Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 1
Nume: Matieș Mirela-Elena
Clasa: XII D
Necesitatea pluralismului politic într-o societate democratică
Pluralismul politic reprezintă un element vital al unei societăţi autentic
democratice, plasându-se într-o vădită antiteză cu ideea de partid unic, ideologie unică, specifică sistemelor totalitare. Un stat de drept şi democratic nu poate funcţiona decât fundamentat pe valoarea pluralismului, unicitatea puterii nefiind viabilă cu un astfel de sistem. De asemenea, pluralismul politic este consfinţit în cadrul articolului 1, alineat (3), ca fiind una dintre valorile supreme ale statului român. Legea defineşte partidele politice ca “fiind asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituţie”. Pluralismul este o caracteristică esenţială a democraţiei deoarece încurajează dialogul, libertatea de exprimare a opiniei pentru toţi membrii societăţii indiferent de apartenenţa, rasa, religia sau sexul lor. Pentru ca pluralismul să funcţioneze şi să definească un bine comun, este necesar ca toate grupurile să fie de acord şi să ajungă la un minim consens. Astfel, cele mai importante valoari ale pluralismului politic sunt respectul reciproc şi toleranţa. Pluralismul presupune atât avantaje cât şi dezavantaje. Posibilitatea de a alege între diferite opinii este una dintre punctele sale pozitive, împreună cu promovarea gândirii şi exprimării, alegerile libere şi împiedicarea apariţiei dictaturii. Se pot regăsi aici şi dezavantaje precum rivalităţile şi tensiunile generate de competiţia politică, banii cheltuiţi pentru promovare, confuzia, dar şi o lipsă de unitate la nivelul societăţii. În opinia mea, o societate democratică nu ar putea exista fără manifestarea unui astfel de pluralism politic. În primul rând, datorită manifestării unei totale libertăţi de exprimare, grupare şi asociere care, contrar viziunii totalitariste, permite o analiză a lumii din diferite puncte de vedere. Acest mod de gândire diferenţiază astfel regimul democratic de cel totalitar, îl reprezintă şi îl înalţă în rândul modurilor de guvernare politice, sporindu-i popularitatea încă din secolul al XVIII-lea când tot mai multe state încep să adopte un stil democratic, lipsit de încătuşarile pe care totalitarismul le-a impus forţat peste zeci de generaţii.