Fenolii

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 6

Fenolii

I. Definiție.
Fenolii- alcooli în care grupele funcționale OH sunt legate direct
de atomii de carbon din inelele aromatice.

II. Clasificarea criterială a fenolilor.


A)După numărul grupelor OH.
1) Fenoli monohidroxilici (arenoli) – fenolul și omologii săi.
Câteva exemple (există multe altele):

Fenol
2- metilfenol 3-metilfenol 4-metilfenol

2) Fenoli dihidroxilici (arendioli)


Exemple:

1,2-dihidroxibenzen 1,3 –dihidroxibenzen 1,4 - dihidroxibenzen


(pirocatechină) (rezorcină) (hidrochinonă)

3) Fenoli trihidroxilici (arentrioli)


Exemple:
1,2,3-

trihidroxibenzen 1,2,4 –trihidroxibenzen 1,3,5 -trihidroxibenzen


(Pirogalol) (hidroxihidrochinonă) (Floroglucinol)
4) Există încă fenoli tetrahidroxilici, pentahidroxilici și hexahidroxilic (ben-
zenhexol)

B) După numărul de nuclee aromatice:


1) Fenoli mononucleari (toți cei de mai sus și alții)
2) Fenoli cu două nuclee aromatice condensate (naftoli)
Exemple :

1- Naftol (α- naftol) 2- naftol (β- naftol)

3) Fenoli cu trei nuclee aromatice condensate


Ex.

Fenantrol

Ș.a.

! Remarcă: Conform programului trebuie să studiem fenolul și omologii lui.


Ceilalți fenoli – suplimentar, la dorință.
III. Obținerea fenolului. Câteva Metode (exemple).
1) Extracția prin piroliză din gudroanele cărbunilor.
https://www.researchgate.net/publication/308063786_Separation_of_Phenolic_Compounds_from_Coal_Tar
2) Hidroliza halogenurilor de aril.
Exemple
a) Hidroliza bazică a clorobenzenului (procesul Dow):
C6H5Cl + NaOH → C6H5OH + NaCl
b) Hidroliza cu aburi a clorobenzenului (procesul Raschig–Hooker)
C6H5Cl + H2O → C6H5OH + HCl
3) Metoda cumenică:

Benzen propenă oxigen acetonă


Fenol
4) Decarboxilarea acidului salicilic la încălzire puternică.
https://www.youtube.com/watch?v=A0e0BDEE4Ic

Acid salicilic

5) Decarboxilarea acidului salicilic la încălzire, în prezența NaOH.

IV. Proprietățile fizice ale fenolului


Este solid, incolor, cristalin, cu miros pătrunzător, neplăcut (miros de
goașă); se topește la 40,5 oC, fierbe la 181,7 oC, solubilitatea în apă este de
8,3g/100ml, are o solubilitate mai înaltă în solvenți organici(etanol, eter
dietilic, benzen ș.a) .
Proprietăți fiziologice: este toxic, la contactul direct cu pielea produce
pete/arsuri (Igor cunoaște din proprie experiență)
Cristale de fenol în formă de ace
V. Proprietăți chimice.
! Important: Cele două cupluri de electroni de la atomul de oxigen se
întrepătrund cu sextetul de electroni π ai inelului aromatic. (ne
amintim că electronii nu stau, ei sunt în mișcare):
Întrepătrunderea celor două cupluri de electroni de la atomul de oxigen cu sextetul de
electroni π ai inelului aromatic, contribuie la creșterea aciditatății fenolului și la
activizarea pozițiilor orto și para.
Deci, fenolul posedă proprietăți acide mai pronunțate decât cele ale alcanolilor și ale
alcoolilor polihidroxilici. Fenolul mai este numit „Acid carbolic”, „Acid fenilic”,
„Hidroxibenzen”.
Din manual transcrieți în caiete ecuațiile chimice.

C. Identificarea fenolului.
Fenolul se identifică cu soluție apoasă de FeCl3 . În rezultat se pot obține difirite complexe
colorate, în dependență de raportul molar al reactanților (roșu-violet)
Ex.
1) 6 C6H5OHexces + FeCl3 → H3[Fe(C6H5O)6] + 3HCl
2)
VI. Utilizări ale fenolului.
1) Producerea insecticidelor
2) Producerea ierbicidelor
3) Producerea dezinfectanților
4) Producerea rășinilor fenolformaldehidice ș.a. (Vezi schema 3.3, pag.141)

Tema pentru acasă.


1) De consultat, integral, tema 3.1.4, pag 138
2) De conspectat în caiete principalele date despre fenol: obținere, structură,
proprietăți fizice și chimice, utilizări.
3) De rezolvat, integral, autoevaluarea de la pagina 144.

S-ar putea să vă placă și