Comunicare Cu Tema I. Stalin - Personalitate de Epocă Sau Tiran Politic"

Vasilieva Tatiana, gr.
32
Comunicare cu tema: „Iosif Stalin - personalitate de epocă sau tiran politic?”

Iosif Stalin este o personaliate controversată în istoria sec. al XX-lea, fiind considerat de
unii un om politic de epocă și un tiran poliric de alții. Dar cine într-adevăr a fost Stalin?
Despre Iosif Vissarionovici Stalin se spune că a fost cel mai teribil dictator din istorie.
Această afirmaţie vine pe fondul unor caracteristici generale ale dictatorului cum ar fi:
sadismul, premeditarea şi înfăptuirea sistematică a crimei- a asasinatului în masă, programat
şi aplicat pe criterii sociale, naţionale şi rasiale, numărul exagerat de mare al victimelor din
cadrul lagărelor/gulagului, aria de acţiune, durata menţinerii funcţiei de conducere, dar şi
consecinţele încă imposibil de evaluat ale faptelor sale.
Cu toate acestea, la timpul său a fost adulat în permanenţă chiar şi de propriile sale
victime. Deşi a fost un tiran, Stalin a fost desemnat chiar de victimele sale, drept cel mai
mare om al tuturor timpurilor, al tuturor epocilor şi al tuturor popoarelor.
Fiind un om politic, el a promovat propria sa politică sub denumirea de Stalinism -
o ideologie și un sistem politico-social și economic introdus de Iosif Vissarionovici
Stalin în Uniunea Sovietică. Astfel, istoricii susțin că Stalin a fost cel mai puțin teoretic
dintre liderii revoluționari. Îi păsa mai mult de practică decât de idei. De la putere a creat o
versiune naționalistă și totalitară a marxismului, creând un mare cult al personalității și
punând capăt tuturor oponenților, atât interni în partid, cât și externi. El și-a subliniat
hotărârea de a extinde zona de influență sovietică la toate țările înconjurătoare, precum și
întărirea naționalismului, în special odată cu cel de-al doilea război mondial (Marele Război
Patriotic din URSS).
Prin urmare, Stalin a organizat un sistem totalitar bazat pe controlul absolut al statului. Cele
mai importante epurări au avut loc în anii 1930 și Constituția din 1936 a consacrat modelul
legal al stalinismului. După cum sa menționat mai devreme, Stalin nu a fost un mare ideolog.
Contribuțiile sale nu s-au axat pe gândirea marxist-leninistă, ci mai degrabă s-au concentrat
pe managementul practic. Sistemul politic stabilit de Stalin este clasificat de istorici ca
totalitar și ca o autocrație. În teorie, puterea în țară era în mâinile sovieticilor, dar în realitate
a revenit Partidului Comunist și, în cele din urmă, a lui Stalin însuși. Stalin a acordat o putere
considerabilă militarilor, precum și aparatelor represive ale statului. Din 1929, el nici măcar
nu a respectat normele legale stabilite de Lenin. A monopolizat toate puterile (judiciare,
legislative și executive).
Politica economică a stalinismului a fost numită de unii experți „capitalism de stat”, în timp
ce alții susțin că a urmat premisele socialismului. Statul a interzis proprietatea privată, iar
companiile au devenit proprietate publică. Acest lucru s-a întâmplat nu numai cu terenurile,
ci și cu băncile și serviciile. Stalin a acordat o mare importanță industriei grele. Politicile sale
au reușit să îmbunătățească situația economică, transformând țara într-o putere mondială și
obținând cifre mult mai bune decât cele ale liderilor de mai târziu. Agricultura, în schimb, a
suferit un eșec. Câmpurile au fost colectivizate și au fost create planuri de cinci ani pentru
controlul culturilor. Existau două tipuri de planuri: colhoz, terenuri pe care proprietarii
trebuiau să le predea statului în schimbul unui salariu și sovhoz, ferme socializate.
Una dintre cele mai eficiente metode ale stalinismului pentru a controla populația a fost
utilizarea mass-media. Acestea erau controlate de guvern, nepermițând informații gratuite
sau critice.
Astfel, folosind mass-media și alte mijloace de propagandă, regimul a construit un adevărat
cult al personalității liderului. Au existat numeroase portrete, fotografii sau steaguri cu
imaginea sa și a fost descris ca Tatăl națiunii. De fapt, mulți dintre locuitori l-au numit pe
Stalin „tatăl mic”.
Cea mai tragică consecință a stalinismului a fost numărul de decese cauzate în țară.
Represiunea a început în cadrul Partidului Comunist însuși, pe care Stalin l-a modelat după
bunul său plac, folosindu-l cu teroare. În acest fel, a asigurat controlul deplin al aparatului de
stat și al Uniunii Sovietice. Așa-numitele „mari epurări” au început în 1934, când Kirov,
omul lui Stalin, a fost asasinat. După aceasta, un val de represiune a străbătut toată țara.
Mulți dintre eroii revoluției, tovarășii lui Lenin, au fost judecați și executați. Mărturisirile au
fost obținute după narcotizarea și torturarea prizonierilor. Istoricii estimează că, până în
1939, 70% din membrii Comitetului Central din 1924 fuseseră eliminați. 90% dintre
generalii armatei au suferit aceeași soartă sau au fost trimiși în gulaguri. Represiunea nu i-a
afectat doar pe cei pe care Stalin i-a considerat periculoși în partid. Toată societatea și-a
suferit efectele. Unul dintre cei mai grei ani a fost 1937, când peste 1,7 milioane de oameni
au fost arestați pentru presupuse infracțiuni politice. Peste două milioane și-au pierdut
locurile de muncă și aproximativ 700.000 de sovietici au fost executați.
Prin urmare, În ciuda realizărilor economice, atrocitățile comise de Stalin au fost o mare
povară pentru Uniunea Sovietică. Din acest motiv, când Stalin a decedat în 1953, noul
președinte al țării, Nikita Hrușciov, a denunțat crimele comise în timpul stalinismului.
Reformele pe care noul conducător le-a întreprins pentru a încerca să atenueze daunele din
epoca anterioară au fost de a elimina gulagurile, de a acorda suveranitate statelor satelite, de
a schimba o parte din Constituție și de a proceda la o reformă agrară mai echitabilă. La fel, el
a procedat la eliberarea prizonierilor din motive ideologice și a permis mii de exilați politici
să se întoarcă în țară.
Așadar, analizând activitatea politică lui Stalin, concluzionez că cu greu s-ar putea de
numit personalitate de epocă din punct de vedere pozitiv, prea mult sânge este pe numele
său. Deşi a făcut şi un lucruru importante, a dezvoltat industria, însă jertfind mai mult cu
sectorul agricol, care a scăzut şi mai tare în timpul conducerii sale. După părerea mea este
mai mult un tiran politic, a instaurat culutul personalităţii, a promovat o idiologie a valorilor
care nu s-au adeverit a fi realizabile, au murit prea mulţi oameni în timpul celui de al doilea
război mondial, a supus foamei unele state, numai în Ucraina au decedat peste 7 milioane de
oameni în urma foamei, a deportat, executat cei mai harinici şi deştepţi oameni ai timpurilor
celea de pe teritoriul care conducea, a supus chinurilor neomeneşti nenumăraţi oameni,
jerfele dictaturii staliniste unii estimează în jur de 25-40 mln de oameni, a fost ruptă
Basarabia de România, oamenilor li s-a impus obligatoriu să înveţe limba unui stat străin.

Comunicare Cu Tema I. Stalin - Personalitate de Epocă Sau Tiran Politic"

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comunicare Cu Tema I. Stalin - Personalitate de Epocă Sau Tiran Politic"

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comunicare Cu Tema I. Stalin - Personalitate de Epocă Sau Tiran Politic"

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vasilieva Tatiana, gr.

Comunicare cu tema: „Iosif Stalin - personalitate de epocă sau tiran politic?”

S-ar putea să vă placă și