnice, producției livrate pacienților cu dizabilități locomotorii, invalizilor și
veteranilor de război în mod gratuit și prestarea serviciilor de reabilitare medicală.
Responsabilitatea pentru ținerea contabilității la Centrul Republican Experimental Protezare,
Ortopedie şi Reabilitare îi revine secției de evidență contabilă și activitate financiară, care
constituie o subdivziune structurală autonomă a întreprinderii. Contabilitatea se ține în formă
automatizată, cu ajutorul programei 1C versiunea 8.2, cît și programele Microsoft Excel,
Microsoft Access, care permit accesul la toate informațiile necesare contabilor și la calculul

7
anumitor indicatori necesari pentru desfășurarea activității. Conform cadrului normativ și
legislativ în vigoare, Centrul ține evidența contabilă în partidă dublă, cu prezentarea situațiilor
financiare complete.
În continuare este prezentat și analizat activitatea economico-financiară a Î.S. CREPOR, în
baza informațiilor prezentate în Situațiile financiare pentru anul 2017 și 2016. (anexa 2 și 3)
Tabelul 1.1
Aprecierea în dinamică a indicatorilor activităţii economice
a Întreprinderii de Stat „Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi
Reabilitare” pentru perioada 2016-2017

Nr. Anul Anul Abaterea Ritmul de

Crt. Indicatorii precedent curent absoluta creștere
(2016) (2017) ( +; - ) (%)

1 Venitul din vânzări, lei 42 606 499 48 491 929 +5 885 430 113,81

2 Costul vânzărilor, lei 36 005 903 41 447 741 +5 441 838 115,11

3 Profitul brut, lei 6 600 596 7 044 188 +443 592 106,72

4 Rezultatul din activitatea 2 023 682 2 445 719 +422 037 120,85
operaţională, lei
5 Profitul până la impozitare, 2 094 050 2 516 735 +422 685 120,19
lei
6 Profitul net, lei 2 094 050 2 516 735 +422 685 120,19

7 Valoarea medie a activelor, 81 555 694 82 895 961,5 +1 340 267,5 101,64
lei

8 Valoarea medie a capitalului 72 158 685 74 979 746,5 +2 821 061,5 103,91
propriu, lei

9 Rentabilitatea vânzărilor, % 15,49 14,53 -0,96 93,80

(rd. 3: rd. 1) x100

10 Rentabilitatea activelor, % 2,56 3,03 +0,47 118,36

(rd. 5 : rd. 7) x 100

11 Rentabilitatea capitalului 2,90 3,36 +0,46 115,86

propriu, %
(rd. 6 : rd. 8) x 100
Sursa: Elaborat de autor în baza situațiilor financiare pentru anii 2016-2017 (anexa 2 și 3).

8
 Analizînd datele din tabel observăm că întreprinderea analizată înregistrează o creștere a
veniturilor din vînzări în anul 2017 față de anul 2016, cu 5 885,43 mii lei, ceea ce reprezintă o
majorare cu 113,81%. Această creștere se apreciază pozitiv pentru întreprindere, ceea ce
înseamnă că entitatea a utilizat eficient resursele sale pentru a spori venitul din vînzări.
Costul vînzărilor, de asemenea a crescut în anul 2017 cu 5 441,84 mii lei față de anul 2016,
direct proporțional cu venitul din vînzări. Entitatea a suportat cheltuieli mai mari pentru a
produce și a presta servicii, însă a înregistrat și un venit mai mare față de anul precedent.
Un alt indicator important al activității economico-financiare al entităților este profitul brut.
Profitul brut se calculează ca diferența dintre venitul din vînzări și costul vânzărilor. În anul 2017
profitul brut a crescut cu 106,72 puncte procentuale față de anul 2016, adica s-a majorat cu
443,59 mii lei în perioada 2017 față de perioada anterioară.
Rentabilitatea veniturilor din vânzări reflectă capacitatea întreprinderii de a obţine profit din
comercializarea produselor, mărfurilor şi prestarea serviciilor. Observăm ca indicatorul dat s-a
micșorat cu 0,96 puncte procentuale în anul 2017 față de anul 2016. Prin urmare rezultă că
entitatea la fiecare leu venit din vânzări, înregistrează cu 0,96 puncte procentuale mai puțin profit
decît în anul precedent. O cauză majora a acestei tendințe constituie faptul că costul vînzărilor a
crescut considerabil, ce nu a permis la majorarea profitul brut intr-o proporție mai mare.
Rentabilitatea activelor și a capitalului propriu înregistrează o creștere , respectiv cu 0,47% și
0,46%, ce se apreciază favorabil pentru entitate. Astfel, la fiecare leu de mijloace investite,
entitatea obține un profit mai mare cu 0,47 puncte procentuale în anul 2017 față de 2016.
Respectiv la fiecare leu a surselor de finanțare proprii, entitatea obține profit net cu 0,47% mai
mare în anul 2017 față de anul 2016.
Componența și sarcinile acestei lucrări au determinat structura ei, care constă din
introducere, trei capitole, concluzii și recomandări, bibliografie, anexe.
În introducere este argumentat și descris actualitatea și importanța temei date, scopul lucrării,
caracteristica succintă a entitații precum şi principalii indicatori ai activităţii economice a
acesteia pe ultimii doi ani.
Capitolul I “Abordări teoretice privind contabilitatea veniturilor și cheltuielilor” conține
noțiunele generale privind veniturile și cheltuielile și criteriile de clasificare a acestora. În acest
capitol este indicat modul de recunoaștere și evaluare a veniturilor și cheltuielilor entității
conform Standartelor Naționale de Contabilitate. De asemenea sunt analizate actele normative și
legislative ce reglementează contabilitatea temei cercetate.

9
 Capitolul II “Contabilitatea veniturilor din activitatea operațională” cuprinde metodologia de
contabilizare a veniturilor din activitatea operaționala cum ar fi venituri din vânzări și alte
venituri din activitatea operațională.
Capitolul III “Contabilitatea cheltuielilor din activitatea operațională. Modul de prezentare a
veniturilor și cheltuielilor în situațiile financiare” prezintă o dezvăluire a particularităților de
contabilizare a cheltuielilor din activitatea operațională: costul vânzărilor, cheltuieli de
distribuire, cheltuieli administrative și alte cheltuieli din activitatea operațională. De asemenea
este descris modul de prezentarea a informației privind veniturile și cheltuielile în Situația de
profit și pierdere.
Concluziile reflectă rezultatele lucrării efectuate de autor și recomandările susținute de
acesta.

10
 Capitolul I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND CONTABILITATEA
VENITURILOR ȘI CHELTUIELILOR
1.1 Trecerea în revista actelor normative care reglementează contabilitatea
veniturilor și cheltuielilor
Veniturile și cheltuielile reprezintă indicatorii de performanță al entității, în baza cărora
este determinat rezultatul economico-financiar perioadei corespunzatoare exercițiului sau a altei
perioade dupa caz (lună, trimestru, semestru). Pentru ca acest rezultat sa nu fie eronat, întrucît
presupune o arie de risc de a ascunde veniturile și a eschiva plata impozitelor și taxelor, Serviciul
Fiscal de Stat a implementat un control riguros asupra activității entităților, pentru a depista
iregularitățile și pentru a sancționa conform legilor, persoanele vinovate în cauză.
La elaborarea tezei de licență, autorul s-a informat cu un șir de acte normative-legislative
care reglementează organizarea contabilității veniturilor și cheltuielilor la entitățile naționale.
Importanța utilizării acestora este vitală pentru ținerea corectă a contabilitității.
Legea supremă ce reglementează contabilitatea în Republica Moldova fiind Legea
Contabilității Nr.113 din 27.04.2007 intrată în vigoare din 01.01.2008, republicată în Monitorul
Oficial Nr. 27-34 din 07.02.2014 cu modificările și completările ulterioare. Prevederile acestei
legi se aplică tuturor persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător,
indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate şi forma juridică de organizare. În
această lege sunt stipulate principiile de bază, conform căreia se duce evidența contabilă în
entitățile din Republica Moldova, precum ar fi: continuitatea activității, contabilitatea de
angajamente; permanența metodelor; separarea patrimoniului și datoriilor; necompensarea și
consecvența prezentării. De asemenea stabilește reguli generale privind ținerea contabilității
veniturilor și cheltuielilor. În Capitolul III ”Organizarea Contabilității” sunt indicate următoarele
aspecte aferente contabilității veniturilor și cheltuielilor: contabilitatea cheltuielilor se ține pe
feluri de cheltuieli, potrivit naturii sau destinației acestora, iar a veniturilor, potrivit naturii sau
sursei de proveniență a acestora; contabilitatea veniturilor și cheltuielilor bugetului public
național se ține de instituțiile publice conform planului de conturi contabile și clasificației
bugetare a bugetului aprobat; profitul sau pierderea se determină cu total cumulativ de la
începutul perioadei de gestiune; și închiderea conturilor de venituri și cheltuieli se efectuează la
finele perioadei de gestiune. [1.6]
Următorul act normativ de importanță majoră pentru contabilitate este Planul general de
conturi contabile. Acesta este elaborat în baza Standardelor Naţionale de Contabilitate şi a altor
acte normative contabile. Planul reglementează modul de înregistrare a faptelor economice în

11
conturi care rezultă din prevederile SNC şi altor acte normative. Înregistrarea faptelor economice
în conturi se efectuează în funcţie de conţinutul economic al acestora, cu respectarea principiilor,
normelor şi politicilor contabile ale entităţii. Planul general de conturi cuprinde 9 clase, dintre
care clasa a 6 este destinată conturilor de venituri, iar clasa a 7 conturilor de cheltuieli. [1.7]
Actul normativ ce relatează informaţii privind caracteristica, componența, clasificarea,
evaluarea, recunoasterea și modul de contabilizare a veniturilor, este SNC ”Venituri”, aprobat
prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 118 din 06.08.2013, publicat în Monitorul Oficial al
Republicii Moldova din 2013, elaborat în baza Directivelor UE, Cadrului general conceptual
pentru raportarea financiară şi IAS 18 ”Venituri”. Acest standart prevede contabilizarea
veniturilor obținute din vînzarea produselor și marfurilor, prestarea serviciilor, utilizarea de către
terţi a activelor entităţii care generează dobînzi, redevenţe (royalty) şi dividende. [1.8]
Actul normativ care reglementează componența și modul de contabilizare a cheltuielilor
entităților este SNC “Cheltuieli”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 118 din
06.08.2013, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 2013, elaborat în baza
Directivelor UE şi Cadrului general conceptual pentru raportarea financiară. Standardul
reglementează componența și modul de contabilizare a cheltuielilor entității. [1.9]
În scopul reglementării modului de contabilizare a venituri și cheltuieli provenite din alte
surse decît cele menționate în SNC ”Venituri” și SNC ”Cheltuieli”, se utilizează următoarele
standarde:
 SNC ”Contracte de construcţii”, stipulează modul de contabilizare și recunoaștere a
veniturilor și cheltuielilor în construcție;
 SNC ”Contracte de leasing”, stabilește modul de contabilizare a operațiunilor de leasing şi
de prezentare a informaţiilor aferente în situaţiile financiare ale locatarilor şi locatorilor;
 SNC ”Stocuri”, reglementează modul de contabilizare a stocurilor şi de prezentare a
informaţiilor aferente în situaţiile financiare;
 SNC ”Diferenţe de curs valutar şi de sumă”, constă în stabilirea modului de contabilizare a
diferenţelor de curs valutar şi de sumă şi de prezentare a informaţiilor aferente în situaţiile
financiare;
 SNC ”Capital propriu şi datorii”, constă în stabilirea modului de contabilizare a capitalului
propriu şi datoriilor şi de prezentare a informaţiilor aferente în situaţiile financiare;
 SNC ”Creanţe şi investiţii financiare”, reglementează modul de contabilizare a capitalului
propriu şi datoriilor şi de prezentare a informaţiilor aferente în situaţiile financiare;

12
  SNC ”Costurile îndatorării”, stabilește modul de contabilizare a costurilor îndatorării şi de
prezentare a informaţiilor aferente în situaţiile financiare;
 SNC ”Deprecierea activelor”, stipulează modul de contabilizare a deprecierii activelor şi de
prezentare a informaţiilor aferente în situaţiile financiare;
 SNC ”Particularităţile contabilităţii în agricultură”, constă în stabilirea modului de
contabilizare în activitatea agricolă şi de prezentare a informaţiilor aferente în situaţiile
financiare;
 SNC ”Imobilizări necorporale şi corporale”, reglementează modul de contabilizare a
imobilizărilor necorporale şi corporale şi de prezentare a informaţiilor aferente în situaţiile
financiare.
Următorul act normativ SNC “Prezentarea situațiilor financiare”, stabilește modul de
întocmire a Situațiilor financiare, precum și a Situației de Profit și Pierdere în care sunt indicate
veniturile și cheltuielile rezultate la entitate pe parcursul perioadei de gestiune.
Modul de selectare, aplicare şi modificare a politicilor contabile, de modificare a estimărilor
contabile, de corectare a erorilor, de contabilizare a evenimentelor ulterioare şi de prezentare a
informaţiilor aferente în situaţiile financiare este reglementat de SNC ”Politici contabile,
modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”. În acest standard sunt
exemplificate și explicate tehnicile și procedee de corectare a erorilor contabile, comise în
perioada de gestiune curentă sau precedentă care se referă la venituri sau cheltuieli.
În scopul întocmirii Situației de profit și pierdere, întreprinderile sunt obligate să calculeze și
să contabilizeze corect cheltuielile privind impozitul pe venit. Principiile generale ale impozitării
sunt reglementate de Codul Fiscal al Republicii Moldova. Prevederile acestei legi, permit
entităților să identifice surse de venit impozabile și neimpozabile, limitele cheltuielilor permise
spre deducere și respectiv cele care nu pot fi deduse din venitul impozabil, care este baza de
calcul pentru impozitul pe venit.
Pe lângă actele normative naționale ale contabilității, contabilitatea veniturilor și cheltuielilor
este reglementată și de o mulțime de acte normative internaționale, precum ar fi:
 Directivele Uniunii Europene;
 Cadrul general conceptual de raportare financiară;
 IAS 18 ”Venituri”;
 IAS 11 ”Contracte de construcții”;
 IFRS 4 ”Contracte de asigurare”;
 IFRS 9 ”Instrumente financiare”.

13
 Acestea se aplică de entitățile naționale în cazurile în care actele normative naționale precum
standardele naționale de contabilitate nu conțin anumite prevederi privind modul de
recunoaștere, evaluare sau contabilizare în anumite situații, a elementelor contabile, cît și de
entitățile ce țin evidența contabilă în conformitate cu prevederile Legii contabilității conform
IFRS.
Pentru organizarea corecta și veridica a contabilității, este necesară cunoașterea și respectarea
de către contabil a tuturor actelor normative și legislative în vigoare, atît naționale cît și
internaționale. Aceasta va conduce la dezvoltarea economiei transparente și prospere în
Republica Moldova

1.2 Definirea, clasificarea și componența veniturilor și cheltuielilor

Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor constituie unele din cele mai dificile și importante
sectoare de evidența ale oricărei entitați. De veridicitatea informațiilor aferente veniturilor și
cheltuielilor sunt cointeresate toate categoriile de investitori: proprietari, personalul, angajații,
furnizorii, clienții. Aceste informații servesc drept bază pentru determinarea rezultatului contabil
și cel impozitabil.
Conform SNC ”Venituri”, venitul reprezintă creşteri ale beneficiilor economice înregistrate
în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a
diminuării datoriilor care au drept rezultat creşteri ale capitalului propriu, cu excepţia creşterilor
legate de contribuţiile proprietarilor. În categoria veniturilor se include atît sumele sau valorile
încasate în nume propriu din activitățile curente, cît și cîștigurile din orice alte surse. Activitățile
curente sunt orice activități desfășurate de entitate, ca parte integrantă, a obiectului său de
activitate, precum și activitățile conexe acestora: redevențe, subvenții, dobînzi, dividende.
Veniturile se evidențiază în contabilitate în creditul conturilor din clasa 6 “Venituri” și sunt
conturi de rezultate. Se debitează o singură dată, la finele exercițiului financiar, în corespondență
cu creditul contului 351 ”Rezultatul financiar total”, la momentul încorporării veniturilor în
rezultate, apoi conturile de venituri se închid. Veniturile sunt reflectate în contabilitate și în
situațiile financiare în baza metodei contabilității de angajamente.
În componența veniturilor nu se includ [1.8]:
 taxa pe valoarea adăugată, accizele, alte impozite şi taxe recuperabile;
 sumele colectate în numele unor terţe părţi, inclusiv în cazul contractelor de intermediere
încheiate conform legislaţiei în vigoare. Aceste sume nu pot fi incluse în componenţa

14
 veniturilor, deoarece nu reprezintă beneficii economice pentru entitate şi nu au drept
rezultat creşteri ale capitalului propriu.
Finanțarea cheltuielilor se face din venituri, din sumele rezultate din activitățile firmei, adică
vînzarea de bunuri, executarea de lucrări, prestarea serviciilor etc.
Prin urmare, în dependența de tipul de activitate veniturile se pot structura în două mari
categorii:
1. Venituri din activitatea operațională;
2. Venituri din alte activități.
Clasificarea veniturilor conform conținutului economic, poate fi urmărită în schema
următoare:

Venituri

Venituri din activitatea

Venituri din alte activități
operațională

Alte venituri din

Venituri din activitatea Venituri din Venituri
vînzări operațională operațiuni cu financiare
active
imobilizante
Venituri
excepționale

Figura 1.1 Structura veniturilor dupa tipul de activitate

Sursa: Elaborată de autor conform ”Planului general de conturi contabile”.

Activitatea operațională reprezintă totalitatea operațiunilor economice aferente activităților

principale ale entității, precum și activitățile conexe acestora.
Veniturile din activitatea operațională cuprind:

 Veniturile din vînzări includ venituri din vînzarea produselor , mărfurilor, prestarea
serviciilor, executarea lucrărilor, din contractele de construcții, din contractele de leasing
operational și financiar, din contracte de microfinanțare etc.

15
  Alte venituri din activitatea operațională includ venituri din ieșirea altor active circulante,
din sancțiuni, din recuperarea prejudiciului material, din plusurile de active imobilizante
și circulante constatate la inventariere, din decontarea datoriilor cu termen de prescripție
expirat și alte venituri operaționale.
Veniturile din alte activități cuprind sumele primite din alte genuri de activitate:

 Venituri din operațiuni cu active imobilizante cuprind sumele rezultate din ieșirea
imobilizărilor necorporale, corporale, investiții financiare pe termen lung, investițiilor
imobiliare, altor active imobilizante, din reluarea pierderilor din deprecierea activelor
imobilizante, din operațiunile cu active imobilizante. Cu excepția plusurilor constate la
inventariere a imobilizărilor corporale sau necorporale.
 Venituri financiare cuprind sumele rezultate din diferențele de curs valutar, diferențele de
sumă, redevențe, active imobilizante și circulante, intrate cu titlu gratuit, dividende și
participații ale entității, dobînzi aferente altor activități, din alte venituri financiare.
 Venituri excepționale cuprind sumele rezultate din compensarea pierderilor din
calamitățile naturale și alte evenimente excepționale.
Clasificarea veniturilor după sursa de obținere, este prezentată în schema de mai jos:

Vînzarea produselor Sunt veniturile generate din vînzarea bunurilor

și mărfurilor produse de entitate sau mărfurilor, care au fost
cumpărate cu scopul de a fi revîndute.

Sunt veniturile cîștigate din prestarea serviciilor sau

Prestarea serviciilor executarea unor lucrări, cum ar fi servicii medicale,
turism, transport, lucrări de reparație și construcție
etc.

Utilizarea de către  Venituri sub forma de dobînzi;

terți a activelor  Venituri sub formă de redevențe;
entității  Venituri sub formă de dividende.

Figura 1.2 Structura veniturilor dupa sursa de obținere

Sursa: Elaborat de autor conform “SNC Venituri”

În funcție de momentul efectuării și de perioada la care se raportează, veniturile sunt de 2

tipuri:

16
  Venituri curente
 Venituri anticipate
Veniturile curente reprezintă toate veniturile care apar ca urmare a activității desfășurate de o
persoană juridică ca o parte componentă a obiectului sau de activitate, în perioada de raportare.
Veniturile anticipate reprezintă sumele primite (calculate) în perioada de gestiune curentă,
dar care urmează a fi atribuite la veniturile curente ale perioadelor viitoare şi se înregistrează ca
majorare concomitentă a numerarului sau creanţelor şi a datoriilor curente şi/sau pe termen lung.
Decontarea veniturilor anticipate se efectuează uniform sau conform altei metode acceptate de
entitate şi se contabilizează ca diminuare a datoriilor şi majorare a veniturilor curente. [1.13,
pct.65]
Conform Codului Fiscal se delimitează alte două tipuri de venituri:
 Veniturile impozabile cuprind veniturile realizate de entitate din orice sursa, precum si
alte elemente similare veniturilor care sunt inregistrate in contabilitate potrivit
reglementarilor contabile aplicabile, care se iau in calcul la stabilirea profitului impozabil,
din care se scad veniturile neimpozabile, asa cum sunt prevazute de Codul fiscal.
 Veniturile neimpozabile sunt „veniturile scutite de la impozitare”, adica veniturile care nu
se iau in calcul la determinarea profitului impozabil si a impozitului pe profit.
În cadrul Centrului Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare valoarea
totala a veniturilor pentru anul 2017 a constituit 49 635 004,47 lei, care s-au repartizat in felul
următor:
1) Venituri din vînzări cuprind:
 Venituri din vînzarea produselor;
 Venituri din vînzarea mărfurilor;
 Venituri din prestarea serviciilor de catre cantină;
 Venituri din prestarea serviciilor de staționarul de reabilitare;
 Venituri din prestarea serviciilor de către medici în staționar;
 Venituri din prestarea serviciilor către CNAM;
 Venituri din prestarea serviciilor de către secția de reabilitare profesională;
 Venituri din secția de reabilitare SPPC;
 Venituri din contracte de leasing operațional și financiar (arendă, locațiune).
2) Alte venituri operaționale:
 Venituri din plusuri de active imobilizante și circulante constatate la inventariere;
 Alte venituri operaționale

17
3) Venituri din operațiuni cu active imobilizante:
 Venituri din ieșirea imobilizărilor corporale.
4) Venituri financiare
 Venituri din diferențe de curs valutar;
 Venituri din ajutor uman;
 Alte venituri financiare.

Conform SNC “Cheltuieli”, cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice

înregistrate în perioada de gestiune sub formă de ieşiri, reduceri ale valorii activelor sau de
creşteri ale datoriilor care contribuie la diminuări ale capitalului propriu (rezultatului financiar),
altele decît cele rezultate din distribuirea acestuia proprietarilor. Pierderile înregistrate de
entitate, nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli și reprezintă reduceri ale beneficiilor
economice ce pot rezulta sau nu ca urmare a desfășurării activității curente a entității.
Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor se realizează în conformitate cu principiul
contabilității de angajamente, respectiv la momentul recunoașterii acestora, în exercițiul
financiar la care se referă, indiferent de momentul în care se efectuează plata.
Conturile de cheltuieli, reprezentate prin intermediul clasei a 7 “Cheltuieli” din Planul de
conturi general, sunt conturi de rezultate ce funcționează după regula conturilor de activ.
Conturile de cheltuieli, se creditează doar odată, la finele perioadei de gestiune, în corespondență
cu debitul contului 351 “Rezultatul financiar total”.
Clasificarea cheltuielilor este stabilită în SNC “Cheltuieli” și SNC “Prezentarea situațiilor
financiare”, de asemenea poate fi gasită și în Planul general de conturi contabile elaborat
conform SNC.
După destinație cheltuielile se clasifica pe următoarele categorii [1.9]:

 Cheltuieli ale activității operaționale;

 Cheltuieli ale altor activitați;
 Cheltuieli privind impozitul pe venit.

Cheltuieli ale activității operaționale sunt generate de procesul desfășurării activității

operaționale ale entității cum ar fi: fabricarea sau comercializarea produselor, prestarea
serviciilor, executarea lucrărilor, executarea contractelor de construcție, transmiterea în folosință
temporară a activelor proprii în baza contractelor de leasing etc. [1.9]
Componența cheltuielile activității operaționale este prezentată în următoarea schemă:

Cheltuieli ale 18

activității
 Costul vînzărilor
Figura 1.3 Clasificarea cheltuielilor ale activității operaționale
Sursa: Elaborat de autor conform SNC „Cheltuieli”, pct.19

Costul vînzărilor cuprinde cheltuieli suportate de către entitate în vederea obținerii bunului
Alte cheltuieli
Cheltuieli
destinat vînzării. de Cheltuieli
Conform SNC ”Cheltuieli”, costul vînzărilor cuprinde: din activitatea
distribuire administrative
1. valoarea contabilă a mărfurilor şi produselor vîndute sau transmise operațională
în schimbul altor
active, care se determină în funcţie de metoda de evaluare curentă a stocurilor aplicată de
către entitate în conformitate cu SNC ”Stocuri”;
2. costul serviciilor (lucrărilor) prestate (executate) terţilor în cadrul activităţii operaţionale;
3. alte cheltuieli corelate cu veniturile din vînzări.
Cheltuielile de distribuire reprezintă cheltuielile aferente promovării și comercializării
produselor, mărfurilor și serviciilor. Aceste cheltuieli pot fi suportate pînă la comercializarea
produselor, mărfurilor (cheltuieli de publicitate, cheltuieli legate de participarea la expoziții), în
procesul comercializării (salariile personalului aferent procesul de comercializare, cheltuieli de
transportare a bunurilor din depozit la locul predării cumpărătorului) sau dupa comercializare
(cheltuieli pentru reparația mărfurilor supuse garanției, cheltuieli aferente returnării a bunurilor
ce au fost vândute anterior). [2.4]
Cheltuielile administrative reprezină cheltuielile aferente organizării, deservirii și gestionării
entității în ansamblu. În componența acestora se cuprind cheltuielile privind personalul
administrativ, plata indemnizaţiilor de concediu personalului administrativ, inclusiv
compensările pentru concediile anuale nefolosite, amortizarea, întreţinerea şi reparaţia (cu
excepţia costurilor capitalizate aferente reparaţiei) imobilizărilor necorporale şi corporale,
obiectelor de mică valoare şi scurtă durată cu destinaţie administrative, cheltuieli privind
rechizitele de birou, formularele documentelor primare şi rapoartelor, cheltuieli privind
delegarea personalului administrative etc. În Anexa nr.3 a SNC “Cheltuieli” sunt specificate
toate cheltuielile administrative care se efectuează în entități.
Alte cheltuieli din activitatea operațională includ cheltuielile legate de desfășurarea activității
operaționale a entitații, dar care nu pot fi atribuite la costul vînzărilor, cheltuiele de distribuire
sau cheltuieli administrative, precum ar fi: valoarea contabilă a activelor circulante vîndute şi
transmise în schimbul altor active şi în capitalul social al altor entităţi, cu excepţia costului
produselor/mărfurilor vîndute, valoarea contabilă a lipsurilor şi pierderile din deteriorarea
activelor constatate la inventarierea şi recepţia acestora, cu excepţia deteriorărilor recunoscute de

19
vînzător, amenzi, penalităţi, despăgubiri pentru nerespectarea prevederilor legislaţiei şi clauzelor
contractuale etc. în Anexa nr. 4 sunt specificate alte cheltuieli operaționale efectuate la entitate.
Cheltuielie altor activități reprezintă cheltuielile condiționate de desfășurarea altor tipuri de
activități, care includ:
- Cheltuieli cu active imobilizate;
- Cheltuieli financiare;
- Cheltuieli excepționale.
Cheltuielile cu active imobilizante sunt generate de ieșirea imobilizărilor necorporale,
coporale, investițiilor imobiliare, altor activelor imobilizante, pierderilor din deprecierea
activelor imobilizante, altor cheltuieli cu active imobilizante. [2.4]
Cheltuielile financiare includ cheltuielile rezultate din operațiunile financiare ale entității.
Acestea sunt generate de diferențele de curs valutar, diferențele de sumă, redevențe, transmiterea
cu titlu gratuit a activelor imobilizante și circulante, emisiunile și operațiunile cu acțiuni proprii,
de alte cheltuieli financiare.
Cheltuielile excepționale sunt condiționate de evenimente atipice, cum ar fi calamități
naturale, perturbări politice, care nu se manifestă permanent sau cu regularitate.
Cheltuielile privind impozitul pe venit reprezintă suma totală a cheltuielilor privind impozitul
pe venit luat în calcul la determinarea profitului net al perioadei de gestiune. Cheltuielile efective
privind impozitul pe venit se determină la finele anului de gestiune, ținînd cont de diferențele
permanente și temporare care apar între venitul contabil și venimul impozabil.
Dupa al doilea criteriu de clasificare, stipulat in SNC „Cheltuieli”, componența cheltuielilor
dupa natura este grupată în:

Cheltuieli

Cheltuieli Cheltuieli cu Cheltuieli privind Alte cheltuieli

materiale personalul amortizarea și deprecierea

Figura 1.4 Gruparea chetuielilor dupa natura

Sursa: Elaborat de autor conform SNC “Cheltuieli”
Cheltuielile materiale includ [1.9, anexa 1]:

20
 Valoarea contabilă a materiilor prime şi materialelor, semifabricatelor procurate şi/sau
din producţie proprie;
 Costul efectiv al produselor vîndute, resurselor energetice, materialelor de construcţie,
pieselor de schimb, ambalajelor şi ale altor materiale utilizate de entitate şi vîndute pe
parcursul perioadei de gestiune;
 Costul şi uzura obiectelor de mică valoare şi scurtă durată utilizate în cadrul entităţii.
Cheltuieli cu personalul conține următoarele cheltuieli:

 Sumele retribuţiilor pentru munca efectiv prestată, calculate conform formei de retribuire
în acord şi în regie (pe unitate de timp), premiilor şi sporurilor la salarii ajutoarelor
materiale, compensaţiilor şi adaosurilor la salarii (în funcţie de regimul şi condiţiile de
muncă), indemnizaţiilor pentru concediile de odihnă anuale şi suplimentare plătite, altor
plăţi calculate tuturor categoriilor de personal care activează în cadrul entităţii, sumele
contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală calculate din sumele retribuţiilor aferente tuturor categoriilor de
personal al entităţii;

 Suma cheltuielilor aferente constituirii provizionului pentru plata indemnizaţiilor pentru

concediile de odihnă anuale etc.
Cheltuieli privind amortizarea și deprecierea includ următoarele tipuri de cheltuieli [1.9]:
 Sumele amortizării calculate pentru toate tipurile de imobilizări utilizate de entitate;
 Suma deprecierii activelor imobilizate şi circulante ale entităţii;
 Suma amortizării investiţiilor imobiliare etc.
Alte cheltuieli prevăd următoarele cheltuieli:
 Cheltuieli aferente lucrărilor de întreţinere şi reparaţie executate de către alte entităţi;
 plăţile de leasing datorate de entitate pentru imobilizările primite în folosinţă temporară
în baza contractelor de leasing;
 primele de asigurare a bunurilor, calculate în baza contractelor încheiate cu companiile
de asigurări;
 cheltuielile cu comisioanele şi onorariile experţilor pentru consultanţă şi asistenţă tehnică,
juridică şi economică;
 cheltuieli privind acţiunile publicitare realizate de către organizaţiile specializate; costul
serviciilor de transportare a bunurilor şi personalului la/de la locul de muncă prestate de
către entităţile de transport;

21
  costul serviciilor poştale, de telefonie şi a altor mijloace de comunicare;
 costul serviciilor bancare şi a altor servicii prestate entităţii de către terţi legate de
activitatea de bază.
Valoarea totala a cheltuielilor Întreprinderii de Stat CREPOR în perioada 2017 a constituit
47 118 269,00 lei care include:
1) Costul vînzărilor ce cuprinde:
o Valorea contabilă a produselor vîndute;
o Valorea contabilă a mărfurilor vîndute;
o Costul serviciilor prestate de cantină;
o Costul serviciilor prestate de staționarul de reabilitare;
o Costul serviciilor prestate de policlinica de reabilitare;
o Costul serviciilor prestate către CNAM;
o Costul serviciilor prestate de secția de reabilitare profesională;
o Costul serviciilor prestate de secția de reabilitare SPPC.

2) Cheltuieli administrative:
o Cheltuieli cu personalul administrativ;
o Cheltuieli privind amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizante cu destinație
administrativă;
o Cheltuieli cu impozitele și taxele, cu excepția impozitului pe venit;
o Cheltuieli privind serviciile cu destinație administrativă;
o Alte cheltuieli administrative.
3) Alte cheltuieli din activitatea operaționala
o Alte cheltuieli operaționale (cantină);
o Alte cheltuieli operaționale (ajutor umanitar).
4) Cheltuielile cu active imobilizante:
o Valorea contabilă și cheltuieli aferente imobilizărilor necorporale ieșite;
o Valorea contabilă și cheltuieli aferente imobilizărilor corporale ieșite.
5) Cheltuieli financiare:
o Cheltuieli din diferențe de curs valutar.
Întreprinderea de Stat CREPOR nu suportă cheltuieli de distribuire și cheltuieli privind
impozitul pe venit. Conform Codului Fiscal, Capitolului III “Dispoziții finale și tranzitorii”,
articolul 24, alineatul (15), Centru Republican Experimental pentru Protezare, Ortopedie și

22
Reabilitare este scutit de plata impozitului. Conform acestei legi aceasta entitate nu calculează și
nici nu achită impozitul pe venit. Ministerul Finanţelor asigură finanţarea Centrului Republican
Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare din bugetul de stat, conform prevederilor Legii
bugetului anului respectiv. [1.4]

1.3 Recunoașterea și evaluarea veniturilor și cheltuielilor

Una din probleme care apar la contabilizarea veniturilor si cheltuielilor este recunoașterea
si evaluarea lor. Adică recunoașterea presupune stabilirea perioadei de gestiune în care apar
veniturile și cheltuielile, iar evaluarea determină marimea acestora ce trebuie reflectate în
contabilitate și situațiile financiare. Potrivit SNC, veniturile se recunosc, în baza contabilităţii de
angajamente, principiului necompensării, prudenței și a concordanței. Însa pentru cheltuieli,
recunoașterea are loc în baza a două principii: contabilității de angajamente și principiul
prudenței.
Potrivit principiului contabilității de angajamente, veniturile și cheltuielile se recunosc în
perioada de gestiune în care au apărut, indiferent de momentul încasării sau plăţii efective a
numerarului sau a altei forme de compensare.
Principiul necompensării presupune prezentarea distinctă, în situațiile financiare, a
veniturilor și cheltuielilor. Compensarea reciprocă a acestora nu se admite, cu excepția cazurilor
în care se permite de SNC “Prezentarea situațiilor financiare”. Dacă apar îndoieli referitoare la
primirea sumei cuvenite, incluse anterior în venit, o asemenea sumă se trece la majorarea
cheltuielilor, dar nu la diminuarea sumei venitului recunoscut initial.
Principiul prudenței nu admite supraevaluarea veniturilor și subevaluarea cheltuielilor.
Conform acestui principiu, veniturile se contată numai în cazul în care au fost cîștigate, iar
cheltuielile doar în momentul efectuării acestora. În contabilitate se înregistrează toate
cheltuielile, inclusiv pierderile aferente perioadei de gestiune, indiferent de faptul dacă există sau
nu posibilitatea recuperării acestora. Astfel, prudența protejează entitatea și utilizatorii
informațiilor împotriva evaluării subiective și a riscurilor, care pot apărea în viitor în cazul
multiplelor incertitudini.
Potrivit principiului concordanței, cheltuielile se recunosc concomitent cu veniturile care
provin din aceiași operațiuni economice. Spre exemplu, veniturile din vînzări sunt recunoscute și
reflectate în contabilitate și în situațiile financiare concomitent cu costul bunurilor vîndute, în
aceeași perioadă de gestiune.

23
 Veniturile se recunosc, de regulă, separat pentru fiecare tranzacţie. În anumite situaţii,
veniturile pot fi recunoscute pe componentele distincte ale unei tranzacţii (de exemplu, dacă
preţul de vînzare a bunurilor include o sumă identificabilă pentru servicii ulterioare, această
sumă este iniţial înregistrată ca venituri anticipate şi recunoscută ca venituri curente pe măsura
prestării serviciilor de deservire a bunurilor comercializate). [1.8]
Veniturile se recunosc în Situația de profit și pierdere dacă îndeplinesc următoarele
condiții:
 Există certitudinea întemeiată privind obținerea beneficiilor economice viitoare;
 Mărimea veniturilor poate fi determinată în mod credibil.
În cazul veniturilor din vînzarea produselor și mărfurilor, reglementările naționale prevăd
recunoașterea veniturilor la îndeplinirea simultană a următoarelor condiții:
1. Entitatea a transferat cumpărătorului riscurile şi beneficiile semnificative aferente
dreptului de proprietate asupra bunurilor. Transferul riscurilor şi beneficiilor
semnificative aferente drepturilor de proprietate asupra bunurilor, de regulă, coincide cu
momentul predării bunurilor către cumpărător sau, la respectarea altor condiţii
contractuale, care atestă transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective
către cumpărători;
2. Entitatea nu mai gestionează bunurile vîndute ca în cazul deţinerii în proprietate a
acestora şi nu deţine controlul efectiv asupra bunurilor;
3. Mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
4. Este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacţiei vor fi generate către entitate;
5. Costurile tranzacţiei pot fi evaluate în mod credibil.
Veniturile din vînzarea bunurilor se ajustează prin stornarea valorii bunurilor returnate sau cu
suma reducerii preţurilor acestora în cazul în care livrarea şi returnarea sau reducerea preţurilor a
bunurilor au avut loc în aceeaşi perioadă de gestiune. În cazul în care vînzarea şi returnarea sau
reducerea preţurilor a bunurilor au avut loc în perioade de gestiune diferite, veniturile nu se
ajustează, iar pierderile din returnarea bunurilor vîndute sau din reducerea preţurilor acestora se
înregistrează ca cheltuieli curente sau se recuperează din contul provizioanelor constituite
anterior în aceste scopuri. [1.8]
Pentru vînzările cu livrări amînate, veniturile se recunosc la respectarea simultană a
condiţiilor [1.8]:
1) este probabil că se va efectua livrarea bunurilor;

24
 2) la data recunoaşterii vînzării, bunurile sînt disponibile, identificate şi pregătite pentru
livrare cumpărătorului;

3) cumpărătorul confirmă în scris solicitarea de amînare a livrării;

4) se respectă condiţiile de plată prevăzute în contract.

Conform reglementărilor naționale, veniturile din prestarea serviciilor, se identifică în
cazul îndeplinirii simultane a următoarelor condiţii:
a) mărimea veniturilor poate fi evaluată în mod credibil;
b) este probabil ca beneficiile economice aferente tranzacţiei să fie obţinute de către
entitate;
c) stadiul de execuţie a tranzacţiei la data raportării poate fi evaluat în mod credibil;
d) costurile apărute pe parcursul tranzacţiei şi costurile de finalizare a tranzacţiei pot fi
evaluate în mod credibil.
Recunoaşterea veniturilor din prestarea serviciilor se efectuează conform uneia din
următoarele metode:
 metoda prestării integrale - se recomandă în cazurile în care termenul de prestare a
serviciilor nu depășește o perioadă de gestiune. La utilizarea acestei metode veniturile din
prestarea serviciilor se recunosc și se contabilizează după încheierea tranzacției;
 metoda procentului de finalizare – se aplică atunci cînd serviciile potrivit unuia și
aceluiași contract, sunt prestate pe parcursul mai multor perioade de gestiune. Prin
această metodă veniturile se recunosc pe stadii distincte ale tranzacției, în funcție de
procentul de finalizare, adică în perioadele de gestiune în care are loc prestarea efectivă a
serviciilor.
Recunoașterea veniturilor în baza metodei procentului de finalizare se admite la
respectarea simultană a următoarelor condiții:
 momentul încheierii tranzacţiei sau a unui stadiu distinct al acesteia poate fi determinat
cu un grad înalt de certitudine la data raportării;
 cheltuielile suportate în procesul tranzacţiei şi cele necesare pentru finalizarea acesteia
pot fi determinate în mod credibil.
La aplicarea metodei procentului de finalizare, suma veniturilor poate fi determinate în baza
unuia din următoarele procedee:
 Volumul efectiv al serviciilor prestate;

25
  Ponderii volumului efectiv al serviciilor prestate efectiv în volumul total al serviciilor
prevăzute de contract;
 Ponderii cheltuielilor suportate la o data prestabilită în totalul cheltuielilor prevăzute de
contract.
Veniturile sub formă de dobînzi se recunosc în baza condițiilor contractuale pe măsura
survenirii termenelor de plată a dobînzilor stabilite în contractul încheiat între entitate și
utilizatorul activului. Redevențele se recunosc ca venituri în baza contabilității de angajamente,
în conformitate cu condițiile acordului încheiat între proprietarul și beneficiarul de imobilizări
necorporale. Astfel, în cazul transferului drepturilor de utlizare a imobilizărilor necorporale pe o
perioadă prestabilită, recunoașterea venitului sub forma de redevențe se efectuează conform
metodei liniare sau în baza stabilită în politicile contabile. Dividendele se recunosc ca venituri în
perioada de gestiune în care acestea au fost anunțate,adică atunci cînd a fost stabilit dreptul
proprietarilor de a le încasa.
Evaluarea presupune determinarea sumei veniturilor ce trebuie reflectate în contabilitate și în
Situațiile Financiare. În conformitate cu SNC “Venituri”, veniturile se evaluează la valoarea
justă a contraprestației primite sau de primit diminuată cu valoarea oricăror reduceri de preț,
bonusuri și altor reduceri comerciale acordate de către vînzător. Evaluarea veniturilor din
prestarea serviciilor se efectuează, de regulă, în mărimea valorii acestora, stabilită de părţile
contractante şi confirmată documentar. Evaluarea acestor venituri este credibilă doar în cazul în
care entitatea a convenit cu celelalte părţi participante la tranzacţie următoarele condiţii:
1) drepturile fiecărei părţi care au putere juridică şi se referă la prestarea şi primirea serviciilor;
2) compensaţia presupusă;
3) metodele şi condiţiile de plată.
Recunoașterea cheltuielilor prevede un proces de încorporare și reflectare în Situația de
profit și pierdere a unui element ce corespunde definiției de cheltuieli și respect criteriile de
recunoștere. Conform prevederilor SNC “Cheltuieli”, acestea se recunosc dacă se respectă
următoarele criterii:
1) există o certitudine întemeiată privind diminuarea beneficiilor economice ale entităţii;
2) mărimea cheltuielilor poate fi evaluată în mod credibil.
Majorarea unei cheltuieli influențiază și alte elemente economice în contabilitate, de aceea
cheltuielile se recunosc concomitent cu:
1) diminuarea activelor fără o reducere concomitentă a datoriilor sau o creştere a altor active (de
exemplu, valoarea contabilă a stocurilor depistate lipsă la inventariere se înregistrează ca
majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a activelor);

26
2) majorarea datoriilor fără o creştere concomitentă a activelor (de exemplu, salariile calculate
personalului administrativ se contabilizează ca majorare concomitentă a cheltuielilor şi datoriilor
curente);
3) calcularea amortizării şi înregistrarea pierderilor din deprecierea activelor imobilizate
contabilizate conform SNC ”Imobilizări necorporale şi corporale”, SNC ”Deprecierea activelor”.
Cheltuielile suportate în perioada de gestiune, dar care se referă la perioadele de gestiune
ulterioare şi depăşesc pragul de semnificaţie stabilit în politicile contabile, se recunosc ca
cheltuieli anticipate. Pe măsura survenirii perioadelor corespunzătoare, cheltuielile anticipate se
decontează la cheltuielile curente prin metoda liniară sau prin altă metodă stabilită de entitate.
Pragul de semnificație se stabilește în politicile contabile ale entității ca un criteriu unic aplicabil
tuturor elementelor situațiilor financiare, sau careva criterii pentru grupele separate de elemente.
La aplicarea pragului de semnificație, este necesar să se determine mărimea acestuia, să se
constate în ce cazuri se va aplica și să se precizeze elemental față de care urmează aplicarea
pragului de semnificație. Determinarea mărimii și a formei este la latitudinea fiecărei entități,
urmînd să cerceteze diverși factori: natura elementelor, mărimea relative, absolută.
Conform politicilor contabile ale Î.S. CREPOR (anexa 1), la cheltuieli anticipate, care
urmează sa fie trecute la pierderi, se atribuie cheltuielile suportate în perioada de gestiune, dar
care se referă la cheltuieli anticipate curente, care depășesc pragul de semnificație stabilit în
politicile contabile. Decontarea cheltuielilor anticipate curente în sumă mai mare de 1000 lei, se
efectuează prin metoda liniară.
Există elemente ce pot fi confundate cu cheltuieli. În evidența contabilă nu se recunosc ca
cheltuieli:
a. cotele retrase din capitalul social şi alte plăţi efectuate pe seama capitalului propriu;
b. avansurile acordate în vederea procurărilor ulterioare de bunuri şi servicii;
c. sumele rambursate ale creditelor şi împrumuturilor primite, inclusiv în formă
nemonetară, precum şi alte diminuări de datorii care nu micşorează capitalul propriu (de
exemplu, achitarea datoriilor faţă de salariaţi, buget, furnizori şi alţi creditori);
d. alte elemente contabile care nu corespund criteriilor de recunoaştere a cheltuielilor.
Dupa recunoaștere, acestea urmează a fi evaluate. Evaluarea cheltuielilor presupune
determinarea sumei cheltuielilor ce trebuie reflectate în contabilitate și în Situațiile Financiare.
Cheltuielile se evaluează la valoarea contabilă a activelor ieşite, costul efectiv al serviciilor
prestate/lucrărilor executate, suma retribuţiilor calculate efectiv personalului, suma contribuţiilor
de asigurări sociale de stat obligatorii şi primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală

27
aferente, suma amortizării calculate şi deprecierii activelor imobilizate, suma provizioanelor
constituite, costul serviciilor primite etc.
Recunoașterea și evaluarea a veniturilor și cheltuielilor, constituie un procedeu dificil și
problematic, însa are o importanță majoră pentru reflectarea corectă a indicatorilor în situațiile
financiare, în situația de profit și pierdere, avînd o influență deosebită asupra deciziilor luate de
utilizatorii informațiilor contabile.

Capitolul II. CONTABILITATEA VENITURILOR DIN ACTIVITATEA

OPERAȚIONALĂ
2.1 Contabilitatea veniturilor din vînzări
Venitul reprezinta creșterea ale beneficiilor economice, înregistrate în cursul perioadei de
gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora sau a diminuării a
datoriilor, care au drept rezultat, creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de
contribuțiile proprietarilor. [1.8] Veniturile se evidențiază în contabilitate în creditul conturilor
din clasa a 6 “Venituri”, fiind conturi de rezultate. Pe parcursul perioadei de gestiune, în creditul
acestor conturi se înregistrează, cu totalul cumulativ de la începutul anului, sumele veniturilor
recunoscute în conformitate cu SNC, iar în debit se reflectă decontarea la finele anului de
gestiune a veniturilor acumulate la rezultatul financiar total.
După cum a menționat autorul în capitolul precedent, conform planului general de conturi
contabile, veniturile din activitatea operațională se divizează în:

28
  Venituri din vânzări;
 Alte venituri din activitatea operațională.
Veniturile din vînzări includ fluxurile brute de beneficii economice obținute de
întreprindere în cursul perioadei de gestiune curente apărute ca urmare a vînzării produselor și
mărfurilor, a terenurilor, clădirilor și altor active deținute în scopul vînzării, precum și din
prestarea serviciilor, contracte de construcție și operațiuni de arendă. [2.5] Cea mai mare pondere
din totalul veniturilor a Î.S. CREPOR, este deținută de veniturile din vînzări. Pentru ținerea
evidenței sintetice a veniturilor din vînzări este destinat contul 611 “Venituri din vînzări”.
Conform planului general de conturi contabile, contul 611 “Venituri din vânzări” include
următoarele subconturi:
o 6111 „Venituri din vînzarea produselor”;

o 6112 „Venituri din vînzarea mărfurilor”;

o 6113 „Venituri din prestarea serviciilor”;

o 6114 „Venituri din executarea lucrărilor”;

o 6115 „Venituri din contracte de construcţie”;

o 6116 „Venituri din contracte de leasing operaţional şi financiar (arendă, locaţiune)”;

o 6117 „Venituri din contracte de microfinanţare”;

o 6118 „Alte venituri din vînzări”.

În creditul acestui cont se reflectă totalul cumulativ de la începutul anului a veniturilor din
vînzări, iar în debitul se înregistrează decontarea la finele perioadei de gestiune a veniturilor din
vînzări acumulate la contul 351 “Rezultatul financiar total”.
La Întreprinderea de Stat CREPOR conform Registrului contului 611 “Venituri din
vînzări” (anexa 4), s-au înregistrat următoarele tipuri de venituri:

 6111 “Venituri din vînzarea produselor”;

 6112 „Venituri din vînzarea mărfurilor”;
 61131 „Venituri din prestarea serviciilor de cantină”;
 61132 „Venituri din prestarea serviciilor de staționarul reabilitare”;
 61133 „Venituri din prestarea serviciilor de medici”;
 61134 „Venituri din prestarea serviciilor către CNAM”;
 61135 „Venituri din prestarea serviciilor de reabilitare profesională”;
 61136 „Venituri din prestarea serviciilor de SPPC reabilitare”;

29
  6116 „Venituri din contracte de leasing operațional și financiar (arendă, locațiune)”.

Evidența analitică a veniturilor din vînzări este ținută pe tipuri de venituri, regiuni de
vînzare și pe alte direcții stabilite în politicile de contabilitate a întreprinderilor. După cum se
observă, evidența analitică a veniturilor din prestarea serviciilor este ținută pe tipuri de servicii
prestate. Spre exemplu cum ar fi venitul din prestarea serviciilor de cantină, de staționarul de
reabilitare, de medici, servicii acordate către CNAM și de reabilitare profesională.
Documentele justificative utilizate pentru reflectarea în evidența contabilă a veniturilor din
vânzări sunt următoarele: factură fiscală, dispoziție de încasare, bonul de casă, proces-verbal de
primire predare a serviciilor prestate.
Potrivit registrului contului 611 “Venituri din vânzări” (anexa 4), pe parcursul anului 2017,
Î.S. CREPOR a acumulat venituri din vînzări în valoare totala de 48 491,93 mii lei care s-a
repartizat în felul următor: venituri din vânzarea produselor în valoare de 29 677,43 mii lei,
venituri din vînzarea mărfurilor în sumă de 254,7 mii lei, venituri din prestarea serviciilor au
înregistrat o valoare de 17 834,9 mii lei și venituri din contracte de leasing operational și
financiar în valoare de 18 559,8 mii lei.
Veniturile din vânzarea produselor, precum ar fi protezele și încălțămintea au înregistrat
cea mai mare pondere în total venituri din vânzări, fiind de 61,2 puncte procentuale. La vînzarea
produselor și mărfurilor de către Î.S. CREPOR, se perfectează ca documente primare: dispozițiile
de încasare sau facturile fiscale.
Dispoziția de încasare este un formular tipizat reglementat pentru încasările în cont
conform prevederilor legale. Aceasta servește ca: dispoziție pentru casierie, în vederea încasării
în numerar a unor sume, potrivit dispozițiilor legale; document justificativ de înregistrare în
registrul de casă, în borderoul cumulativ și în contabilitate potrivit dispozițiilor legale. Dispoziția
de încasare se întocmește într-un exemplar și se semnează de către contabilul șef și casier, cu
aplicarea ștampilei la mijlocul dispoziției. După completarea dispoziției de încasare, chitanța se
decupează și se restituie titularului plății.
Formularul cu regim special Factura fiscală se utilizează pentru documentarea livrărilor
impozabile și neimpozabile cu TVA de mărfuri și servicii, precum și în cazurile transportării sau
transmiterii activelor fără transmiterea dreptului de proprietate în cadrul entității dezintegrate din
punct de vedere teritorial, în afara entității la transmiterea activelor la prelucrare, păstrare,
expertiză, arendă, locațiune sau la refacturarea cheltuielilor compensate.
În continuare autorul va analiza exemple de contabilizare a veniturilor din vânzări în baza
datelor entității.

30
 Exemplu 2.1.1: La întreprinderea supusă analizei au avut loc operațiuni care au generat
venituri din vânzarea produselor. La Î.S. CREPOR pe data 1 decembrie anului 2017, conform
dispoziției de încasare nr. 4326 (anexa 5), a fost vîndut un branț pentru încălțăminte, unei
persoane fizice în sumă de 72,76 lei. Întreprinderea nu este plătitoare de TVA. Conform datelor
de mai sus, entitatea întocmește următoarele formule contabile:
1. Se reflectă vânzarea branțului pentru încălțăminte de întreprindere în baza Registrului
contului 611 ”Venituri din vânzări” (anexa 4):
Debit contul 221 „Creanțe comerciale”, subcontul 221.11 „Creanțe comerciale din țară
(articole ortopedice)” - 72,76 lei;
Credit contul 611 „Venituri din vânzări”, subcontul 611.1 „Venituri din vînzarea
produselor” - 72,76 lei.
2. Încasarea numerarului în casierie în monedă națională, conform dispoziției de încasare:
Debit contul 241 „Casa”, subcontul 241.1 „Casa în monedă națională” - 72,76 lei;
Credit contul 221 „Creanțe comerciale”, sucontul 221.11 „Creanțe comerciale din țară
(articole ortopedice)” - 72,76 lei.
Prin urmare după cum se observă, înainte ca banii primiți sa fie înregistrați în contul 241
„Casa”, de la persoanele fizice, aceștea se înregistrează în contul 221 „Creanțe comerciale”.
Formulele contabile se întocmesc una după alta, în aceași zi cînd are loc prima înregistrare se
efectuează și a doua. Doar încasarile din prestarea serviciilor de cantină se înregistrează direct în
contul casieriei.
Exemplu 2.1.2: Înafara de produse, Centrul se ocupă de comercializarea mărfurilor.
Conform dispoziției de încasare nr. 4450 din 8 decembrie 2017 (anexa 6), a fost vândut pană
pentru încălțăminte, unei persoane fizice în valoare de 26,65 lei. Astfel, în contabilitate s-au
întocmit următoarele formule contabile:
1. Se reflectă vânzarea panei pentru încălțăminte de întreprindere, în baza Registrului
contului 611 ”Venituri din vânzări” (anexa 4):
Debit contul 221 „Creanțe comerciale”, subcontul 221.16 „Creanțe comerciale din țară
(marfă)” – 26,65 lei;
Credit contul 611 „Venituri din vânzări”, subcontul 611.2 „Venituri din vînzarea
mărfurilor” – 26,65 lei.
2. Încasarea numerarului în casierie în monedă națională, conform dispoziției de încasare:
Debit contul 241 „Casa”, subcontul 241.1 „Casa în monedă națională” – 26,65 lei;

31
 Credit contul 221 „Creanțe comerciale”, sucontul 221. 16 „Creanțe comerciale din țară
(marfă)” – 26,65 lei.
De asemenea, la entitate au avut loc și operațiuni care au generat obținerea veniturilor din
prestarea serviciilor. Recunoașterea veniturilor din prestarea serviciilor se efectuează conform
următoarelor metode [2.4]:
 Metoda prestării integrale;
 Metoda procentului de finalizare.
Metoda prestării integrale se utilizează atunci cînd termenul de prestare a serviciilor nu
depășește o perioadă de gestiune. La utilizarea acestei metode veniturile din prestarea serviciilor
se recunosc și se contabilizează după încheierea tranzacției. [2.4] În continuare autorul va analiza
un exemplu privind utilizarea acestei metode de entitatea analizată.
Exemplu 2.1.3: Conform Facturii Fiscale EUI000603712 din data de 6 decembrie 2017
(anexa 8), Î.S. CREPOR a prestat servicii medicale Organizației ”International Organization for
Migration” în valoare totală de 2 323,00 lei. În baza Registrului contului 611 ”Venituri din
vânzări” (anexa 4), s-a efectuat următoarea înregistrare contabilă:
1. Se reflectă prestarea serviciilor medicale:
Debit contul 221 „Creanțe comerciale”, subcontul 221.1 „Creanțe comerciale din țară”
- 2 323,00 lei;
Credit contul 611 „Venituri din vânzări”, subcontul 611.33 „Venituri din prestarea
serviciilor de medici” – 2 323,00 lei.
După ce s-a emis factura fiscală, în termenele prevăzute de clauzele contractuale, entitatea
beneficiară este obligată să achite pentru serviciile prestate de prestator. Astfel, la încasarea
mijloacelor bănești în contului curent, conform extrasului bancar (anexa 15), se înregistrează
următoarea formulă contabilă:
2. Se reflectă achitarea de cumpărător a valorii serviciilor prestate:
Debit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”, subcontul 242.1 „Numerar la
conturi nelegat” – 2 323,00 lei;
Credit contul 221 „Creanțe comerciale”, subcontul 221.1 „Creanțe comerciale din țară” -
2 323,00 lei.
Metoda procentului de finalizare se utilizează în cazurile în care serviciile potrivit unuia și
aceluiași contract, sunt prestate pe parcursul mai multor perioade de gestiune. În cazul aplicării
acestei metode, suma veniturilor poate fi determinată în baza unuia din următoarele procedee:

32
 1) Volumul efectiv al serviciilor prestate.
Deoarece întreprinderea analizată nu a prestat servicii pe parcursul mai multor perioade de
gestiune, autorul va studia exemple convenționale.
Exemplu convențional: În octombrie 2017, Î.S. CREPOR a incheiat un contract de prestare a
serviciilor medicale privind radiografia Sanatoriului ”Constructorul” pe un termen de 2 ani cu
valoare totală de 40 000 lei. În anul 2017 au fost prestate servicii în valoare de 18 500 lei. Astfel
se va înregistra următoarea formulă contabilă la valoarea serviciilor prestate în anul 2017:
Debit contul 221 „Creanțe comerciale”, subcontul 221.1 „Creanțe comerciale din țară”
- 18 500,00 lei;
Credit contul 611 „Venituri din vânzări”, subcontul 611.33 „Venituri din prestarea
serviciilor de medici” – 18 500,00 lei.
2) Ponderii volumului efectiv al serviciilor prestate în volumul total al serviciilor prevăzute
de contract.
Conform datelor din exemplu, presupunem că entitatea analizată în anul 2017 a îndeplinit
un volum de 45% din totalul serviciilor prevăzute în contract. Astfel venitul entității pentru anul
2017 va constitui 18 000 lei (40 000 lei * 45%) și se va înregistra formula contabilă:
Debit contul 221 „Creanțe comerciale”, subcontul 221.1 „Creanțe comerciale din țară”
- 18 000,00 lei;
Credit contul 611 „Venituri din vânzări”, subcontul 611.33 „Venituri din prestarea
serviciilor de medici” – 18 000,00 lei.
3) Ponderii cheltuielilor suportate la o dată stabilită în totalul cheltuielilor prevăzute de
contract.
Conform datelor din exemplu, presupunem că suma totală a cheltuielilor constituie 32 000
lei. Însă în anul 2017 entitatea a suportat cheltuieli în sumă de 13 000 lei. Astfel venitului
entității pentru anul 2017 se va calcula ca produsul dintre suma totală a venitului pentru doi ani și
ponderea cheltuielilor efectiv suportate pentru anul 2017:
Ponderea chetuielilor efectiv suportate: (13 000 lei/32 000 lei)*100%= 40,62%
Suma venitului pentru anul 2017 va constitui 16 248 lei (40 000 lei * 40,62%) și se va
înregistra astfel:
Debit contul 221 „Creanțe comerciale”, subcontul 221.1 „Creanțe comerciale din țară”
- 16 248,00 lei;

33
 Credit contul 611 „Venituri din vânzări”, subcontul 611.33 „Venituri din prestarea
serviciilor de medici” – 16 248,00 lei.
Exemplu 2.1.4: Un alt tip de venituri obținut de entitatea analizată este din servicii prestate
de cantină. În baza dispoziției de încasare nr. 1420 din data de 26 decembrie 2017 (anexa 7), s-a
prestat servicii de cantină unei persoane fizice în valoare de 2 060,20 lei. Astfel conform
Reigstrului contului 611 ”Venituri din vânzări” (anexa 4), s-a înregistrat următoarea formulă
contabilă aferentă încasării numerarului în casierie în baza dispoziției de încasare:
Debit contul 241 „Casa”, subcontul 241.1 „Casa în monedă națională”-2 060,20 lei;
Credit contul 611 „Venituri din vînzări”, subcontul 611.31 „Venituri din prestarea
serviciilor de cantină” – 2 060,20 lei.
Pe lîngă veniturile din vînzarea bunurilor sau prestarea serviciilor, Î.S. CREPOR
înregistrează venituri din acordarea în arendă a spațiilor comerciale din clădirea centrală a
acestora.
Exemplu 2.1.5: Alt tip de venituri înregistrat la Î.S. CREPOR sunt veniturile din contracte
de leasing operațional și financiar. Conform Facturii Fiscale EUI000697915 din 27 decembrie
2017 (anexa 9), Î.S. CREPOR a prestat servicii lui ”Carolina” SRL, în valoare de 12 338,02 lei.
În baza facturii fiscale și a Registrului contului 611 ”Venituri din vânzări”, în luna decembrie s-a
întocmit următoarea formulă contabilă aferentă serviciilor prestate de entitate, conform facturii
fiscale:
Debit contul 231 „Creanțe privind veniturile din utilizarea de către terți a activelor
entității”, subcontul 231.4 „Alte creanțe privind veniturile. Arendă” – la valorea totală -
12 338,02 lei;
Credit contul 611 „Venituri din vînzări”, subcontul 611.6 „ Venituri din contracte de
leasing operațional și financiar (arendă, locațiune)” – la valoarea venitului constatat - 9 504,33
lei;
Credit contul 824 „Alte costuri repartizabile”, subcontul 824.1 „Alte costuri repartizabile.
Arendă” – la valoarea costurilor refacturate - 2 833,69 lei.
Întrucît întreprinderea aparține Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei al
Republicii Moldova, anual, Î.S. CREPOR este finanțată prin Contul Unic Trezorerial al
Ministerului Finanțelor prin intermediului subvențiilor, care sunt aprobate pentru anumite
activități a entității. În context cu cele spuse, Centrul va repartiza pe luni mijloacele financiare

34
aprobate, respectiv pentru finanțarea lunară va prezenta pînă la data de 5 a lunii necesarul de
mijloace financiare ce urmează a fi transferate descifrat pe activități (anexa 10).
Entităţile de stat, municipale şi alte entităţi similare, inclusiv instituţiile publice cu
autonomie financiară, decontează (după îndeplinirea condiţiilor contractuale) subvenţiile aferente
activelor înregistrate iniţial ca datorii (venituri anticipate) la majorarea altor elemente de capital
propriu. Decontarea subvenţiilor aferente activelor utilizate se înregistrează ca diminuare a altor
elemente de capital propriu şi, respectiv, ca majorare a capitalului social sau a veniturilor
curente. [1.13]
Decontarea subvenţiilor aferente veniturilor se efectuează în următorul mod:
1) subvenţiile destinate compensării costurilor sau cheltuielilor deja suportate se decontează
integral la venituri curente în perioada în care subvenţiile au fost primite;
2) subvenţiile destinate compensării costurilor sau cheltuielilor perioadelor curente sau viitoare
se decontează la venituri curente în perioadele în care costurile sau cheltuielile au fost efectiv
suportate;
3) subvenţiile destinate reducerii datoriilor faţă de stat sau alţi creditori se decontează la venituri
curente în perioada în care subvenţiile au fost primite.
Conform registrului la contul 611 ”Venituri din vînzări” pentru luna decembrie (anexa 4) au
fost alocate mijloace financiare din contul trezorial al Ministerului Finanțelor, care au fost
repartizate pentru anumite activități desfășurate de centru. Astfel, conform Registrului contului
611 ”Venituri din vânzări” (anexa 4), s-au înregistrat următoarele formule contabile:

 Se reflectă decontarea subvenției la venituri curente din vânzarea produselor:

Debit contul 535 „Venituri anticipate curente”, subcontul 535.1 „Subvenții” - 3 502 511,31
lei;
Credit contul 611 „Venituri din vânzări”, subcontul 611.1 „Venituri din vânzarea
produselor” - 3 502 51,31 lei.

 Se reflectă decontarea subvenției la venituri curente din prestarea serviciilor de

staționarul reabilitare:
Debit contul 535 „Venituri anticipate curente”, subcontul 535.1 „Subvenții” – 962 570,75
lei
Credit contul 611 „Venituri din vânzări”, subcontul 611.32 „Venituri din prestarea
serviciilor de staționarul reabilitare” – 962 570,75 lei

 Se reflectă decontarea subvenției la venituri curente din prestarea serviciilor de medici:

35
 Debit contul 535 „Venituri anticipate curente”, subcontul 535.1 „Subvenții” - 866 354,87
lei
Credit contul 611 „Venituri din vânzări”, subcontul 611.33 „Venituri din prestarea
serviciilor de medici” - 866 354,87 lei
După cum a menționat autorul în capitolul precedent, veniturile se clasifică în venituri
curente și anticipate. Veniturile anticipate reprezintă sumele primite (calculate) în perioada de
gestiune curentă, dar care urmează a fi atribuite la veniturile curente ale perioadelor viitoare.
Exemplu 2.1.6: Î.S. CREPOR are incheiate contracte cu diverse Consilii Sindicale
Municipale din Republica Moldova, astfel anual sindicatele procură Bilete de Trimitere la
tratament și le distribuie membrilor săi. În baza Biletului de Trimitere la Tratament cursiv de
reabilitare cu Seria CS DMPDC numarul 8 din 4 decembrie anului 2017 (anexa 11), procurat
anterior de Consiliul Sindical ”Direcția Municipală pentru Protecția Drepturilor Copilului”, au
fost prestate servicii medicale timp de 10 zile membrului sindical. Conform Cartelei evidenței
asistenței diagnostice și curative acordate, costul serviciilor prestate constituie 1 988,00 lei.
Astfel în contabilitate s-au întocmit următoarele formule contabile:

 Se reflectă procurarea Biletului de Trimitere la Tratament de către Consiliul Sindical:

Debit contul 241 ”Casa”, subcontul 241.1 „Casa în monedă națională” – 1 988,00 lei;
Credit contul 535 ”Venituri anticipate curente”, subcontul 535.2 ”Alte venituri anticipate
curente” – 1 988,00 lei.

 Se reflectă utilizarea Biletului de Trimitere la Tratament de către membrul sindical în

luna decembrie, în baza Registrului contului 611 ”Venituri din vânzări” (anexa 4):
Debit contul 535 ”Venituri anticipate curente”, subcontul 535.2 ”Alte venituri anticipate
curente” – 1 988,00 lei;
Credit contul 611 ”Venituri din vînzări”, subcontul 611.33 ” Venituri din prestarea
serviciilor de medici” – 1 988,00 lei.
Conform clauzelor contractuale, este stabilit termenul de valabilitate a Biletului de Trimitere
la Tratament, ce poate fi utilizat doar în incinta Î.S. CREPOR.

2.2 Contabilitatea altor venituri din activitatea operațională

Pe lângă desfășurarea activității de bază precum ar fi vînzarea bunurilor, prestarea
serviciilor și utilizarea activelor de către terți, întreprinderile pot înregistra și alte venituri din

36
activitatea operațională. Alte venituri operaţionale sunt sumele primite sau de primit din ieşirea
(vînzarea, schimbul) activelor curente, cu excepţia produselor finite şi mărfurilor, arenda curentă,
precum şi sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri, recuperări de prejudicii materiale
rezultate de modificări ale metodelor de evaluare a activelor curente, plusurile constatate la
inventariere.
Pentru ținerea evidenței contabile a altor venituri din activitatea operațională este utilizat
contul 612 ”Alte venituri din activitatea operațională”. În creditul acestui cont se reflectă totalul
cumulativ de la începutul anului a veniturilor din alte activități operaționale, iar în debitul se
înregistrează decontarea la finele perioadei de gestiune a veniturilor din vînzări acumulate la
contul 351 “Rezultatul financiar total”.
Conform planului general de conturi contabile, pentru contul 612 ”Alte venituri din
activitatea operațională” sunt destinate următoarele subconturi:

 6121 ”Venituri din ieșirea altor active circulante”;

 6122 ”Venituri din sancțiuni”;
 6123 ”Venituri din recuperarea prejudiciului material”;
 6124 ”Venituri din plusurile de active imobilizante și circulante constatate la
inventariere”;
 6125 ”Venituri din decontarea datoriilor cu termen de prescripție expirat”;
 6126 ”Alte venituri operaționale”.

După cum se observă sunt prevăzute 6 subconturi pentru evidența altor venituri din
activitatea operațională, însa la entitatea analizată, în anul 2017 au fost utilizate doar 2
subconturi dintre care: 612.4 ”Venituri din plusuri de active imobilizante și circulante constatate
la inventariere”; 612.6 ”Alte venituri operaționale”.
Documentele utilizate pentru reflectarea în evidența contabilă a veniturilor din alte activități
operaționale sunt următoarele: facturi fiscale; procese verbale ale comisiei de inventariere;
bonuri de intrare; note de contabilitate; liste de inventariere și altele.
Politicile contabile a Î.S. CREPOR prevăd evidența viabilă și veridică a datelor și situațiilor
contabile prin efectuarea inventarierii generale a proprietății întreprinderii și mijloacelor
financiare, elementelor de activ și pasiv, cel puțin odată pe an pe parcursul desfășurării
activității, cu aplicarea formularelor tipizate de documente primare cu regim special, aprobate
prin ordinul Ministerului Finanțelor nr. 24/36 din 25.03.1998.

37
 Prin ordinul directorului se creează comisia de inventariere cu stabilirea termenilor de
petrecere a acestora în subdiviziunile Centrului și se stabilește lista persoanelor responsabile de
semnarea documentelor primare cu regim special. Comisia de inventariere întocmește Proces
Verbal privind inventarierea care conține rezultatele inventarierii. Rezultatele inventarierii se
stabilesc prin compararea datelor constatate efectiv și înscrise în listele de inventariere cu cele
din contabilitate.
Exemplu 2.2.7: La entitatea analizată, în urma inventarierii efectuate a stocurilor, la data de 1
noiembrie anului 2017, au fost depistate plusuri la inventariere de materiale. Conform Listei de
Inventariere valoarea materialelor stabilite ca plusuri a constituit 1 316,77 lei (anexa 13). Astfel
conform Listei de inventariere și a Registrului contului 612 ”Alte venituri din activitatea
operațională” (anexa 12), s-a întocmit următoarea formula contabilă:
Se reflectă plusurile de materiale depistate la inventariere:
Debit contul 211 ”Materiale”, subcontul 211.2 ”Materiale auxiliare” – 1 316,77 lei;
Credit contul 612 ”Alte venituri din activitatea operațională”, subcontul 612.6 ”Alte
venituri operaționale” – 1 316,77 lei.
Conform prevederilor metodologice pentru evidența plusurilor de inventariere, în Planul de
conturi este prevăzut subcontul 6124 ”Venituri din plusurile de active imobilizante și circulante
constatate la inventariere”. Totodată formula contabilă de mai sus trebuie modificată astfel:
Debit contul 211 ”Materiale”, subcontul 211.2 ”Materiale auxiliare” – 1 316,77 lei;
Credit contul 612 ”Alte venituri din activitatea operațională”, subcontul 612.4 ”Venituri din
plusurile de active imobilizate și circulante constatate la inventariere”– 1 316,77 lei.
Recuperarea prejudiciului material are loc în baza unui contract privind răspunderea
materială deplină încheiată cu șefii depozitelor, expeditorii, fiind întocmit în 2 exemplare.
Deoarece întreprinderea analizată nu a înregistrat venituri din recuperarea prejudiciului material,
autorul va analiza un exemplu convențional.
Exemplu convențional: În urma inventarierii efectuate de Î.S. CREPOR s-au depistat lipsuri
de materiale din depozitul central, lipsa fiind imputată șefului depozitului central. Conform
Procesului-verbal al comisiei de inventariere valoarea materialelor stabilite ca lipsă a constituit
500 de lei. Astfel s-a decis sa se rețină 100 lei din salariu, timp de 5 luni și s-au efectuat
următoarele înregistrări contabile:
1. Se reflectă lipsurile depistate în urma inventarierii materialelor:

38
 Debit contul 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională”, subcontul 714.4 ” Cheltuieli
privind lipsurile și pierderile din deteriorarea activelor imobilizante și circulante” – 500 lei;
Credit contul 211 ”Materiale”, subcontul 211.3 ”Piese de schimb” – 500 lei.
2. Se reflectă imputarea pagubei materiale șefului de depozit ce urmează a fi achitată din
salariu:
Debit contul 226 ”Creanțe ale personalului”, subcontul 226.2 ”Creanțe privind recuperarea
prejudiciului material” – 500 lei;
Credit contul 535 ”Venituri anticipate curente”, subcontul 535.2 ”Alte venituri anticipate
curente” – 500 lei.
3. Se reflectă reținerea din salariul angajatului a sumei lipsurilor recuperate lunar :
Debit contul 531”Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1
”Datorii salariale” – 100 lei;
Credit contul 226 ”Creanțe ale personalului”, subcontul 226.2 ”Creanțe privind
recuperarea prejudiciului material” – 100 lei.
4. Se reflectă trecerea veniturilor anticipate la venituri curente în mărimea sumei reținute lunar
din salariul persoanei în cauză:
Debit contul 535 ”Venituri anticipate curente”, subcontul 535.2 ”Alte venituri anticipate
curente” – 100 lei;
Credit contul 612 ”Alte venituri din activitatea operațională”, subcontul 612.3 ”Venituri
din recuperarea prejudiciului material” – 100 lei.
În urma activității sale de bază Î.S. CREPOR formează deșeuri reciclabile. De asemenea
unele mijloace fixe din metale prețioase, după uzura fizică totală nu pot fi puse în funcțiune. De
aceea ca drept obținerea unui profit din deșeuri reciclabile, entitatea analizată le scoate în
vînzare.
Exemplu 2.2.8: Conform Facturii (anexa 14) și Actului de Primire-Predare din 27 februarie
anului 2017, Î.S. CREPOR a vîndut C.P. ”Entuziast” fixatoare utilizate și peliculă radiografică
utilizată în valoare de 431,00 lei. Astfel în baza Registrului contului 612 ”Alte venituri din
activitatea operațională”, s-au întocmit următoarea înregistrare contabilă aferentă vînzării
deșeurilor reciclabile:
Debit contul 221 ”Creanțe comerciale”, subcontul 221.1 ” Creanțe comerciale din țară” –
431,00 lei

39
 Credit contul 612 ”Alte venituri din activitatea operațională”, subcontul 612.6 ”Alte
venituri operaționale” – 431,00 lei
Conform normelor metodologice pentru evidența veniturilor din ieșirea altor active
circulante, în Planul de conturi contabile este prevăzut subcontul 6121 ”Venituri din ieșirea altor
active circulante”. Totodată formula contabilă de mai sus trebuie modificată astfel:
Debit contul 221 ”Creanțe comerciale”, subcontul 221.1 ” Creanțe comerciale din țară” –
431,00 lei
Credit contul 612 ”Alte venituri din activitatea operațională”, subcontul 612.1 ”Venituri
din ieșirea altor active circulante” – 431,00 lei
Înafara de vînzare, întreprinderea încheie contracte de arendă cu persoanele juridice și
fizice, prin care prestatează în arendă utilajele sau automobilele sale. Astfel conform registrului
contului 612 ”Alte venituri din activitatea operațională” (anexa 12), s-a prestat servicii de arendă
în valoare totală de 3 552,76 lei și s-a întocmit următoarea formulă contabilă:
Se reflectă serviciile de arendă a utilajelor și automobilelor prestate persoanelor fizice și
juridice în valoare totală:
Debit contul 221 ”Creanțe comerciale”, subcontul 221.1 ” Creanțe comerciale din țară” –
3 572,76 lei;
Credit contul 612 ”Alte venituri din activitatea operațională”, subcontul 612.6 ”Alte
venituri operaționale” – 3 572,76 lei.
La întreprinderea analizată nu au fost înregistrate venituri din venituri din sancțiuni, venituri
din recuperarea prejudiciului material și venituri din decontarea datoriilor cu termen de
prescripție expirat. Totuși autorul va studia cazuri convenționale pentru a expune modul de
contabilizare a acestor venituri în contabilitate.
În cazul veniturilor primite din sancțiuni.
Exemplu convențional: În luna noiembrie, a fost înaintată o reclamație și recunoscută de către
furnizorul materiei prime ”Faguraș” SRL, pentru nerespectarea clauzelor contractuale și
transportării materiei prime cu întirziere de 10 zile. Conform clauzelor contractuale, furnizorul
trebuie să achite penalitate în valoare de 800 lei. Astfel în contabilitate s-au înregistrat
următoarea formulă contabilă la valoare reclamației înregistrate și recunoscute:
Debit contul 234 ”Alte creanțe curente”, subcontul 234.2 ”Creanțe privind reclamațiile
înaintate și recunoscute” – 12 000,00 lei;

40
 Credit contul 612 ”Alte venituri din activitatea operațională”, subcontul 612.3 ”Venituri din
recuperarea prejudiciului material” – 12 000,00 lei.
În cazul veniturilor din decontarea datoriilor cu termen de prescripție expirat.
Exemplu convențional: În urma inventarierii datoriilor la întreprinderea analizată, s-au depistat
datorie cu termen de prescripție expirat față de un furnizor pentru materia primă. Astfel s-a luat
decizia de a deconta datoria în mărime de 1 500 lei. Astfel, se reflectă decontarea datoriei cu
termen de prescripție expirat:
Debit contul 521 ”Datorii comerciale curente”, subcontul 521.1 ”Datorii comerciale în
țară” – 1 500,00 lei
Credit contul 612 ”Alte venituri din activitatea operațională”, subcontul 612.5 ”Venituri din
decontarea datoriilor cu termen de prescripție expirat” – 1 500,00 lei
La finele perioadei de gestiune conturile de venituri se închid prin trecerea veniturilor
acumulate în contul 351 ”Rezultatul financiar total”, fiind unicul caz cînd aceste conturi se
debitează. Această operațiune se efectuează pentru determinarea profitului sau pierderii ale
perioadei de gestiune.
Astfel, în paragraful dat a fost explicat modul de evidență și contabilizare a veniturilor din
activitate operațională, atît în baza cazurilor reale ce au fost reflectate la entitate, cît și în baza
exemplelor convenționale analizate de autor.

Capitolul III. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DIN ACTIVITATEA

OPERAȚIONALĂ. MODUL DE PREZENTARE A VENITURILOR ȘI
CHELTUIELILOR ÎN SITUAȚIILE FINANCIARE
3.1 Contabilitatea costurilor din vînzări și a cheltuielilor de distribuire
Cea mai mare parte a cheltuielilor suportate de către unitățile economice revine cheltuielilor
din activitatea operațională. Cheltuielile operaționale cuprind cheltuieli generate din fabricarea și
comercializarea produselor, achiziționarea și comercializarea mărfurilor, executarea contractelor
de construcții, executarea lucrărilor și altele.

41
 Conform Planului general de conturi contabile, pentru evidența sintetică cheltuielilor ale
activității operaționale se utilizează conturile contabilității financiare din clasa 7 ”Cheltuieli”, și
anume:

 711 ”Costul vânzărilor”;

 712 ”Cheltuieli de distribuire”;
 713 ”Cheltuieli administrative”;
 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională”.
Evidența analitică a cheltuielilor ale activității operaționale se ține pe tipuri de cheltuieli, pe
locuri de efectuare și pe feluri de activități al entităților.
Costul vânzărilor cuprinde valoarea contabilă a mărfurilor şi produselor vîndute sau
transmise în schimbul altor active, care se determină în funcţie de metoda de evaluare curentă a
stocurilor aplicată de către entitate în conformitate cu SNC "Stocuri", costul serviciilor
(lucrărilor) prestate (executate) terţilor în cadrul activităţii operaţionale și alte cheltuieli corelate
cu veniturile din vînzări.[1.9]
Conform SNC ”Stocuri”, sunt stabilite trei metode de evaluare curentă a stocurilor ieșite:
1. metoda identificării specifice;
2. metoda FIFO (primul intrat - primul ieşit);
3. metoda costului mediu ponderat.
Metoda de evaluare curentă a stocurilor se stabileşte de către fiecare entitate de sine stătător
şi se reflectă în politicile contabile ale acesteia.
Conform Politicilor Contabile a Întreprinderii de Stat CREPOR, la eliberarea stocurilor de
materiale în producere sau destinate vânzării, costul acestora se evaluează prin aplicarea metodei
costului mediu ponderat. La aplicarea acestei metode, costului mediu ponderat, soldul stocurilor
se evaluează în baza mediei ponderate calculată pe toată perioada de gestiune sau după ultima
intrare. Această metodă se recomandă în cazul fluctuaţiilor considerabile ale preţurilor stocurilor
în cursul perioadei de gestiune.
Costul vînzărilor se înregistrează pe măsura vînzării mărfurilor, produselor sau prestării
serviciilor şi se contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a stocurilor,
costurilor activităţilor de bază sau auxiliare sau a cheltuielilor anticipate.[1.9] Pentru
generalizarea informației privind costul vânzărilor este destinat contul 711 ”Costul vânzărilor”.
Evidența analitică a costului vînzărilor se ține pe tipurile produselor sau mărfurilor vîndute,

42
serviciilor prestate și a lucrărilor executate. Evidența sintetică se ține în Registrul de evidență la
contul 711 ”Costul vânzărilor”.
Conform Planului general de conturi contabile, contul 711 ”Costul vânzărilor” include
următoarele subconturi:

 7111 ”Valoarea contabilă a produselor vândute”;

 7112 ”Valoarea contabilă a mărfurilor vândute”;
 7113 ”Costul serviciilor prestate”;
 7115 ”Costuri aferente contractelor de construcții”;
 7116 ”Costuri aferente contractelor de leasing operațional și financiar (arendă,
locațiune);
 7117 ”Costuri aferente contractelor de microfinanțare”;
 7118 ”Alte costuri aferente veniturilor din vânzări”.

Pe parcursul perioadei de gestiune, în debitul acestui cont se înregistrează cu totalul

cumulativ de la începutul anului, a costului vînzărilor recunoscut în conformitate cu SNC, iar în
credit se reflectă decontarea la finele anului de gestiune a costului vînzărilor acumulat la
rezultatul financiar total.
La Î.S. CREPOR contul 711 ”Costul vânzărilor” prevede următoarele subconturi:

 7111 ”Valoarea contabilă a produselor vândute”;

 7112 ”Valoarea contabilă a mărfurilor vândute”;
 71131 ”Costul serviciilor prestate (cantină)”;
 71132 ”Costul serviciilor prestate (staționarul de reabilitare)”;
 71133 ”Costul serviciilor prestate (policlinica de reabilitare)”;
 71134 ”Costul serviciilor prestate (CNAM)”;
 71135 ”Costul serviciilor prestate (reabilitare profesională)”;
 71136 ”Costul serviciilor prestate (reabilitare SPPC)”.

Documentele justificative utilizate pentru reflectarea în evidența contabilă a costurilor

vânzărilor sunt următoarele: facturi fiscale, note de contabilitate, acte de primire predare a
serviciilor, bon de consum și altele.
Una din cele mai importante sarcini a contabilității constă în calcularea costului producției
fabricate sau a serviciilor executate. Costul fiind un indicator ce reflectă eficiența resurselor
utilizate în producție, nivelul de specializare și cooperare, calitatea materiilor prime și a muncii
consumate. [2.3]

43
 Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare a deschis în anul 1992,
o secție de producere a mijloacelor ajutătoare tehnice precum: proteze, orteze, corsete, bandaje și
încălțăminte ortopedică. Această secție își desfășoara activitatea sa până în prezent, însă sunt
necesare de foarte multe investiții noi pentru a dezvolta această ramură a medicinei în Moldova.
De asemenea, întreprinderea de stat acordă servicii medicale persoanelor cu dizabilități sau
afecțiuni ale aparatului locomotor. Aceste servicii sunt prestate în staționarul de reabilitare,
fizioterapie sau în policlinica centrului.
Costul produselor fabricate sau a serviciilor prestate de centru, se calculează conform
Indicațiilor Metodice Privind contabilitatea costurilor de producție și calculația costului
produselor și serviciilor.
Calculaţia costurilor poate fi efectuată prin următoarele metode principale:
a) metoda globală;
b) metoda pe faze;
c) metoda pe comenzi;
d) metoda costului standard;
e) alte metode stabilite în politicile contabile;
Entitatea poate singură să-și stabilească o metodă distinctă, mai multe metode sau o
combinație de metode de calculație a costurilor produselor fabricate sau a serviciilor prestate. În
cazul în care se modifică semnificativ procesul organizatorico-tehnologic, se poate schimba şi
metoda de calculaţie a costului.
Conform Politicilor de contabilitate, calculația costurilor producției fabricate se efetuează
prin metoda pe comenzi, în funcție de particularitățile organizațional-tehnologice. În cadrul Î.S.
CREPOR se fabrică producție individual sau în serii mici, care se caracterizează prin exemplare
unice, care nu se repetă sau se repetă rar. În cazul acestei metode obiectul calculației îl constituie
comanda luată de la fiecare beneficiar în parte.
În componența costurilor producției fabricate și a serviciilor prestate la Î.S. CREPOR se
includ:

 Costuri de materiale directe și repartizabile;

 Costuri cu personalul directe și repartizabile;
 Costuri indirecte de producție.

Principalele etape ce sunt utilizate pentru calculația costului produselor sau a serviciilor
pot fi urmărite mai jos:

44
 Înregistrarea producţiei în curs de execuţie la începutul perioadei de gestiune;
Înregistrarea costurilor directe şi indirecte pe activităţi de bază şi auxiliare;
Repartizarea costurilor indirecte de producţie între costul produselor fabricate sau a
1 serviciilor prestate şi cheltuielile curente;
2
3

Repartizarea costurilor indirecte de producţie repartizabile pe tipuri de produse

fabricate sau a serviciilor prestate ale subdiviziunilor auxiliare
4
Repartizarea costurilor indirecte de producţie repartizabile pe tipuri de produse
5
fabricate sau a serviciilor prestate ale subdiviziunilor de bază;
6 Repartizarea costurilor activităţilor auxiliare pe tipurile activităţilor de bază;

Evaluarea deşeurilor recuperabile şi scăderea valorii lor din costurile de producţie;

Determinarea costului rebuturilor definitive şi excluderea lui din costurile de
7 producţie;
8 Determinarea costului producţiei în curs de execuţie la sfîrşitul perioadei de calculaţie
9 și scăderea acesteia din totalul costurilor de producție colectate;
10 Calcularea costului efectiv total și unitar de producție.

Figura 3.1 Etapele calculației costurilor produselor fabricare și serviciilor prestate

Sursa: Elaborat de autor în baza Indicațiilor metodice privind contabilitatea costurilor de
producție și calculația costului produselor și serviciilor.
Prin urmare, după calcularea costului produselor fabricate, cît și a serviciilor prestate, la
entitatea analizată, la finele lunii, costurile aferente acestora se înregistrează în contul 216
”Produse”. Din punct de vedere metodologic valoarea serviciilor prestate se decontează direct
prin intermediul contului 711 ”Costul vînzărilor”. Însă la Î.S. CREPOR acest fapt se
înregistrează ca și la produse fabricate, prin intermediul contului 216 ”Produse”, ulterior
efectuîndu-se decontarea valorii serviciilor prestate prin 711 ”Costul vînzărilor”.
În baza registrului contului 216 ”Produse” pentru luna decembrie a anului 2017 (anexa 17),
au fost înregistrate costurile calculate aferente produselor fabricate și a serviciilor prestate și s-au
reflectat următoarele formule contabile:

 Se reflectă costul efectiv a produselor fabricate de entitate în luna decembrie:

Debit contul 216 ”Produse”, subcontul 216.1 ”Produse finite” – 2 341 231,13 lei;
Credit contul 811 ”Activități de bază”, subcontul 811.1 ”Consumuri directe” - 2 341 231,13
lei.

 Se reflectă costul serviciilor prestate de entitate în cadrul staționarului de reabilitare:

45
 Debit contul 216 ”Produse”, subcontul 216.12 ”Servicii medicale (Staționar de reabilitare)”
f – 1 666 468,72 lei
Credit contul 811 ”Activități de bază”, subcontul 811.2 ”Activități de bază. Staționarul
reabilitare” - 1 166 468,72 lei.

 Se reflectă costului serviciilor prestate de entitate în cadrul policlinicii de reabilitare:

Debit contul 216 ”Produse”, subcontul 216.13 ”Servicii medicale (Policlinica reabilitare)”
– 907 055,81 lei;
Credit contul 811 ”Activități de bază”, subcontul 811.3 ”Activități de bază. Policlinica
reabilitare” - 907 055,81 lei.

 Se reflectă costului serviciilor de reabilitare profesională prestate de entitate:

Debit contul 216 ”Produse”, subcontul 216.14 ”Servicii reabilitare profesională”

- 36 103,17 lei;
Credit contul 811 ”Activități de bază”, subcontul 811.4 ”Consumuri indirecte (reabilitare
profesională)” – 36 103,17 lei.

 Se reflectă costul semifabricatelor din producție proprie la entitate:

Debit contul 216 ”Produse”, subcontul 216.2 ”Semifabricate din producție proprie”- 48
911,10 lei;
Credit contul 811 ”Activități de bază”, subcontul 811.1 ”Consumuri directe” - 48 911,10 lei.
În componența semifabricatelor la Î.S. CREPOR sunt incluse serviciile prestate pacieților
asigurați de către CNAM, fiind neexternați din staționarele întreprinderii în luna respectivă. La
externarea pacienților, în luna următoare, costul semifabricatelor trece în costul serviciilor
prestate de staționarul de reabilitare. După ce persoanele sunt externate, Compania Națională de
Asigurări în Medicină achită pentru serviciile prestate persoanelor cu asigurări medicale.
Mai jos autorul va analiza situațiile întîlnite la entitatea analizată privind evidența contabilă a
costurilor serviciilor prestate, produselor și a mărfurilor vîndute.
Exemplu 3.1.1: În luna decembrie 2017, s-au prestat servicii medicale de staționarul de
reabilitare. Conform Registrului contului 711 ”Costul vânzărilor” (anexa 16) costul serviciilor a
constituit 912 355,81 lei. Astfel, la decontarea costului serviciilor prestate de staționarul de
reabilitare, s-a înregistrat următoarea formulă contabilă:
Debit contul 711 ”Costul vânzărilor”, subcontul 711.32 ”Costul serviciilor prestate
(staționarul de reabilitare)” – 912 355,81 lei

46
 Credit contul 216 ”Produse”, subcontul 216.12 ”Servicii medicale (Staționar de
reabilitare)”- 912 355,51 lei
Cea mai mare pondere din totalul costului vînzărilor îl constituie costul produselor vîndute.
Pentru anul 2017 costul produselor vîndute a înregistrat valoarea de 24 057,1 mii lei, ceea ce
constituie 58% din totalul costurilor înregistrate de entitate.
Costul produselor vândute sau costul vânzărilor la entitățile de producție se determină printr-
un calcul specializat bazat pe datele calculării costului produselor fabricate în perioada de
gestiune. În vederea stabilirii costului produselor vândute este necesar sa se determine, în primul
rînd, costul produselor fabricate.
Formula de calcul a costului produselor vândute este următoarea:
Costul vînzărilor = Soldul produselor finite la începutul perioadei + costul produselor fabricate –
- soldul produselor finite la sfirșitul perioadei de gestiune.
Exemplu 3.1.2: În urma vînzării produselor ortopedice fabricate de entitate, în luna
decembrie 2017, conform Registrului contului 711 ”Costul vânzărilor” (anexa 16) valoarea
contabilă a produselor vîndute a constituit 2 814 369,85 lei și s-a înregistrat formula contabilă:
Se reflectă valoarea contabilă produselor vîndute de entitate:
Debit contul 711 ”Costul vânzărilor”, subcontul 711.1 ”Valoarea contabilă a produselor
vîndute” – 2 814 369,85 lei;
Credit contul 216 ”Produse”, subcontul 216.1 ”Produse finite” - 2 814 369,85 lei.
Înafară de vânzarea produselor, entitatea analizată comercializează mărfuri, în scopul
revînzării lor către pacienții centrului. Toate costurile acumulate privind mărfurile vîndute se
decontează prin întocmirea Bonului de consum.
Pe parcursul perioadei de gestiune 2017, la întreprinderea de stat CREPOR, costul mărfurilor
vândute a constituit 254 698,92 lei.
Exemplu 3.1.3: Pe 31 decembrie 2017, s-au vîndut mărfuri, persoanelor fizice, valoarea
contabilă a cărora este în mărime de 335,60 lei. Conform notei de contabilitate din data de 31
decembrie (anexa 18) și a Registrului contului 711 ”Costul vânzărilor” pentru luna decembrie
(anexa 16), au fost înregistrată formula contabilă la valoarea contabilă a mărfurilor vîndute:
Debit contul 711 ”Costul vînzărilor”, subcontul 711.2 ”Valoarea contabilă a mărfurilor
vîndute” – 335,60 lei;
Credit contul 217 ”Mărfuri”, subcontul 217.1 ”Bunuri procurate în vederea revânzării”
– 335,60 lei.

47
 După cum se observă, Întreprinderea de Stat CREPOR vinde marfa la valoarea contabilă a
acestora, adică fără adaos comercial, deoarece această întreprindere are drept scop acordarea
unui ajutor social persoanelor cu dizabilități locomotorii, pensionarilor sau veteranilor.
Un alt tip de cheltuieli întilnite la entități sunt cheltuielile de distribuire. Cheltuielile de
distribuire reprezintă cheltuieli aferente promovării şi comercializării produselor, mărfurilor şi
serviciilor. Aceste cheltuieli pot fi suportate pînă la comercializarea produselor sau mărfurilor, în
procesul comercializării acestora sau după comercializarea lor. [1.9] Pentru evidența sintetică a
cheltuielilor de distribuire este destinat Registrul de evidență la contul 712 ”Cheltuieli de
distribuire”.
Conform Planului general de conturi contabile, contul 712 ”Cheltuieli de distribuire”
conține următoarele subconturi:

 7121 ”Cheltuieli cu personalul comercial”;

 7122 ”Cheltuieli privind amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizante cu
destinație comercială”;
 7123 ”Cheltuieli cu ambalajele și alte materiale utilizate la comercializarea produselor și
mărfurilor”;
 7124 ”Cheltuieli de transportare a produselor și mărfurilor”;
 7125 ”Cheltuieli de publicitate și marketing”;
 7126 ”Cheltuieli privind reparațiile și deservirea produselor și mărfurilor în perioada de
garanție”;
 7127 ”Cheltuieli privind creanțele comerciale compromise”;
 7128 ”Cheltuieli privind returnările și reducerile”;
 7129 ”Alte cheltuieli de distribuire”.

Pe parcursul perioadei de gestiune, în debitul acestui cont se înregistrează cu totalul

cumulativ de la începutul anului, cheltuielile de distribuire recunoscute în conformitate cu SNC,
iar în credit se reflectă decontarea la finele anului de gestiune a cheltuielilor de distribuire
acumulate la rezultatul financiar total. Evidența analitică a cheltuielilor de distribuire se ține pe
tipuri de cheltuieli.
Documentele justificative utilizate pentru reflectarea în evidența contabilă a cheltuielilor de
distribuire sunt următoarele: facturi fiscale, ordine sau dispoziții de plată, borderou de calcul a
amortizării mijloacelor fixe cu destinație comercială, procese-verbale de casare a materialelor,

48
procese-verbale de casare a obiectelor de mică valoare și scurtă durată, bonuri de consum și
altele.
În anul 2017, Întreprinderea de Stat CREPOR nu a înregistrat cheltuieli de distribuire. Prin
urmare autorul va analiza exemple convenționale, aferente evidenței contabile a cheltuielilor de
distribuire, cele mai des întilnite la entități,.
În cazul cheltuielilor suportate cu personalul comercial.
Exemplu convențional: Conform borderoului de calcul al salariului, s-a calculat salariul
vânzătorilor din magazinele proprii, pentru luna decembrie, la suma de 12 000 lei. Astfel s-au
înregistrat în contabilitate următoarele formule contabile:

 Se reflectă calculul salariului personalului comercial pentru luna decembrie:

Debit contul 712 ”Cheltuieli de distribuire”, subcontul 712.1 ”Cheltuieli cu personalul

administrativ” – 12 000 lei;
Credit contul 531 ”Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1
”Datorii salariale” – 12 000 lei.

 Se reflectă calculul contribuțiilor obligatorii sociale și medicale pentru luna decembrie:

Debit contul 712 ”Cheltuieli de distribuire”, subcontul 712.1 ”Cheltuieli cu personalul

administrativ” – la valoarea totală a contribuțiilor sociale și medicale - 3 300 lei;
Credit contul 533 ”Datorii privind asigurările sociale”, subcontul 533.1 ”Datorii față de
bugetul asigurărilor sociale de stat” – la valoarea contribuțiilor asigurării sociale de stat -
2 760 lei;
Credit contul 533 ”Datorii privind asigurările sociale”, subcontul 533.2 ”Datorii față de
fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală” – la valoarea primelor de asistență
medicală - 540 lei.
În cazul cheltuielilor privind amortizarea mijloacelor fixe cu destinație de producție.
Exemplu convențional: Pentru luna decembrie, conform borderoului de calcul al
amortizării, s-a calculat amortizarea mijloacelor fixe cu destinație comercială la suma de 15 854
lei. Astfel s-a înregistrat următoarea formulă contabilă aferentă calcului amotizării mijloacelor
fixe cu destinație comercială:
Debit contul 712 ”Cheltuieli de distribuire”, subcontul 712.2 ”Cheltuieli privind
amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizante cu destinație comercială” – 15 854
lei;

49
 Credit contul 124 ”Amortizarea mijloacelor fixe” – 15 854 lei.
În cazul transportării a produselor și mărfurilor.
Exemplu convențional: Conform Facturii Fiscale din 5 decembrie 2017, o întreprindere
terță a prestat servicii de transport a produselor și mărfurilor de la depozit pînă la magazinul
propriu a centrului. Valoarea cheltuielilor de transport prestate de întreprinderea terță au
constituit 6 250 lei. Astfel în contabilitate s-a întocmit formula contabilă la suma cheltuielilor de
transportare suportate de entitate:
Debit contul 712 ”Cheltuieli de distribuire”, subcontul 712.4 ” Cheltuieli de transportare
a produselor și mărfurilor” – 6 250 lei;
Credit contul 544 ”Alte datorii curente”, subcontul 544.2 ”Alte datorii calculate curente”
– 6 250 lei.
În cazul cheltuielilor privind publicitatea.
Exemplu convențional: Conform Facturii Fiscale din 15 decembrie 2017, o întreprindere de
marketing a prestat servicii de publicitate în valoare de 5 400 lei, entității analizate. Prin urmare,
în contabilitate s-a înregistrat următoarea formulă contabilă la valoarea cheltuielilor de
publicitate:
Debit contul 712 ”Cheltuieli de distribuire”, subcontul 712.5 ”Cheltuieli de publicitate și
marketing” – 5 400 lei;
Credit contul 544 ”Alte datorii curente”, subcontul 544.2 ”Alte datorii calculate curente”
– 5 400 lei.
În cazul cheltuielilor privind creanțele comerciale compromise.
Conform SNC ”Creanțe și investiții financiare” creanţele se consideră compromise în
cazuri în care termenul de prescripţie prevăzut de legislaţia în vigoare a expirat sau cumpărătorul
se află în situaţiе financiară nefavorabilă, creanţele nu au acoperire garantată şi nu pot fi încasate.
[1.14]
Exemplu convențional: În luna decembrie 2017, în urma inventarierii Î.S. CREPOR a
depistat creanțe comerciale cu termen de prescripție expirat în sumă de 3 689 lei. Entitatea nu
este înregistrata ca plătitor de TVA și nu constituie corecții privind creanțele compromise. În
conformitate cu rezultatele inventarierii conducătorul entităţii a luat decizia de a deconta
creanţele cu termenul de prescripţie expirat. Astfel, s-a întocmit următoarea formulă contabilă
aferentă decontprii creanțelor comerciale compromise la cheltuieli curente:

50
 Debit contul 712 ”Cheltuieli de distribuire”, subcontul 712.7 ”Cheltuieli privind creanțele
comerciale compromise” – 3 689 lei;
Credit contul 221 ”Creanțe comerciale”, subcontul 221.1 ”Creanțe comerciale din țară”
– 3 689 lei.
În cazul cheltuielilor privind returnările și reducerile.
Veniturile din vînzarea bunurilor se ajustează prin stornarea valorii bunurilor returnate sau
cu suma reducerii preţurilor acestora în cazul în care livrarea şi returnarea sau reducerea
preţurilor a bunurilor au avut loc în aceiaşi perioadă de gestiune. În cazul în care vînzarea şi
returnarea sau reducerea preţurilor a bunurilor au avut loc în perioade de gestiune diferite
veniturile nu se ajustează, iar pierderile din returnarea bunurilor vîndute sau din reducerea
preţurilor acestora se înregistrează ca cheltuieli curente sau se recuperează din contul
provizioanelor constituite anterior în aceste scopuri.[1.8]
Exemplu convențional: În baza Facturii Fiscale din 29 decembrie 2017, Î.S. CREPOR a
vîndut mărfuri în valoare de 3 520 lei. Conform clauzelor contractuale, dacă cumpărătorul achită
datoria timp de 7 zile lucrătoare, acesta beneficiază de o reducere de 10% din suma totală. Prin
urmare, clientul a achitat datoria pe 5 ianuarie 2017 și a beneficiat de reducere. Astfel, în
contabilitate s-a întocmit următoarea formulă contabilă la suma reducerii acordate pentru
mărfurile vîndute în perioada de gestiune precedentă:
Debit contul 712 ”Cheltuieli de distribuire”, subcontul 712.8 ”Cheltuieli privind
returnările și reducerile” – 352 lei;
Credit contul 221 ”Creanțe comerciale”, subcontul 221.1 ”Creanțe comerciale din țară”
– 352 lei.

3.2 Contabilitatea cheltuielilor administrative și a altor cheltuieli din

activitatea operaţională
Cheltuielile administrative reprezintă cheltuielile aferente organizării, deservirii şi
gestionării entităţii în ansamblu. În componența cheltuielilor administrative se includ cheltuielile
privind personalul administrativ; recompense unice pentru vechime în muncă şi adaosuri pentru
vechime în muncă pe specialitate la entitatea respectivă, plătite personalului administrativ în

51
conformitate cu legislaţia în vigoare; plata indemnizaţiilor de concediu personalului
administrative; amortizarea, întreţinerea şi reparaţia necorporale şi corporale, obiectelor de mică
valoare şi scurtă durată cu destinaţie administrative; cheltuieli privind rechizitele de birou,
formularele documentelor primare şi rapoartelor; cheltuieli de protocol; cheltuieli aferente
desfăşurării adunărilor generale a acţionarilor şi perfectării documentelor necesare; costul
serviciilor prestate entităţii de către bănci, burse de mărfuri, entităţi de consulting şi asistenţă
juridică, societăţi de audit, birouri de traduceri și altele. [1.9] Cheltuielile administrative nu se
includ în costul produselor fabricate sau serviciilor prestate.
Evidența sintetică a cheltuielilor administrative se ține în Registrul de evidență la contul
713 ”Cheltuieli administrative”.
Conform Planului general de conturi contabile, contul 713 ”Cheltuieli de distribuire”
include următoarele subconturi:

 7131 ”Cheltuieli cu personalul administrativ”;

 7132 ”Cheltuieli privind amotizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizante cu
destinație administrativă”;
 7133 ”Cheltuieli cu impozitele și taxele, cu excepția impozitului pe venit”;
 7134 ”Cheltuieli în scopuri filantropice și sponsorizare”;
 7135 ”Cheltuieli privind serviciile cu destinație administrativă”;
 7136 ”Cheltuieli de protocol (reprezentanță)”;
 7137 ”Cheltuieli privind delegarea personalului administrativ”;
 7138 ”Alte cheltuieli administrative”.

În debitul acestui cont se înregistrează cheltuielile administrative recunoscute pe parcursul

anului de gestiune, iar în creditul contului se înregistrează decontarea cheltuielilor administrative
la finele perioadei de gestiune, la rezultatul financiar total. Evidența analitică a cheltuielilor
administrative se ține pe tipurile de cheltuieli.
La Întreprinderea de Stat CREPOR, conform Registrului contului 713 ”Cheltuieli
administrative” (anexa 19), au fost înregistrate următoarele tipuri de cheltuieli:

 7131 ”Cheltuieli cu personalul administrativ”;

 7132 ”Cheltuieli privind amortizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizante cu
destinație administrativă”;
 7133 ”Cheltuieli cu impozitele și taxele, cu excepția impozitului pe venit”;
 7135 ”Cheltuieli privind serviciile cu destinație administrativă”;

52
  7138 ”Alte cheltuieli administrative”.

Documentele utilizate drept temei pentru înregistrarea cheltuielilor administrative pot

servi: facturi fiscale, bunuri de consum, proces-verbal de casare a obiectelor de mică valoare și
scurtă durată, situațiile de calculare a amortizării, dispoziții de plată, ordine de plată, registrul de
evidență a livrărilor, borderou de calcul al salariului și altele.
În continuare autorul va analiza exemple privind cheltuielile de distribuire în baza datelor
entității analizate.
Exemplu 3.2.1: În luna decembrie 2017, conform tabelului de pontaj (anexa 20), s-a
calculat salariul pentru luna decembrie a personalului administrativ în sumă de 214 865,16 lei.
De asemenea au fost calculate contribuțiile de asigurări obligatorii de stat pentru toți angajații
secției administrative în valoare de 101 282,35 lei și primele de asistență medicală în sumă de 19
815,18 lei. Atfel conform Registrului contului 713 ”Cheltuieli de distribuire” (anexa 19), s-au
întocmit următoarele formule contabile:

 Se reflectă calculul salariului personalului administrativ pentru luna decembrie:

Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”, subcontul 713.1 ”Cheltuieli cu personalul

administrativ” – 214 865,16 lei;
Credit contul 531 ”Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1
”Datorii salariale” – 214 865,16 lei.

 Se reflectă calculul contribuțiilor obligatorii sociale și medicale pentru luna decembrie:

Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”, subcontul 713.1 ”Cheltuieli cu personalul

administrativ” – la valoarea totală a contribuțiilor sociale și medicale - 121 097,53 lei;
Credit contul 533 ”Datorii privind asigurările sociale”, subcontul 533.1 ”Datorii față de
bugetul asigurărilor sociale de stat” – la valoarea contribuțiilor asigurării sociale de stat-
101282,35 lei;
Credit contul 541 ”Datorii preliminate”, subcontul 541.2 ”Datorii preliminate privind
primele de asigurare obligatorie de asistență medicală” – la valoarea primelor de asistență
medicală - 19 815,18 lei.
Deoarece Întreprinderea de Stat CREPOR calculează și achită salariul personalului
administrativ în luni diferite, primele de asistență medicală obligatorie se înregistrează în contul
541 ”Datorii preliminate”. Astfel în luna când are loc achitarea salariului, primele de asistență
medicală trec din contul datoriilor preliminate în contul datoriilor privind asigurările sociale și
medicale.

53
 Înafară de calculul salariului și plata acestuia, Î.S. CREPOR formează lunar provizioane
pentru plata indemnizațiilor privind concediu de odihnă pentru toți angajații centrului. Prin
urmare în baza Registrului contului 713 ”Cheltuieli administrative” (anexa 19), se întocmește
formula contabilă aferentă constituirii prozivionului la suma indemnizațiilor privind concediul de
odihna pentru personalul administrativ:
Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”, subcontul 713.1 ”Cheltuieli cu personalul
administrativ” – 47 801,87 lei;
Credit contul 538 ”Provizioane curente” – 47 801,87 lei.
Exemplu 3.2.2: Conform Raportului privind mijloacele fixe (anexa 21) pentru luna
decembrie 2017, s-a calculat amortizarea mijloacelor fixe cu destinație administrativă la valoarea
totală de 10 752,92 lei. Astfel, se reflectă calculul amortizării mijloacelor fixe cu destinație
administrativă pentru luna decembrie, în baza Registrului contului 713 ”Cheltuieli
administrative” (anexa 19):
Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”, subcontul 713.2 ”Cheltuieli privind
amotizarea, întreținerea și reparația activelor imobilizante cu destinație administrativă”
– 10 752,92 lei;
Credit contul 124 ”Amortizarea mijloacelor fixe” – 10 752,92 lei.
Î.S. CREPOR calculează și achită trimestrial taxa pentru amenajarea teritoriului și taxa
pentru unitățile comerciale și de prestări de servicii. Deasemenea centrul întocmește și prezintă
trimestrial Serviciului Fiscal de Stat, Darea de seamă pe taxele locale forma TL13, unde sunt
indicate sumele calculate privind taxele locale.
Exemplu 3.2.3: Conform Darii de seamă pe taxele locale (anexa 22) din decembrie 2017,
s-a calculat taxele locale pentru trimestrul IV în sumă de 5 747,50 lei. Astfel conform Registrului
contului 713 ”Cheltuieli administrative”, s-a înregistrat formula contabilă aferentă calcului
taxelor locale pentru trimestrul IV:
Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”, subcontul 713.3 ”Cheltuieli cu impozitele și
taxele, cu excepția impozitului pe venit” – 5 747,50 lei;
Credit contul 534 ”Datorii față de buget”, subcontul 534.6 ”Datorii privind alte impozite și
taxe” – 5 747,50 lei.
Exemplu 3.2.4: Conform Facturii Fiscale FA5864269 din 29 decembrie 2017 (anexa 23)
primit de la GRAND LIFT SRL, s-a primit servicii de deservire tehnică a ascensoarelor din
cadrul centrului în valoare totală de 4 920,00 lei. Cheltuielile privind serviciile comunale se

54
repartizează lunar pe fiecare secție din cadrul centrului în funcție de normele stabilite de entitate
de sine stătător. Astfel conform Registrului contului 713 ”Cheltuieli administrative” (anexa 19),
s-a întocmit formulă contabilă privind calculul serviciilor de gaz acordate secției administrative:
Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”, subcontul 713.5 ”Cheltuieli privind serviciile
cu destinație administrativă” – 280,00 lei;
Credit contul 521 ”Datorii comerciale curente”, subcontul 521.1 ”Datorii comerciale în
țară” – 280,00 lei.
Exemplu 3.2.5: Conform Procesului-verbal de scoatere din uz a obiectelor de mică valoare
și scurtă durată și materialelor din 22 decembrie 2017, au fost scoase din uz OMVS în valoare de
712,32 lei și materiale în sumă de 919,16 lei. Astfel conform Registrul contului 713 ”Cheltuieli
administrative” (anexa 19), s-a întocmit fomula contabilă compusă la valoarea a OMVSD și
materialelor scoase din uz în cadrul secției administrative:
Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”, subcontul 713.8 ”Alte cheltuieli
administrative” – 1631,48 lei (la valoarea totală a OMVSD și materiale scoase din uz);
Credit contul 213 ”Obiecte de mică valoare și scurtă durată” – 712,32 lei (la valoarea
OMVSD scoase din uz);
Credit contul 211 ”Materiale” – 919,16 lei ( la valoarea materialelor scoase din uz).
Exemplu 3.2.6: În luna decembrie 2017, s-a achitat comision bancar din contul curent al
entităţii pentru serviciile bancare. Astfel conform Registrului contului 713 ”Cheltuieli
administrative” (anexa 19), s-a întocmit următoarea formulă contabilă la valoarea comisionului
bancar achitat:
Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative”, subcontul 713.8 ”Alte cheltuieli
administrative” – 4,50 lei;
Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională” – 4,50 lei.
Î.S. CREPOR lunar decontează la cheltuieli curente, serviciile acordate de presă. Astfel
conform Registrului contului 713 ”Cheltuieli administrative” (anexa 19), are loc trecerea
cheltuielilor anticipate la cheltuieli curente prin următoarea formulă contabilă:
Debit contul 713 ”Cheltuieli administrative, subcontul 713.8 ”Alte cheltuieli
administrative” – 919,69 lei
Credit contul 261 ”Cheltuieli anticipate curente”, subcontul 261.1 ”Cheltuieli anticipate
curente. Reviste, ziare periodice” – 919,69 lei

55
 Alte cheltuieli ale activităţii operaţionale includ cheltuielile legate de desfăşurarea activităţii
operaţionale a entităţii, dar care nu pot fi atribuite la costul vînzărilor, cheltuielile de distribuire
sau cheltuielile administrative.[1.9] Alte cheltuieli ale activităţii operaţionale recunoscute se
contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente concomitent cu majorarea datoriilor,
amortizării activelor imobilizate, diminuarea creanţelor, stocurilor şi altor active circulante,
diminuarea costurilor activităţilor de bază sau auxiliare.
Contul 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională” este destinat generalizării
informației privind alte cheltuieli din activitatea operațională.
Conform Planului general de conturi contabile, contul 714 ”Alte cheltuieli din activitatea
operațională” include următoarele subconturi:
 7141 ”Valoarea contabilă și cheltuielile aferente altor active circulante ieșite”;
 7142 ”Cheltuieli privind sancțiunile”;
 7143 ”Cheltuieli privind dobânzile”;
 7144 ”Cheltuieli privind lipsurile și pierderile din deteriorarea activelor imobilizante și
circulante”;
 7145 ”Cheltuieli privind creanțele compromise decontate, cu excepția celor comerciale”;
 7146 ”Cheltuieli aferente evaluării stocurilor la valoarea realizabilă netă”;
 7147 ”Alte cheltuieli operaționale”.
Evidența sintetică se ține în Registrul de evidență la contul 714 ”Alte cheltuieli din
activitatea operațională”. În debitul acestui cont se înregistrează alte cheltuieli din activitatea
operațională recunoscute pe parcursul anului de gestiune, iar în creditul contului se înregistrează
decontarea altor cheltuieli din activitatea operațională la finele perioadei de gestiune, la rezultatul
financiar total. Evidența analitică altor cheltuieli din activitatea operațională se ține pe tipurile
lor.
La Întreprinderea de Stat CREPOR, conform Registrului contului 714 ”Alte cheltuieli din
activitatea operațională” (anexa 19), au fost înregistrate următoarele tipuri de cheltuieli:

 71471 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională (cantină)”;

 71472 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională (subsidii și ajutoarele umanitare”;
 71473 ”Alte cheltuieli operaționale”.

Documente justificative utilizate pentru reflectarea în evindeța contabilă a altor cheltuieli

din activitatea operațională sunt: facturi fiscale, dispoziții de plată, ordine de plată, procese-
verbale ale comisiei de inventariere, borderou de calcul al amortizării activelor imobilizante,
tabele de pontaj, deconturi de avans, listele de inventariere a creanțelor și datoriilor și altele.

56
 Conform Politicilor contabile ale entității, contul 714.71 ”Alte cheltuieli din activitatea
operațională” reflectă cheltuielile din activitatea cantinei, care prestează servicii de cantină din
comercializare și determină costul mărfurilor vîndute. Costurile cantinei pentru pregatirea
bucatelor se distribuie proporțional costului produselor alimentare.
Mai jos, autorul va analiza exemple privind contabilitatea altor cheltuieli din activitatea
operațională, conform datelor entității și a exemplelor convenționale.
Exemplu 3.2.7: Conform actului de trecere a materialelor la pierdere nr. 2002 din 31
decembrie 2017 (anexa 26), au fost scoase din folosință materialele utilizate de cantina centrului
în sumă de 1 591,10 lei. Astfel, conform Registrului contului 714 ”Alte cheltuieli din activitatea
operațională” (anexa 24), s-a întocmit următoarea formulă contabilă aferentă trecerii materialelor
la pierdere din cantina centrului:
Debit contul 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională”, subcontul 714.71 ”Alte
cheltuieli din activitatea operațională (cantină)” – 1 591,10 lei;
Credit contul 211 ”Materiale”, subcontul 211.1 ”Materii prime și materiale de bază”
– 1 591,10 lei.
Exemplu 3.2.8: Pe parcursul lunei decembrie a fost procurat un storcător de suc centrifugal în
secția cantinei, valoarea căruia a constituit 2 599,00 lei. La transmiterea în exploatare a
storcătorului s-a calculat uzura în mărime de 50% din valoarea obiectului diminuată cu valorea
reziduală probabil rămasă. Prin urmare, în baza Registrului contului 714 ”Alte cheltuieli din
activitatea operațională” (anexa 24), s-au întocmit următoarele formule contabile:

 Se reflectă transmiterea în exploatare a storcătorului:

Debit contul 213 ”Obiecte de mică valoare și scurtă durată”, subcontul 213.2 ”Obiecte de
mică valorea și scurtă durată în exploatare” – 2 599,00 lei;
Credit contul 213 Obiecte de mică valoare și scurtă durată”, subcontul 213.1 ”Obiecte de
mică valorea și scurtă durată în stoc” – 2 599,00 lei.

 Se reflectă calculul uzurii a storcătorului, în mărime de 50%:

Debit contul 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională”, subcontul 714.71 ”Alte
cheltuieli din activitatea operațională (cantină)” – 1 299,50 lei;
Credit contul 214 ”Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată”, subcontul 214.1 ”
Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată” – 1 299,50 lei.
Exemplu 3.2.9: Conform Registrului mijloacelor fixe (anexa 21), pentru luna decembrie s-a
calculat amortizarea mijloacelor fixe utilizate în cantina centrului și a mijloacelor fixe acordate

57
ca ajutor umanitar în sumă totală de 45 700,85 lei. Prin urmare, conform Registrului contului 714
”Alte cheltuieli din activitatea operațională” (anexa 24), se reflectă calculul amortizării
mijloacelor fixe și s-a întocmit formula contabilă:
Debit contul 714 ”Alte cheltuieli din activității operaționale”, subcontul 714.7 ”Alte
cheltuieli operaționale” – 45 700,85 lei;
Credit contul 124 ”Amortizarea mijloacelor fixe” – 45 700,85 lei.
Exemplu 3.2.10: În luna decembrie 2017, s-a calculat salariul personalului cantinei în sumă de
10 756,97 lei. De asemenea au fost calculate contribuțiile de asigurări obligatorii de stat și
primele de asistență medicală în valoare de 4 947,57 lei și respectiv 968,01 lei. În baza
registrului contului 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională” (anexa 24), s-au întocmit
următoarele formule contabile:

 Se reflectă calculul salariului personalului cantinei pentru luna decembrie:

Debit contul 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională”, subcontul 714.71 ” Alte
cheltuieli din activitatea operațională (cantină)” – 10 756,97 lei;
Credit contul 531 ”Datorii față de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 531.1
”Datorii salariale” – 10 756,97 lei.

 Se reflectă calculul contribuțiilor oblșigatorii sociale și medicale pentru luna decembrie:

Debit contul 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională”, subcontul 714.71 ”Alte
cheltuieli din activitatea operațională (cantină)” – la valoarea totală a contribuțiilor sociale și
medicale - 5 915,58 lei;
Credit contul 533 ”Datorii privind asigurările sociale”, subcontul 533.1 ”Datorii față de
bugetul asigurărilor sociale de stat” – la valoarea contribuțiilor asigurării sociale de stat -
4 947,57 lei;
Credit contul 541 ”Datorii preliminate”, subcontul 541.2 ”Datorii preliminate privind
primele de asigurare obligatorie de asistență medicală” – la valoarea primelor de asistență
medicală - 968,01 lei.
Exemplu 3.2.11: Pentru luna decembrie 2017, s-a calculat costul serviciilor și bunurilor
materiale (energie electrică, termică, apă, gaze naturale etc.) utilizate pentru necesitățile cantinei
centrului în sumă de 7 104,77 lei. Astfel conform Registrului contului 714 ”Alte cheltuieli din
activitatea operațională” (anexa 24), s-a întocmit următoarea formulă contabilă la valoarea
serviciilor și bunurilor materiale utilizate pentru necesitățile cantinei:

58
 Debit contul 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională”, subcontul 714.71 ”Alte
cheltuieli din activitatea operațională (cantină)” – 7 104,77 lei;
Credit contul 521 ”Datorii comerciale curente”, subcontul 521.1 ”Datorii comerciale în
țară” – 7 104,77 lei.
La entitatea analizată nu au fost înregistrate alte cheltuieli din activitatea operațională precum
ar fi: lipsuri din inventariere, cheltuieli privind sancțiunile, cheltuielile privind dobânzile,
cheltuieli privind creanțele compromise decontate și altele. Prin urmare, autorul va studia cîteva
cazuri convenționale pentru a analiza modul de evindeța în contabilitate a acestor cheltuieli.
În cazul depistării lipsurilor în urma inventarierii.
Exemplu convențional: În urma inventarierii a stocurilor, la data de 1 noiembrie 2017, au fost
depistate lipsuri de OMVSD în valoare totală de 2 435 lei. Astfel în contabilitate s-au întocmit
următoarele formule contabile:

 Se reflectă lipsurile de OMVSD depistate în urma inventarierii:

Debit contul 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională”, subcontul 714.4 ”Cheltuieli
privind lipsurile și pierderile din deteriorarea activelor imobilizate și circulante” – 2 435,00 lei;
Credit contul 213 ”Obiecte de mică valoare și scurtă durată” – 2 435,00 lei.
În cazul cheltuielilor privind sancțiunile.
Exemplu convențional: În urma nerambusării creditului în monedă națională la termen,
entității analizate, s-a calculat o penalitate în valoare de 847 lei. Amenda a fost achitată din
contul curent în monedă națională. Astfel în contabilitate s-a înregistrat formula contabilă
aferentî achitării penalității pentru nerambursarea creditului la termen:
Debit contul 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională”, subcontul 714.2 ”Cheltuieli
privind sancțiunile” – 847,00 lei;
Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă națională” – 847,00 lei.
În cazul cheltuielilor privind dobînzile.
Exemplu convențional: În luna decembrie, s-a calculat dobânda aferentă creditului bancar
contractat de entitate anterior. Dobânda lunară constituie 1 400 lei. Astfel în contabilitate s-a
întocmit următoarea formulă contabilă privind calculul dobînzii lunare aferentă creditului
contractat:
Debit contul 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională”, subcontul 714.3 ”Cheltuieli
privind dobânzile” – 1 400,00 lei;

59
 Credit contul 511 ”Credite bancare pe termen scurt”, subcontul 511.1 ”Credite bancare în
monedă națională” – 1 400,00 lei.
În cazul cheltuielilor privind creanțe compromise, cu excepția celor comerciale.
Exemplu convențional: În luna decembrie 2017, în urma inventarierii Î.S. CREPOR a depistat
alte creanțe curente cu termen de prescripție expirat în valoare de 2 158 lei. Entitatea nu este
înregistrata ca plătitor de TVA și nu constituie corecții privind creanțele compromise. În
conformitate cu rezultatele inventarierii conducătorul entităţii a luat decizia de a deconta alte
creanţele curente cu termenul de prescripţie expirat. Astfel, se reflectă decontarea altor creanțe
cu termen de prescripție expirat la cheltuieli curente și se întocmește următoarea formulă
contabilă:
Debit contul 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională”, subcontul 714.5 ”Cheltuieli
privind creanțele compromise decontate, cu excepția celor comerciale” – 2 158,00 lei;
Credit contul 234 ”Alte creanțe curente”, subcontul 234.3 ”Creanțe privind alte
operațiuni” – 2 158,00 lei.
La finele perioadei de gestiune conturile de cheltuieli se închid prin trecerea cheltuielilor
acumulate în contul 351 ”Rezultatul financiar total”, fiind unicul caz cînd aceste conturi se
creditează. Această operațiune se efectuează pentru determinarea profitului sau pierderii ale
perioadei de gestiune.
Astfel, în aceste două paragrafe a fost explicat modul de evidență și contabilizare a
cheltuielilor din activitate operațională, atît în baza cazurilor reale ce au fost reflectate la entitate,
cît și în baza exemplelor convenționale analizate de autor.

3.3 Modul de dezvăluire a informației privind veniturile și cheltuielile în

situațiile financiare
Situațiile financiare sunt întocmite și prezentate de diverse entității din întreaga lume
pentru utilizatorii interni și externi. Cei mai cunoscuți utilizatori sunt instituțiile statului,
investitorii, creditorii financiari, furnizorii, clienții, angajații, publicul. Utilizatorii pot folosit
situațiile financiare pentru a-și satisface o parte din necesitățile lor de informații în luarea
anumitor decizii financiare sau manageriale. Spre exemplu investitorii sunt preocupați de riscul
inerent al tranzacțiilor și de rentabilitatea investiților efectuate în capitalul entităților economice,

60
creditorii financiari sunt interesați de informații cu privire la garanțiile materiale dar și cele
referitoare la capacitatea entităților împrumutate de a genera fluxuri de numerar pozitive care sa
le permită sa ramburseze creditele și dobânzile afente. Acționarii sunt interesați de informații pe
baza cărora să evalueze capacitatea entității de a plăti dividende. Informațiile contabile îi pot
ajuta să ia decizii cu privire la cumpărarea, păstrarea sau vânzarea acțiunilor. Aceste informații
sunt obținute pe baza situațiilor financiare întocmite în diferite perioade de gestiune.
Situaţiile financiare reprezintă set de rapoarte care conţin informaţii privind poziţia
financiară, performanţa financiară, modificările capitalului propriu şi fluxurile de numerar ale
entităţii pe o perioadă de gestiune. Întocmirea situațiilor financiare presupune faza finală a
procesului de evidență contabilă a activității entității. Nomenclatorul formularelor de rapoarte
incluse în componenţa situaţiilor financiare anuale ale agentului economic şi conţinutul lor
depind, de sistemul contabil utilizat de acesta. Conform Politicii de contabilitate, Întreprinderea
de Stat CREPOR aplică sistemul contabil în partidă dublă şi prezintă situaţii financiare complete.
În conformitate cu SNC „Prezentarea situaţiilor financiare”, situațiile financiare complete
cuprind: bilanţul, situaţia de profit şi pierdere, situaţia modiftcărilor capitalului propriu, situaţia
fluxurilor de numerar şi notele la situaţiile financiare.
Înainte de întocmirea situațiilor financiare, entitatea analizată parcuge o serie de lucrări
premergătoare, pentru întocmirea unor situații financiare veridice și corecte. În acest scop
entitatea parcurge următoarele lucrări premergătoare:

 Efectuarea inventarierii generale a elementelor contabile;

 Determinarea și reflectarea diferențelor de curs valutar;
 Întocmirea înregistrărilor de corectare;
 Determinarea cotei curente a activelor imobilizate și datoriilor pe termen lung;
 Decontarea cheltuielilor și veniturilor anticipate aferente perioadei de gestiune;
 Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli la finele perioadei de gestiune și determinarea
rezultatului financiar total;
 Completarea Cărții Mare și întocmirea Balanței de verificare;

Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli este un proces care se efectuează la finele

perioadei de gestiune și include trecerea sumelor acumulate din conturile de venituri și cheltuieli
în contul 351 ”Rezultatul financiar total”. Astfel conform Registrului contului 351 ”Rezultatul
financiar total” (anexa 25), s-au înregistrat următoarele formule contabile:

 Se reflectă trecerea veniturilor acumulate în anul 2017, la rezultatul financiar total:

61
Debit contul 611 ”Venituri din vânzări” – la suma veniturilor din vînzări - 48 491 929,06 lei;
Debit contul 612 ”Alte venituri din activitatea operațională” – la suma altor venituri din
activitatea operațională – 11 914,12 lei;
Debit contul 621 ”Venituri din operațiuni cu active imobilizate” – la suma veniturilor din
operațiuni cu active imobilizate - 1 902,57 lei;
Debit contul 622 ”Venituri financiare” – la suma veniturilor financiare – 1 129 258,72 lei;
Credit contul 351 ”Rezultatul financiar total” – la suma veniturilor totale - 49 635 004,47 lei.

 Se reflectă trecerea cheltuielilor acumulate în anul 2017, la rezultatul financiar total:

Debit contul 351 ”Rezultatul financiar total” – la suma cheltuielilor totale - 47 118 269,11 lei;
Credit contul 711 ”Costul vânzărilor” – la suma costului vînzărilor - 41 447 741,48 lei;
Credit contul 713 ”Cheltuieli administrative” – la suma cheltuielilor administrative -
4 264 302,81 lei;
Credit contul 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională” – la suma altor cheltuieli din
activitatea operațională - 1 341 358,30 lei;
Credit contul 721 ”Cheltuieli cu active imobilizate” – la suma cheltuielilor cu active
imobilizante - 2 373,81 lei;
Credit contul 722 ”Cheltuieli financiare” – la suma cheltuielilor financiare - 62 492,71 lei.

 Se reflectă profitul perioadei de gestiune:

Debit contul 351 ”Rezultatul financiar total” – 2 516 735,36 lei;

Credit contul 333 ”Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” – 2 516 735,36 lei.
Întreprinderea de Stat CREPOR, după cum autorul a menționat anterior, conform Codului
Fiscal, Capitolului III ”Dispoziții finale și tranzitorii”, articolul 24, alineatul (15), este scutită de
calculul și plații impozitului pe venit.
Veniturile și cheltuielile constituie elemente legate direct de determinarea rezultatului
financiar a întreprinderii. Potrivit SNC ”Venituri” și SNC ”Cheltuieli” , în situațiile financiare
ale entității se prezintă cel puțin următoarele informații aferente veniturilor și cheltuielilor, ce
sunt prezentate în schema de mai jos:

Informații privind veniturile dezvăluite în Informații privind cheltuielile prezentate în

situațiile financiare: situațiile financiare:

62
a) metodele de recunoaştere a veniturilor, a) sumele cheltuielilor grupate după destinaţii
inclusiv a procedeelor aplicate pentru (funcţii);
determinarea stadiului de execuţie a
tranzacţiilor de prestări servicii; b) suma cheltuielilor activităţii de bază
b) suma fiecărei categorii semnificative de grupate după natură (elemente);
venit recunoscute în perioada de gestiune,
c) natura şi suma cheltuielilor care au o
inclusiv veniturile provenite din vînzarea
produselor şi mărfurilor, prestarea mărime semnificativă, cum ar fi: suma
serviciilor, dobînzi, redevenţe, dividende; cheltuielilor suportate în perioada de gestiune
c) suma veniturilor rezultate din tranzacţiile
pe seama provizioanelor; suma pierderilor din
pe bază de barter incluse în fiecare
categorie semnificativă de venit. decontarea creanţelor compromise; suma
pierderilor din ieşirea investiţiilor etc.

Tabelul 3.1 Prezentarea informațiilor privind veniturile și cheltuielile în situațiile financiare

Sursa: Elaborat de autor în baza SNC ”Cheltuieli” și SNC ”Venituri

În scopul dezvăluirii informației privind veniturile și cheltuielile se utilizează Situația de

Profit și Pierdere. Situația de profit și pierdere caracterizează performața financiară a entității
pentru perioada de gestiune și conține informații privind: veniturile, cheltuielile și rezulatele
financiare.
La calcularea indicatorilor din Situația de Profit și Pierdere, trebuie respectate următoarele
reguli de bază:

 Indicatorii se determină în baza rulajelor totale ale conturilor clasei a 6 și 7 din Planului
general de conturi contabile;
 Toți indicatorii se reflectă cu total cumulativ de la începutul anului;
 Veniturile și cheltuielile aferente acelorași operațiuni economice, se recunosc în aceeași
perioadă de gestiune în baza contabilității de angajamente;
 Veniturile și cheltuielile sunt prezentate separat pe tipuri de activități;
 Rezultatele financiare negative (pierderile) se înregistreaza în paranteze, iar cele pozitive
fara paranteze.
În continuare sunt prezentați indicatorii situației de profit și pierdere conform anexei 2 la
situațiile financiare al entității studiate.
În rîndul 010 „Venituri din vînzări” se reflectă suma veniturilor din vînzări obţinute în cadrul
activităţii operaţionale. Aceasta cuprinde veniturile din [1.10]:

63
 1) vînzarea a produselor și mărfurilor;
2) prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor;
3) contracte de construcţie;
4) contracte de leasing operaţional şi financiar (arendă, locaţiune);
5) dividende, participaţii şi dobînzi, care pentru entitate reprezintă activitate operaţională.
În cadrul Întreprinderii de Stat CREPOR se reflectă veniturile din vânzarea produselor,
mărfurilor, prestarea serviciilor medicale și din contracte de arendă. În rândul 010 ”Venituri din
vânzări” pentru anul 2017 s-a înregistrat suma de 48 491 929 lei. Din punct de vedere
metodologic, în acest rînd se transferă suma totală a rulajului creditor contului 611 ”Venituri din
vânzări”.
În rîndul 020 „Costul vînzărilor” se reflectă valoarea contabilă a produselor/mărfurilor
vîndute, costurilor serviciilor prestate/lucrărilor executate în cadrul activităţii operaţionale a
entităţii atribuite la cheltuieli şi corelate cu veniturile înregistrate în rd.010. În cadrul entității
analizate, în acest post se reflectă valoarea contabilă a produselor și a mărfurilor vîndute și a
serviciilor prestate medicale. În rândul 020 ”Costul vânzărilor” se transferă suma totală a
rulajului debitor contului 711 ”Costul vânzărilor”, care pentru perioada 2017 a constituit
41 447 741 lei.
Profitul brut sau pierderea bruta, se plasează în rândul 030 a Situației de Profit și Pierdere
și reprezintă diferența dintre venituri din vînzări (cod rd. 010) și costul vînzărilor (cod rd. 020).
La Î.S. CREPOR profitul brut pentru anul 2017 constituie 7 044 188 lei.
În rîndul 040 „Alte venituri din activitatea operațională” se reflectă veniturile care apar în
procesul desfășurării activității operaționale, dar care nu pot fi atribuite la venituri din vînzări. În
cadrul entității studiate în acest post s-a înregistrat suma de 1 007 192 lei. Această sumă este
preluată și semnifică rulajul creditor contului 612 ”Alte venituri din activitatea operațională”.
În componența „Cheltuieli de distribuire” (cod rd.050) se reflectă cheltuieli aferente
vînzării produselor finite, mărfurilor și prestării de servicii. În cadrul Î.S. CREPOR în aceasta
perioada nu se înregistreaza nici o valoare, deoarece nu sunt suportate astfel de cheltuieli.
În componența „Cheltuieli administrative” (cod rd.060) se reflectă cheltuieli aferente
gestionării entității, acumulate pe parcursul perioadei de gestiune. La entitatea studiată
cheltuielile administrative în anul 2017 constituie 4 264 303 lei și sunt reflectate în debitul
contului 713 ”Cheltuieli administrative”.

64
 În rîndul 070 „Alte cheltuieli din activitatea operațională” sunt reflectate cheltuielile
aferente desfășurării activității operaționale, dar care nu pot fi atribuite la costul vînzărilor,
cheltuieli de distribuire sau cheltuieli administrative. În cadrul entităţii în acest rând s-a
înregistrat suma de 1 341 358 lei. Din punct de vede contabil, suma preluată semnifică rulajul
debitor al contului 714 ”Alte cheltuieli din activitatea operațională”.
Un element cu funcția de totalizare este „Rezultatul din activitatea operațională” (cod
rd.080) care este obținut prin relația: Proftul brut (cod rd.030) se sumează cu alte venituri din
activitatea operaționala (cod rd.040), iar din suma obținută se scad cheltuieli de distribuire (cod
rd.050), cheltuieli administrative (cod rd.060) și alte cheltuieli din activitatea operațională (cod
rd.070): 7 044 188 lei + 1 007 192 lei – 4 264 303 lei – 1 341 358 lei. În cadrul entității analizate
acest indicator constituie 2 445 719 lei.
În rândul 090 „Rezultatul din alte activități: profit (pierdere)” se reflectă diferența dintre
veniturile și cheltuielile din alte activități recunoscute în perioada de gestiune. Astfel de venituri
și cheltuieli sunt generate din: operațiuni cu active imobilizante; operațiuni financiar și
excepționale. La Î.S. CREPOR rezultatul din alte activități pentru anul 2017, a constituit 71 016
lei.
Profitul pîna la impozitare (rd.100) reflectă rezultatul financiar obținut prin relația de
calcul: Rezultatul din activitatea operațională (rd.080) se însumează cu Rezultatul din alte
activități (rd.090). În cadrul entității analizate acest indicator înregistrează valoarea de 2 516 735
lei.
În rîndul 110 „Cheltuieli privind impozitul pe venit” reflectă suma impozitului pe venit
calculat la finele perioadei de gestiune. Deoarece conform Codului Fiscal întreprinderea este
scutită de plata impozitului pe venit, în acest rând nu înregistrează nici o valoare.
Rîndul 120 ”Profit net (pierdere netă) al perioadei de gestiune” se calculează ca diferența
dintre Profitul până la impozitare (rd.100) și Cheltuieli privind impozitul pe venit (rd.110). La
Î.S. CREPOR valoarea înregistrată în acest post este identică cu valorea înregistrată din rîndul
100 ”Profit (pierdere) pînă la impozitare” și constituie 2 516 735 lei.
Situațiile financiare sunt întocmite de către contabilul șef a entităţii. După întocmirea
situațiilor financiare, acestea se semnează de directorul Î.S. CREPOR și contabilul șef în
conformitate cu articolul 36 din Legea Contabilității. Apoi după aprobarea de directorul entității,
situațiilor financiare sunt prezentate la organele teritoriale pentru statistică. În cazul Î.S.
CREPOR, pe 30 ianuarie 2018, entitatea a prezentat situațiile financiare la secția generală pentru
statistică din Municipiul Chișinău.

65
 CONCLUZII
Veniturile și cheltuielile, împreuna cu rezultatul financiar sunt cei mai importanți indicatori
ai entităților și principalele elemente ale Situației de Profit și Pierdere. Analiza veniturilor și
cheltuielilor oferă oportunitatea de a studia rezultatul activității operaționale și din alte activități
desfășurate, precum și evaluarea eficienței utilizării resurselor materiale și financiare în cadrul
activității întreprinderilor.
Lucrarea dată a fost realizată de autor în concordață cu scopul și sarcinile propuse. Studiul
contabilității veniturilor și cheltuielilor din activitatea operațională a fost efectuat la

66
Întreprinderea de Stat ”CREPOR”, fiind un complex medical și de producere, unic din Republica
Moldova, specializat în producerea mijloacelor tehnice ajutătoare (proteze, corsete, bandaje) și în
acodarea asistenței medicale recuperatorii persoanele cu dizabilități sau cu afecțiuni ale
aparatului locomotor. Î.S. CREPOR activează pe principii de autogestiune. Drep temei pentru
expunerea materialului practic a constituit documentele primare, datele din acestea fiind
reflectate în registrele de evidență analitică și sintetică deschise pe fiecare cont, balanța de
verificare, cartea mare, situații financiare etc.
Evidența contabilă în cadrul Centrului Republican Experimental Protezare, Ortopedie și
Reabilitare se ține în partidă dublă, și întocmește Situații financiare complete. Aceasta se
efectuează prin utilizarea tehnicii computerizate, a programei 1C, adaptată la specificul entității
și manual de întreprindere. Conducerea secției financiar-contabile, îi revine directorului centrului
Veaceslav Tizu și contabilui șef Buțenco Vera. Contabilul șef în comun cu directorul
întreprinderii semnează acte, care servesc drept temei pentru primirea și predarea valorii,
mărfurilor, materialelor și mijloacelor bănești, precum și achitarea datoriilor.
În urma analizei modului de ținere a contabilității la Întreprinderea de Stat CREPOR,
autorul a subliniat următoarele aspecte pozitive întilnite la entitate:
1. Autorul a stabilit că contabilitatea în cadrul Î.S. CREPOR se ține conform actelor normative
și legislative în vigoare: Legea contabilității, Codul Civil al Republicii Moldova, Standarde
Naționale de Contabilitate, Codul Fiscal, Planul de conturi contabile și alte acte normative
și legislative în vigoare;
2. Evidența contabilă se efectuează prin utilizarea tehnicii computerizate, utilizînd softuri cum
ar fi: Microsoft Access, Microsoft Excel și a programei 1C. Utilizarea lor conduce la
accesul rapid la informații și automatizarea unei cantități mari de date;
3. Entitatea formează lunar provioane pentru plata concediilor de odihnă angajaților, ce poate
fi apreciat pozitiv;
4. La reflectarea veniturilor din prestarea serviciilor, se ține evidența analitică pe tipuri de
servicii prestate, precum ar fi: servicii prestate de staționarul de reabilitare, de policlinică,
de cantină, către clienții CNAM, de reabilitare profesională și de reabilitare SPPC. Aceasta
conduce la o imagine detailată în privința veniturilor obținute din prestarea serviciilor;
5. Entitatea, anual este auditată de companiile de audit, în perioada martie-aprilie. Auditul
conduce la depistatea erorilor semnificative, efectuate la entitate. Astfel erorile și
neajunsurile sunt înlăturate pentru continuarea activității normale a întreprinderii în viitor și
sporirii credibilității situațiilor financiare;

67
6. Situațiile financiare întocmite de entitate sunt corecte, cu prezentarea informațiilor veridice
și obiective, prezentate la termen organelor teritoriale de stat.
Înafară de aspecte pozitive, autorul a întîlnit și careva neajunsuri la întreprindere, cum ar fi:
a. Politica de contabilitate a Întreprinderii de Stat CREPOR este învechită. Aceasta conține
informații din Standarde Naționale de Contabilitate abrogate.
b. Entitatea nu formează provizioane privind: creanțele comerciale compromise, deservirea
și reparația a produselor și mărfurilor în perioada de garanție; compensarea pierderilor din
returnări;
c. În urma depistării plusurilor la inventariere, acestea au fost înregistrate în contul 6126
”Alte venituri operaționale”, însa conform prevederilor metodologice a Planului general
de conturi, pentru plusurile constatate la inventariere este destinat subcontul 6124
”Venituri din plusurile de active imobilizante și circulante constatate la inventariere”. De
asemenea la ieșirea altor active circulante, a peliculei radiografice, venitul constatat a fost
înregistrat în contul 6126 ”Alte venituri operaționale”, însă conform prevederilor Planului
general de conturi contabile, pentru ieșirea altor active circulante este destinat subcontul
6121 ”Venituri din ieșirea altor active circulante”.
d. Un alt neajuns este că nu se efectuează instruirea personalului contabil, ceea ce conduce la
reducerea eficienței lucrului efectuat;
e. Cel mai mare neajuns întîlnit la entitate este că un șir de procese și operații se efectuează
manual de personalul entității, care conduce la dublarea lucrului contabilului. Spre
exemplu cum ar fi operațiunile de casă sunt întocmite manual de casier. Apoi după
finalizarea zilei de muncă a casierului, toate operațiunile de casă efectuate de casier
manual, sunt introduse de contabil în programul 1C, în fiecare zi. În mod normal
operațiunile de casă pot fi introduse de casier automat în program, fără a efectua lucrul
manual.
În continuare, autorul va formula concluzii și recomandări în privința neajunsurilor
depistate la entitatea analizată:

 Să se perfecteze Politica de Contabilitate a Î.S. CREPOR, conform SNC ”Politici

contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”;
 Entitatea ar trebui sa formeze provizioane pentru creanțe comerciale compromise; pentru
reparația și deservirea produselor și mărfurilor în perioada de gestiune; compensaea
pierderilor din returnări;

68
  Contabilii întreprinderii analizate trebuie sa verifice toate operațiunile înregistrate daca au
fost întocmite corect în corespondență cu Planul de conturi contabile în vigoare;
 Instruirea personalului ar conduce la sporirea productivității muncii și eficientizării
lucrului. Întreprinderea ar trebuie sa ofere lucrătorilor cursuri de perfecționare, organizate
periodic în cadrul organizațiilor specializate în domeniul dat;
 Întreprinderea trebuie sa utilizeze softuri adiționale pentru automatizarea completă a
procesului contabil. Deasemenea personalul trebuie sa se dezică de efectuarea
operațiunilor manuale, pentru a spori productivitatea muncii.
În concluzie, se poate menționa că Întreprinderea de Stat CREPOR contabilizează
veniturile și chletuielile din activitatea operațională în mod rațional, oferind posibilitatea
furnizării unei informații veridice și transparente persoanelor cointeresate.

BIBLIOGRAFIE
I. ACTE NORMATIVE
1.1. Codul Civil al Republicii Moldova, nr.1107 din 06.06.2002. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr.82-86/661 din 22.06.2002.
1.2. Codul Fiscal al Republicii Moldova, nr 1163-XIII din 24.04.1997. Republicat în:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova ediție specială din 08.02.2007. Actualizat cu
modificările și completările operate prin Legea Parlamentului nr. 71 din 12.04.2015. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.102-104 din 28.04.2015.

69
1.3. Ghidul metodologic de întocmire a situațiilor financiare, aprobat prin Ordinul
Ministerului Finanțelor nr. 28 din 06.03.2015. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 59-66/460 din 13.03.2015.
1.4. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la extinderea funcțiilor și
eficientizarea activității Centrului Republican Expermental Protezare, Ortopedie,
Reabilitare nr. 87 din 31.01.2002. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 21-22
din 05.02.2002.
1.5. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova pentru aprobarea regulamentului cu privire la
modul de asigurare a unor categorii de cetățeni cu mijloace ajutătoare tehnice nr. 567 din
26.07.2011. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 128-130 din 05.08.2011.
1.6. Legea contabilității nr. 113 din 27.04.2007. Republicat în: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 27-37/61 din 07.02.2014.
1.7. Planul general de conturi contabile, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119
din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 233-237/1534 din
22.10.2013.
1.8. Standardul Naţional de Contabilitate „Venituri” aprobat prin Ordinul Ministerului
Finanţelor nr. 118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 233-
237/1534 din 22.10.2013.
1.9. Standardul Naţional de Contabilitate „Cheltuieli” aprobat prin Ordinul Ministerului
Finanţelor nr. 118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 233-
237/1534 din 22.10.2013.
1.10. Standardul Naţional de Contabilitate „Prezentarea situațiilor financiare” aprobat prin
Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 233-237/1534 din 22.10.2013.

1.11. Standardul Național de Contabilitate ”Politici contabile, modificări ale estimărilor

contabile, erori și evenimente ulterioare” aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.
118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 233-237/1534 din
22.10.2013.
1.12. Standardul Național de Contabilitate ”Stocuri” aprobat prin Ordinul Ministerului
Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 233-
237/1534 din 22.10.2013.

70
1.13. Standardul Național de Contabilitate ”Capital propriu și datorii” aprobat prin Ordinul
Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova nr. 233-237/1534 din 22.10.2013.
1.14. Standardul Național de Contabilitate ”Creanțe și investiții financiare” aprobat prin
Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 233-237/1534 din 22.10.2013.

II. MANUALE, MONOGRAFII, LUCRĂRI DIDACTICE, BROȘURI

2.1. BALTEȘ, Nicolae. Contabilitate financiară. Sibiu: Editură universitară. 2014. 370 p.
ISBN 978-606-12-0646-9.
2.2. CALOTĂ, Traian-Ovidiu. Contabilitate: de la teorie la practică. București: Editură
universitară. 2015. 306 p. ISBN 978-606-28-0169-4.
2.3. CARAMAN, Stela, CUȘMĂUNSĂ, Rodica. Contabilitatea managerială. Note de curs.
Chișinău. 2015. 184 p. ISBN 978-9975-53-454-3.
2.4. GRIGOROI, Lilia, LAZARI, Liliana. Contabilitatea întreprinderii. Chișinău. Ediția II-a.
Completată și revizuită. Cartier, 2017. 632 p. ISBN 978-9975-86-139-7.
2.5. NEDERIȚĂ, Alexandru. Corespondența conturilor contabile conform prevederilor
S.N.C. și Codului fiscal. Chișinău. 2007. 640 p. ISBN 978-9975-9546-4-8.
2.6. NEDERIȚĂ, Alexandru. Contabilitatea veniturilor și cheltuielilor întreprinderii: teorie
și practică. Chișinău: ASEM, 2007. 300p. ISBN 978-9975-75-220-6.
2.7. TILEA, Doina-Maria. Contabilitate. București: Editură Universitară. 2015. 239 p. ISBN
978-606-28-0187-8.
III. ARTICOLE DIN EDIȚII PERIODICE
3.1. FOALEA, Lidia, NEDERIȚĂ, Alexandru. Privind componența veniturilor din activitatea
operațională. Contabilitate și Audit. 2018. nr. 3. 31-32. ISSN 1813-4408.
3.2. NEDERIȚĂ, Alexandru, APOSTU, Andrei. Contabilitatea cheltuielilor conform noilor
S.N.C. și Planului general de conturi contabile. Contabilitate și audit. 2014. nr.4. 41-53.
ISSN 1813-4408.
3.3. NEDERIȚĂ, Alexandru. Noile formulare de situații financiare: conținutul de bază ți
inerconexiunea cu conturile contabile. Contabilitate și Audit. 2015. nr.2. 5-14. ISSN
1813-4408.
3.4. NEDERIȚĂ, Alexandru. Aspecte contabile și fiscale privind lucrările premergătoare
întocmirii noilor formulare de situații financiare. Contabilitate și audit. 2015. nr.12. 14-
21. ISSN 1813-4408.

71
3.5. NEDERIȚĂ, Alexandru. Corespondența conturilor privind contabilitatea veniturilor.
Contabilitate și Audit. 2018. nr. 4. 63-69. ISSN 1813-4408.
IV. RESURSE ELECTRONICE
4.1. PANUȘ, Valentina. Etape specifice în întocmirea situațiilor financiare pentru anul 2015.
Monitorul Fiscal Fisc.md. [online]. [citat 15 martie 2016]. ISSN 1857-3991. Disponibil:
https://monitorul.fisc.md/section/practice_accounts/16519.html
4.2. NEDERIȚA, Alexandru. Aspecte generale privind conținutul și modul de implementare
a noilor acte normative contabile. Monitorul Fiscal Fisc.md [online]. 2013. nr. 16.
Disponibil: https://monitorul.fisc.md/section/NAS/2155.html.

72
ANEXE

73