1.2.4.

INFECŢIILE ASOCIATE ASISTENȚEI

MEDICALE (NOSOCOMIALE)
Complement simplu

1. Deșeuri infecțioase în IMSP sunt:

a) seringi, ace, catetere care conțin singe sau alte lichide biologice
b) reactive și substanțele folosite în laboratoare
c) deșeuri din blocurile alimentare
d) cadavre de animale rezultate în urma activităților de cercetare
e) ambalajele materialelor sterile
2. Majorarea morbidităţii prin IAAM e determinată de:
a) perioada anului
b) majorarea numărului de intervenţii invazive în scop de
diagnostic şi tratament
c) micşorarea numărului de antibiotice administrate
d) majorarea numărului de bolnavi în staționar
e) renovarea utilajului medical
3. Infecţia asociată asistenței medicale este:
a) infecție sensibilă la antibiotice
b) infecție achiziționată comunitar
c) infecție achiziționată în instituția medicală
d) infecție sensibilă la dezinfectante
e) infecție sensibilă la bacteriofagi
4. Pentru tulpinele IAAM sunt caracteristice:
a) majorarea sensibilităţii faţă de antibiotice
b) rezistenţa faţă de preparatele dezinfectante
c) sensibilitatea înaltă faţă de razele ultraviolete
d) sensibilitatea față de bacteriofagi
e) sensibilitatea față de interferon
5. Pentru preîntâmpinarea apariţiei infecţiilor asociate asistenței med-
icale în IMSP e necesară:
a) administrarea, în mod planic, a imunoglobulinei umane
personalu- lui medical
b) micşorarea numărului de intervenţii medicale invazive
 c) administrarea antibioticelor din prima zi de spitalizare
d) reutilizarea echipamentelor de injectare
e) vaccinarea tuturor bolnavilor
6. Prelucrarea corectă a mâinilor lucrătorului medical, contaminate cu
sânge:
a) mâinile se șterg timp de 2 minute cu un tampon imbibat cu
soluție dezinfectantă și peste 5 minute se spală sub apă
curgătoare
b) mâinile se şterg cu un tampon îmbibat cu soluţie
dezinfectantă, apoi se spală sub apă curgătoare
c) se spală sub apă curgătoare cu folosirea săpunului
d) se aplică antiseptic/dezinfectant
e) se aplică antibiotic
7. Dacă mănuşele medicale sunt contaminate cu sângele pacientului:
a) sunt inutilizabile
b) imediat se şterg cu un tampon îmbibat cu dezinfectant, apoi
se spală sub apă curgătoare
c) imediat se spală sub apă curgătoare, apoi se plonjează în
soluţie dezinfectantă
d) se îmbracă altă pereche de mănuși deasupra celorlalte
e) se spală cu săpun și apă curgătoare
8. În sala de proceduri masa sterilă se aranjează:
a) peste fiecare 2 ore de lucru d) săptămânal
b) după fiecare schimb de lucru e) la necesitate
c) după fiecare zi de lucru
9. Curăţenia generală a sălii de proceduri e necesar să fie efectuată:
a) zilnic, după lucru
b) zilnic, până la începerea lucrului, folosind soluţia de cloramină de 1%
c) o dată la 7 zile cu folosirea dezinfectantului pentru
prelucrarea pereţilor şi podelei, apoi prelucrarea
bactericidă
d) imediat după ce au fost deserviți pacienții
e) la necessitate
10. Care dintre situaţiile propuse poate fi considerată infecţie
asociată asistenței medicale?
a) rujeola diagnosticată la copil în ziua a 4-a după spitalizare în secţia
infecţiilor respiratorii acute cu prezenţa erupţiilor pe faţă
b) depistarea corinebacteriei difterice toxigene în frotiul din bucofa-
ringe, colectat de la bolnavul cu angină în prima zi de spitalizare
c) salmoneloza, depistată la bolnavul cu pneumonie în ziua 8–
10 de la spitalizare
d) în secția ORL a spitalului de copii a fost internat un copil cu
otită, diagnostic confirmat la internare
e) toxoplasmoza transmisă transplacentar
11. Codul de culoare galbenă ale ambalajelor în care se colectează
deșeurile în instituțiile medicale semnifică:
a) deșeuri periculoase: infecțioase, tăietoare-înțepătoare,
chimice și farmaceutice
b) deșeuri nepericuloase
c) deseuri asimilabile celor menagere
d) deseuri din resturi alimentare
e) deseuri din flacoane de perfuzii, ambalaje materialelor sterile
12. Ca sursă de infecţie,în IAAM din punct de vedere epidemiologic,
importanţă mai mare au:
a) bolnavii cu formă acută a bolii
b) purtătorii cronici de germeni patogeni şi condiţionat patogeni
c) purtătorii convalescenţi
d) purtătorii imuni
e) bolnavii cu formă cronică a bolii
13. Dintre agenţii cauzali ai infecţiilor asociate asistenței medicale se
întâlnesc mai frecvent:
a) cocii gram-pozitivi c) micozele e) virușii
b) enterobacteriile d) protozooze
14. Infecţiile asociate asistenței medicale mai frecvent sunt de origine:
a) intestinală c) septico-purulentă e) tegumentară
b) aerogenă d) parenterală
15. Planurile de acțiuni de prevenire și combatere a IAAN întocmite
de epidemiolog în baza analizei operative și
retrospective(diagnosticul epidemiologic) se aprobă de:
a) conducătorul instituției (directorul IMSP)
b) medicul șef sanitar de stat
c) ministrul sănătății
d) medicul epidemiolog de la CSP ce curează respectivul spital
e) asistenta șefă
16. După finisarea dereticării saloanelor şi cabinetelor medicale, in-
ventarul sanitar trebuie:
a) clătit cu apă şi uscat
b) înmuiate timp de 1 oră în soluţie dezinfectantă, apoi clătit şi
pus la uscat
c) clătit în soluţie dezinfectantă şi uscat
d) înlocuit cu inventar nou
e) sterilizat
17. Perioada de incubaţie în infecţiile asociate asistenței medicale este
de:
a) 4–7 zile c) 11 zile
b) 3–10 zile d) 14 zile
e) poate fi de la câteva zile până la câteva luni
18. Pentru prevenirea apariţiei infecţiilor asociate asistenței medicale
în rândul lucrătorilor medicali sunt realizate următoarele măsuri:
a) controlul stării sănătăţii personalului medical
b) vaccinarea personalului cu anatoxină stafilococică
c) folosirea neraţională a antibioticelor, inclusiv cu scop profilactic
d) schimbul frecvent de personal medical
e) trecerea de la instrumentar getabil la instrumentar reutilizabil
19. În focarele de salmoneloză intraspitalicească:
a) dezinfecţia terminală nu se efectuează
b) dezinfecţia terminală se efectuează cu acordul administraţiei
instituţiei curativ-profilactice
c) se efectuează prelucrarea în etuvă doar a lenjeriei de pat
d) se efectuează doar dezinfecție curentă
e) se efectuează antibioticoterapie
20. Responsabilitatea asigurării controlului infecţiilor asociate
asistenței medicale şi de securitate a pacientului şi a personalului în
instituţiile medico-sanitare se asumă:
a) asistentei medicale superioare
b) epidemiologului de spital
c) conducătorului instituţiei
d) medicului şef-adjunct pentru activitatea curativă
e) şefului de secţie
21. Codul de culoare neagră ale ambalajelor în care se colectează
deșeurile în instituții medicale semnifică:
a) deșeuri nepericuloase d) deșeuri tăietoare-înțepătoare
b) deșeuri infecțioase e) deșeuri chimice și farmaceutice
c) deșeuri anatomo-patologice
22. Decide achiziționarea antibioticelor în funcție de sensibilitatea
mi- croorganismelor în IMSP:
a) comitetul de prevenire și control al IAAM
b) consiliul medical specializat
c) șeful laboratorului microbiologic
d) șeful de secție
e) consiliul administrative
23. Care din următoarele enzime bacteriene sunt responsabile pentru
rezistența față de peniciline?
a) coagulaze b) catalaze c) beta-lactamaze d) oxidaze e)
colonaze
24. Care din următoarele tipuri de infecții asociate asistenței
medicale se întâlnesc mai frecvent în ultimii 5 ani:
a) infecțiile cutanate d) infecțiile tractului urinar
b) infecțiile de plagă chirurgicală e) infecțiile circuitului sanguin
c) pneumonia habituală
25. Agentul cauzal preponderent în secția traumatologie este:
a) Ps. aeruginosa c) M. tuberculosis e) C.difteriae
b) Candida albicans d) Chlamydia
 26. Agenții cauzali preponderenți în secția chirurgie generală sunt:
a) Stafilococi, Enterobacterii d) Vibrio cholerae, Salmonella typhi
b) C.botulini, C.glabrata e) Pl.malariae, Echinococcus
c) Proteus, M.tuberculosis
27. Selectați factorul de transmitere în HVB nosocomială:
a) instrumentarul medical c) ouălele, carnea
e) țînțarul Anopheles
b) apa d) mâinile murdare
28. Selectați mecanismul prin care IAAM nu se transmite:
a) parenteral b) fecal-oral c) respirator d) contact e) vertical
29. Infecțiile asociate asistenței medicale de plagă operatorie se defi-
nesc etiologic prin:
a) prezența obligatorie a secrețiilor purulente
b) teste bacteriologice pozitive
c) cultura pozitivă dintr-o probă recoltată de la nivelul plăgii
operatorii
d) infecții apărute în primele 15 zile de la momentul intervenției, in-
diferent de tipul acesteia
e) infecțiile apărute în decurs de 30 zile de la intervenție

30. Obligațiunea medicului epidemiolog în prevenirea și controlul

infecțiilor nosocomiale este:
a) supravegherea epidemiologică a IN în IMSP
b) efectuarea antibioticoterapiei
c) aprobarea programul de activitate al personalului medical în IMSP
d) stabilirea diagnosticul de IAAM
e) înregistrarea și declararea cazurilor de IAAM administrației
pub- lice locale
 Complement multiplu
31. Factorii de risc în apariţia infecţiilor asociate asistenței medicale
sunt:
a) durata lungă a spitalizării
b) sexul bolnavilor
c) administrarea unui antibiotic
d) durata intervenţiilor chirurgicale
e) calitatea sterilizării instrumentarului medical
32. Creşterea morbidităţii prin infecţii asociate asistenței medicale
este determinată de:
a) crearea complexelor spitaliceşti mari
b) administrarea necontrolate a antibioticelor
c) activarea microflorei exogene
d) majorarea ponderii pacienţilor cu risc sporit
e) trecerii la utilizarea instrumentarului medical getabil
33. Pentru infecţiile asociate asistenței medicale este specific:
a) polirezistenţa la antibiotice
b) polirezistenţa la dezinfectante
c) predomină microorganismele condiţionat patogene
d) principalul mecanism de transmitere este fecal-oral
e) mai frecvent apar în secțiile de terapie
34. Semnele unei tulpini spitaliceşti sunt:
a) polirezistenţa la antibiotice,
b) rezistenţa la substanţe dezinfectante
c) sensibilitatea sporită la acţiunea factorilor mediului extern
d) virulenţa înaltă
e) sensibilitatea sporită faţă de fagi
35. Tulpină intraspitalicească este:
a) S. typhi b) S. enteritidis
c) S. java
d) S. typhimurium
e) S. newport
36. Selectați mecanismele de transmitere în infecţiile
asociate asistenței medicale:
a) fecal-oral b) contact c) parenteral d) vertical e) hidric
37. Afirmațiile corecte pentru infecţiile asociate asistenței medicale sunt:
a) este o infecţie de carantină
b) agenţii cauzali sunt microorganisme bacteriene și virale
c) sunt provocate de microorganismele condiţionat patogene
d) mai frecvent se îmbolnăvesc persoanele de sex feminin
e) nu este caracteristică sezonalitatea
38. Pentru infecţiile asociate asistenței medicale este caracteristic:
a) polimorfismul manifestărilor clinice
b) polirezistenţa la antibiotice
c) polirezistenţa la dezinfectante
d) polietiologia
e) se depistează mai frecvent în perioada caldă a anului
39. Măsuri de profilaxie în infecţiile asociate asistenței medicale sunt:
a) imunoprofilaxia
b) dezinfecţia
c) sterilizarea instrumentarului medical
d) administrarea antibioticelor doar în baza antibiogramei
e) izolarea bolnavilor doar în spitalul de boli infecţioase

40. Care din situaţiile enumerate pot fi referite la infecţiile asociate

asistenței medicale?
a) în secţia de radiologie la a 8-a zi de spitalizare bolnavul acuză
vomă, dureri în abdomen iar din masele fecale au fost izolate
Sh.sonnei
b) în secţia de urologie de la bolnavul cu pielonefrită la momentul
internării din urină a fost izolată Salmonella london
c) peste 6 luni după externarea din secţia de chirurgie,
pacientul manifestă semne clinice de HVB
d) a fost stabilit diagnosticul „febră tifoidă” la un bolnav cu pneu-
monie în a 2-a zi de spitalizare
e) la a 4-a zi de spitalizare a bolnavului în secţia
traumatologie s-a stabilit diagnosticul de gripă
 41. În etiologia infecţiilor asociate asistenței medicale predomină:
a) cocii gram-pozitivi d) bacteriile gram-negative aerobe
b) bacterii anaerobe e) coci gram-negativi
c) fungi
42. Infecțiile asociate asistenței medicale sunt:
a) infecții care apar după acordarea asistenței medicale
b) infecții care apar la pacient pe parcursul spitalizării
c) infecții care afectează lucrătorul medical ca urmare al
activității sale
d) infecții care pot surveni în afara unității medico-sanitare
după ex- ternare
e) infecții care apar ca rezultat al utilizării seringelor getabile
43. Contractarea infecţiei asociate asistenței medicale mai frecvent
are loc în:
a) sala de operaţie c) secția ATI e) sala pentru fizioproceduri
b) sala de pansamente d) salon terapeutic
44. Particularităţile tulpinii spitaliceşti sunt:
a) virulenţa înaltă d) fagosensibilitate
b) polirezistenţa la antibiotice e) sensibilitate la antibiotice
c) rezistenţa la preparate dezinfectante
45. Cauzele sporirii nivelului morbidităţii prin infecţiile asociate
asistenței medicale sunt:
a) utilizarea preparatelor cu acţiune imunostimulatorie
b) aplicarea frecventă a metodelor invazive de diagnosticare şi
mani- pulări terapeutice
c) utilizarea instrumentarului de multiplă folosință
d) spitalizarea de durată a pacientului
e) folosirea neraţională a antibioticelor
46. Factori de risc în apariţia infecţiilor asociate asistenței medicale sunt:
a) durata spitalizării d) genul pacientului
b) bolile concomitente e) condiţiile locative ale pacientului
c) starea imunodeficitară
47. Riscul contractării infecţiilor asociate asistenței medicale este mai
mare în secţiile:
a) de combustii c) neurologice e) psihiatrice
b) terapeutice d) urologice
48. Nu sunt considerate IAAM
a) infecțiile transmise transplacentar
b) rujeola diagnosticată la a 2-a zi de spitalizare
c) patologia care era în incubație la momentul internării
d) complicația diagnosticului de bază de origine neinfecțioasă
e) osteomielita apărută la un an după operație cu instalare de proteză
49. Care dintre formele nosologice pot prezenta infecţii asociate
asistenței medicale?
a) supuraţia plăgii postoperatorii d) fractura deschisă
b) peritonita e) septicemia
c) pneumonia
50. În funcţiile epidemiologului de spital se includ:
a) efectuarea măsurilor antiepidemice în staţionar
b) efectuarea analizei retrospective şi operative
c) supravegherea respectării regimului antiepidemic în staţionar
d) diagnosticarea pasivă a infecţiilor asociate asistenței medicale
e) controlul permanent al calităţii dezinfecţiei şi sterilizării
instru mentarului medical
51. Supravegherea epidemiologică a infecţiilor asociate asistenței
med- icale include:
a) analiza morbidităţii printre pacienţi
b) analiza morbidităţii printre personalul medical
c) determinarea tipului tulpinii intraspitaliceşti
d) aprecierea eficacităţii măsurilor efectuate
e) elaborarea planului de măsuri profilactice în IAAM
 52. Particularităţile salmonelozei intraspitaliceşti sunt:
a) focarele apar mai frecvent în staţionarele pediatrice
b) de obicei, sursa de infecţie este omul
c) calea de transmitere este contact-habitual
d) decurge mai frecvent în formă de toxiinfecție alimentară
e) sezonalitate de vară-toamnă
53. Manipulările şi procedurile potenţial periculoase în contractarea
infecţiilor asociate asistenței medicale sunt:
a) intervenţia chirurgicală d) gastroscopia
b) manipulaţiile parenterale e) electroforeza
c) cateterizarea vezicii urinare
54. Infecţiile asociate asistenței medicale pot fi prevenite prin:
a) reducerea numărului de intervenţii invazive
b) utilizarea instrumentarului getabil,
c) reducerea timpului de aflare a pacientului în spital
d) respectarea regimului antiepidemic
e) vaccinarea tuturor lucrătorilor spitalului
55. Pacienții pot contracta S. aureus prin intermediul:
a) obiectelor contaminate sau ingestia alimentelor contaminate
b) aerosoli ce conțin S.aureus eliminat de o persoană infectată sau
purtător
c) contactului cu tegumente infectate
d) mîinele neigienizate a personalului medical
e) pacientului diagnosticat recent cu HVC
56. Purtătorii de agenți patogeni implicați în transmiterea IAAM pot
fi:
a) nazofaringieni c) imuni e) convalescenți
b) tegumentari d) cronici
57. Surse de agenți patogeni în IAAM pot fi:
a) personalul medical c) insectele e) instrumentarul medical
b) studenții mediciniști d) vizitatorii
 58. Secțiile cu risc sporit de infectare în ISPN sunt:
a) secțiile ATI c) secțiile de combustii și arsuri
b) secțiile chirurgie d) secțiile de pediatrie
e) secțiile de terapie
59. Formele clinice cele mai frecvente de IAAM sunt:
a) infecțiile urinare
b) infecțiile legate de cateterizarea venoasă
c) pneumonii
d) infecțiile plagilor postoperatorii
e) urticaria
60. Care sunt funcțiile epidemiologului de spital:
a) asigurarea supravegherii epidemiologice a IAAM
b) evaluarea eficienții măsurilor de prevenire și control în IAAM
c) realizarea studiilor epidemiologice privind morbiditatea prin
IAAM
d) sterilizarea calitativă a instrumentarului medical
e) raportarea tuturor cazurilor de IAAM Ministerului Sănătății
61. Selectați funcțiile de bază a epidemiologului de spital:
a) de diagnostic epidemiologic c) metodică e) de administrare
b) organizatorică d) de control
62. Pentru profilaxia IAAM este necesar:
a) raportarea tuturor cazurilor de IAAM
b) respectarea regulilor de igienizarea mîinelor
c) respectarea măsurilor de precauție standard
d) administrarea antibioticelor tuturor pacienților înainte de
intervenția chirurgicală
e) administrarea profilactică a antibioticelor după finisarea
intervenției chirurgicale
63. Selectați factorii ce contribuie la formarea tulpinelor spitalicești
de agenți patogeni:
a) utilizarea neargumentată a antibioticelor
b) dezinfecția necalitativă în IMSP
c) fluxul mare de pacienți în IMSP
d) utilizarea dezinfectantelor aprobate de MS
e) utilizarea antibioticelor în baza antibioticogramei
 64. Selectați infecțiile de plagă chirurgicală superficială:
a) plagă supurată b) seroma plăgii c) divirgența suturilor
d) escarii supurative e) pneumonia
65. Infecțiile de plagă chirurgicală profundă sunt:
a) abces postoperator c) hematom supurat e) artrita
b) osteochondroza d) pleurezie
66. Infecțiile sistemului cardiovascular sunt:
a) tromboflebita c) pericardita e) endometrita
b) endocardita d) parametrita
67. Particularitățile de manifestare a procesului epidemic in IAAM
sunt:
a) sporadic b) epidemic c) eruptiv d) exotic e) enzootic
68. Măsurile profilactice în combaterea IAAM sunt:
a) înregistrarea și declararea IAAM
b) respectarea regulelor de igienizare a mîinelor
c) utilizarea corectă a antibioticelor
d) monitorizarea circulației tulpinelor spitalicești
e) screening-ul periodic al personalului medical
69. Cauzele principale ce aduc la formarea rezistenței microorganis-
melor către dezinfectante sunt:
a) selectarea incorectă a dezinfectantelor întru efectuarea
măsurilor de dezinfectare în IMSP
b) tactica nerațională a efectuării dezinfecției
c) utilizarea dezinfectantului mai mult de 3 luni
d) prepararea, păstrarea și folosirea incorectă a soluțiilor de
lucru
e) utilizarea dezinfectantelor în conformitate cu recomandările în vigoare
70. Reguli de bază în aplicarea Precauțiilor standard-universale sunt:
a) toți pacienții sunt considerați potențial infectați
b) toți pacienții sunt considerați potențial sănătoși
c) sângele, fluidele biologice și țesuturile sunt considerate
potențial contaminate cu HIV, VHB și VHC
d) sângele, fluide biologice și țesuturile nu sunt contaminate cu HIV,
 VHB și VHC
e) acele și alte obiecte folosite în practica medicală sunt
contaminate după utilizare
71. Echipamentului de protecție în IMSP este utilizat pentru:
a) sănătatea și siguranța pacienților și personalului medical
b) prevenirea riscului de contaminare cu maladii infecțioase
c) prevenirea reacțiilor alergice
d) prevenirea infecțiilor digestive
e) prevenirea stărilor de portaj
72. Combaterea IAAM include:
a) înregistrarea și raportarea cazurilor de IAAM
b) manipularea precaută a instrumentelor tăietoare și ascuțite
c) utilizarea profilactică a antibioticelor
d) igiena mâinelor
e) utilizarea repelentelor în IMSP
73. Factorii ce contribuie la infectarea personalului medical cu
IAAM sunt:
a) respectarea tehnicii de igienizare a mâinelor
b) nerespectarea precauțiilor standard
c) respectarea precauțiilor standard
d) ignorarea utilizării echipamentului de protecție individuală
e) utilizarea instrumentarului getabil
74. Conform recomandărilor OMS, igiena mâinelor este obligatorie
în cazul:
a) înainte de contactul cu pacientul
b) înaintea de efectuarea procedurii aseptice
c) după riscul de expunere la lichide corporale
d) după prelucrarea mâinelor cu antiseptic
e) după extragerea mănușelor sterile
75. Riscul de infectare a personalului medical variază în funcție de:
a) echipamentul de protecție utilizat
b) frecvența expunerilor profesionale
c) antibioticoprofilaxia personalului medical
d) administrarea imunoglobulinei specifice
e) tipul instrumentarului medical
 76. Securitatea injecțiilor prevede:
a) prevenirea contractării maladiilor hemotransmisibile în
special a HIV, HVB și HVC
b) reutilizarea echipamentelor de injectare
c) profilaxia post-expunere (PPE)
d) utilizarea seringelor cu mecanism de autoblocare
e) vaccinarea personalului medical

77. Selectați factorii de risc implicați în transmiterea IAAM în cadrul

IMSP:
a) instrumentar medical contaminat
b) mediul spitalicesc
c) sângele contaminat
d) produsele alimentare
e) preparatele faramaceutice administrate per os
78. Dezvoltarea IAAM şi gravitatea manifestărilor clinice depind de:
a) virulența agentului patogen d) doza de infectare
b) statutul imun al organismului gazdă e) vârsta pacientului
c) factorii de mediu

79. Care sunt factorii ce diminuează funcția de protecție a

organismu- lui în timpul intervenției chirurgicale:
a) stresul c) hemoragia e) vârsta pacientului
b) trauma operatorie d) patologia concomitentă
80. Riscul dezvoltării infecției chirurgicale este direct proporțională
cu:
a) doza microbiană de contaminare d) rezistența agentului cauzal
b) nivelul colesterolului în sânge
c) absența patologiilor cornice
e) imunodeficiența organismului
81. Care sunt condițiile necesare pentru declanșarea IAAM?
a) prezența agentului patogen
b) prezența factorilor de transmitere
c) prezența persoanei receptive
d) prezența vectorilor transmițători
e) scăderea receptivității pacienților
82. Măsurile standard de precauție în IAAM se aplica la:
a) sânge d) antibioticele utilizate
b) mediul spitalicesc e) membranele mucoase
c) toate fluidele biologice
83. Componentele Programului de control al IAAM sunt?
a) controlul administrativ
b) administrarea profilactică al antibioticelor
c) dezinfecția și sterilizarea instrumentarului medical
d) regimul antiepidemic
e) vaccinarea pacienților
84. Particularitățile epidemiologice ale IAAM sunt:
a) sezonalitatea nu este specifică
b) polimorfismul clinic
c) rezistență înaltă la antibiotice
d) sensibilitate înaltă față de dezinfectante
e) afectarea preponderentă al copiilor
85. Grupele cu risc sporit de infectare în IAAM sunt:
a) pacienții cu patologii cronice d) personalul medical
b) pacienții din secția de terapie e) personalul auxiliar
c) pacienții cu spitalizare îndelungată
86. Măsurile de prevenire a IAAM hemotransmisibile sunt:
a) testarea sângelui donat
b) reducerea maximală al transfuziilor de sânge
c) chimioprofilaxia pacienților
d) sterilizarea calitativă a instrumentarului medical
e) administrarea antibioticoprofilaxiei
 87. Selectați tipurile de decontaminare a mâinelor:
a) spălarea pe mâini d) decontaminare specifică
b) antiseptica igienică e) decontaminare nespecifică
c) antiseptica chirugicală
88. Indicații pentru profilaxia postexpunere în IAAM sunt:
a) lezarea pielii cu un ac sau obiect ascuțit utilizate pe pacienți
b) înțeparea cu o seringă getabilă
c) contaminarea mucoasei cu sânge, lichid sau amestec vizibil de
sânge
d) contaminarea conjunctivei ochiului cu sângele bolnavului
e) înțeparea cu acul în timpul pregătirii soluției fiziologice
pentru perfuzie
89. Selectați acțiunile întreprinse în cazul accidentului profesional al
lucrătorului medical:
a) examinarea pacientului cu care a contactat lucrătorul
medical la HIV și markerii HVB și HVC
b) examinarea clinică și testarea la HIV și markerii HVB și
HVC a lucrătorului medical în cazul expunerii la sângele
pacientului
c) întocmirea raportului privind contactul cu materialul
contaminat
d) informarea centrului Național de Sănătate Publică
e) înlăturarea de la activitatea de bază a lucrătorului medical până la
rezultatele investigațiilor de laborator
90. Selectați factorii de risc în IAAM ce țin de starea pacientului:
a) vârsta înaintată d) deprinderi dăunătoare
b) greutatea corpului e) comorbidități
c) imunodificiența organismului
91. Selectați factorii de risc în IAAM ce țin de intervenția chirurgicală:
a) prelucrarea insuficientă a câmpului operator
b) durata operației
c) sterilizarea necalitativă a instrumentarului medical
d) aplicarea pansamentelor zilnic
e) decontaminarea chirurgicală a mâinelor
 92. Etapele de investigare a unei erupții de IAAM sunt:
a) determinarea situației epidemiogene anterioare
b) definirea clinică și epidemiologică a cazurilor de IAAM
c) determinarea locului, timpului și condițiilor de contaminare
d) formularea ipotezei privitor la factorii de risc
e) examinarea bacteriologică a tuturor pacienților internați
93. Măsurile întreprinse pentru a reduce IAAM ca rezultat al
expuneri la sânge includ:
a) mânuirea atentă a instrumentelor ascuțite
b) utilizarea cauciucului de digă pentru minimalizarea stropirii cu
sânge
c) spălarea mâinilor
d) folosirea barierelor protective (ex. mănuși, măști, ochelari,
robe)
e) îmbrăcarea bonetei
94. Cele mai frecvente IAAM sunt:
a) pneumonia (asociată cu ventilarea)
b) pneumonia achiziționată comunitar
c) infecțiile tractului urinar (asociată cu cateterizarea)
d) infecțiile circuitului sanguin (asociată cu cateterizarea
intravasculară)
e) infecțiile situsului chirurgical
95. IAAM pot fi achiziționate prin:
a) atingerea obiectelor contaminate a bolnavului
b) montarea tuburilor de raze ultraviolete în sala de operație
c) îngerarea alimentelor și lichidelor contaminate
d) inspirarea aerosolilor generați în urma tusei sau strănutului
unui bolnav sau purtător, inclusiv personalul medical
e) contactul cu o persoană aflată în recuperare după suportarea
unei infecții
96. IAAM pot fi achiziționate prin:
a) prezența negilor la suprafața pielii
b) prezența plăgilor deschise
c) prezența fracturilor multiple
d) prezența protezelor de valvă aortică
e) pansamente efectuate odată la 2-3 zile
97. Măsurile antiepidemice în IAAM sunt:
a) purtarea măștii de către personalul medical
b) dezinfecția calitativă în staționar
c) ameliorarea calității vieții pacienților
d) administrarea antibioticelor în baza investigațiilor de
laborator și antibioticogramei
e) gestionarea corectă a deșeurilor rezultate din activitea medicale
98. Achiziționarea S. aureus are loc în urma contactului cu:
a) obiecte contaminate sau ingestia de alimente contaminate
b) aerosoli ce conțin S. aureus generați de la o persoană bolnavă
sau purtător
c) pielea contaminată
d) ingestia fructelor contaminate
e) S. aureus de pe leziuni deschise, inclusiv combustionale
99. S. pneumoniae provoacă următoarele afecțiuni:
a) sinusite b) otite c) apendicita d) artrita e) meningita
100. Enterococii cel mai frecvent afectează:
a) tractul urinar d) plăgile combustionale
b) meningele e) sistemul sanguin (cateterele intravasculare)
c) endocardul