II

ANUL III No. 12. Mart.April.

_I^ - 22,

1
k

Iran La to-M LLt

SY13 111MTIIS IRA DIOR:

r? YCH-LAUK' cerf),SW5C
L. - .
0
I /1 ; Si ittilt*.4'
fpri T.Plt P
' -

IN NUMARUL DE EATA
". ARTICOLE SEMNATE DE:

2! 4 Ai '`` .17$ C. J. CARADJA

I C. BACILA
'Ns CifVII01 G. M. DEMETRESCU
ritr ,a3 E , S. MOLIN
4 r is

.14 ECTIA ISTOMIt ICARI DE:

OA- IA RT1N ROSK A
.(°).
41CAlir.vNiu it, T.. OF. IONESCU-ARG.
r N. G. DINCULESCU
:1

./,.
T. G. .BUL A T
-1"."'...-47: C. V. OBEDEANU
PROF. 11IE CONST.
't : 1:0 754;t115.4 N. PLOP $ 0 It
(
RtDrACTIA OLTENIA PREISTORICA
5tr.LIHRTA T.( 1- 25 DOCUMENTE
-0- OLTENIA CULTURALA
% ADMIHISTRATIA CRONICA STIINTIFICA
, f5t GenerlIorescu20
-1 CR d 1 OVA -
V. I

RECENZII
I
watax-4. 0.-j7e5g-,
EZTIPPIA 1
4.
ARHIVELE OLTENIET PUBLICATIE BIMESTRIALA
Sub directiunea D-Ior Dr. CH. LAUGIER i Prof. C. D. FORTUNESCU
CU COLABORAREA DOMN1LOR

AL. BARCA.CILA. T. G. BULAT ILIE CONSTANT.

Profesor, T.-Severin Profesor, R.NMcea Profesor, Caracal
N. G. DINCULESCU C. GEROTA. N. PLOPSOR
Protestor, Cratova Proresor, Calafat Profesor, Plenita

SUMARUL No. 12.

Ceva despre Turnul Rosu : I. 0 hartA, 'ceche
II. CAlAtori strAini prin Turnn Rosh . C. J. Karadja
Oltenia sub Anstriaci : Un document cartografic . Joan C. RacilA
Craiova in veacul trecut (Inceputnl sec. XIX) . G. Mil. Demetrescu
Rore voinicesti din Bfinat . . . . . Romul S. Motto
Oltenia preistorich: IVoui date cu privire la ceramica corded, de Dr.
Martin Roska. Oldrie insforitd in Oltenia. Cioburi incrustate in alb.
Obsidiand in Oltenia, de N. Plopsor.
Acta l documente: Acte vechi inedite, comunicate de Al. BArckilà.
Carte de scuteald, comunicatA de Plopsor. lirisov dela 1724, comunicat de
C. V. Obedeanu. Hoti irnicie, comunicatA de N. G. Dinculescu. 0 diatd
din 1687, comunicatA de Plopsor. Zapise privitoare la vdnzdri ii schimb
de tigani, comunicate de T. G. Bulat.
Note si conmnicAri: Pasdri rare, vizitatori ai tdrii noastre, de Prof.
Dr. Ionescu-Argetoaia. Insemndri mdrunte: Dobri$an, de N. Plopsor.
0 poezie necunoscutd a lai N. Nicoleanu, comunicatA de Prof. Hie Constan-
tinescu. Din lucrdrile lui August Pessiacov, de Dem. D. Stoenescu
Oltenia culturabl: Dare de seamd a activiteitei Soc. P rietenii
Stiintei, de Dr. Ch. Laugier.Mi,scarea culturald in Craiova, de Fortunato.
Migarea culturald in Calafat, de C. G.
Cronica stiintificA : 0 foarte interesantd descoperire istoriaExpe-
Heide astpra variabaitdtii sexelor, de Ch. L. Insemndri istorice: Nata-
litatea in Franta ; Filip II $i Don Juan de Austria; .Explordri subterane in
Franta, de T. G. B.
Recenzii: Discorso sulfa lingua valacca di Cardinale Gius. Mezzo-
fanti, de Carlo Tagliavini, Bologna. NovelleRomene, di Mich, Sadoveanu,
trad. de Al. Dem. Marcu si G. F. Cecchihi, recenzate de C. D. F. Dacia in
antichitate $i evul media, de I. Andriesescu, recenzie de N. Plopsor. Invd-
tdmdntul Istoriei Artelor la Uraversitatea din Cluj, de Cor. Petranu.
Quelques considerations sur le service consulaire roumain, par 0 J. Karadja.
Un vechi cimitir romdnesc, de Dr. Martin Roska. Bordeiul in Oltenia,
de N. Plopsor. Rolul Istoricului de Add romdnd in Transilvania, de Cor.
Petranu. Petra Rare$, de Prof. Ursu. 0 pagind asupra evenimentelor
dela 1854, de C. V. Obedeanu. Almanalzul Graficei Romdne, ed. ,,Scrisul
RomAnesc", Craiova. Vocabularul tipografului romdn, de V. Molin. Pa .
gini de Literaturd veche, de N. DrAganu. Toponimie ci Istorie, de N. DM-
ganu. Copistii Psaltirei Scheiene, de C. Lacea. Raporturiie linguisttce
slavoromdne, T. Capidan. Buletinul Soc. Peg. Romdne de Geografie pe
1922.Calendaral _National al ziarului America" din Cleveland-Ohio.
Anuarul Soc. literare Gr. .41exandrescu, a liceului Unirea" din Focsani.
Credinta mea, de T. Bucurescu, recenzate de C. D. Fort.
Revista Revistelor, de C. D. F,
Pentrn recenzii, schimb de reviste si ori-ce priveste partea rednetionalci
sit se adreseze d-lui Prof. C. D. Fortuneseu, Str. Jules Miehelet No. 2.
15021. Redaetia i administratia la aceeasi adresil.
Annl III, No. 12. MartieAprilie 1924.

RRHIVELE WINE SUB DIRECTIUNEA D-lor

DR. CEL LAUGIER si PROF. C. D. FORTUNESCU
11111111111111111111111=11111111111

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I 1 I I I II I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I 1 I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I II I I I 1 I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I III

Sprijinitorii Arltivelor Oltenici pe anul 1924

D-nu EMIL MARIAN, Craiova 2000 lei
Epitropia Bisericei MADONA DUDU 3000 lei
D-nu J. BELIGRADEANU Bucuresti . 1000 lei
D-nu IULIAN VRABLESCU, Craiova 500 lei
Banca Generalit a Titrii Romiluesti . 500 lei
D-nu Inginer I. Gigurtu, Bucuresti . . 1000 lei
Societatea ininierA Mica" Bucuresti 2000 lei
D-nu Mitu Andreescu, Craiova 2000 lei
PrIncipele BARBU ST1RBEY, Bucuresti 1000 lei

Ceva despre Turnul Rosu

1. 0 harta veche
Printre documentele dirt veacurile trecute, care meritä
atentia noastrA, stint si vechile harti geografice, precum
planuri de orase, mosii s. a. Asemenea interes prezinth nu
numai hartile desemnate cu maim, ci chiar cele reproduse
prin rnestesugul gravorului cu ajutorul blocului de lemn
sau al pracii de amnia'.
Hartile de acest fel sunt in deosebi interesante la noi,
unde, prin imprejurärile vietei noastre istorice sbuciumate
adesea nenorocitä, atatea documente si amintiri din trecut
au fost nimicite, si unde chiar conhguratia geografica a
tärii a fost de multe ori modificat6, sate si chiar orase in-
temeiându-se si disp5rand unul dupd altul, in cursul vre-
murilor.
98 ARILIVELE OLTENIEl

Cercetatorii trecutului prea putin s'au ocupat cu hartile

la noi. i cu toate ca acestea sunt uneori inexacte §i adesea
grosolan lucrate, ele sunt totu§i pretioase cand le -examinam
§i comparam una cu alta in mod §tiintific.
0 bibliografie a tuturor hartilor InMti§and regiunile
noastre ar fi, suntem convin§i, de o mare insemnatate, o
asemenea lucrare lipsindu-ne cu desavar§ire. Adevarat este
ca D. Docan ne-a dat un Inceput, lucrat cu Ingrijire, pu-
blicand cunoscutele sale memorii despre lucrarile cartogra-
fice din 1787-1791 §i despre exploratiunile austriace pe
Dunäre la sfar§itul veacului al XVIII-lea (Anal. Acad. Rom.
XXVII); aceasta insa nu poate sa ne fie de-ajuns. Ce ne-ar
trebui ar fi, ca Inceput, o lista cat se poate de completa a
tuturor hartilor tarii ate se pastreaza azi, portolane, de-
semne, harti gravate, litografiate §. a., toate randuite In
mod cronologic. Mai tarziu s'ar na§te §i la noi ambitiunea
de a poseda un atlas cu reproduceri facsimilate pe 'Artie
bunä §1 cu indice complete a unor asemenea documente,
o lucrare in sfil mare, cum a facut-o Nordenskiöld in Sue-
dia pentru hartile din veacurile al XV-lea §1 al XVI-lea
(Early history of cartography §1 Periplus, Stockholm 1879
§i 1897). Asemenea proiecte sunt fire§te prea ambitioase
pentru ziva de azi in tara noastra ruinata ; maine frisk
daca vom munci, avem speranta sa ajungem §i noi a in-
faptui asemenea lucräri de o valoare incontestabilä. Pana
atunci, constatam cu bucurie un fnceput serios de-a aduna
materialul ce ne stä la Indemana. Avem harnici cercetatori
la Academie §1 aiurea, cari lucreaza cu ravna In aceastä
directiune, §1 avem, chiar In grelele conditiuni de astazi,
reviste unde se dau la lumina lucräri interesante §i serioase
de materia aceasta.
Ne vom sili §1 noi sa dam pe rand hartile §i alte do-
cumente ce ne-au cazut sub ochi, §i care ar merita atentia
unui public mai larg, incepand azi cu o harta de drum a
Turnului Ro§u, lucrata pe amnia (Kupferstich) §i colorata,
datand din timpul ocupatiunei austriace !titre 1718 §1 1739.
ARHIVELE OLTENIEK 99

Aceastd hartd, de-o marime de 27X39 cm., in afara de

margine, a fost gäsita la un anticar din Budapesta. Este
foarte rara ; de fapt nu cunosc niciun alt exemplar, expli-
catia fiind, ca a fost probabil tiparita intr'o editie restransa,
pentru a fi intrebuintata ca harta militara §1 de drum pen-
tru calatori §i negustorii cari mergeau dela Sibiiu in Mun-
tenia.
Gisim insemnate, dupa cum se vede, urmatoarele lo-
calitati :
Rothenthur=Turnul Ro§u ; Boiza=Boitza pe harta lui
J. G. Cotta 1828 ; Mauth; Atte Rothe Thum ; Csetate Fell ;
ReuVadul; Axavls=Axavia') pe harta lui Joseph Dirwaldt
1810.
Continuand inspre Cozia :
Robest=Robe§ti; Serestnest=SArAcine§ti; Cornets=M6-
nástirea Corneti : Kelinest=Caline§ti; Projen=Proieni; Lona;
Selt=Mon. 7urva pe harta lui Pappazoglu 1864 ; Costa=
Cozia.
Dela Axavia inspre Curtea de Arge§:
KnIen=Caineni; Griblest=Grible§ti ; Boyschor=Voi-
§oara; Mest=Tite§ti; Svitr=Spanu ; Pertschan este insem-
nat Inca pe harta lui Dirwaldt 1810. La Pappazoglu insa, nu.
Mai la sud se vede o fortificatie fArä nume, desigur
fortul Peri§an, zidit de Austriaci §1 distrus conform art. 1V
al tratatului de pace dela Belgrad 1739. (cf. Actes et Ne-
gociations pour la Paix conclue au Congres pres de Bel-
grade .... servant a completter (sic) les Mémoires secrets (sic)
de Mr. le General (sic) Schmettan, A Vienne 1788).
Alte localitati, notate §1 pe harta Pappazoglu :
Redecirzest=RadAcine§ti; Steinest; Scaujer=Scauneni ;
Boiasch=Bere§ti ; Klokoties=Clocotit5 ; Bresivoest=Bra-

I) Nemte§te : Strasburg, cf. D. Sestini, Viaggio, Firenze. 1815, p 44.

Act fusese un castel zidit de ImpAratul Carol VII, v. Karakzay, Beitrage
zur Europischen Lfinderkunde. Wien, 1818, p. 82.
100 ARRIPELE OLTE.NIE1

tovie§ti; Bznboest=Bumboe§ti; Rakoviz=Racovitia; Gau-

san=Gau§eni; Sculazeni.
De remarcat este ci mai toate localitatile insemnate sunt
in jud. Arge§, iar nu in Oltenia stäpanita atuncea de Austriaci
0 gre§ala ciudata este ca tocmai Muntenia austriaca
de atuncea a fie Insemnatä Tiirkische Walachey", iar par-
tea ramasa sub stapanirea voevodului dela Bucure§ti Oes-
terreichische Walacheya.

II. Calatori straini prin Turnn Ro.$u

lath acum ce spun cativa calatori despre drumul care
ne ocupa :
1) Domenico Sestini (Viaggio curioso-scientifico-anti-
quarlo per la Valachia, 7ransilvania e Ungheria flno a
Vlena, Firenze, 1815. 8') calatoria In anul 1780. Paräsi
Bucure§tii In Maiu, sosind la Arge§ In ziva de 29. Sthtu
o noapte la Salatruc, sat foarte sarac, cu biserica scunda,
fArA preot. A doua-zi trece Oltul. Noteaza padurile de Pla-
tanoides Campestris et Tatarica, Salix Caprea §i Cratoegus",
care Inbalsameaza. aerul. Ne cla numele muntelui dell
Orso", de pe care coboari cu anevoie, trasura rasturnan-
du-se de doul on. Ajunge la Peri§an, pe Raul Alb, intr'o
regiune pustie §1 nelocuitd. Ad era statie de po§ta. Apoi
trece prin satele Spina (= Spann), Cokoi (?), Dide§ti (=
Tite§ti), Boisciora (= Vai§oara), Coigiani (= Gageni),
§i Krible§ti Grible§ti), unde locuitorii traiau din pesca-
rie. Noteaza paclurile de mesteacan. Trece valea Bosci-
toru", unde curge torentul Boicio" care din cauza furiei
sale este poreclit Apa nebuna".
Sosind la Caineni constath ca aci Oltul e naviga
bil"(?1) §1 trece raul pe o bard tiganeasca. Aproape de
granitä noteaza o piatra cu urtnatoarea inscriptie avand dea-
supra sterna irnperiala :
 A R 111 V E LE OLTENIEI 101

STA VIATOR
VBI NATVRA STARE IVBET
ET VIRTVS TRAIANI STETIT
HIC
SVB AVSPICIIS
CAROLI SEX TI
IMPERATORIS CAESARIS VERE AVGVST1
SUBACTA BREVI BELLO SED FORTI ANIMO
EUGENIO
CAESAR1S VICARIO DVCE
RIPENS! DACIA
VT MEDIAE MVTVIS COMMERCI1S IVNGERET ALPESTRIS

-
EFFRACTIS RVPIB. PRAECIPITIIS IN PLANVM DVCSTIS
ALPIBVS PONCTE IVNCTIS

XI. HORARVM VIA VEHICVLARIS APERTA EST

OPUS EGIT
STEPHANVS COMES A STEINVILLE
LEGATVS ET PRAESES CAESARIS IN DACUS
ARCHITECTO FRIDERICO SCHWANTZIO
OVID PROVIDENTIA AVGVSTI
PRO SALVTE PVBLICA PER FIDELE MINISTER1VM POSSIT
GRATAE POSTER1TATI PERPET. MONIMENTVM
IAM VADE PROSPERE ET MEMINERIS
VIRTVTI CAROLI INVIAM NVLLAM ESSE
VIAM
QVAE DVM ALPES EVISCERAT ET FLVM1NA DOMAT
BELLVM SISTIT POPVLOSR. MONTIBVS NVDATOS
IMPERIO FRAENAT OBSEQVIO FEL10ES
VIA CAROLINA
HAEC EST
MDCCXVII
POSVIT SENATVI DACICO
A SECRET1S
S. K D. K.
102 ARHIVELE OLTENIE1

Podul in chestie nu mai exista nici atunci, mAcar ca

se mai zariau ruinele lui. Drumul nu era intretinut de mult
pe teritoriul muntean.
Raul Rivaduli" marck granita dela 1737 incoace. ToatA
regiunea era bAntuitd de hoti. Sestini se intAlni in cale cu
un transport de tAlhari condamnati la moarte.
SosirA noaptea tarziu la carantinA ; ploua giroaie, ni-
meni insa nu se deranja pentru a-i primi. In sfArgit fura
condugi intr'o odaie mica, cu o lavitd militareascd", o
masA gi un scaunlocuinta pentru Sestini gi chid alte per-
soane. Vinul ii incalzia mai bine cleat soba stricata.
A doua zi scrise Guvernatorului la Sibiiu, Generalului
Preis. Si cum Sestini cAlatoria sub protectiunea ambasa-
dorului francez la Constantinopole Saint Priest, i se fAcurd
toate inlesnirile. Maiorul Frisoni, comandantul Turnului Rogu,
un batrAn vesel gi glumet, il vizita, dAnd porund sA i se
scurteze carantina, reducAnd-o la patru zile. Altii mai putin
norocogi erau adesea tinuti acolo gi 3 saptamani. Rufaria
trebuia loath spalatA gi parfumata. Paza lui Sestini nu pare
insl a fi fost riguroasa. Avea voie sa se plimbe chiar pang
in gradina gi casa chirurgului gi a directorului. Lazaretul
era situat la jonctiunea rAului Oltariolo" cu Oltul. Direc-
torul, doctorul gi chirurgul aveau locuintele lor deosebite ;
mai erau apoi trei case pentru alaiori gi una pentru bu-
cAtarie.
PArasind carantina, Sestini fu parfumat in toate chipu-
rile, ca la sosire, de nenumarate ori gi toti banii lui bagaii
in otet. Urmeaza dupd aceia o sumedenie de formalitati,
trecerea intr'un registru voluminos a fel de fel de indicatii
gi semnalmente: nume, pronume, patria, statura, vArstA in ani
zile gi ceasuri, ochi, gene, sprancene, piele gi par, culoarea
lor, privire, fizionomie, cauza calAtoriei, toate aceste gi multe
alte ca dovadd a el calatoregte pro bono publico"
aproape tot aga de rafinat ca sistemul vizei pagapoartelor
In ziva de azi 1
La Turnul Rogu gAsi . o poartA antica, vechea Porta
Rubra, stricata de inundatii. Vama fusese altadata aci.
A RHIVELE OLTENIE1 103

Noteazd nrmAtoarea inscriptie amintind deschiderea

Drumului Caro lin:
HAEC VIA IN DACIA APERTA EST ANNO MDCCXVII.
In apropiere de aci erau ruinele Poartei Traiane, nu-
mita Poarta Romani lor", iar drumul Ca lea Traianului"
fusese pavat, cum se vedea Inca, pana aproape de Cozia.
La vechia Contumaz" erau clAdiri din evul mediu. Aceste
pArti ramksese ImpAratului la pacea dela 'Passarowitz, fA-
dud parte din districtul Lowisca", continand 22 de sate
mici.
Femeile surugiilor, toate sAsoaice, Ii intampinara pe ca.
Mori pe drum §i-si inlocuirA barbatii, asezandu-se pe cum-
pana carutelor.
La cetate fu vizata foaia de carantinA. Fortul impunAtor
cu turn, §ant §i pont-levis", garnizoana compusä din
maior cu 30 soldati. La vama era intre altii §i un functi-
onar italian Cornet li, cAsatorit cu o grecoaicA dela Con-
stantinopole. Pentru fiecare cal se platea o vama de 2 parale.
2) Lady Craven (A journey.. throught the Crimea to
ConstantinopleLondon 1788,40) trece pe aci in anul 1786,
venind dela Bucure§ti. Este Incantata- de frumusetea mun-
tilor. Drumul Irish' era ant de stricat, hick trebuia ridicatA
trasura peste bolovanii de piatrA mari cat ea. AceastA cale,
ne spune Lady Craven, a fost intradins facuta impractica-
bill pentru artilerie, conform ultimului tratat de pace".
Inteadevar, gasesc stipulat inteo conventie cu data de
5 Noembrie 1739 ca toate drumurile trasate dupa pacea
dela Passarowitz si care fac legAtura Intre Muntenia Aus-
triad §i Ardeal, precum §1 fortul de pe acest drum, sA fie
cu desavarsire distruse §i sa nu fie restabilite nici in viitor.
Acest lucru fu executat atat de bine Incat Lady Craven ne
poveste§te cum una din cale§tile ce veneau in urma ei
fu rupta In mii de bucati. Numai cAlare se putea trece re-
lativ usor pe aci. Cu toate aceste neajunsuri tam merita
s1 fie cunoscuta din cauza frumusetei sale", adauga aceastA
grande dame"; ea este inteadevAr un diamant frumos,
MO tau montat". PAdurile erau neexploatate, munca scoa-
104 ARHIVELE OLTENIEI

terei lemnului Mild prea grea pe asemenea drumuri, iar

altul era prea impedicat de stand, copaci §. a. pentru a
putea permite trecerea cu plutele.
Sate le erau fire§te sArdcAcioase. Lady Craven petrecu
o noapte intr'o odaie abea destul de mare pentru ca sA
poatd incdpea in ea o saltea. La Turnul Roy fu bine pri-
mad de un batrdn maior. UNA- sus pang la cetate, pe o
scard de piatrA de mai mult de optzeci de trepte. Aci avu
parte de o gdzduire bunk cu pat curat. Acest bdtrdn ofiter
pdzia granita de 23 ani, Lady Craven fiind in cursul aces-
tui timp indelungat prima doamnä nobilA trecand pe acolo.
3) William Hunter (Travels in the year 1792 through.
France, Turkey and Hungary, London 1796,80. Cf Viata
Romdneascd XV, 1923, No 5), pleaca din Constantinopole
in luna Maiu 1792 prin Dobrogea. Galatz, Foc§ani, Bucu-
re§ti §i Pite§ti. Nu trece Irma pe drumul obi§nuit prin Curtea
de Arge§, ci mai la sud, sosind la un sat mic pe Olt in
ziva de 19 lunie. Doarme aci in trasura, §i trece in zori
de zi peste rau cu un pod plutitor, mergdnd spre nord prin
orayl Ra.mnic. Vede trei mdnAstiri pe malurile Oltului
(Cozia, Turnu §i Cornetu, de sigur), toate rdmase pustii
dela rAzboiu (1789 1790) incoace.
La Cdineni fu bine primitd de vataful romdnesc, pentru
care avea scrisoare de recomandatie dela VodA Mihai titu.
Carantina la Turnul Roy trebuia facutd numai de cd-
Idtorii ce veneau din Tarigrad. Hunter fu silit sd se opreasca
aci 10 zile, locuind intr'o cdsuld de Lazaretto" (erau vre-o
12 asemenea case), WA' mobild, cu un pat compus numai
din cdteva scAnduri §i a§ternut de fan. Fu nevoit sd-§i ae-
riseascd toate hainele, cari furd intinse imprejurul odaitei.
Manz:are aproape nu exista de loc, §i ce se putea procura
era prost. Hunter rabda deci de foame. Un ofiter francez,
Domnul M , fdcea carantina odatd cu el. HotdrirA sd scrie
directorului vAmei dela Turnul Roy. Acest functionar aus
triac le rdspunse indatd, venind in persoand la carantind,
§i de atunci primird feldefel de delicatete borate eftine : ca-
 ill/keg/kw S.-)krz
tort len

ROTIA71717-71.11672 .73L

/70.7ara...jr.
azzoluveheft Awe
211/izeta;vt aura ci ,

Ie/dlira;27. at di', .P.n4iYi I

aid 73-iyt,),.4a7k,41% mit
Rarvh4.2.A. tuttr..- "'
.a .! .1
,

4w'

rqw ,-,- / .7? 2-hie /AD:, .,1

.,..9,-40?:,e/1746mrtro;
ic.
',4114.,1,04,4;itgarei gigi 0.1.-ze//::
irechtifinf n 7/Ey!

thria4/..
le*

,,-4.(:',2,.;,,,,,r

evira itt,
,
-,
'.
f..'d!`.
ABILIVELE OLTENIEI 105

pra",fazan, miel, cel din urmA costal-id numai 6 pence,

adecd 60 centime. Vinul insa foarte prost.
In timpul carantinei li se ingAduiau plimbari lactate prin
muntii si padurile invecinate ; pe drum ins5 nu ; erau spur-
cati, cutn ne spune un alt cAldtor '), §i sentinele pAziau
portile la litnitele spitalului.
La esire din carantinA strAinii vizitarà pe guvernatorul
cetatii, poate acela§ major Frisoni care primise pe Sestini
§i Lady Craven. Acest ofiter i§i petrecea timpul cu studii
militare si a vea casa plinA cu planuri de cetAti.
4) J. B. Morritt of Rochby (cf. Revista IstoricA VIII,
10-12), spune in jurnalul ski inedit dela 1794 Ca plecd
dela Sibiiu cu trei trasuri trase fiecare de patru cai. La
intdia statie de postA, inainte de-a intra prin munti, vorbi
cu tin §ef de postä foarte politicos, prin care obtinu mai
mulfe lAmuriri despre modul de a calatori in Muntenia. Cas-
telul dela Turnul Ro§u era foarte stricat. Fu desemnat de
artistul ce-1 insotia pe calator : pAcat CA acest desemn nu
mai existä. Muntii acoperiti cu paduri incAnta pe Englez
StAtu la masA intr'o casA de tArani, in mijlocul pasului.
Drumul se urca §i se scobora dealungul Oltului, adesea
chiar drept deasupra apei. Langa CAineni tin stAlp cu o
aquila neagrA : granita. Pe stAncä, observä §1 el la dreapta,
placa cu inscriptia copiata de Sestini. CAinenii era un sat
compus numai din vre-o zece sau douAsprezece bordeie sA.
race. CArciumahan era atat de proastä, inat nici-o filuta
civilizatá n'ar fi putut dormi in ea. Numai doar un an-
treu de 6 pe 2 picioare mArime §1 o odaie cam de 12 pi-
cioare patrate, unde dormeau cArciumarul, 3 ori 4 copii
murdari §i un porc sau doi. Englezii se culcarA afarA in
träsurile lor, iar servitorii pe bAnci sau pe pAmant. Trebuia
o tocmeala lungA pentru ca sä obtii opt boi si doi cal pAnA
la Curtea de Arges, pentru cA patru cai era cu neputinta sa
ducA trasurile mai departe peste munti. Po§ta nu era orga-
nizatai. Ispravnicul ajutä insA pe strAini.intru gAsirea cailor

I) L.. de Sti1rmer : Skizzen einer Reise nach Iconstantinopel.Pesth 1817.

106 AR IIIVELE OLTENIEI

§i boilor. Acesta era un grec, imbrAcat ca §i sotia lui in

haine grece§ti. Morritt este incantat de frumusetea drumu-
lui. Pretutindeni pAduri minunate, copaci de fag ca nidieri.
5) Ambasadorul Englez Sir Robert Ainslie, care cAlA-
toria in acela§ an, insA in sens invers, intorandu-se dela
Constantinopole, ne-a lAsat in frumosul au Album (I. edi-
ie, London 1801-1804 fol.) o vedere luatA de pe Olt (re-
produsl in Bulet. Corn. Mon. 1st. V 1912 p. 116) Aci %le-
der!' ativa tigani, spAlAtori de aur, precum §i bordeiul unui
commissaire" al Domnitorului, care avea ca datorie sA
opreascA jumAtate din produlia aurului pentru Domnita la
Bucure§ti.
6) Trecern acum la John Jackson, care '§i descrie cAld-
toria in cartea : Journey from India towards England in
the year 1795, ... London 1799 8°. Acest englez strAb5-
tuse tAri multe, venind prin Indii. Este deci de presupus
cA, obosit de drum, nu mai avea ochi pentru frumusetile
peisagiului ; in tot cazul nu face nici-o observatie in aceastA
privinta. CAlAtorea repede, fAcând drumul dela Bucure§ti
panA la Turnul Ro§u in douA zile. Sosi la carantinA in ziva
de 5 Septemvrie 1799. Fu bine primit §i gAzduit; i se ofe-
rirA fel de fel de mAncAri, yin, fructe §. a. Trebuia tinuta
carantinA de zece zile. La Boitza (localitate insemnatA pe
harta noastrA) avu loc revizuirea pa§apoartelor §i a certifi-
catelor de carantinA.
7) Ajungem la Francezul Contele de Lagarde, care
trecu prin tara in iarna anului 1812-1813. Acest autor ne-a
lAsat diferite descrieri 9, adesea contradictorii, despre cele
vAzute, a§a a nu este u§or de ales unde spune adevArul
§i unde este Wit de imaginatia-i prea fertilA. De Lagarde
cAlAtorea cu marele logofat Dudescu. Drumul prost ca cel
descris de Lady Craven. Contele prefera a meargA pe jos,
1) Voyage de Moscou a Vienne .. . Paris 1824, 80, Ed. a doua sub
numele: Voyage en quelques parties de l' Europe ., . Londres 1824. 80
si Journal of a Nobleman ... 2 vols. London 1831. 80. Cf. Revista Isto-
ricA 1X. 1-3.
ARIII ELE OLTENIE 1 107

decat sa rämaie in träsurd, ceea-ce ar fi fost primejdios. Dea-

curmezi§ul drumului erau trantiti bolovani §i copaci uria§i
sfaramati pe träznet, a§a ca träsurile nu puteau sä treaca
cleat cu ajutorul echipelor de tarani adu§i intr'acest scop
dela Salatruc. Trebuia o zi intreaga pentru a strabate dru-
mul de aci pand la Caineni. La granita austriaca era o ba-
terie mica de tunuri, deasupra carora falfaia drapelul impe-
rial. Soldatilor de pazd li se ingaduia sa-§i imparta timpul
intre datoriile militare §1 cultivarea pamantului. Greutatile
la vamd erau grozave, claca trebue sã credem ce ne spune
Lagarde in cartea englezà. Dudescu mai ales avu sa sufere
din aceastä pricind, importul argintäriei, tutunului § a. fiind
oprit. Carantina insä nu tinu decat cinci zile. Era un orA-
§el intreg la granita, spitalul de izolare singur find corn-
pus din 20 sau 30 de case. Mai erau §1 rnagazii, locuinte,
biserica §i cazarme, etc. In casele ce serveau de carantind
totul era foarte primitiv. Paie in loc de pat, o masa groso-
land §i vre-un scaun-doud: atata. Dudescu se plangea cd
nu-§i adusese un mobilier intreg, paturi §i covoare; de si-
gur cä un boier muntean nu era obi§nuit sä se lipseasca
de asemenea necesitati. Avea !Ind ca rnangaiere bonboa-
nele aduse dela Pite§ti. Mancarea servitä la carantind era
bung : pasari, vanat, felurite mancari nemte§ti, oud, cafele,
unt §i yin bun, totul adus dela o carciumä din apropiere.
A cincia zi directorul in persoand ii puse in libertate, pof-
tindu-i la mash'. Fiica lui Muth frumu§el la pian. Se vede
ca Turnul Ro§u era pe atuncea un centru artistic!
8) Ajungem la Preotul anglican R. Walsh, care a irecut
prin partile noastre scurt timp dupd Eterie. Acesta ne a là-
sat o carte interesantä §i putin cunoscuta la noi : Narra-
tive of a journey from Constantinople to England, London
1828, 8°. La Salatruc stätu o noapte inteo odaie avand chiar
o soba. Aceasta alcatuia tin pat destul de convenabil, cu
ajutorul unui a§ternut de fan. Peisagiul ii Manta §i pe
Walsh. Drumul era mai bun atunci, fiind reparat pe unde
fusese stricat. Se schimbard caii la o localitate numità Pre-
pora (Priporul) subt munteJe Kosay". Aci bantuia ciumd
108 ARHIVELE OLTENIEI

ingrozitoare. Walsh fu chiar ajutat la scoborire din trAsura

de un Oran avand o tumoare pe obraz ; se linigti insA cand
geful pogtei ii spuse inteo latineascAg curata : Tumor non
esti domnee, esti gunsha". Ougele erau foarte rAspandite in
toatA regiunea. Casele de pogta mult mai rele aci decal in
Bulgaria. Noroc cd Walsh luase provizii cu dansul dela Bu-
curegti. 0 femee ii oferi ceva pere gi mere. Fu poftitA sa
bea o cafea in schimb. Ea nu vAzuse insA nici odatA aceastA
beuturA, care riu-i Om dupä plac, aga cA o scuipA indatA
jos. Intrebat cine era femeia aceasta, geful pogtei raspunse:
Non est soror, est uxor".
Oltul trebuia trecut cu pod plutitor, pe care tura incar-
cati gi caii gi trAsura. La granita austriacA era targ de vite
de cloud ori pe saptämand : Miercuri gi Vineri. Multi tArani
veniau din Ardeal. Drept la granita era o clAdire mare cu
cloud ugi ; una pe teritoriul transilvAnean, cealalth in Mun-
tenia. In interior o masA care despArtia pe vanzatori de
cumpArAtori. Vitele exportate din Muntenia erau manate mai
intai intr'un iaz, gi chiar banii platiti din Muntenia trebuiau
spAlati intr'o vlA cu otet, pentru a nu aduce molima in
Ardeal. (Un alt cAlAtor ne spune insä cA ciuma ne bantuia
adesea mai tare in Ardeal cleat in Muntenia, gi citeaza 57
cazuri la Raginari in anul 1786). Multe vite, porci, capre gi
oi erau exportate pe aci in fiecare sAptAmana, cinci sau
gase sute de tarani adunandu-se in fiecare zi de larg aci.
Fortul era in stare bunk cu opt tunuri. Aci Alexandru
Ypsilanti cAzu, cu putin inainte, in mana Austriacilor, pen-
tru a fi dus apoi de ei la inchisoarea dela Muncacs.
A doua statie de carantinA era indepArtata de o jumA-
tate ceas; avea un personal intreg: director, medic, inspec-
tor, doi secretari, 12 slugi gi 40 soldati. CAlAtorii par a fi
fost tratati gi mai rAu cleat in timpul lui Lagarde. OdAile :
adevArate inchisori, de-o murdArie revoltátoare. Medicul se
temea de ciumA ca toatA lumea. Se arAta foarte prost gi
ignorant; vorbea numai nemtegte.
Odata cu Walsh se afla in carantinA un curier rusesc,
un negustor elvetian gi un boier roman. Mancarea, servitä
ARHIVELE OLTENIEI 109

§i acum de cArciumar, proastA §i scum* paine, came de

porc, rechiu §i yin inacrit atAta ; chiar apa era rea; fan-
tâni lipseau, se bea deci numai zApadA topitä.
Dumineca preotul nostru dori sA fad o slujbA religioasA
pentru cei cativa Nemti protestanti din carantinä. Nu i se
ingadui sä se apropie de ceilalti. Fu hotdrit insfar§it cA
slujba sl fie oficiatd pe un pruncl de nisip in albia rAului.
Preotul hi insotit de un functionar tinand un tel de stalp ;
aceasta pentru mentinerea distantei intre pastor §i credin-
cio§ii sai.
Walsh fu detinut trei sAptAindni la carantinA ; taranii §i
muncitorii sAraci numai zece zile ; cei din urm5 erau 'Irma
siliti sA rAmAie afarA, cu femei §i copii, macar cA timpul
era foatte rece §i ca ploua nefncetat. ImbrAcAmintea aces-
tora trebuia trecutä prin apA. Rufaria lui Walsh insA nu,
ci fu bagata murdarA inapoi in geantä, dupA ce fusese in-
ventariatA. Se vede cA mäsurile administrative erau tot a§a
de bine chibzuite ca fn vremurile noastre.
La o indepartare de o jumAtate de ceas dela carantina
era cetatea Turnul Ro§u, re§edinta guvernatorului Aceasta
era bine apAratä, cu tunuri multe §i situatA pe o stand
dorninând un sat mic locuit de tigani.
9) Un alt Englez, CApitanul Charles Colville Frankland,
este autorul carth Travels to and from Constantinople....
2 vol. London 1829,8°. Despre carantinA §i cetate nu aflAm
nimic nou. La CAineni erea un §ef de po§tA grec, Geor-
gios Steriopoli. Frankland stätu o noapte aci, chinuit de
pureci. Drumul se stricase din nou: trAsura trebuia trasA
de opt cai §i caruta cu bagaj de patru ; pe alocuri erea
nevoie chiar sa fie inhamati toti caii laolaltA, pentru a pu-
tea urni din loc trasura
10) Cativa ani mai tArziu Turnu Ro§u primi iarA§i vi-
zita unui Engrez, John Paget, care ne-a lAsat o carte in-
teresantA mai ales pentru fratii no§tri Ardeleni 2). Paget,
21 Hungary and 7ransilvania... 2 vol. London 1839 80, New edi-
tion 1855.
110 AR RIVELE OLTENIEI

ca mai toti strdinii, i§i exprima admiratia pentru frumusetea

muntilor no§tri. El cAzu insd gray bolnav in timpul caran-
tinei, din care abia sal:4 cu viatd. Albia 011ului era pe
multe locuri ocupatA de mori, mdcar cd Domnitorul dela
Bucure§ti ordonase suprimarea lor in interesul navigatiu-
nei". Industria era, cum se vede, incurajatd chiar atuncea.
Am dat ad cAteva spicuiri depe descrieri mai vechi ale
acestui drum. Stiu prea bine a mai existd §1 alte isvoare,
ca de pildd a lui Batthyani (1800) '), Madame Reinhard
(1806) 2), L. de Stiirmer (1819) 3), Kruechely (1820) 4) §1
A. Vldhutd 3), WA a uita insemnatele descrieri ale Olteniei
intregi scrise de Schwanz von Springfels (1783) §i cartea
lui Bauer (1778), la cari vom reveni alta data.
Va veni o vreme cAnd cAlAtoriile acestea strdine vor fi
poate traduse toate in limba noastrd §i puse astfel la in-
demAna tuturor. Si chiar clack fiecare luatA in parte nu ne
dd lAmuriri multe, trebuie sA ne aducem aminte cd dupa
cum toatd viata nu este decAt o serie de incidente, tot a§a
este §i viata unui popor. AducAnd un §ir intreg de ase-
menea amAnunte ne stA insd in putinta de-a reconstitui
prin imaginatie infAti§area tArei, a vietei §i gandirii inain-
ta§iIor no§tri; studiand trecutul vom intelege mai bine ce
factori ne-au format in chipul in care ne aflAm in ziva de
astAzi §i vom fi mai bine pregAtiti pentru a fAuri viitorul.
Constantin I. Baradja.

1) Reise nach Constantinopet, Pesth 1810 p. 258.

2) Lettres de Madame Reinhard a sa Mere 1798 1815 Paris
1901 p. 192.
8) Skizzen einer Reise nach Konstantinopel, Pesth 1816, v. N.
lorga : Scenes et Histoires, Bucarest 1902 p. 29.
4) In Hurmuzachi X. p. 90.
5) Romdnia pitoreascd ed Bucuresti 1908 p. 107.
A li Ill Ir' E LE OLTENTEI ill
Oltenia sub Austriaci, 1718-1739
Un document cartografie
In urma pacii dela Passarovitz din 1718, prin care se
hotara ca Oltenia pada la Oh sa cada in stapanirea Austriei,
Austriacii au ocupat imediat aceasti provincie. Tot atunci s'a
hotarit ca sa se ridice o harta amiinunfitii a Olteniei.
Comandantul trupelor imperiale din Transilvania, Conte le
Stains ille, insarcineaza cu aceasta lucrare pe eapitanul Friedrich
Schwantz. Aceasta harta, lucrata intre anii 1720 si 1722, cuprinde
pe langa Oltenia si mici Orli din Transilvania, Bulgaria, Mun-
tenia, Banat si Serbia. Ea a fost bine apreciata, caci peste un
an, inginerul locotenent Berndt face o copie dupa harta rids-
cata de Schwantz si o mai eompleteaza cu stemele tuturor
judetelor din Oltenia.
Aceasta harta a lui Berndt a fost in posesia Arhivei Ras-
boiului din Viena, inainte de a ajunge in colectia Academiei
Romane.
Tot in aceasta colectie de harti se mai gaseste: o fotografie
a bartii lui Friedrich Schwantz, compus ii. din patru foi; si o
fotografie a hartii jui Berndt, compusã tot din patru -6.
Harta lui Fr. Schwantz nu a mai fost reprodusa in mil-
rimea in care o dam noi, ci numai redusa, si in corpul Urfa
Ungariei in anul 1769, de catre Ignatz Willer.°
Descrierea hartii o dau chip& copia manuscris al 6' Berndt,
care se gaseste, dupa cum am spus, in colectia Academiei
Romine.
Cele patru foi din care este compusa harta sunt lipite pe
panza si fiecare foaie are miirimea de 64,5X57,5 tc.m., care
toate formeaza un patrulater.
In partea de sus a hartii in stfinga e figurat un vultur care
I) Despre harta lui Fr. Schwantz, cf. N. Docan, Memoriu despre lu-
erdrile cartograftee privitoare la rdsboiul din 1787-1791. Pag. 1258
1262, In gAnalele Academlei RomAne. Serla 11, Tomul XXXII/ (1912).
Memorille sectiunit istorice.
112 A HRH) ELE OLTENIEI

tine in cioc si in ghiare un sul de hartie desfa'surat pe care

sunt scrise urmiitoarele versuri latinesti:
CAROLO VI I ROM. IMPER. SEMPER AUGUSTO.
Servica Caesar redimite lauro
Cujus adnutus famularis Ister.
Et Sylus duplex. et Aluta pronis
Volvitur undis.
Quas tuis pressac cita causa pacis
Addidit regnis, Temesaea pone
Rura, terrarum tibi Singularc.
Sacro volumen.
Daciae cernis loca capta, magnae
Nota, devicto Cotisone, Romae,
Dote naturae modo, non vetusto
Stilendida fastu.
Diruti resiant monumenta pontis
Caesaris restat via. restat alti
Pars Severini, reliquas loquuntur.
Pauca ruinas.
Meths' at torrens, niveiq. passim
Lactis, effusis secat arva rivis:
Affluit Bachus. neq vim Pelasgis
Invidet uvis
Hic Salis multi lepor impolitas
Promit, obscura sine foece, gemmas,
Et sub antrosis juga facia vastos
Rupibus ursos.
Amplus hic aeris rubor, amplus auri
Census e Larga properatur urna,
Et Ceres tutis hilares olivis
Nectit aristas.
Hinniunt colles, gravidaeq. late
Mugiunt Sylvac, fluviique balant;
Alter Alcidae petit Mc Sonantem
Maenalus arcum
Hic diu regna, Superumquc paulo
Differ, Augustos geniture, nectar:
 .ri .0:

ttj- 2.9

,
k-
-14
V::
'

Lfp!tellio iconis adunthrauria ?tam C4 To/ilia/ft

Cum Tereperlee.frX.Iriz H t'errila Gent;..- Z1ath12
A ..1140..4.1.4 It
1/...:106.110 .
.
C. lars./0. P. R.rev4-..... E. AANOW.' %,"
r npernr:... . G. Po..2.161
4..e0+010.0 tan. ea., fr Alta.., ...ratio,. Jr..
I... ....ma jr......Awrir . . 751.1
te otev, comm.-Au, . 41.
I?. Cava V:. Atom .,I C

k %..

*de
\ 3
4*il ; -;
334..... Th

.0 .`
t 411
Sara 4;4,, "Cl6umpl,
.74.1,7e" . .r.7.

3, :.,n,
I
I ';;:rtal'" '1'
: 14.44%
N.
4.1,.... .1-Fi---
3. 4,1
". -
w..
1.
-1,...r tz"-,...,._
...,...-
0.2'....7-7.
,-...:-....
....7,----:
ot, ... ...- .-
'1'.V.W.,
--, o

I .,....._......__.
7
.t... '
.1,..'.,.---,,-.-1./..1....
4z,
. ,; v-17:. ,dyx
4
L-
-
D
L.21
ARIIIVELE OLTENIEI 113

Dum triumhatos alio revincas

Matre Gelonos.
Non prius laetis Carolina coelis
Te Patrern reddat, via, gum rubentis
Dedat Aurorae tibi Subjugatus
Sceptra Tyrannus.
Jos in stinga, scena reprezintit 0 pesterd, pe care este scris
tiaul hartii. TABULA VALACHIAE / CIS = ALU-
TANAE per Frieder: Schwantziurn Regiminis Heiste-
riani Capitaneurn Ao: 1723; dedesubtul chenarului este urmd-
toarea insemnare: copiam Fe: Io. Berndt Ing. Lieut.
In stanga pesterii este un batran (Danubius) cu barbd mare,
cu o cununa de frun4e pe cap, tinind in mina stanga o
lopata dc Vasht; la piciarele lui un peste- langa Ci o feme.:
tanara (Akita) inaripata. il tine de git. In dreapta pesterii sunt
tumatoarele figuri: un satir, o capra, o oaie, un bou, un porc,
un cerh. un copil crr trei snopuri de griik i o pasare pe craca
unui copac. Dcasupra oesterii: o vie, un porn fructifer, un
stup cu albinc i un cos cu fructe. Toate acaste reprezinta boga-
tiile OltcnieL
In partea dreapta a hãrfii, in partea de jos, este o fernee
cu. c coroand pc cap (un fel dc turn) rezemata cu m5na stngi
pe un scut oval reprezentand sterna Munteniei: corbul cu
crucea in cioc, soarele i craiu nou; cu dreapta tine de
capatul unei hartii desfasuratede cealalt capat tine un copil
pe care este legenda; Notarum explicatiul Fortalitum, Urbs,
tzastellum, oppidum, oppida Turcica, pagus, pagus desolatus, aggee
romanus, episcopatus, monasterium maj. monast. min. sive Skitt
monialium, ferrum, cuprum, Sal, therme, fluvius, rivulus, vl. vallis,
mons, play.
Toate aceste nurniri sunt insemnate cu semne i litere. Ma;
jos este a planse cu o hand, un lant de masurat, o busold
doi copii.
Mai sus este o scena foarte interesanta: se da vederea
muntilor Carpati pe unde intra Oltul i drurnul de pe valea
Oltului. Pc o stânca plina cu plantatii de brad si de vii serie:
VIA CAROLINA in Daciis aperta / Anno 1719, iar dea-
2
114 A Kill !VELE OLTENIEY

supra muntilor: Strasburg Steinville Arxaviam dixere Latini

Arceo ab Augusta tele inimica vc.a. La Olt dal o vedere a sa-
tului CAineni, doui bfirci legate de mal si o explozie in Olt
arunand stâncile ca sti-1 faa mai navigabil. Tot in legaturii
cu aceasta vedere dä si ateva vederi etnografice: un preot
de oras, un taran rezemat in bath% o tfiranca tordnd, un boer
si o iupfinita in costumele kr caracteristice de atunci. In dreaptal
este vederea .unui bordei, un, preot de taral si doi lucriitori
tarani.
In aceasti hada muntii sunt reprezentanti prin moNite, dupa
sistemul cartografic vechiu si numai micile ridicaturi de pc
langii Dunare, Olt si Jiu sunt reprezentate prin hasururi.
Tot ea cuprinde si parti din Muntenia Valachia Turcic,1
din Transihania, Banat. Serbia si Bulgaria. Oltenia este im-
partita in judete, aratind si miircile fiecarui judet.
Astfel sunt: Mehedinti cu marca un stiubei cu albine, Gorj
Syl-Superior un cerb. Do lj Sit-Inferior un peste, Roma-
nati Romunatz un snop de grfiu si VilceaWultza un brad.
Teritoriut Lovistei nu are mare&
Hotarele Olteniei incep dela Dunare, mergand spre nord,
dela varsarea -rdului Ceraa in Dundre pan& la un afluent
al lui, Belereka, de aici o ia pe creasta muntilor de unde isvo-
rase pirttiele Care se versa in Coma, Bedina si Precesima
Arsan, Jute, Slivir, Baba, Craiova, Olanul, Tata, Godieanul,
Moserliu, Morari, Micus, Scurtul, Sturul, Dragsanul; merge
pe la poalele muntelui Retezat peste crestele muntilor Custu-
rile, Fagetu, Tulis, Piatra Tatarului, unde este treatoarea
Vulcan. De ,aici merge spre nord urdnd pe creasta unor
munti nenumiti, lasAnd in stinga muntii din Tara Hategului: Mee
risor, Cununa, Datco si Sigoru, apoi, urea pe culmile milliliter
Tertereo, Titian, Conarnicel, Surianu, care este partea cea mai
nordial. De aici coboara, trecind prin virfurile muntilor Petra,
Solanul, unde e treatoare care duce in Transilvania, apoi prin
muntii Crifoesti, Contu, Bucezul, Posomegu, Voineasa, Sterpu,
Negru, Pared lab si cursul ritil Vadului, pina unde se varsa
in Oh.
Privitor la limita judetelor, ele nu au avut intinderea ce o
ARHIVELE 0 Li ENIEI 115

au astazi; erau eu mutt ina mari, dar in cursul tirnpului

s'au modificat. Sa le cercetäm acum pe fiecare in parte.

Judetul Mehedinti
Acest judo spre sud-est incepe dela Dunare, la sud de
Ciuperceni, merge in linie dreapta, trecand raul Caraula intrel
satele Smerdeoi si Galita, ocoleste satul Maracini (Do lj), face
un mare \X, pe la Perisor (Mehedinti), Tarnava (Deli), trece
raul Dasnatuiul, ocoleste satele Viana, Radovanul (Mehedinti),
trece prin valea raului Radomair, 43 ia peoe nioe dealuri, trece
raul Beloza pe MITA' satul Predesti, trece raul Jiul pc linga
Poinesti si printre satele Almas (Mehedinti), Negresti (Do lj),
merge paralel cu Jiul, si langa satul Brosteni se intalneste cu
hotarul judoului Gorj. De aicti trece Jiul si merge aproape
'Ana la raul Motru, face eateva cotituri printre satele Sura,
Trestioara Artan, Urdari, Ursoaia, Neagornir, Schitul Tis-
mane. Berbenesti. Dragotesti, trece pfiraul Gligoresti si Regu-
leni si rad Bistrita. De aici merge pe acest rail pfina la varsarea
raului Tismana, in Bis(trita, in fata satului Galzesti. De aici apuca
pe creasta unor munti de unde isvoriiste raul Sohodol, peste
vfirful muntilor Neagra, Merisor, Carpinul, Culmea Cernei si
deaici pc /ILA Cerbunele, ajunge la culmea dintre muntii Sturul
si Dragsanul.
De observat cä in acest judet satele sunt rani urmand o
linie" dreapta !dela Cerneti pe raul Dasnatuiul 'Ana la satul
Ciutura si numai la nord de aceasta linie stint mai multe.
Tot in acest judo se aratii um depozit de sere langa Dundre
in apropierea satului Gruia. Mai avem agger romanus, intre
Oprisor si Dirvari, altul langa satul Racari, apoi intre Calafat
si Coman sunt doua agger romanus; intre Dfirvari si Caraula
un alt agger", lfinga Vodita altul, la sudul satului Olteni iângii
malul raului Motru alt agger romanus. Langa raul Cerna este
o statiune termala. Tot pe harta mai arata Turnul lui Sever
si Rudera, pe malul pundrii.
Drumurile in acest judo sunt urmatoarele: unul e care vine
dela Islaz d'alungul Dunarii pana la Cala-fait, altul este cel care
.116 ARHIVELE OLTENIEK

vine dela Craiova tot la Cdlafat, din acest drum se des face
la Sidai in cloud, unul merge la Calafat dupa cum am spus,
5i altul la Cerneti. Altul dela Tantareni merge d'alungul Motrului
pana la Ciuperceni pe fiElmana, de aici ducandu-se la Targu-
Jiu. La Strehaia se desface o ramurd a acestui drum care
merge Ora la Cerneti si de aici la Baia de Anima'.
Sate le sunt aratate pe harta de cloud feluri, uncle cu lo-
cuitori si altele cu locuitori fugiti pagus desolatus.
Sate le cu locuitori sunt urmatoarele:
Baia de Arama, Bahna, Balea de jos, Balea e sus. Balia,
Bdtuti, Bistrita la Dundre, Boboita, Bolovanis, Bradetul, Bra los-
tita, Brebina, Bresnita, Broscaru, Brooeni, Bucesti. Budanesti,
Bulboseni, Burbi, Buriecul, BuriLa, Burso, Calafat, Calunul,
Calugareni, Caraula, Carlesti, Carnesti, Casinci, Celcovatu,
Cerna, Cernatesti, Cerneti, Cetatea Ciorboreni, Ciresul, Ciu
frenaci, Ciuperceni pe rata Tismana, Ciutura, Schitul Ciutura,
Clesnesti, Clesovaci, Closanii de jos, Closanii de sus, Coman,
Comenic, Conezel, Copinteni. Corcova, Costeni, Colofeni, Crivel-
mc, Crainici, Dilbocita, Dragoia, Facerogoi, Fantana Banului,
Filiaai, Floresti, Floresti. laugh Plosca, Fometesti, Frasinul, Ga-
dileoi. Garbovita de jos, Gar la, Gelovatul, Girnovitul, Gla-
gova, Godanul, Gogostul, Gornavodita, Gosteoi, Grofesti, Gruia,
Gubovita, Halenga, Hinova, Iablenita, Ibinul, Imosa, Isemsa,
Iupchi, Isvorul, Joinesti, Juresti, Lacul, Lupoaia, Lupsa, Luta-
roasa, Maglavitu, Manastirea, Marta log, Matasaru, Meterisul,
Meris, Miculesti, Mitiu, Molovezu, Mori le, Motru, Murisesti,
Negoesti, Negotin, Obursi, Ohaba, Olteni, Oreavatu, Ostro% u
de jos pc Dunare, Ogtrovu de sus pe Dunare, Padesti, Pa4ina,
Paucesti, Perdeoi, Perilor, Plenita, Plosca, Plostina, Ponor,
Poroina. Prasnet, Proseni. Pristol, Proietesti, Pungina, Ra-
cari, Rastovit, Retezul, Rudari, Ruclaria, Rudina, Runcul,
Salcia, $avorna, $erbanesti, $erdenesti, Severineoi, Siana,
Siana, Simerinesti, Sleteni, $orila de jos, Stancesti, Stigniti
Stiambul, Strehaia, Studina, $ura, $uresti, $ursita, Tantareni,
Tama, Tatomireoi, Terovat, Titel, Tigane§ti, Topolet, To-
polnita, Trestnic, Ulric& Vaieni, Valjera, Vârful, Vladimi-
resti. Vodita, Voisileoi, Vrata, Vurbita,
ABLIMELE OLTENIEI 117

Sate le cu Jocuitori fugiti sunt urmatoarele:

Ascunsa, Babaita, Bascuf, Beloza, Bosanesti, Brenesti.
Bucelu, Buclesul, Bulteni, Bultenul, Calinesti, Ciuperceni, Cle-
nevul, Corlatele, Cornul, Cori, Cragoesti, Cretesti, Cruci,
Curpenul, Cusmirul, Darvari, Deveselu, Dragneul, Dragoita,
Dragotesti, Dranza, Fantana Domneasca, Fratestita, Gaboru,
Galita, Garbovita de sus, Gheresci, Gogosu, Goisu, Gradistea,
Iablenita, Iusur, Izvoarele, Izvoarele de langa Dunare, Izvoru,
Lasul, Liscovat, Marga, Martalog, Mosna, Mostisu, Orodelu,
Oprisorul, Piatra, Pismenu, Plopsor, Predestii depe Jiu, Pus-
pat', Radovanul, Ranesu, Rasi, Risipiti, Rogova. Ruja, Rusetu,
Rusi, Salcuta, $arul, Scoju, Scorila de sus, Securici, Sidar,
Similegti, Smerdetesti, Stircoviti, Stiube, Stiubeiul, Vardarita,
Virtopu. Viana, Vurbisoara.

Judetul Dolj
Hotarul de rasfirit incepe dela Dunare, dincolo de Jiu, intro
satele Salcuta si PIopul, merge pe langa satele Costesti, Caca-
leti, Puturi, Coscoveni, Alumasu, Vulcanesti, Gârle,ti, Stanga,
pia la Uniul. De aici pe hotarul de apus al judetului Ram-
nicul-Vfilcea, apoi pane: la raul Gegul, care formeaza hotarul de
nord panii la raul Turbura, un afluent al Gilortului, trece
Gilortul i raul Groserilor pe Fa Groseni, merge spre sud
pana la Borosteni, unde formeaza hatarul cu judetul Mehedinti.
Drumuri, Centrul principal este orasul Craiova, de aici
pleaca drumuri spre judetul Romanati; trece Jiul pe la Jitianu,
raul Prodila i trece in Mehedinti pe la Viana. La nord merge
d'alungul Jiului, trece raul Amaradia, satul Struja i ajunge In
Mehedinti. Alt drum merge d.alungul raului Amaradia prin sa-
tele Floresti, Isvorul, Uniul, Mileti, Leitesti, Vladuleni, Nc-
goesti, Spini i trece in judetul Ramnicul-Valcea pe la satul
Berliesti. Alt drum este d.alungul Dunariicontinuarea drumulu;
dela Islaz, trece prin satele Potroslii, Seval, Nedetia, Maces,
Carna, Plosesi, Bistrita, Calugareni, Stramba, Rastu, Ghidici,
Poiana, mergand la Calaf at, in judetul Mehedinti.
In acest judet avem si cateva agger romanus- intre Sal-
118 ARIIIVELE OLTENIEI

cuta si Lipov, la Dunare in fata WO unde se varsa Da's-

patuiul si pe rant Caraula unde se varsa rata Garbova.
Se poate vedea ca la sudul ace4tui judet sunt multe sate
imprastiate.
Sate le cu locuitori sunt urmatoarele:
Albesti, Alumasu, Balasani, Bistrita, Bodesti, Boma, Bre-
tovoesti, Sehitu Bucovat, Cacaleti, Caciulatesti, Calugareni, Car-
cove. Carna, Chircia. Ciobanu, Cioroiu, Cioroiul pe raul C a-
raula, Ciorozelu, Comesteni, Cornita, Craiova, Crasna, Gre-
testi (Schitul), Cruci, Curmatura, Dfirvesti, Desa, Dobresti,
Dulorceni, Facar, Fiseni, Foisor, Fometesti, pe Jiu, Frumu-
seni, Futesti, Gaia, Ghidiciu, Garlesti, Gegeul, Giorman, Godan,
Isalnita, Jitianul (Schitul), Jurjita pe Dasnatuiu. Leinna, Li-
vezile. Mitce5, Magarez, Mancovat, Melinesti, Mihaita, Mi-
lesti, Mischi, Moroslav, Muereni, Murta, Nedeia, Negoesti,
Negresti, ()baba, Olaf-. Orez pe Jiu, Obedinul, Orih 5ti, Pade,
Panaghia, Perdesti, Petroslii, Piscu, Plesoiul, pe raul Sersca.
care se vars5. in B...lota, Plopul, Closca, Poiana pe Gilort, Po-
pesti. Potbanita, Puturi, Rastu, Rec.', Redesor, Rojistea pe
stânga Jiului, Rotunda, Sadova (manastirea , Secui, Segarcea
(Schitul), Semenicul de jos, Semenicul de sus, Seval, Siera,
Sipor, Spahi, Struja, Tarna, Tarnava (Schitul), Tinguresti,
Torog, Ungurel, Uniul, Urati, Urzica Mare, Vai la (Schitul),
Vurci, Zdegla.
Satele farii locuitori sunt urmatoarele:
Bailcsti, Belezin, Buban, Ceroul, Creisani, Crw?or, Cura,
Dalga, Dreceni, Drenic, Floresti, Garbova, Goieni, Izvoru,
Iosemsoi, Jiurjita, Leitesti, Leoveni, Linteni, Lipov, Macesul,
Malawi, Motatei, Mursani, Odobeni, Padina langa Dunare,
Percu Surpat, Poiana, Pomelsiu pe Jiu, Povar, Raboda, Ro-
jistea, pe dreapta Jiului, Saca, Sarcuta, Spini, Strimba, Tesiac,
Torfura. Urzica Mica, Urzicuta, Vladuleni, Vulcan, Vulca-
nesti.
(Sfarsitul in numeirul viitor).
loan C. Baena.
ARFIIVELE; OLTEN1E1 119

Craiova in veacul trecut"

(Ineeputul see. X1X-a)
Fara a avea pretentia de a fi un istoric, am cercetat si eu
trecutul neamului nostru, ca si trecutul orasului caruia ii apartin,
calcand astfel pe urmele regretatului batran, advocatul Aug.
Pessacov, un pasionat cercetator al istoriei Craiovei.
Resultat al acestor cercetari% este si comunicarea de astazi.
Despre Craiova, in Neacul trecut, sunt multe de spus. $i
,numai cine a cercetat acest trecut, cine a prins firul ,neintrerupt
al faptelor si evenimentelor ce s'au scurs in lungul vremurilor,
poate sa povesteasca atitea lucruri insemnate, asupra carora
s'a asternut desavfirsita uitare a oamenilor si vitregia vremu-
rilor.
Sunt fapte de frumusete, sunt fapte de glorie, d acel or
vremi; dar sunt si fapte de restriste, de durere, de multe si ne-
numa rate nevoi care au sbuciumat viata acestui oras si a locui-
torilor lui; Si unele si altele trebuesc cunoscute, caci numai a,a
putem sti si binele, dar si tot amarul acestor vremi indurate
de niosii si stramosii nostri, de aceia care primind in secolul
XVI-a mostenirea Craiovestilor, au pätimit in eacul trecut N

urgia infrieosatilor stapanitori dela Dunare-, pentru a ne da,

noun celor din vremurile mai noi, posibilitatea sa ne mandrim cu
aceia cu suntem, astazi.
*
* *
Dela inceput intrand in sobiectul comunicarei noastre, ne
punem o intrebare, la care trebue sa dam un raspuns, Pe unde
sa fi lost vechea limita a orasului nostru la inceputul yea-
cului trecut? Cu alte cuvinte care era intinderea Craiovei in
acest limp, intindere ce subt nici un raport nu se poate ase-
mana cu aceia de astazi.
Reconstituind-o, dupa vechile documente ale timpului si in-
semnarile din diferite procese, putem preciza astfel: cdtre partea
I) Care au servit pentru a desvolta conferinta cu acela5 nume, tinuta
la Prletenii tlintli", in ziva de 21 Oct. 1923.
120 ARM-VELE, OLTENIEI

de sud, marginea Craiovei era cam, pe unde este astazi paraul

Tabacilor, incepand din drumul Diu lui", tinfind drept mar-
ginea acestui parau pind in ievorul dela Oota si urcand in sus
pe la biserica cu acelasi nume, unde era cealalta margine a ora-
sului, silistea Craiovei" ce facea parte din mosia Dom-
neascã a orasului, pe langa drurnul Caracalului.
Intr'un act vechiu din 1797, prin care jupan Hristea BLIi-
vaca, negutator bogat si ctitor al bisericei Sf. Nicolae (Beli-
vaca), cumpard un loc de zalhana dela Stoian sin Tudor Kin-
tescu, se aratd cà locul ce cumpara se invecinea7a cu lo-
curae ce 'tot acesta cumparase mai inainte, tot pentru ,./.cd
hanale", dela Spatarul Geanoglu, loc ce mergea in la tiine
pina in gardul Tabaci1or peste parau in salciile ee sant
in gard".1)
Acest loc, care era destul de intins, existent si astazi
(locul Geblescu din str. Petru Rares, in vale palna in str. Ta-
baci), era atunci situat la extremitatea despre miazazi a orasului
si servea de loc de zalhana, adica un loc uncle se taia vite.
Pe acest loc situat langa pariul Tabacilor, Hristea Beli, aca
isi facuse un sopron unde taia oi, si alte vite, si i se zicea
.,
zalhanaua Belivaca , spune un contimporau, care opucase acele
vremi, intr'un vechiu proces perindat multi ani inaintea instan-
telor judeatoresti, pentru proprietatea acestui loc, intre mos-
tenitorii lui Belivaci si Primaria Craiovei.
Alaturi de acest loc intins, pe care mai in urcna au fost
gradinariile lui Anghel Constandin2) si mai apoi säpunäriile" lui
Nae Atanasiu, Stancu Dumitriu si $tefan Dumitru Sarbu, se
intindea pind in pAriu si 'Ana la fântanile Parului, iar in sus
pana in drumul din coasta Parului", locul orasului. unde se
strangeau vitele mahalalelor, pentru pasunat si odihna. Acestei
parti din oras i se zicea zaciitoarea vitelor", asa cum a post
cunoscuta p5na mult tirziu de epoca de care me ocupgm, (lupd

1) Act, din procesul dintre Primária Craiova si tefan Geblescu. On-

ginalul in posesia most. def. St. Geblescu. Copie, tradusä de Arhivele
statului, la dosarul acestui proces.
2) Ginerile lui Nicolae Hristea (Belivac5), aceleasi acte din procesul
de mai sus.
A RHI VELE OLTENIEI 121

cum resulta din spusele aceluiasi contemporan, batranul Alecu.

Andreescu, din relatiile caruia dam aceste stiri.
Pe langa paraul Tabacilor, erau numai mici bordeie risipite
ici cok, Ora aproape de Oota", bordeie in care inca de
pe atunci mesterii tabacari isi lucrau, in dubele lor primitive,
tabacitul pieilor. La zalhanaua lui Hristea Belivaca se taiau
vitele, iar mesterii tabacari cumparau de aci pieile .si le treceau
peste pârau, unde -si aveau zacatorile kr de argdsit.
In deal de fantanile Oota, unde se afla noua zidita biserica
Maica Domnului", pe locurile libere ale ctitorului Clucerul
Bri-dloiu3),ce se intindeau pana in silistea Craiovei" si 'pana
in drumul Caracalului, marginea orasului mergea pe langa pa-
durea cea mare ce se mai vede si astazidin spre bariera cu
crucea de piatra"4) cdtre mosia Craiover;isbind in silis tea
orasului despre care vorbesc numeroasele acte din acele vremuri
punand-o imediat ca vecinatate in partea despre sud-vest a
orasului.
Pe la 1800, nu se pomenea nici o casa pe aci. Campii si
kc de pasune, cat se putea cuprinde cu ochii si cat tinea hotarul
mosiei Domnesti a Craiovei, despre care ne vorbeste atat de
lamurit ocolnica din 1761 a boer'ilor Radu Socoteanu Setrar
si biv-vel Medelnicir Fota Vlddoianu 5) numiti de Divanul Cra-
iovei ca sa -Lea hotarnicia acestei mosii si sa-i descopere sem-
nele ei cele vechi.
Abia niai tárziu, dupa 1830 incepu pe locurile bisericei
Maica Domnului Oota", sii se faca mici case (bordeie),
platindu-se embatic cdtre sfanta biserica" 5) si astfel se putu
infiripa spre aceasta margine a orasului, mai multe case, ce se
inmultira incetul cu incetul pana." cand in timpurile mai noui
aiunsc de se forma un intreg cartier al Craiovei, cu stradele
de astazi: Poterasi, General Magheru, Prudentei, Domnul Tu-
dor, etc.

3) V. N. lorga. Inscriptit din bisericele Rominiei II, p. 70.

4) Fosta proprietate a farmacistului Glatz, azi a mostenitorului Par-
vulescu. .

5) Act reprodus In 1ntregime In Not* Istorice" de A. Pessacov.

6) V. Registru de plata cmbaticurllor ale bisericel Oota".
122 ARII1VELE OLTENIEI

Pe vremea ce ne preocupi, Targul de afarh" nu (aro acolo

unde se gfiseste azi, ci in alth parte. Pe aci era camp libo.r,
care se intindea chtre toath partea stradei Cuza Vodo, din
spatele bisericei Postelnicu-Firu si a mahalalei zisa a Dudu-
lenilor", pana catre biserica Pitarului Ion Harsu, in spatele
careia se aflau marile locuri ale aceAdi boer i numeroasele bor-
deie ale robilor lui. Intre aceasti campie spre mahalaua Dudu-
lenilor, nu atat de intinsa cat este asta zi,cam pe unde vine strada
$tirbei Vodh.7) era Targul de afara al Craiovei", unde in
sandramale" cu chip de pràvãlii, in setre sau baraci de scanduri,
se teen negotul Craiovei, pana pe la 1850. cand targul a lost
mutat de aci odath cu intinderea orasului i cresterea populatiei
Craiovei.
Dincolo de biserica Pitarului Hfirsu. era marginea ora-
sului, pe valea lui Opinca, astfizi strada Rahovei,locuith si
ea de robii boerilor salt de calicimea Craiovei, in bordeie si mici
cascioare de pamânt.
In sus de valea lui Opined, cfitre Sfantul Gheorghe, ctitoriu
negutatorului Milcu Stoenescu dadeai de marginea orasului,
pe brazda Craiovei", denumire ramasa i asta7i, si care co-
prindea toath limita dela Nord Est, in special portiunea dintre
strada Amaradia i Sf. Gheorghe Nou.
Pe aci. trecuse candva un drum vechiu,foarte probabil un
val roman, dupa cum l'a stabiit cercetfirile istorice8) incepand
aproape de Dunare, dela Severin, apoi intrand in judetul nostru
si in urmfi in Craiova prin NordEstul sfiu, Mind in doul ma-
Ivalaua Sf. Nicolae-Belivaci, apoi strada Amaradia i indrep-
tandu-se in lungul marginei Craiovei, pang la extremitatea de atm
rasarit, priI comuna Ghercesti spre Olt, trecand de aci in Mun-
tenia si mai departe in Moldova si Basarabia pima' la Nistru.
7) Act de vanzare din 1830. V. inscriptia bisericel Hagi Ents$i tn N.
torga o c. p. 61, unde se arata ci biserica aceasta se numeste Targul
de afara flindca era in apropierea locului unde se facea atunci acest
targ al orasului.
8) Ace least inscrIptli, p 60.
9) V. In aceasta pit/I* studiul d-lul Alex. T. Dumitrescu In Revista
p. Istorle, archeologie t Biologie XIV. Buc. 1914 pp. 14-15, si docu-
mentele acolo cltate.
ARHIVELE OLTENIEI 123

Acest val de pdmiint, acest drum lat de 8 pasi pe vremuri,

astazi mai tot perdut, cottit p ici, pc cok, este acea brazda
despre care sq tot vorbote si astazi in aceastà parte a orasului,
este vcchea margine a orasului, zisa brazda a lui Novae, sau dru-
mul lui Ler Impfirat, ori brazda Impiräteasci, pe care ar fi tras'o
Ler Impirat, cand a trecut cu oastea sa dela apus cdtre riisdrit
la lerusalim nLegenda sau adevar, este Irish stabilit ca in foarte
multe acte vechi, chiar dupa 1850, undo era vorba de vAnzari
sau stramutari de propriettiti, dinspre aceastà parte a orasului,
am gasit pusa ca limitti a proprietatilor, santul" sau drurnul
vechiu" ce trece prin mahala. Credem ca nu poate fi vorba deck
de acest vechiu drum roman, care a trait in mintea Craiovenilor
sub diferite numiri, i care forma in partea de nord limita ora-
sului. alaturi sau chiar in trupul rnosiei Domnesti a Craiovei.
Ceva mai sus de biserica lui Hristea Belivaca, c intindea
locurile marilor boeri: Cornea l3railoiu si Obedeanului. El e. se
isbeau in mosia Domneasca a Craiovei si mergeau Vand in
paraul Potbanita dela fantasia Obedeanului i lacul lui Cornita
Brailoiu: care nu este alt, cleat helesteul Cornitoiu" din vre-
murile mai noui ale Craiovei, kc de petrecere pentru populatia
marginase, pana in zilele noastre.
Plecand de aci in jos, limita Craiovei se oprea pe povarnisul
de deal care coboara dela casele Brailoilor i Bengestilor catre
baltile lui Geanoglu, ramase din vechea mlastina a mosiei Cra.
iavitei cea legendara Aci se intalneau fanetele Spatarului Gea-
noglu cu Imosia Craiovita a inanastirei Hurezului 12) §i cu 1110§14
Domneasca a Craiovei, rnergand toate in linie dreapta piMa
dincolo de livezile lui Chiriac Gaianu, pe locul caruia se ridi-
case Inca de cativa ant mandra ctitorie a lui Hagi Gheorghe
loan si a Clucerului Fotescu, Maica Precista dela Dudu.
De aci, prin livezi de duzi, tot in coboris, e mergea spre
Siantu Dumitru Baneasa, vechea podoaba istoricd a Craiovei,
neterminata nici astazi, unde pe inaltimea dinspre Jiu, se gasea4

lid. A. T. Laurin], In 4Magazinul Istoric , t. II, pag. 103.

'I)
11) Legeada Craioviiii de Lucia P. Chita in .La Petite Roumanie
No. 15 din 1900.
12) N. lorga. (M'andstirea Hurezulid pp. 21-22.
124 A RH I VELE OLTENIEI

la un kc, langa ctitoria lua Matei Basarab, casele mari ale Basara-
bilor, 13) iar ceva mai departe fosta Curte Domneasca a lui
Mihai Viteazu, din vremea baniei lui la Craiova ").
In dosul acestor curti si case mari boeresti, orasul se perdea
in marginea fanetelor sau locurilor mosiei Domnesti care'l in-
conjura peste tot, si mergea de se pierdea spre drumul Diului,
catre hanul Chintescului, la lantana lui Matei Basarab, unde
Domnul isi pusese Inca de mult, de pe la 1651, pisania lui
Domneasca la lantana de pe aceasta movie Basarabeasca.
Pe aci mergea drumul catre Vidinul turcesc, spre Diu",
drumul care aducea la Craiova sau ducea din Craiova, tot cc
trebuia pentru neodthnitii si neertatorii Pasi Turcesti din Vidiu.
Aceasta era calea de scurgere a tuturor relelor ce ne veneau
de peste Dunare.
Acum, cand se cunoaste cat era intinsul Craiovei pe la 1800,
sa trecem mai departe, pentru a arata in scurt care era situatia
sociala si politica a orasului nostru acum 100 st mai bine
de ani.
Banie a Oltemei, Inca din timpul stralucit al Craiovestilor.
pe care ei o ridicase la acest insemnat rang dintr'un mic tar-
gosor, Craiova perduse sub Fanarioti puterea ei, ca si stra-
lucirea ce-i dedese pana aci Marii Bani ai Olteniei din secolul
XVI-a, cu puternica kr personalita'e politica in conducerea
calor cinci judete din dreapta Oltului si uneori a Munteniei
intregi.
Dela 1740, Craiova Bailie poate sà fie socotiGi cc existand
uumai cu nurnele. De fat:A, dela aceasta data Banii Craic.vei
nu mai stateau la Craiova, ci langa scaunul Domnesc. Locul lor
aipi il tinea Caimacarnul Craiovei, care este Locotenent Dom
nesc",administreaza Oltenia, si. deci si Craiova, in numelc,
Domnului si judecit in locul acestuia la Divanul Baniei.
Se pastra nurnai ca norma pentru catva timp ca unul din
13) Fostul local al Scoalei Normale de Invatatoare, far acum de cutand
al Seminarulul teologic din Craiova, mult transformate In forma lor de
a cum.
1-9 Pe locul caselor din strada blise Boldescu (fosta Sft. Dumitru) pro-
prietatea D-lui blip N. Popp si locurile de alaturi.
AREIIVELE OLTENIEI 125

boerii de frunte ai Craiovei sa fie num,it Caimacam. Astfel

gisim pe Constantin Obedeanu (pe la 1740), fostul Consilier
Imperial subt Au4triaci. mare pi bogat Craiovean din familia
Obedeanu, ctitorul bisericei cu acelasi mime din orasul nos-
tru,pe Constantin Strarnbeanu, iargsi fost Consilier Imperial
Austriac, pe ConsItantin Bengescu, din marea familia a Benges-
tilor, pe Pandele Otetelisanu, pe Stolnicul Diamandi, pe Clu-
cerul Grigorie Razu, si chiar pc Hagi Stan Jianu, marele boer
oltean, prigodit de Mavrogheni si de Turci, numit in aceasta
demnitate de citre; Austriaci in 1789, cand Oltenia fu din
non iargsi pentru doi ani de zile sat ocupatiune austriacg '5).
In vremurile ce ne preocupa, cgtre 1800, gasim la Craiova,
Caimacam, inca de la 1797, pe biv-vel Postelnicul Costache
Caragea, iar mai tarziu dupg 1802 pe unchiul lui Vodg Sulu,
Postelnicul Samurcas. Lui Samurcas ii urmg in 1808 Ser-
darul Alexandru Ghica panä cgtre sfarsitul anului 181116). In
timpul ocupatiei Rusesti pang la 1812, Caimacam al Craiovei,
fii Manolache Lahovari; lui ii urma la aceastfi mare dreg5-
torie Manolache Gràdisteanu, ginerele lui Constantin $tirbey;
iar acestuia ii succedg Constantin Dudescu, bogatul hoer mun-
tean, care isi cumpara Caimactimia cu 1000 galbeni si o tinu
pawl' la venirea lui Caragea, ca Domn al Munteniei 17).
Sub Vodg. loan Caragea, care veni la Domnic in 1812,
gäsini cele mai multe schimbgri si numiri de Caimacami, la
Craiova. Odatg cu numirea lui Const. Filipescu ca Mare Ban
al Craiovei (19 Decembrie 1812), se numi Caimacam la 1 Ia-
nuarie 1813, grecul Gh. Arghiropol, boer intelept. cu bun
ipolipsis si cercat in slujbele domnesti" 18). I se dgdu leafg in
moneda de pe atunci, cam 1000 lei pe lung.
Ca titlu de curiositate istorica, redgm cartea domneascg,

15) V. N. Iorga. ,Ocupatiunea Austriaca in Oltenia" 1789-1791. A.

A. R. t. XXXII1, p. 13.
19 Cf. Pomelnicul bisericei Sf. loan-Hera din Craiova.
17) V. N. lorga. Studil si Documente", VIII. Prefata XXXIV.
hi) V. Urechia. Justitia sub Caragea". A. A. R. p. 25. Acest Arghi-
ropol, era ginerele lui Caragea. (Cfr. C. D. Aricescu : tIstoria Revolutiei
pela 1821), p. 2).
126 ARRIVE LE OLTENIEI

ofisul, prin care Voda Caragea aduce la cunostinta boerilor

de la Craiova, numirea acestuia in dregatoria de Caimacam:
Cinstitilor $i credinciosilor boertlor. Domniel meale I
Dumne VOstrd Dlvanitilor $i tutulor beerilor de la Cra-
lova, Sdndtate, Facem Dumnd Vdstrd in $tire cd-am ordn-
dult Domnla mea Caimacam act la Craiova t la cinci
judete ot peste Olt, pe D-lul cinstit si credincios boiarul
Domniel mea le biv-Vel Ban Gheorglze Arghiropol (boer
tntelept $1 cu ipolipsis a/re Domnla mea) fluid cercat
in slujbele Domniel meale, cdruia 1-am dat pe larg dom-
nestele noastre inviitaturt $i cuvincioasele poruncl, dupd
si care sintem naddicluiti pentru ocdrmulrea trebllor din
partea locului, ca prin sllinta $i sirguinta dumnealul, se
va urma tntru toate intocmal duad voin(a $1 bun cuge-
tul Domniel meale, care asemenea prive$te $1 asupra
Domniel voastre I a ob$tiel celor credincio$i locuitorl.
Drept aceia vi poruncim Domnia mea ca sd-I cunoas-
tell pe Dlul mai sus numltul boer de Caimaoam,ddndu-1
cdzuta clnste $1 ascultare ca unul Epitrop al Domniel
rneale, $1 strgulndu-vd impreund cu Dumnealul de a se
*pad buna ordnduiald la cdutarea treblior de judecö(iale
Divanulut nostru de acolo, ca prin sllinta Dumnealul $1
a Dumneavoastrd a Divanitllor cu unlrea cea cea cu-
vincloasd sa se urmeze pal intdrziere ca set nu sd zd-
boveascd, cheltuindu-se $1 plerzdndu-se vremea muncilor .
1813 lanuare 13 29).
Frumoase vorbe, dar rele timpuri, putem zice!
Cum era peste tot locul, asa va E fost in acel timp si la
Craiova, de si Voda Caragea, venind Domn dupa administratia
ocupatiei rusesti, vciiaipoate, cu tot dinadinsul sä dea si
Craiovei i celor 5 judete ale Olteniei o mai buna admi-
nistratie.
Gh. Arghiropol, numit Caimacarn al Craiovei cu 1000 lei
pe luna, o suma foarte mare pe acele vremii,--se inbolna-
veste din pricina aerului i cere sa fie inlocuit, pentru ca
29) V. Urechid. 0 . c. p 25.
ARHIPELE OLTENIEI 127

ducandu-se la Bucuresti, sa-si pooh cauta de sanitate.") Ca-

ragea Voda, numeste in locu-i un alt grec,de care era atunci
plina tara pe biv-vel Postelnicul Nicolae Scanavi, iarasi boer
intelept, cu bun ipolipsis catre Domnie, fiind cercat in slujbe 21)
Acesta sta. la Craiova, Caimacam de la 5 Iu lie 1813, pana la
17 Martie 1815. Tot din cauzi de trupeascd slabiciune", Sca-
navi este rechemal la Bucuresti, si inlocuit la Martie 1815 prin
Vornicul Costache SOaurcas.22) Nici acesta nu stã mult,
caci se imbolnaveste si el, iar la 24 Mai 1816, este inlocuit
la nefericita Caimacanie a Craiovei prin Vel-Spatarul Cos-
tache Sutu. Sutu nu stdtu in Craiova nici un an, si Parã sa sq
mai imbolnaveasca, cum era obiceiul, este inlocuit la CAimAcA-
mie prin biv-vel Spatarul Nicolae Sutu, Irate sau var al sau 23).
Dupa 15 luni si acesta este schumbat cu un alt grec, Postelnicul
Lucache Arghiropol, boer practicos si vechiu in slujbele altor
frati Domni, cu bun ipolpsis, cercat si de insasi Caragea ini
Domnia sa." 1. Arghiropol fu numit Caimacam la 18 Au-
gust 1818 si peste trei luni si pleca: Nu se stie din ce cauza,
Iiindcii documentele nu ni spun. Veni insii, in locul sau la 2G
Noembrie, tot un grec, hiv-vel Vistierul Grigorie Romanitis. 29.
Caragea Vocia. parasise Domnia Munteniei inca din Sept.
1818, lasand conducerea Tarii unui Comitet de boeri, in frunte
at IVIitropolitul. Turai, dupa cererea boerilor, numira Domn
in Tara Romaneasca pe batranul Alecu 5utu.
In aceste vremuri turburi, in care tam noastri fu o simpli
juthie in maim Turcilor sau Rusilor,la Craiova fu numit
in 1819 Caimacam, biv-vel Spitarul Gheorghe $utu 21, iar

28) V. UrechiA, o. c. p. 27.

21) V. UrechiA, o. c. p. 27.
22) V. UrechiA, o. c. p. 29.
23) V. Urechii, o. c. p. 31.
24) V. UrechiS, o. c. p. 32.
28) V. Urech1A, o. c. p. 33. Acesta fu numal loc(iltor al Caimacamului
. vechlt} .
28) V. N. lorga. Situatta agrarA, economicA §i socialA a Oltenieig, in
epoca lui Tudor Vlaclimirescu, p. 115.
128 AR1IIVELE OLTE.NIE1

in 1820 biv-vel Postelnicul Ion Tipaldos (Depalta) 27). pupa

acestia se numi Vorrriclul Costache Samurcas, ce mai fusese
Caimacam in 1815, si pe care'l giisim si in anul 1821 in
timpul revolutiei I& Tugor Vladimirescu, trimis aici, cu expresa
misiune de a potoh ;ti propri cugetul cel rau al numitului
Sluger (Tudor Vladimirescul si al tovaräsilor sai" 28).
Dupa inabusirea revolutiei lui Tudor, urmd ocupatia turceasc 1,
apoi numirea lui Grigorie Ghica ca Domn. Boerii Olteni, din-
tr'un sentiment de mandrie locala, cerura sa le numeascal Cai-
macam, ca 'mai inainte vrone, un boer Craiovean, Dar Voda
nu le primi rugáciunea, si le trimise Caimacam pe boc rul Alexan-
dru Nenciulescu, din familia Nenciulestilor "). In Ianuarie 1823
el fu inlomit, pentru ca nu primise amestecul celor dela Domnie
in trebile Gaimacamiei, cu biv-vel Logofat Constantin Cam
pineanu, boer de frunte al tdrii."). Lui Campineanu ii succeda
in 1824 biv-vel Hatmanul Dimitrie Ralet 31), iar acestuia biv-
vel Hatmanul Costache Ghica, care pistrii scaunul de Cai-
macam 'Ana pe la 1830, and fu inlocuit cu biv Niel Eivorni
cul Alexandru Scarlat Ghica, "), ce pare a fi cel din urniii,
Caimacam la Craiova, din'aintea ocupatiei Rusesti, sub cai -
ocupatie, adrninistratia tarei fu condusa de un Divan al boerilor,
prqedentia si conducerea de fapt având-o generalul rus Paul Di-
mitrievici Kiseleff. Aceasta, cu concursul lui Barbu Stirbey.
Domnul de mai tarziu al Munteniei, Consilierul sau intim si Mi
nistru de Interne in 1830, elaboth regulamentul organic al Mun-
teniei, cu noile norme administrative.
Caimacamia Craiovei, Bania cea veche si mandra, -inceta
de/ a mai apare de acum iminte in actele of_iciale. Regulamentu'
Organic din 1831, o desfiintai.
Rangul boeresc de Ban sau Mare Ban, mai subsista putin,
21) Vd. N. lorga. SituatIa agrarg, economid si sociall a Olteniei, in
epoca lui Tudor Vladimirescu", p. 115.
28) Vd. C. D. Arlcescu, o. c. p. 73
29) Vd. N. lorga. Studii st Documente" VII. Prefata p. LIX.
30) 1dern o. c. aceiast prefatg.
31) Idem o. c. p. 131.
32) Vd. N. lorga. 4Corespondenta lui D. Ammo, p. 129.
4 &HI VELE 0 LTENIEI 129

purtat doar de aceia cari-1 mai apucase, spre a fi desfintat de-

finitiv odatri, cu Constitutia moderna, care -terse orice urma de
privilegiu boeresc.
Pentru nci cei de astazi, Bania Craiovei a incetat de mult.
De aceia ni se pare i a§a de vech;e. Un secol trecut,_ de
Oand ea nu mai exista. Dar avern aproape trei secole, de and
Craiove§tii o infintarii aici la Craiova, pentru ei i urma4ij lor,
ea a stralucit cu o putere neinchipuit de mare, putere care a
ficut-o sfi flu piarii nici artfizi din amintirea noastra i sfi 11-
'mind pe vecie in istoria tãrei ca o epoci de glorie locala.
(Va urma). G. Mil. Demetresen

Hore voiniee§ti" din Banat

Comunicate de: R. S. Molin, Timipara

Vintili Voda.
AceastA baladA poporalA, cunoscuti la tara numai pAn'la
anii 1850-1860, a fost culeasA de N. Lupu in prejurul
Timi§orii §i publicatA la Viena in cercul dela Romania JunA
la anii 1865-1866.
Originea ei, de cAutat pe la Comlo§ul-mare, zis §i Com-
lo§ul-BAnAtan. Comlo§enii, azi peste zece mii de suflete, sunt
cei mai curati Olteni §1 din urma§i de panduri.
Nu §tiu dacA este cunoscutA in Oltenia. i ar fi de un
deosebit interes dacA s'ar gAsi o variantA in judetele din-
tre Olt §i- Severin.
VintilA VodA a domnit dela 1533-1535 §1 se nume§te
Vintill VodA dela Slatina,a§a zice culegAtorul acestei ba-
lade. A ucis pe multi boieri §1 in anul ultim al domniei a
cAlAtorit la Craiova, unde a fAcut o vAnAtoare de cerbi, la
care plAnuia sA mai ucidA vr'o cativa, insA simtindu-se pla-
nul lui VodA, boierii II uciserl pe malul Jiului. In Banat
VintilA e nume de batjocurA. (Nota marginalA a baladei).
3
130 A IIIIIVELE OLTENIE1

Susu frundia mdruntà Si Siulcu graid:

losu cale batutd, 4Déca 'ntrebi asia,
Dar' de ce-i batuti? In versatu de diori
Totu de lume multa, Pela cantatori,
De-unu carvanu domnescu, Bate mi se bate
Si negustorescu Si se da pe spate
Ce-i acoperitu, Frundl'a perului
Cu pocrovu negritu Perului bogatului 1)
Lungu pana'n pamentu Dar' de ce se bate?
Flusturandu la ventu, e Bate mi se bate
Si-lu trag calusiei Ca-i la fella 'ngusta,
Ca corbi nigrisiei, Si la coda, lunga!*
luti ca nesce smei I Siuicu se mania,
Cine se card, Pe Voda 'ntrêba :
Si'n carvanu era?
Domnu Vintila Voda,
Tu Voda Vintila
Respunde-mi de sila,
Cu töta-d lui rócla
Dragi coconii lui,
Ce mi se mai bate
Si cu dómn'a lui ! Infra peptu si spate ?"
Carulu, cine-lu mana ? Voda nu-i ghicid,
Mai de-o septemana! Siuicu 'i graii:
Carulu mi-lu mild Bate mi se bate,
Pan' se ostenii, Intra peptu si spate
Totu Savoiu Siuiculu Anim'a din tine,
Si polcovniculu I Ean tiene-te bine!"
Dar' Voda Vintila Siuicu ce facea ?
Far' de nici o sila, Palosul tragea,
Lui Siuicu graid: Anima-i 'mpungea,
4Clicitórea mea, Lui §i domnei lui,
De n'o vel ghlci, i la pruncil lui !"
Bine nu ti-a fi : Siuicu ce facea?
Ce frundia se bate ? Elu ca se ducea,
Candu fesimu d'In mil:4e Ca s8 povestésca
In versatu de diort Hor'a voinicdsca
Pela cantatori ? !* 'N tiera romanésca!
 Oltenia Preistorieft 1

"11..
1

Noui date cu privire la

ceramica cordatä
In douä randuri m'am mai ocupat cu chestiunea ceramicei
cordate (adicg: cu §nur, in chipul unet sfori rgsucite), din fosta
Ungaria 1).
M. Homes a pus la indoialA exactitatea datelor mele 2).

Eu pe vremea aceea fiind in rAsboiu, abia in 1918, am putut

lua cuno§tinta de obiectiunile D-sale §i numai in 1919, le-am putut
intári datele mele 3), accentuAnd a In colectia S. Torma din Muzeul

1) Dolgozatok-Truvaux v. 1914, p. 418 ei VI 1915 p. I.

2) Wiener Prahistorisehe Zellseltrift II 1915 ei M. Hörneg: I.Trgesehichte der bil-
denden Kunst. ed. II-4, p. 607-608.
3) DolgozatokTravaux v. 1919, p. 147-149.
132 A KB IrELE OLTENIEI

Ardelean, intre fundurile de oali se aflA mai multe buciti, pe care

se pot constata urmele §nurului, avAnd aid a face cu un fenornen
pur technic, inainte de a se fi desvoltat stilul de decorare cu
apAsarea §nurului In argila moale.
Sunt foarte multumitor prietenului men d-r. Francisc Ldszld,
custode al muzeului din Sf. Gheorghe, care imi trimite trei bucati
de hArburi (cioburi), Impodobite cu §nur, Ind nepublicate, pe
care le reproducem aici. Tustrele sunt in posesiunea muzeului
secuesc din Sf. Gheorghe §i tustrele s'au gAsit In judetul Trei-
Scaune. (Vezi gravurile din pagina precedent5). .

No. J. E un hArb dintr'un ulcior cu doui toarte. S'a aflat

intre Sf. Gheorghe §i GhidfalAu pe malul stang al Oltului, unde
D-1 Ldszld a descoperit Inainte de rAsboiu 38 de locuinte subte-
rane. Ciobul aid reprodus s'a gAsit In locuinta No. 1.
No. 2. S'a aflat langA Sf. Gheorghe, pe dealul numit Ortzti
(piatrA de paza), Inter:, statiune preistoricA, ale cArei rAm5§ite co-
respund stratului superior din Ariu§d.
No. 3. S'a gAsit In hotarul numit Ftinenyes let& al comunei
Malna§. Aid nu s'au ficut sApAturi. D-1 Ldszld e de pArere Ina
cA aici vom avea a face cu un strat premycenian, cu ceramicA
pictatA, §1 cu unul aeneolitic.
CAte§i trele bucatile aratA o technicA finA.
Chestiunea aceasta o las deschis5, rugAnd §i pe conlucrAto-
rii mei din vechiul Regat sA controleze datele referitoare la acest
capitol, dupA piesele ce vor fi avAnd la dispozitie In diferitele
colectiuni din tali.
Cluj. D-r Marton Roska.

Olärie insforitä in Oltenia

Pentru a face bucurie D-lui Dr. Roska, dau alaturi de rAn-
clurile D-sale, citeva stiri marunte cu privire la ceramica cor-
data (infrumusetatii prin intiparirea unei sfori impletite in lutul
moale al vasului), cunoscuti 'Anal acum in Oltenia. Ca unul co
singur a cercetat mei temeinic acest ornament pe piimintul
Daciei, cred ci rindurile mele ii vtir veni in ajutor pentru
dezlegarea acestei chestiuni de arta decorativd.
A 13111 ELE OLTENIEI 133

De altfel rfindurile mele 1w sunt altceva dec.& o instiintare,

farã nici o pretentie a unor lucruri asemadaloare &site in Oltenia
si aflittoare astAzi la Mimed Regional de Antichiali i Etno-
grafie al Prefecturei jud. Do lj.
* *
La noi in Oltenia, lard indoialg, asezirile preistorice depe
Botul-Mare i Botul-Mic, de Ifinga Colofenii din Dos, jud. Do lj,
skau in fruntea celorlalte, in ceiace priveste acest soi de infru-
musetare.
Acestc asezdzi aläturate au fost descutrupite inca din 1915
de catre Const. Badescu elev al Liceului Carol I din Craiova,
pe atunci acum administrator de plasa.. la SAcui.
In ziva de 26 August 1919, insotind acolo pe D-1 Dr. I.
Andriesescu si D-1 Prof. St. Ciuceanu, am cules impruni des-
tule cioburi i alte mgruntisuri, care, deocamdata, vorbesc de
vremea aeneolitica. Cele 7 planse cu lucruri dela Muzeu, nc
dovedesc indcajuns aceasta.

c\%,\k,\

T
ft\g, (t tttt t,VCC4ct
t.C\t
...cc
C.t
\c.
tr,\.\

Ciob dela Cotofenii din Dos.1/2.

Aici, pe linga ornamentul liniar, foarte des intrebuintat,

am gasit pe cateva doburi pe cinci numaisi ornamentul
cu pricina.
1. Cioh dintr'o minuse lata a unui vas mare. Are dealungul
minusei paralel cu marginile opt dungi aproape paralele intre
cle: toate adancite prin intiparirea unei sfori subtiri rdsucite.
134 A RH I VELE OLT'ENIEI

2. Ciob rosu, bine ars, batut de ploi si cam sters, pe care

insa se =lose destul de lamurit patru dungi_ paralele, datorite
intiparirei in pamantul moale, a unei sfori mai grosutd.
3. Ciob, vanfit in spartura, din partea latä a unui vas. Are
trei dungi paralele, care se vede a fi fost umplute cu ceva alb.
Dunga de jos e acoperita din kc in loc cu nasturei (5
la numar).
4. Partea de jos a unei manusi de oala. Are dealungul ma-
nu§ei, paralel cu marginile, patru dungi, dintre care cea din mar-
ginea stângd e acoperita" din loc in loc cu ndsturei (trei la numar).
Marginea dreapta, care va fi fost la fel, lipseste.

Ciob dela Cotofenif din Dos' i.

5. Alta bucata de manuse, pe care se vede in chip cu totul

lamurit, cd numai cu sgoara rasucita s'a putut face acest fel
de inflorituri. Dungile care au mers paralel cu marginea manusei
in dreapta. cum ajung sus se incovoae, mergand pe partea cea-
lalta, paArand totusi WI incovoeturd regularitatea firului int-
pletit.
Al doilea kc unde s'a gdsit acest ornament, e asezarca
depe Piscul-Corriisorului, de langa Plopsor-Dolj. In a treia
zi de Pasti, in 1916, canct am descoperit aceasta asezare
a carei insamndtate e cunoscuta intre sumedenia de cioburi adu-
nate depe deasupra araturei a fost si unul insforit.
E singurul cunoscut Om acum, alaturi de unul cu va-
luri, ce s'a gasit in stratul de pdmint negru de deasupra. La
sapaturile ce au urmat in adancime, strabatand straturile Onä
ARIIIFELE OLTENIEI 135

la 3 in. afunzime, unde s'a aflat pamantul sanatos, nu s'au

gasit alte asemenea cioburi. Ede deoi, mai non decat asezarea
pe care o cred cel mutt dela sfarsitul neoliticului, deci ciobul
poate fi din vremea bronzului.

Clob dela Piscul CarnIsorului 1 1.

Tot asa, stingher, am gasit la Plenita, pe valea Fantanilor,

un ciob mare, pe care se cunoscca si. la cel dela Plopwr,
unghiuri paralele. Cum qm arkat in alta parte, aici ma allui
in varsta bronzului, deci si ciobul nostru nu poate fi din alta
vreme.

Clob dela Plenita.V2

Afara de acesta, tot la Plenita, in Dealul Cimitirului, am .

gdsit un asemenea ciob insforit. Tinand socoteala ca in acelasl
strat in care am gfisit ciobul cu pricina, s'au gasit si tiparele din
136 ARHIVELE OLTENIEI

vfirsta bronzului, publicate de mine in Oltenia", Fascioara 4-a,

inflorirea cu sfoara o giisim aici -in plinft vArsta a bron-
zului.
In afari de aceste trei locuiti din judetul Do lj, tin sit po4
menesc in treacat c5. dela Ostrovul-Corbului-Mehedinti avem in
muzeu trei cioburi care se par a fi insforite, dar pe doua negte
se vede 6 adanciturcle sunt facu'to cu un varf tare, asculit, iar
pe altul adinciturile regulate facute tot cu tin lucru tare, neted,
dau lamurit infatisarea intiparirei unei sfori mai groase cu imple-
titura deasft. Un ochi mai bagator de seam'a 'lima, vede ca
1!
hi)
, :
, 1.-111,P
..e .01

tl7I

611 '1

vi L,ifiti,,
Cioburi dela Ostrovul CorbuluI.-1 a ciob cu InfIorIre asemSnAtoare
Insforfrei.-2 a. buzi de vas cu Inflorire asemenea.-2 b. buza
de vas vizuti In retez.

pe aceste cioburi e departe sn' avem aderirata inflorire cu sfoari,

Idar faptul acesla ne dovedeste, dupe cum spune D-1 D-r R.
Marton, cit asemenea cioburi avec un pseudo-ornement corde...
prouvent indirectement l'ornement corde", Dolgozatok 1914, V.
p. 435.
Acestea sunt deocamdatii cele cfiteva insemnari, ce am mut
de adiogat la rugarnintea D-lta R. Marton, si nu le socotese
de prisos.
Se stie cd ceranrica in snur raspandita cu prisosinti in
Europa centrali, in regiunea carpato-balcanica a rari si de a in.
trebuintare secundara, (Andriesescu, Contributie la Dacia inainte
de Romani, p. 78). La noi pfini acum, acest soi de infrumu-
setare n'a fost cuhoscut decal la Cucuteni, iar insforire neadevii-
rata la Calomfiresti si Bdlaci (id. ibid).
ARHIVELE OL7EATIE1 137

Rana acum se desprinde constatarea cä aceasta inflorire sq

iveste in Oltenia odat cu sfarsitul neoliticului, dainuind pina in
plina virsta a bronzului.
In toate locurile insd acest fel de infrumusetare nu se bu-
cura de o Ikea mare intrebuintare. Avand prea putine locuri,
nu incerc sä privesc raspanolirea geografica, iar pentru legaturile
cu tinuturile inconjuratoare, imi lipsesc cdrtile trebuincioase.
Las dar i eu la randu-mi deschisa aceastà cercetare, ai
cand ni se va mai instiinta sti dn alte parti olarie insforita,
vom mai Norbi.
Ploppr.

Cioburi incrustate in alb

Insemnez in treack cà pe unele cioburi, mai ales la Ostro-
vul Corbului, se intfilneste destul de des ornamentul cu incrus-
tare in alb, care dupà pkerea lui Sophus Mailer p. 24 41 are o-
bArsia in Odle de miazAzi. Cum in pArtile noastre acest fel de
infrumusetare se iveste cam cAtre sfArsitul neoliticului, si cum ne
aflim la rAspAntia inrAuririlor de miazAzi i ráskit, se vede bine
cA e venit dinspre ráskit.
Felul cum se infrumuseta este U§Of de inteles. A§a, dupe
ce sgariau In lutul moale infloriturile dorite, dupe uscare le um-
pleau cu aceasta materie albA vAroasä.
Ploplor.

Obsidianä in Oltenia
Intre rocelc cu structura vitroasa, cu toti cunoastem obsi-
diana, acea sticla vulcanicii sau stich naturala, de culoare ne-
gricioasa, câte-odata apoape opaca, verde inchisd, sau chiar
limpedc ca geannul. Are prea putin cuart, si rareori, la micros-
cop, de-abea se baga de samit un inceput de cristalizare.
Iu Europa avem obsidiana in Holanda, Franta, Boemia,
lingaria, Italia i Grecia, apoi in afar& de Europa o gasim in
Siberia, Armenia ruseasca, Mexic, Columbia, Japonia i altele.
De la inceputul neoliticului si mai ales in aeneolitic i inceputul
epocei de bronz, silexul .4icepe sä fie inlocuit cu obsidiana.
138 ARH1 VELE 0L7'ENIE1

Spargandu-se lezne in fai cu taiusuri si ascutisuri, preisto-

ricii o utilizeaza pentru trebuintele kr, raspandind-o astfel si in
partile unde aceasta rocà nu se gasea.
Tinand socoteala ca, nu in toate zacamintele obsidiana are
aceiasi culoare. Ca se poate dar deosebi obsidiana dintr'un loc
de cea din altul, vedem usurinta cu care se poate urmari co-
mertul preistoric.
Oltenia flind aproape de Ungaria si de insulile grecesti, in
care se gaseste obsidiana, nu ar trebui sa fie lucru de mirare daca
am gasi si aici obieote lucrate din asta roca. Dar pana
acum nu cunosc in Oltenia deck o custurice gasita de D-1
Barad la la Ostrovul Corbului-Mehedinti azi aflatoare in mu-
zeul Liceului Traian din Severin si o spartura micsoara ga-
sita pc camp la locul rrumit Pricina- depe mosia Suharu-
Do lj.
Ca unul ce nu-mi este la indemana Bibliografia arheologica
ungureascd, desi zacamântul din Ungaria ca si altele parq
a fi fost foarte putin exploatate si puse in foks; numai pentru
trehuintele locale" (Morgan), avand in vedere a suntnegricioase,
aproape opacc, cred eh bucatile rAthcite pela noi sunt venite
dela miazazi, din arhipelagul grecesc.
Ramane ca neinsemnatele mele rinduri, sa fie intrcgite tie
catre D-1 Dr. Roska Marton,care in numarul 10. an. II
din Arhive, pornenea de obsidian& la pag. 467, si care cunoaste ?i-i
este la indeman& intreaga bibliografie arheologica preistoricä un-
gureasci spuntindu-ne locul unde este zacamfintul de obsidiara
in Ungaria, culoarea obsidianei si orice ar crede 1D-sa ca d r
f'i de oarecare .insemnatate pentru arheologia preistorica, ol-
teani.
Bibliografie:
1. D-1 I. P. VoiteSti, Elemente de geologie general&
Buc. 1921.
2. Jacques de Morgan, L'Humanitó prehistorique Paris
1921.
3. Joseph Dechelette, Manuel d'archeologie prehistorique,
Paris 1908.
 PL 15
0 0 0 0 0 0 0 0 V

Acte vechi inedite

Pub licku urm5toarele 4 acte, din cele druite de d-1
avocat VulcAnescu din T.-Severin muzeului regional din
acest oras. La descifrarea unor Orli mai putin dare ne-am
consultat cu d-1 profesor I. Boceanu din T-.Severin.
11-1.1PATISr
Al. Bfirerteila,

1).Jupan Lupul Buliga Vel Capitan I) scris-am cartea nostre

acestui omü Bdlaci ot Nddanova cum se-si tie mosiea din satii
din Data lanfi ce are de cump5rAturà ; pentru c'au p5r5t Bf-
laci cu Radula Croitorul pAntru acea mosie naintea nostre, noi
amü judecat pre lege si pre dereptate; §'au luatii 6 omeni buni
anume: Mihna ot Crive . , i Palhdrli ot Ckiva, i Fratild ot
Baltd, i Stoicand ot . . . . i Pdrvulea Brezoi ot Preina, i Oprea
ot Vldcdpiekti, se caute si se adev5reze cu sufletele lur a cui
va hi acea mosie. *i au dat acesti omeni buni ci-s mai susi scrisi
cu sufletele lor, dat-au lu Balaci din Ntidanova Ise-siltie in bung
pace de dirt Radula Croitoriul. Inteace[ia *id data §i noi cartea
nostre la m5na lu Bölaci [se-s]i tie mosiea din satil din Ddlanti
in bunA pace de atre Radula Croitoriul, c'au rAmasi de lege si
n'au avutil nici o traba cu acea mosie. Aceast'am scris Intealt
chip se nu hie
Lupul Buliga Vel Capitan
Vgleat] 7151 (1643).
NOTA: Documentul este deteriorat in pa'rtile inplinite, sau iimase
necitite.
I) Este ctitorul Schitului Topolnita din Mehedinti, luptãtor in oastea
lui Mateiu Basarab in luptele cu Moldovenii i cu Marti, povestite pe
lespedea mormantului ski din interiorul bisericii.
Numele satului dat mai jos sub forma redusA ,Dalanti". In docu-
mentul din 1785 ce urmeaa, avem un munte ce sA ace Ddlanfi". Existà
azi un loc cu numele Ddlalanfi (adeci unde s'a tras odaM cu lan(ul)
la Sud de Nadanova.
140 A Rill-VELE OLTENIA; I

Sud. Mehedinti
2).DupA jalba ce am dat la divanu Craiovi Ilie Valcanescu cu
cetasi lui pentru Lupu Drdgan: CA fiind toti mo§neni la mo§iia
Nddanova, astA-primAvarA au mersu Lupul Drag-an la Dumnea-
lor ispravnici de au Ault cA nuli poate sA-§i agonisascA de pri-
cina celoralalti mo§neni, ca. le stricA cu dobitocele. Si mi sA po-
runce§te de cAtrA Dumnealui Stolnicu Costin, Vechilii de Cainia-
cam, ca fAti§indu-i si le cercetezi pricina. Si fatA venind toti,
le-am cercetat cu amAruntu; §1 la hotArniciia ce au fAcut-o ei mai
din nainte vreme, sA vede CA sAnt cinci pArti intr'acel hotar : din
care pArti patru stApAne§te Ilie Vdlcdnescu cu cetasi lui, iara o
parte stApAne§te Lupu Drdgan ; §i la inpArtArile ce au fAcut mo§ii
nu au pricinA, fArA numai sA pricinuescii pe sAli§te; cA la acea
hotArnicie au lAsat-o toti neimpArtitA, ca sA o stApAneascA dea-
valma. Si cAuta Lupul Drdgan cu o parte a lui ca sA zgorneascA
omeni ce §Ad pe celelalte patru pArti ale lui Ilie cu cetasi lui.
Si dupA multA pricing ce au avat ei in judecatA am gAsit cu cale
ca sA-s inpartA §i sAli§tea, dupA cum au inpArtit mo§iia. Si par-
tea Lupului Drdgan ce i sA va veni, sA §-o stApAneascA, iar cu
celealalte pAr(i ale lui Hie nici o treabA nu are ca sA sA mestece,
fiindcA de atAta vreme §Ad omeni acolo §i au casA vechi. Si primi
§i Lupul Drdgan cu ceialalti mo§neni sA inparta sAli§te, §i cerurA
doi mege§i de le rAndui, de acolea din partea locului, ca sA le
inpartA sa nu mai fie pricinA intre ei.Am dat aceastA carte lui
Ilie Vdlcdnestii i cetasilor lui, Paului Nicolici i lui Gheorghe
Papoe, ca sA stApAneascA cu pace acele patru pArti ale lor de
cAtrA Lupul Drdgan. 1782 Mai 2.
(SemnAtura nedescifratA).
TrecutA la condicA de Mateiu Sin lonasco Logofdt.

3).Dumitre Frdnculescule, i Barbule Frdnculescule,i Badasiule,

i Lazdre Ureche, dela Satu Vidimiresti, aicea ne arAtA lliia Vdl-
cdnescul dela satu Studina zAcAnd cA ar fi avut §i el mo§ie din-
preun cu voi la un munte ce si zAce Dalanfi 1) §i voi v'ati pus
dA ati fi vAnduto ; §i nu cA ati vAndut numai partea voastrA, ci ati
fi vAndut §i partea lui. De care mergAnd el la Bucuresti §i and
jalbA la Mdriia Sa Vodd, i s'au fAcut luminatA poruncA cAtrA
dumnealor ispravnici ca sA cerceteze.
1) Vd. acela§1 nume In primul document publicat aci.
ARHIVELE OLTENIEI 141

Pentru care sä cAutati s5 va sculati cu cAte carti yeti avea §i

sa veniti aicea ca sd vi sa izbrdneascd (sic) pricina ; ca neurmand
poruncii vi si va triimite slujitori cu trapadii.
1785 Dechemvrie 16.
(SemnAtura nedescifratA).

4).Adeverinta noastrA la maim lui Dumitru lidlanescu ot

&varna precum sa sa §tie ca avAndil noi in cumpanila 9 nostrA
pe un Dumitru Sarbuel, Mica ot Baia cumpdnas §1 ne mai pu-
t5nclil a-§i purta dajdiia sa din multa scapataciune, rAmAindu-ne
datoril din d5jdii taleri 120, adeca o sut5 doo5z5ci, §i neputAndu
a-1.1nplini i s'au data voe de catra noi °Ili gdsi om in locii de
a-si asezd in cumpanie ;au g5sit pe mai sus nurnitu §i aduch-
du-1 inaintea nostr5 de a lui bunA voe au data §i zapis numitu-
lui, acum leatu 1814 fevruarie 16, raspunzandu-i §i säneturile ce
le-au avut la mAnA inpreun cu zapisu de vanzarea §1 a§ezAmantu
invoirilor. DupA a cAror fnvoire rAspunandil numitu atat lima-
§ita ce mai sus sA aratA, cum §i dejdiile ce au venit pe cumpa-
nie, §i au rAmasii numitu bun cumpdnas, iar Dumitru Sarbu au
lipsitil din foia catalogului domnescii r5maindii cum va putea s5
sil chivernisascA. si tut la acestil veleat ce mai sus arat5, al za-
pisului, din porund cerAndu-ni-s5 säneturile de Dumnealui Clu-
ceriu Glogoveanu i Dumnealui Cluceriu Folcoianu, boeri aseza-
mantului, §i lAundu-i-s5 sAneturile de s'au arAtatil la Dumnealor
inpreunA cu a celoralalti toti cumpdnasi, au rAmasil bun cumpd-
nasi; cum §i la asezdmantu ce s'au facut de Dumnealui Cluce-
riu Socoteanu cercetandu-sa toate sAneturile iar5§ au r5masu nu-
mitu bun cumpdnas. 5i d5ndu-s5 sAneturile inapoi pe la cumpd-
nasi, au mai rAmasu asupra mea, Pdtru Jtarostea, mai multe sä-
neturi nedate inapoi de ale cumpdnasilor, intrA care au ramasii
§i ale numitului §1 din pricina vremilor puindu-si la pastr[ar]e
inpreun cu alte lucruri de ale casii mele, nefiind la Miele 2) nu
1) Docurnentul este Insemnat prin amintirea ageamdntului cumpa-
niilor", cu Starostea cumpanasilor" (aid Patru Starostea, care d5 ade-
vett* de talk notfindusi numele In cuprinsul ei, fAri s'o mai semneze
la urm5); cu catalog domnesc", cu sdneturi" prin care se confer5 drep-
tul de cumpfinaf si care se verific5 de lwerii asezdmdntului", cu detdii
pe cumpanie", cu dreptul, pentru cel ce nu mai poate a-si purtd daj-
diia sa", de a-si asded om in locti in cumpanie".
2) La Inlete", expresiune local5, Intrebuintat5 si ast5zi, cu intelesul
la indemdmr.
142 A 8111 VELE OLTEN1E f

i s'au datil Oa imi va venf bine a cautd unde sant pusä sa i

le dau. i atat pentru acele saneturi, at si de a fi stiut a este
bun cumpana$, i sa dete aceasta adeverinta spre incredintare de
a nu &à supara de nimicil acesta.
1815 Martie 30.

Carte de seuteala'
Comunicatà de Plopvor.

Lui Preda Sandulescu Calafat, ce este asezat la compania

Cernetu judetul Mehedinti carele dupe coprinderea luminatului
hrisov ce are aceasta companie are a scuti drept bucatele lui,
de dijmarit de vinerici cum si pravaliile lui de fumarit de caxi.7
tiara si cotarit, cai de olaca si zaherele ; vase, sa nu sa supere
de asternuturile musafirilor ; alte potvezi si angarale ; de vama
butilor, pe drepte bucatele lui de avaetul polcovnicului ; ate o
calla de pravalie scutità far de pricina de dajdie aparat de ran-
dul clajdfflor vistierii ; de alte potvezi si angarale, drept aceia
spre a ff cunoscut i s'au dat aceasta adeverinta a vistierii.
1829.
(Pecete neagrd ovald avdnd In mijloc
o pasdre cu o balan(d In cioc).

Hrisov
de la Vel Banal Gheorghe Cantacuzino (fiul lui $erban Voevod)
dat lui Constandin Obedeanul Vornicul, prin care ii intftre,te sta-
pinire asupra moliei sale Obedinu ot sud Dolj, din anti! 7232 (1724)
Fevruarie 8, pe când Oltenia era sub stApilnirea Austriei.
Comunicat de d. C. V. Obedeanu.

in nutnele prea sfintitei chesaricestii mariri si printipul Va-

lahiei dincOce de Olt, Carol al saselea Domnul, Domnul nostril
prea milostiv.
Dat-am cartea noastra Dumnealui Costandin Obedeanul Vor-
nicul sud Doljiu ca sa aiba a tinea si a stapani toata partea de
mosie din Obeadeni I) si din Mocirla si din Crovna sud Dolj de
peste tot hotarul a patra parte, dupa cum le-au cumparat Gheor-
I) Mo§ia de bntiná a familiel Odedeanu".
ARM VELE 0 LTENIEI 143

ghe Capitan movul dumnealui Costandin Obedeanul Vornicul

cu zapis de la Dochia fata lui Matei din Obeadeni vi de la Stoia
vi de la fratii lui Matei vi Conda de la Albevti 9 precum am
vizut i noi zapisul de cumpkkoarea acestor movii ce scriu mai
sus intkit cu isc1ituriIe I peceii1e lor serfs de la anul 7189
(1681) vi de atunci para acum tot au st5pAnit vi movul i tatal
dumnealui Costandin Obedeanul Vornicul vi dumnealui acea mo-
vie ce scrie mai sus cu buni pace.
Tara and au fost acum, s'au sculat Conda feciorul Dochiei ce
scrie mai sus, zicand cum ca and au vandut muma-sa partea ei
de movie din Obeadeni movului dumnealui Costandin Obedeanul
Vornicul, o au fost tocmit drept lei 60, cA trei zeci de lei i-au
fost dat, iara trei zeci de lei nu i-au fast dat, ci apuca acum
pe d um n ealui Costandin Obedeanul Vornicul ca sa i dea
acei lei 30, care viind amandoi de fatA inaintea neistra de
s'au intrebat, au scos Conda feciorul Dochiei un zapis a lui

1) Tabel genealogic :
Tatul din Albeati 1540-1597

1
Domitrae-
co mare
Ene Clipitan din apitau
Aibeati * * * * eumpara
Poatelnlo. Kero Obediaul
Conda, mare
Comis=Vilara in zitele
Mail lui Stoica lui Serban
Logoritt din Vocla(1601
Rime (cap an 1611).de
lui Mihai-Viteazu). la Meghi-
eal ----- Ma-
rie dinAr-
oe$ti tyi
nepoata a
* * * Mihai
veatitului
Neagoe
Atom Maria Conda Cie vel Logolet Post (1570
Albeati BaBarab.

*
Matei din Obeadiu
*
Stole Mugs'
* Gherghe
lushaea. vornic.
1619. Despina Tomeanu
1 div anist
In GavrII
Voda.Moghillt. Petra Obedeanul, mare Armae.
*Dochia Serdar Vornic (detronatorul
tut Ntc. Vodti Mavrocordat in
1710), zlditorul tut S. Dumi-
tru din Craiova.
Conda
* Constantin Obedeanul, vel Pa-
harnie, Vornic, Calmacam,
Comfier imperial al Otte-
niei tn 1729 1732, fondato-
rut biaericei Obedeanu".
Stanca Bra' lulu nepoata icor-
nei Banul(1890) de sub Veda-
Branco veanul.
144 ARIIIVELE OLTENIEI

Gherghe Capitan mo§ul dumnealui Costandin Obedeanul Vor-

nicul, intru care scriia ca sa mearga Dochia sa-§i pue deagetul
ci iscAlitura in zapis §i si-i dea ughi 20 care pe acei lei 30 §i
tiind intr'acel zapis de vanzarea mocii deagetul §i numele Do-
chiei pus dupre cum am vazut §l noi zapisul, s'au cunoscut cum
cã au-dat mocul dumnealui Costandin Obedeanul §i acei lei 30
Dochiei ; ca de nu i-ar fi dat nu §1-ar fi pus deagetul, §i numele
in zapis, §i mai virtos CA in 43 de ani de and au cumparat mo-
§ul dumnealui Costandin Obedeanul Vornlcul acea mocie, el n'au
mai cautat acei banr ca sa §i-i ia, nici de la mocul nici de la
tatal dumnealui Costandin Obedeanul, pentru aceia s'au vazut
cum ca Conda umblà Tau §1 farà nici o dreptate. Deci dupa drep-
tate dAm aceasta carte a noastra dumnealui Costandin Obedeanul
vornicul ca sA aib5 a tinea §i a stapini acea parte de modie din
Obeadinu ce au lost a Dochiei cu bun5 pace, §i s5 aibA pace §i
pentru acei lei trei zeci de catre Conda feciorul Dochiei §i de
cited tot neamuI lui cA aca au ajunsu dreptatea.
2)
1 L. S. Gheorghe Cantacuzino
(ss) Data In Cralova
(ss) Gligorie Bileanul Fevr 8 leat 7232.
(ss) Radu Golescul 1).
Din porunca chesarice§tii administratii.

Ilotärnicie
ComunicatA de N. G. Dineuleseu 8).

Dupa multele pricini §i judecati ce au avut Iordache i brat

ego Barbu §i Vasile i Mihai Coste§tii cu fratele lor cel mai mare
anume Dumitra§cu Costescu fecior CAr§tei Coste§tii pentru mocia
lor ce au in hotaru Groprea Coste§ti i in hotaru Starminoasa i
in hotaru Ru§ca de mo§tenire cat §i de cumparatoare de pArintii
lor cat §i de numitii, §i neputandu-i ImpAca intre clan§ii au jeluit

1) Aceitia ereau ConsilIerli imperialf ce au administrat Oltenia in acel

an cu Gh. Cantacuzino ca Ban, In numele lui Carol VI.
2) Pe documentul original este pecetia In cearA cu chinovar a lui Ca-
rol VI cu cei doui vulturi. Acest document scris in chirilice pe parche-
min, pe dotfa pagini at sigiliul chesaric, este In posesiunea d. C. V. 0
bedeanu. Pe verso documentului original e scris de Const. Obedeanul:
Carte pentru nunia Obedeanul ce m'am judecat cu Constantin BAdescul
§i l'am rAniae.
8) Dupl originalul pus la dispozitia revistel pan bunAvointa d-lui Hie
Costescu, din comuna Groprea-Gorj.
A R HI VELE OLTENIKE 145

cinstit. Divan al Craiovii -cat sl la d-Ior boeri ispravnici i fiind

noi ceruti ne-am §i oranduit de catre stapanire ca sa le hotaram
toata partea lor ce-o au inteaceste de mai sus numite hotara si
sa le alegem *tile fiestecarora frati despre ceilalti rAzasi ai lor
sA-i inipartim intre dânli dupa zapise si cArti ce au adeca care
cArau cumpirat parintil lor si cat s'au cumparat si pa obraza
fiestecaruia i cata movie au de mostenire sa le dam dreptu fies-
tecaruia frati avand intre dânil i carte de blestem ca sa-si arate
fiestecare dreptul sau mai vartos asupra numifirui Dumitrascu
macar ca mai nainte la leatu 820 au luat numitii pe un pacas
Gheorghe Zapciu Gilortului de Dolji carele viind in fata locului
si intrand in cercetare neputand a li da izbranire numai ce au
facut o carte de cercetarea pricinilor lor in care au limas neiz-
braniti si la leat 823 luandu-ne pe noi cu cinstita porunc5 ce mai
sus numita, urmatori fiind am venit in fata locului unde fiind
toate partiIe fata am intrat in cercetarea puind i blestemul la
mijloc in care catadisesc de a primi blestemul numitu Dumitrascu,
parAtu de mai sus, si vazand si alti oatneni de cinste aceasta in-
trand la mijloc s'au impacat prin zapis la care iarasi scrisal jalbA
catre cinstitul Divan lasandui de niufonia ce facul. Prin cinstita
porunca Divanului I a d-lor boerilor ispravnici de al doilea ce-
randu-ne tot pe noi mai adaogandu-se prin cinstita porunca Cai-
macainului ipostelnicul Costandin Banulescu tovaras ca de al
doilea sA le facem cercetare i izbranire i prin blestern sa le
descoperim dreptu lor. Deci la zi si la soroc am venit ate trei
la fata locului si intrand in cercetare, fiind toate partite fate', le-am
cautat toate sineturile lor ce au avut atat de mostenire cat de
cumpArAtoare pan teasci cat si de numitii dandu-ne i o hotar-
fficie a doi boeri iscAlita de Mihai Bibescu i de Raducan Ce-
pleanu cu teat 1786 prin care alege partea tatalui lor Carstea
Costescu de fratiI lui diaconu Ion i Marin Costesti din hotaru
Groserea i StArminoasa neavand amestec acesti doi frati la ho-
taru Rucäi, deci prin cercetarea ce am facut dupl sineturile lor
ce au avut dovedind dreptu fiestecaruia frate fiind fatA si vent i
razasii lor spre a nu sa calca hotarul lor am descoperit mai intai
semnele vechi ramaind si rAzasii multumiti. Am plecat cu stan-
jenul lor cel vechi si am tras taate hotarale lor ce au limas bune
pa care le-am impala pa cinci frail adica Die sin Dumitrascu,
Stancu cu frati lui. i Mihai unchiul lor, i Vasile i Iordache i
Barbul brat ego dandu-li-sA la fiestecare partea sa de mosie de
4
146 ARIIIVELE OLTEN1EI

mo§tenire i de cumpArAtoare a tatAlui lor CArstea i cump5rAtoarea

pa obrazu lor §i au limas toti multumiti dupà zapisul ce-1 dau
toti fratii la mAinile noastre de multumire §i n'au a mai cerca alte
judecati pentru aceia prigonire ramaind §i blestemul jos. Drept
aceia mai intAi am tras cu stAnjenul hotarul Ru§chiul culmea des-
pre rasArit din marginea hotarului despre Groprea Coste§tii din
teiu ce este cu cire§u implatit in capu viii lui Vasile i Barbu
unde s'au pus piatrA pa culme in sus pAnA la un cer ce au fost
insAmnat despre Dinu sAn popa Nitu ce are §i el cumpArAturA
tot dinir'acel hotar Ru§chia unde s'au pus piatrA stAnjeni 464 a-
deci patru sute §aizeci §i patru. Am tras §i mijlocu din piatra
cea veche ce este in marginea drumului despre hotaru Groprea
Coste§tii drept pA drum in sus pAnA in gura oga§ului cu pAr rà-
tund unde s'au pus piatrA despre Dinul sAn popa Nitu patru sute
§aizeci §i patru §i jumAtate. Am tras §i culmea dela Apus din
piatra ce am pus despre Dinu Popii NitA culmea la vale ce le-am
pus despre hotaru lor de Groprea stAnjeni §asA sute optzeci §i
trei unde s'au incheiat toatA partea lor de hotaru Ru§chiul. Deci
dupA aceasta am tras §1 hotaru lor Groprea Coste§tii, capul mo§ii
despre risArit din hotarul celorlalti veri ai lor NitA sAn Diaconu
Ion i Dina sin Matei, frati CAr§tii, in sus pAnA in teiu cu cire§u
unde s'au pus piatrA despre Ru§chiu stAnjeni 297 adecA douA
sute nouA zeci §1 §apte. Am tras §i mijlocul acestui hotar din
piatra ce s'au pus despre verii lor Coste§ti ce este la capu po-
dulul, pA drum in sus pAnA in piatra ce este veche despre Ru§-
chiu stAnjeni 297 adecA douA sute notfa zeci §i §apte. Am tras
culmea despre apus despre piatra ce s'au pus despre hotaru lor
Ru§chiu pA culme la vale pAnA in piscul ciu§ului uude s'au pus pia-
trA despre verii lor fiind -NO §i numitii Nita sin Diaconu Ion §i
DincA sAn Matei brat Diaconu Ion stAnjeni patru sute §i §aisprA-
zece §1 jumitate unde s'au incheiat tot hotarul Groprea Coste§tii.
DupA aceasta am deosAbit pA fie§tecare frate cu partea sa ce li
s'au cuvenit de mo§tenire §i de cumpArAtoare unu despre altui
spre a-§i §ti st5pAnirea fie§tecare pe cAt5 sumA are puindu-li §1
sAmne intre dAn§ii. Li s'au mai ales §t din hotaru StArminoasa
stAnjeni dou5zeci §i cinci care li sA cuvine a stApAni de un frate
cAte stAnjeni cinci acolo intr'acest hotar, numai partea lui lordache
i s'au dat in hotaru Groprea. Ace§ti cinci stanjeni din partea lui
Ilie cu frati lui sAn Dumitra§co Costescu §i numitii au a stApAni
partea lui lordache in StArminoasa. Am ales §i partite fie§tecAruia
Alai I VELE OLTENIEI 147

frate anume dintraceste hotara dupa cum sa' arata mai jos in ca-
rele facem cu suma stanjenilor fiesteckuia frate si pentru a le
fi stapanirea temeinica s'au dat aceasta carte la mana lui Mihai
Costescu. Asemenea carp s'au dat la fie§tecare frate adeverindu-sa
si de noi cu iscaliturile noastre.
1824 April 27.
stAnjint stAnjini slAnjini
rtisArit mijloc ppus
37' 2 371 2 521/2 Partea Barbului pa dela vale din
piatra cea veche la deal pana
in piatra ce s'au pus de noi pa
drum la deal langa frate-sau
Iordache.
37' 2 371 2 521/2 Partea lui Iordache Brat din pia-
tra Barbului in sus pana in pia-
tra ce s'au pus laugh' drum ).1
despre Die san Dumitrasco cu P
fratii lui.
163 166 252 Partea lui Ilie cu fratii lui feciorii1-1

lui Dumitrasco Costescu din pia-

tra lui Iordache la deal Oa
unde s'au pus piatra iarasi des-
'.)
pre Iordache la al doilea impar-
teala ce ese. a
341 2 35' 2 49 Partea lui Iordache din piatra lui
Ilie nepotu-sau pana in piatra P
ce s'au pus despre Vasile.
43 44 61 Partea lui Vasile brat ego din pia- r4
tra lui Iordache in sus pana in
piatra Barbului brat ego.
26 261/2 37 Partea Barbului pa drum la deal
pana in piatra lui Mihai Brat.
124' 2 1271 2 1781/2 Partea lui Mihai brat ego din pia-
tra Barbului Oa in piatra ce
s'au pus in gura oga§ului cu paru
ratund.
466 4741/2 6821/2 Adeca patrusute saizaci si sasa ra-
skitu si patru sute §aptezeci si
patru si jumkate mijlocu si §asa
sute optzeci §l doi jumitate apu-
sul de hotarul Ruschiul precum
mai sus O. arata.
148 A RIIIVELE OLTENIEI

I
stAnjini stanjint stinjini p-4
rAsArit mijloc apus Ei
29 29 41 Partea lui Iordache de cumpirAtoare din u)
piatra ce s'au pus in piscul ciu§ului des- W
pre verii lui Nita sin Diaconu Ion In sus El
u)
pi culme pAnA in piatra lui Ilie cu fra-
0
iii lui. (.)
68 68 951/2 Partea lui Ilie cu fratii lui pAn5 in piatra ,
fui Mihai. <
50 50 70 Partea lui Mihai la deal pAnA in partea 14
Barbului brat ego. ft
50 50 70 Partea Barbului pAnA in piatra lui lorda- 41
u)
che brat ego.
50 50 70
0
Partea lui lui Iordache mo§tenire pAni in
Z
partea lui Vasile brat.
50 50 .70 Partea lui Vasile la deal pAnA in piatra 0
cea veche despre Ru§chlu.
297 297 4161 2 Adeci dou5 sute nougzeci §i §apte rAsAritul
§i dou5 sute nouizAci §i §apte mijlocu §i
patru sute §aiprezece §i jurnAtate apusul
din hotaru Groprea-Coste§ti dupA cum mai
sus sA aratA.
Care au §1 stApAnit fie§tecare cum sA aratA fArA de pricinA iar
potneturile §i viile ce sA aflA pusA pAnA acum sA §i le stApAneascA
in jumAtate §i de ad inainte nu mai sant slobozi a pune vie sau
pruni unii in partea altora firA de invoire.
S'au trecut §i 3 zapise de cumpArAturA. Un zapis de stj. 70
dela Diaconu erban cu leat 7303 §i douA de stArijeni 20 dela
Vasile brat cu leat 1817 de cumpArAturA.
1824 April 27.
(ss) Costandin Cepleanu (ss) Neculae Belciugan
(ss) Costandin BAnulescu Postelnic
A111111 VELE OLTENIEI 149

0 diatd din 1687

ComunicatA de N. Plop 5or.

AstAz fiincla boinava temandu-mA de moarte fiind cu etatea

trecutA in varsta batranetelor de nougzki ani trecut 51 pA cat
ama. fosta cu mintile mele intregi am scris cu condeiul meu aceastA
diatA ce o las fiilora 5i ficelor mele anum Mihai 5i CAlin 5i Rada
sA mo5teneascA aver ma ca 5i eu o mo5tenesca dela socru meu
Miut care o las coplor mei de moltenire cu actele care le am
dela socru-meu Miut luate Ion Alicsandru Voevocla, vel lat 7137
molia a mea din satul Cucuet ce este alAtur cu mo5ia Caraula
care merge din capul mo5i Horode jos de o potriva cu mo5ia
pn In patra din padina Vulpi ce e vecinA cu Carula Cornu 5i
Carligiu de aci pAnA in piatra Plenita 51... 5 mai las de moite-
nire mo5iea mea din Caraula ce este alAtur cu mo5iia Rudar cA
este a mea dela socrnl meu Miut sA o Inpart_copii mei ca frat
5i numina sa nu aibA vob cA este tot in acel cristov de mai sus
5i ori de cine sA nu fie suprat de cAtre vecinii lor oricine va
sparge aceastA diiatA sA fie blestemat de Dumnezeu 5i de tot
stint du peste an 5i sA da Dumnezau sA putrezascA argintu 51
arama 51 acioaia lad oasàle 5i carnea lora sa nu mai putrezascA
In veciu amin 51 am scris eu cu condeiul meu 5i am iscAlit.
1687 Noeb 4.
Gligorie zet Miuta.
Popa Sava martori
Stan Mehedintanu am fosta
Oprea Ghenea 1
fata.

Zapise privitoare la tigani 0)

(vánzäri §i schimb)
Comunicate de T. G. Bulat.

1).Aded noi care mai jos ne vom iscAll, dat-am incredintat

zapisul nostru la cinst. maim sfintiei pArintelui protopopil Hristea
Diculesc, precum sA sA 5tie cA de a noastrA buni voe i-am van-
dut o fata de tigani anume Pauna, fata MAricai tigAncei, fatA ca
de 5asa" ani fAr' de pricinA de cAtre noi 5i de dire toate rudele
*) Toate actele ce dau aci sunt proprietatea mea. Cele strAine se
mentioneazA cui apartin. Ele se citesc cu toatA atentia ii oblinuinta ce-
lor 12 ani decAnd fac paleografie romAneasci. Aceasta si sure liniVea
d-lui BArbulescu dela Universitatea din Iasi (vezi Arhiva XXXI, no. 1, p.
39-40), deil eu urmAresc mai mult elementele istorice,clecAt cele filolo-
gice, dintrinsele.
150 ABLIIVELE OLTENIEI

noastre, sa o stapaneasca cu buna pace, 'MA in tl. 140, adeca

una mita patru zeci tocmai. Si am primit banii toti in mainile
noastre. SA' aibi a o stapani sfintia sa cu coconii cati D-zeu ii
va darui in. veaci. Si pentru mai adevarata credinta ne-am isci-
lit mai jos ca sa creaza. Si and s'au facut aceasta vanzare, au
fost multe obraze care mai jos ne vom iscall.
1805 loll 20.
Eu diaconu Stanciu Diculescu vanzatori. Eu Onita Baldovin
vanzatoare. (Urmeaza 3 iscalituri de martori). Si am scris eu popa
Radu dela Dozesti cu zisa si cu invatatura mai susilor numiti si
sant si martor.
* * *

2).Dau inscrisul meu sop miele Lutel precum sa se Ole ca

tiind zizanie intre noi pentru lipsurile ei de zestre ce i-am chel-
fuit-o adica pret de lei doui mie si doua zeci si opt si par. doug
zeci insä cu salba de galbini zece Imparatesti i patru zaci gat*
si un tigan pret pe lei cinci sute i alti zece galbini pentru giu-
bea. Si alte lucruri miscatore ce le-am pretuit de fata cu acesti
oameni cinstili ce sä vad iscaliti mai jos. Si eu neavand alt mij-
loc i-am dat andipli_con (sic) mosia mea ce o am in hotarul BA-
beni de mostenire dela parinti stanj. 20 si cumparatoarea dela
Nicolae Dovleac stanjeri 4. Sä o stapaneasca drept lipsa ei de
zestre multumindu-se si numita. Si spre incredintare, m'am isca-
lit insumi 1815 Mai 18. Ion Babeanu.
Gheorghe Bobocea martor
Radu Munteanu martor
leanache Maciuceanu martor
*
* *

3).Adeca eu care mai jos ma voi iscali, incredintaz cu acest

zapis al meu la mama dumnealui, Coconului Sarban Babeanu pre-
cum si she ca invoindu-ne amandoi, am facut schimb cu tigan-
cele noastre, adeca claclui eu pa Mariaca tiganca ce o am si eu
de zastre dupl sotia mea si dumnealui mi-au dat pa Dumitrana
tiganca, ce o are si .dumnealui de zastre dela Leanca dumnealui
pa care sa alba a o stapani dumnealui, nesuparat de catre nime-
nea, precum si copii dumnealui, nepocii, strenepotii cati D-zeu el
va darul. Si pentru mai adevarata credinta dederam inscris unui
la maim altuia si ne-am iscalit mai jos, la, inscrisul nostru spre
incredintare 1829 Ionic 17.
Iscalit: Babeanu
Mai jos tot un Babeanu" martor.
 NOTE SI COMUNICAR1
",
1

Pasari rare, vizitatori ai Orli noastre

In anul acesta s'au observat ni§te pAski cu tin frumos colo-
rit al penelor, dupi cum vom vedea din descsierea lor. Aceste
pasAri, din cauza gerului excesiv de mare, s'au coborit din tkile
lor de ba§tin5 §i in tam noastrA. Deplasarea sau plecarea anima-
lelordela cele mai inferioare pAnA la om, constitue ce se nu-
me§te : Migratiune.
Inainte de a studia care sunt cauzele migratiunilor voi arAta
in cAteva cuvinte cari sunt factorii de care depinde rispAndirea
animalelor pe suprafata pAmAntului.
Acestea sunt; 1) bogolia plantelor, care formeazi hrana unor
animale, sau in genere, nutrimentul lor; 2) Temperatura, unele
sunt animalele dela Ecuator §i altele cele dela Pol ; 3) Seeeta $i
umezeala ; 4) Culoarea kr, care este rezultatá din adaptarea la
mediul in care trAesc §i 5) Omul, care a contribuit §i contribue,
cu sau fAr5 vointa lui, la faspAndirea animalelor pe suprafata
globului.
Obi§nuinta unor animale de a hal in anumite conditiuni §i in
anumite regiuni depe suprafata globului, constitue ceiace se nu-
me§te adaptarea la mediu.
Se intAmplA ing ca mediul prielnic unui animal sä sufere
oarecare modificki, in care caz animalul, neputAndu-se adapta
acestui nou 'fel de viatA, pArAse§te regiunea, migreazA.
Migratiuni s'au observat in toate epocile §i la diferite animale,
exemple frumoase de studiat sunt in lumea pgskilor.
Migratiunile paskilor au fAcut obiectul unor studii interesante
(Graeser, Der Zug der Vogel, eine entwicklungsgeschichtliche
Studie. Berlin 1904). In 1886 s'a fondat o asociatie internatio-
nalA pentru a studia toate faptele privitoare la aceastA chestiune.
Nu toate pasgrile migreazA ; a§a, multe dintre ele sunt seden-
tare, fie in regiunile polare, fie in zona caldi. Emigrkile sunt in
152 A R Hll'ELE OLTENIE I

proportie mai mare In zona temperate% Nevoia de a cAta aiurea

o hrand, pe care iarna sau seeeta o fac si se Imputineze sau sA
disparA, este una din cauzele migratiunilor paskilor. Cele care
se fntorc iarA§i spre tArile septentrionale o fac din grijea proge-
niturel, reproducerea fAcAndu-se in tArile de Nord. Drumurile pe
care le urmeazA sunt bine determinate ; ele urmAresc dese ori
vine mari ale fluviilor ca : DunArea, Rhinul, Rhonul in Europa,
Mississipi In America stint räspAntii frequentate particular, care
stint adese ori deltele §r strAmtorile : delti Dunkii, a Nilului, a
rAului Po, Bosforul etc.
Una din principalele cauze ale migratiunilor este impufinarea
sau chiar lipsa de hrand, In acest caz vietuitoarele cautA sa
piece In regiuni undeli vor gAsi hranA suficientA, cele ce nu se
pot deplasa, terminA prin disparitia lor. Dad pentru unele ani-
male muntii §i apele adAnci §i cu Suprafete intinse (mkile §i
oceanele) sunt piedici de emigrare, pentru pasAri nu. Paskile
stint cele mai bine dotate pentru aceste deplasAri dintr'un tinut
intealtul ele fiind dotate de naturä cu putere §i iutealA de sbor.
0 a doua cauzl a emigrArilor se datore§te schimbdrii de tem-
peraturd. AceastA cauzA este ceia care determinA cucoarele,
berzele, rAndunelele §i o multime de pasAri numite cAlAtoare sA
emigreze. Ele considerA ca patrie a lor intreaga suprafali a pA-
mAntului. Vara ele populeazA b5ltile §i ml4tinile tkii noastre §i
chiar 'In tkile mai apropiate de mkile polare ; iar and frigul
iernii highiatI apele ml5§tinilor §i odatA cu aceasta hrana se I'm-
putinead sau dispare, le vedem adunAndu-se In stoluri formate
din numero0 indivizi §i emigrand spre tki cu temperaturi calde
din Nordul Africei. Din aceast5 cauzA nu numai paskile, dar §i
alte animale, §i chiar omul se coboard iarna din munti spre ,es.
A treia cauzA a emigrArllor este seceta in anumite tinuturi,
cum §i diferite epidemii.
A patra cauz5 este §i ihmulfirea prodigioasd a animalelor in
anumite regiuni, §1 ca o consecinta naturalA §i fatal5 : imputinarea
hranei. Cadrul restrAns al publicatiei, mA sile§te a cita numai
faptul cA In caz de imposibilitate a migratiunei, animalele ajung a
se mAnca unele pe allele, MA a cita diferitele adaptki, transfor-
mkt, etc.
FArA a mai enumAra a umeroase alte cauze ale emigrArilor voi
face o expunere sumati a acestor pasAri ce ne-au vizitat tara
noastr5 in diferite epoce.
ARHIVELE OLTENIEI 153

S'a observat cA aceste päsAri s'au arAtat ca oaspeti ai tinutu-

rilor noastre In iernile geroase, aceasta explicA prezenta lor in
stoluri uneori numeroase In cAteva regiuni.
Descrierea pasarilor.
Denumirea: Ampelis garrulus sau Bombycilla garrulus. In
nemte§te Rotlich grauer, Seidertschwanz. In frantuze§te Jaseur de
Boheme sau Jaseur d'Europe. In române§te Mdtdsar, Coco$ de
pddure, sau Coadd de mdtase.
Sub aceste doug ultime denumiri a fost descrisg Inca din 1837
de cAtre d-r Czihak In lucrarea sa intitulatg : Istoria Naturalg".
IatA ce zice acest autor : Are pliscul ridicat scurt §i drept,
la aceasta se numArA Coco§ul de pAdure. Se gAse§te In Europa
de Nord, InsA uneori trece spre locuri sudice ; este lung de douà
palmace, are pene sure ro§atice §i la aripe pe vArful penelor
se vAd paturele cornoase de culoare ro§iu de§chis §i pe cap un
cucui de pene".

AceastA pasgre este o pasare circumpolarg, locul ei de ba§-

ting fiind Nordul Europei. Asiei §I Americei, prin Lapland, Fin-
154 A If III li ELE OLTENIEI

landa, N. Siberiei, Alaska §i ceva mai putine prin Japonia. Are

o lungime de 20 cm., de mirimea unui ciocirlan, culoarea pene-
lor in general este sur ro§iatici, coada se termini cu pene gal-
bene, penele din virful aripelor au pe margini galben iar la ca-
pete alb, iar in rest sunt negre. La virful penelor din aripi se
observi ni§te prelungiri ficute dintr'o materie cornoasi (chitinoasi),
colorate inteun ro§u vlu cu lustru (ca ni§te solzi). Astfel de solzi
se mai observi in virful penelor galbene dela virful cozii §i
numai la birbatii mai bitrini. Penele de sub roan sunt fine,
mitisoase §i de o culoare ro§ie ruginie. Pe cap are pene fine,
ridicate formind ca un mot, dind paserii o atitudine de mindrie.
In tärile de ba§tini 10 fac cuibul prin molift, brad sau car-
pen, cam la 4-5 m. dela pimint, din mu§chi cu licheni §i cu
4-6 sau de obicei 5 oui, pe care le cloce§te in a doua Opt&
mini a lui lunie.
In 1877 fratii Sintenis le-au observat pentru prima oari in
Dobrogea, prin luna Martie,
Contele Aldan le-a observat deasemenea in repetite rinduri
in iernile cele mai grele. In 1889 Oscar Katargi le-a observat in
Moldova In stoluri numeroase. Doctorul C. V. Almasy le-a ob-
servat cu ocazia studiului lui ornitologic in Dobrogea In 198 la
Ciudirova in numär mic. In 1903-1904 au fost obscrvate in nu-
mir mai mare depe la inceputul lui Noembrie, cind au limas in
tall Orli la finele lui Martie. Localititile din tail unde au fost
semnalate sunt : Tunari (Ilfov), Comana (V1a§ca), jud. Teleorman,
jud. Baciu, Predeal (Prahova), Buftea, Stefine§ti (Ilfov), Cernica,
Cerna-Vocli, Constanta §i in mai multe localititi din Banat 0 Ardeal.
Cateva stoluri mid au fost observate dela 14 Ianuarie a. c. phi
in prezent in jurul Temi§oarei la Casa verde, unde se nutreau
in special cu semi* de Sophora un fel de Accacia (din neamu,
silcimului), de citre d-1 Profesor §i cunoscut ornitolog Lintial
ciruia-i aduc multumirile mete pentru amabilitatea de a-mi fi pus
la dispozitie datele §i cArtile necesare.
Exemplarul fotografiat act este impiiat de D-sa.
In colectia d-sale se gisesc mai multe exemplare de prin Ba-
nat, impiiate, un exemplar a fost impu§cat in localitatea Deli-
bata (jud. Timi§-Torontal) in partea de sud in ziva de 9 Febr.
1914, unde d-sa le-a observat ultima data §i de atunci nu le-a
mat vazut Orli in anul acesta. In acest an au mai fost observate
la Mizil In jud. Buzeu in numir destul de mare, in gridina pu-
A MU VELE OLTENIR 1 155

blica a ora§ului, apoi in ora§ul Lugo§, in gradina botanica a A-

cademiei de agriculturä din Cluj, etc.
Eu le-am observat in gradina Liceului Frati Buze§ti din Cra-
lova. In intreg ora§ul sunt numeroase exemplare ca §i in judetul
Do lj, de unde mi-au fost trimise cateva exemplare pentru impaere
de diferite persoane, carora le aduc vii multumiri cu aceasti o-
caziune.
Profesor D-r. Ionescu-Argetoaia.

Insemntiri märunte
Dobrian
Balada Dobriceanu, retiparità de d-1 R. S. Molin in numarul
trecut al Arhivelor Olteniei, e o balada cunoscuta. Astfel, Uri sa
am cine §tie ce bibliografie folkloristica la Plenita, spun ca afara
de balada din colectia lui At. Marian Marinescu (Balade, bro§ura
H, p. 23 §i urmatoarele), pe care o retipare§te d-1 Molin, se mai
gAsesc cateva variante ale acestei balade. Astfel Opri§anul lui
Alecsandri nu e deck o varianta a acestui cantec"; in col. I.
Burada gasim o varianth trunchiata" (v. G. D. Teodorescu, Poe-
sii populare p. 473). Apoi o gasim la G. D. Teodorescu p. 473,
la Vulpianu p. 43-44 §i la Tocilescu (Materialuri folkloristice I
p. 102, gasim trei variante. Atat pot §ti eu de aici, dar e dea-
juns cd balada e cunoscuta, ba Inca trae§te §i astazi, caci am cu..
les-o acum in plasa Plenita ; deaceia mi se pare nepotrivit titlul
Hore voinice§ti" din Banat cunoscute numai pan' la anii 1866".
Balada romaneasca t*Ae§te §i astazi §i cred ca §i in Banat ; ba
ceeace este §i mai insemnatsub ochii no§tri se nasc balade.
Amintesc in treacat, ca la studiile d-lui lorga (Balada popu-
lara romaneasca, Valeni de Munte, 1910), §i al lui Dimitrie Mar-
meliuc (Figuri istorice romane§ti in cantecul poporal al Roma-
nilor, Analele Academiei Române 1915), se adaoga o erudita
cercetare a invatatului dela Cluj, d-1 V. Bogrea, chiar asupra lui
Dobri§an (Dobri§an, fratele Mircii-Vorla", in Anuarul Institutu-
lui de istorie Nationala, Cluj '1922).
Plop§or.
156 -ARM VELE OLTENIEI

0 poezie neeunoseutä inch' a lui

N. Nicoleanu
Comunicatä de Die Constantinesen.

Pe o foaie vo1ant5 tipAritA, gAsiti !titre alte hartii vechi in

Caracal, am dat de alAturata poezie, care e, de sigur, de N. Nico-
leanu. Ea nu e publican In volumul Biblioteca scriitorilor ro-
mani.N. Nicoleanu, Poezii §i prozA ; Vasile Cdrlova, Poezii ;
C. Stamati, Poezii §i prozi. Publicatie IngrijitA de G. Bogdan-
Duia. Bucure§ti, edit. Minerva. 1906". (352 pag. cu 3 portrete).
Poezia e tiparitA singuri pe acea foale volanth. Deasupra
textului poeziei e o figura femeninA In sbor, cu ate o coroanA
de trandafiri in fiecare main.
La 1855, data poeziei, Nicoleanu era de sigur la Craiova, unde
pare a a stat nitre 1849-1858 (Bogdan-Duia pag. 10-12 op. cit.).
Poezia prezintA oarecare interes §i pentru faptul a aratA o
clipà din trecutul artei la Craiova.
Am reprodus-o intocmai, cu punctuatia §i ortografia, Inlocuind
numal literile chirilice cu latine.
In locul literelor care lipsesc, din cauza rosAturilor dela In-
doiturile foii, s'au pus Hull punctate.
La Domni$oara E. Valeri
Dintr'allti Dimbovitet leagdnd, dela dulcelet suspine
Te avintast Momeld, spre alld Jiulut izoord
i pe grmul sau romanticd, in accentelett divine
Cinti cu dord, cu fericire inflorirea 'n viitord.
Auzd vocea ta si-mt pare... divind armonie,
Sau acorduld ce odatd m....lte inimi destepta,
Sau Romdna copillitd in duioasa't reverie
Ctte-o doind amoroasd cu delird a intona.
Cintd dar belld artistd! sublimatt voce resune .
Ea ne 'mina, ne desteaptd si ne face a spera,
$i 'n cereascal aromire, ea se pare cd ne spune,
Cd curind si not cu allit vom putea a concura.
Cintd: cdci in sinuld nostru vet ldsa o suvenire
Pe care nimicd in stare a o sterge nu va fi
$i pe frunteatt unde-r scrisd a ta sintd renumire
....ot-de-una cu pldcere not laud vom t pleti.
1855, Octomvrie 30. Craiova. N. N.
ARHIVELE OLTENIE1 157

Din lucrärile lui August Pessiacov

In Craiova, nu de mult, a murit avocatul August Pessiacov.
El s'a ocupat cu studiul istoric al Craiovei $i cu interpretdri a
numeroase documente din vremurile trecute. Variatele lui arti-
cole surd rdspandite prin calendarele timpului, ziare $i reviste
$i prin bro$uri, care azi, foarte rar se gasesc.
)57 lui, ca until modest $i harnic cercetator al . vremurilor
noastre de demult, ca unei figuri reprezentative a muncii, i se
cuvine o pagind biograficci In aceste narhive". Pand atunci, so-
cotesc cii o operd de mull folos este publicarea, rand pe rand,
aci, a. tuturor articolelor lui, ca siifie un indemn $i pentru allii
$i ca un omagiu pentru frumoasa lui incleletnicire g mai ales
pentru truda lui de a lumina matte fapte obscure in istoria ora-
$ului nostru.
Culegerea tuturor articolelor lui $i publicarea lor de atm
mine aci, este o pioasd recunogiinfd, pentru increderea acordatd
In limped vietii de a-mi incredinta reeditarea unei vechi luadri
a lui despre biserica Sf. Dumitru, de care se amintote in pri-
mal articot ce urmeazd.
Dem. D. Stoenesen.

In calendarul revistei .,,RamurP` alcituit de d-nii C. 5. Fige-

tel §i N. Vulovici, in 1908, la Craiova, editura Sache Pavlovici,
la paginile 63-68 s'a publicat urmAtorul articol :
0 paginii inedita din istoria Craiovei.
Despre modul administratiunei cestor cinci judete ale bana-
tului Craiovei, In scurta domnie a Nemtilor dintre anii 1718 §i
1739, In urma tractatului de pace lncheiat intre Austria, Venetia §i
Turcia, istoricul Enghel la anul 1719 scrie urmAtoarele Intr'a-
cest an, boiarii de preste Olt trimitind dintre ei, la impAratul
Carol VI-lea, pe Radu Golescu spAtarul §1 pre Elie Stirbeiu, vis-
tierul, au adus decret dire generalul Stainvil de au venit la
Craiova §i au numit pe Beizadea Gheorghe Cantacuzino Ban
Craiovel, §1 1-au rAnduit §1 patru consilieri pe patru boeri".
Dad Beizadeaua CantacuzinA, nurnitA de cAtre ImpAratul Ca-
rol ca Ban al Olteniei, a luat §i in fapt frAnele administratiei
158 A RHIVELE OLTENIEI

acestei tAri, sau nu, n'am putut da peste nici un act oficial sau
particular din timpul acela.
Din actul insä original, de mai la vale, se pare ci Beizadeaua,
care aspira la ceva mai mult deck la bAnie, prefera sA re§add
la Viena, deck la Craiova, pentru ca in fruntea celor patru bo-
eri consilieri, semnati in acest act, se vede un nume strein
german, un oarecare d'Ottenfels, fArà nici un titlu sau Junctiune.
fatA cuprinsul acestui act :
DupA tocmeala si asearnAntul ce s'au fAcut cu Durnneael jupaneasa
Dospina a repausatului Matei CAmpineanul, ce au fost comisariu mare al
Orli, pentru casele Dumneaei de aid din Craiove, care den bunAvoia
Dumneaei le-au vAndut impreunA cu alte case jos, cu cuhnia, cu grPj-
diul si cu locul curtil, cat tine imprejur gardul curt!! acum, afarA de pim-
nita de la ulitA si cu locul ei at tine Ingriclisul, drept zloti 1200, si
afarA denteacesstA suinA de bani, i s'au dat Dumneaei si casele cu bor-
deiul si cu locul el at tine imprejur de lAngA Popa Ion, care s'au fost
cumpArat Jail de la lada Orli de la Dumnealui secretarul Deporta, ca
si §eazI Dumneaei Intr'Insele, si sI le stlpIneasa cu loc cu tot cu buna
pace, au sI fad cu dAnsele sl cu locul ce va fi voia Dumneael.
Si aceastA sued de bani ce scrie mai sus, neflind In ceastA datA bani
de extraordinarium la lada Comisariatului forii, ca sA I se dea Duin-
neael acum toti banii deplin, i s'au dat Dumneaei acum banli pe juma-
tate, adicA zloti sease sute, iar zloti 'ease sute ce mai rAmAn pe juma-
tate, a rAmas ca sd i se dea Dumneaei acum la anul nou la luna lui
Ghenar, dupA cum scrie asignalionut nostril. ce s'au dat la mAna Dum-
neai pentru toatA suma de bard ce scrie mai sus. Pentru cA aceste case
s'au luat ca sA fie pentru Dumnealui colonelul i comendantul reghe-
mentului mAriei sale gheneralulid Grof de Veterani, care au venit ad in
tali, pentru aceia I se da Dumneaei aceastA scrisoare de Incredintare.
B. Svain d'Ottenfels.
Craiova 1726 Noembrie 16
D. BrOiloiu, I. Stirbeiu,
G. Vlastos, C. StrOmbeanu.
L. S.

Actul este scris cu litere cirilice foarte lisibile, cu putine arun-

cAturi, pe hArtie asprA albä, a clrei mama' de fabricl, din cauza
vechimei §i a ruperei tocinal in locul unde se vede IncA putin,
nu se poate distinge. Data este pusA in litere cirilice Noembrie 31.
Sigiliul, de mIrimea unei piese de doi lei argint, este in cearA ro-
§ie finA, §i are sterna imperialA austriacA, vulturul bicefal cu co-
 1RIIIVELE OLTENIE1 139

roana deasupra, iar in mijlocin pieptul paserei cu doui capete

se vede vulturul RomAnesc, cu capul intors spre dreapta, cu cru-
cea in plisc §i altà coroanA d'asupra capului,stema RomAniei.
Exerga nedescifrabila, din cauza ca ceara de §i foarte MIA se vede
stricatà.
Caracteristic este ca intreg cuprinsul acestei scrisori de Incte-
dintare, se vede intr'o romaneasca curata, lipsita de barbarismele
aflate in scrierile contimporane din Romania de decindea Oltului,
ba chiar cu tin inceput de radicalism latin ca : extraordinarium,
comisariat, asignationul, colonel §i comendant, ceia ce ne pro-
beaza cA secretarul-scriitor al comisariatului a trebuit sA fie tre-
cut prin vre-o §coala cu clase de latineasca.
Din cei patru consilieri semnati in act, I. Stirbei este din bo-
erii cari au adus decretul Imperial pentru numirea beizadelei G.
Cantacuzino ca Ban al Craiovei,ceilaiti trei sunt din boerii par-
tizani ai inchinarei tarii catre Austria. Ce functie avea d'Otten,
fels semnat in fruntea celorlalti patru membrii ai comisariatului
n'am putut-o afla, precum nici ce rol avea marele comisar al Orli,
Matei CAmpineanu.
Mentiunea ca In data aceasta nu se aflau bani in lada grit
ne aratA ca finantele tarii f§i aveau contabilitate separata proprie,
§i cheltuellle se faceau dupA un budget regulat.
Poate cA in arhivele Sibiului sA se afle ceva acte relative din
acele timpuri. La noi nu cred sa ne fi limas ceva, pentru ci
n'am putut afla nimic.
Domnia Nemtilor se §tie ca a fost foarte scurta, aproape efe-
merA, abla vre-o doui zeci de ani §i ceva, de aceia §i foarte pu-
tine urme despre aflarea lor ad ne-a rAmas.
Zidurile baratilorcolegiul pentru propaganda fide, a disparut
§i din amintirea poporului, ca §i dupà fata pamantuiui. 0 amin-
tire existi Intr'o inscriptiune din intrul bisericei Sfantului Dumi-
tru publicata in opusculul meu, biserica Sfantului Dumitru-Ba-
neasa din Craiova in 1881, a cArei cuprindere, ca o paginA a
istoriei Craiova, o reproducem, de oarece pe bisericA nu mai
existabiserica fiind in reedificare.
,Aceasti sfintA bisericA este zlditA din temelia ei, de reposatul Domn
Mateiu Basarab voevod, si trecAnd In urmi multi ani la mijloc s'au fost
stdcat invelisul 0 zidul Imprejur. Deci sculAndu-se un boer din neamul
Obedenilor, i-a dues zidul si o au sindriluit.Asijderea 0 acum la anuj
7231, din intAmplarea rezmiritei ce au fost mai nainte, lar50 s'au fost
160 ARH1VELE OLTENIEI

stricat ca §1 mai inainte sl au rdmas jam aceasta din Olt Incoace sub
stdpdnirea Nemfilor; §i reposAnd Dumnealul Petre Obedeanu blvvel
Arma§i l'au ingropat intr'aceastA besearicA. lar feciorul D-lul Constantin
Obedeanu vel stolnlc, au pus cu cheltueala d-lui de o au dies §i o au
acoperit cu indtilá, §i au pus pietrii §1 flare pe la ferestril, impreunA cu
sticle sus §l jos, §l infrumusetAnd-o §i cu zugrAvealA, cumpArAndu-i §i
alte odoare, pentru pomenirea pArIntilor ql a d-lui ii a tot neamului d-lui ;
in zilele prea InAltatultd Impfrat Carol al §easelea birultoru, la anul de
la zidirea lumei 7232-1724, hind zugrafil Teodosie, Andreiu, Preda,
George, Macarie monahu, tefan, PAtra§cu, Gheorghe, Teru".
Pacea IncheiatA In 1718 la Passarovitz, pe 24 de arli, n'a du-
rat cleat 19 ani, dci la 1737 din nou s'a Incins razboiul intre Tur-
cia §i Imperiul vecin. De data aceasta In fruntea armatelor Impe-
riale nu se mai afla genialul Print Eugeniu §i cu Stat majorul
sau compus din ofiteri superiori, ca savantul general Conte Mar-
sigli §i altii, astfel ea aceste armate fura invinse mai pe toati li-
ffia de operatiune, §i Imparatul nevoit sa Inchee o pace ru§inoasa
§i pagubitoare.
Istoricul Enghel, despre pacea aceasta scrie urmatoarele: In
pacea cea groaznica de la Belgradul serbesc ficuti in Septem-
bre 1739 curtea cesaro-regala a dat banatul Craiovei Indarat Tur-
cilor. Dupa pacea aceasta banatul Craiovei lar5§1 s'a Impreunat
cu Valachia".
Noi vorn Incheia aceste note istorice cu urmitoarele -. cd a-
tunci s'au Impreunat iardg cu Valachia, ,Fi impreunate au rd-
mas $1 vor rdmdne in perpetuitate.
5 Noembrie 1907.
Aug. Pesslacov.
 'SAC

Dare de seania
a activitatei
Soc. Prietenii Stiintei"
l' Fondata la 29 Ianuarie 1915, Societa-
tea noastra infra pe aceia§i zi din anul
j..:t acesta in al 10-lea an al fiintarei sale. Cu
PL15TERVR-
-
acea§i ocazie am incheiat doua sute de
conferinte tinute de Prietenii Stiintei", §i
pentru a releva acest eveniment cultural
in viata Cra'ovei, am inceput cea de-a treia suta printr'un Festi-
val Beethoven, care a avut un succes moral §i material desavar-
§it. Consemnam aid ca festivalul a fost inighebat pe de-a intregul
de d-1 Gr. Dragoescu, valorosul director al Teatrului nostru Na-
tional, §i cA succesul se datorqte atat d-sale cat §i doamnelor
L. Defleury §i Grossu, precum §i d-lor executanti amatori, cari au
binevoit a da concursul d-lor gratios interpretand muzica lui Be-
ethoven. Multumindu-le Inca odata, am tinut ca numele D-lor sa
fie trecute in procesele noastre verbale, care vor constitui desi-
gur pentru viitor o frumoasa arhiva a evolutiei culturale §i so-
ciale a ora§ului nostru.
Cu ocazia acestei conferinte festive, ziceam§i cred nemerit
a o repeta azica : Faptul ca o societate culturala sa poata trai
noug anr in Craiova e imbucurator desigur, e unic §i meritA sa
fie relevat ; dar ceeace este mai remarcabil nu e ant durata, cat
calitatea actiunilor inspirate de societatea noastra.
Activitatea institutiunei noastre culturale se poate imparti in
douA : activitatea dinainte de rasboi §i cea de. dupa rasboi.
1) Rostità inaintea AdunArli Generale a nurnitei societati, in ziva de
10 Martle 1924, de cAtre Pre§edintele el, D-nul Dr. Ch. Laugier.
5
162 ARIIIVELE OLTEN1E1

Am inceput primul ciclu de conferinte la 8 Februarie 1915.

Am avut eu cinstea a deschide seria lor, vorblnd despre : Boalele
ce insotesc armatele. De ad conferintele s'au urmat neintrerupt
In 1915 §i 1916, din sAptAnanä in sAptAmana, pAnA cu o lung
inainte de a porni pe drumul lung §i greu al intregirei. S'au ti-
nut In total 50 de conferinte in aceastä primA perioadA, §i intre
altele s'a vorbit in acest timp de cAtre d-nul Ciocazan odatA
desprs Ideal §i Entusiasm, altA data despre Mihai Viteazu, de
prof. Fortunescu despre Arta §i RAsbol, de d-nul SandulianR5s-
boiul nu este o institutiune de ordin natural, de Locot. Teodo-
rescuExplozivele, de CAp. NegulescuSubmarinele, de Sublo-
cot. CetateNavigatia Aeriank de prof. Bu§i1Adespre Patriotism,
despre Scutul TArii §i despre Unire, de dr. Botescu din Bucu-
re§ti, despre RAsboiul de toate zilele, de d-nul D. Tomescu --
Este RAsboiul o necesitate ?, de d-nul NegrescuFinantele §1
Risboiul, de Mihail PopescuGazele asfixiante, de I. Teodorini
Problemele chimico-technice ale rAsboiului, de CAp. ZAtreanu
RAsboiul : PregAtire §1 conducere, cum §1 alti multi, nu mai
putin merituo§i conferentiari, peste cari trec. :De altfel aceastA
spicuire o fac nu ca sA evidentez numete conferentiarilor, ci obi-
ectul conferintelor, care ne aratA cu prisosint5 rolul moral §i edu-
cator ce societatea noastrA a inteles si-§i asume, pregAtind su-
fletele pentru marea incercare ce cu toti simteam cA trebue sA vie.
Avem mandria sA credem cA munca noastrA n'a fost zadarnicA.
Multi vor fi fost cei ce §i-au reamintit §i au folosit in timpul
rAsboiului cele auzite la conferintele noastre, §i multi sunt
cei dintre noi cari, con§tienti de sacrificiul ce-1 fAceam, s'au dat
istoviti pAmantului, neavând, pentru a trece In intunericul de
veci, altA candelA, cleat vApaia idealului ce necurmat purtau In
inimile lor. Bravul General Vii§oreanu, harnicul inginer Mateescu,
blAndul profesor BArbulescu, neobositul V. Anestin, din a cArui
initiativa s'a Infiintat societatea noastrA localA, distinsul medic
Botescu, simpaticul dr. Constantinescu-Slatina, stimatul nostru Pre-
§edinte de onoare chiar, Generalul Dr. Vercescu, §i atAtia altii,
nu mai sunt printre noi. Cinste memoriei lor !
Activitatea noastrA dinainte de rAsboi este dar, dad o putem
numi astfel : o fazA pregAtitoare.
. DupA rAsboi, activitatea noastrA se intensificA §i catA si im-
brAti§eze cele mai variate subiecte. Conferintele noastre devin
din ce In ce mai atrAgAtoare ; conferentiari distin§i de aici, din
ARHIVELE OLTENIEI 163

Bucuregti, din toate partile RomAniei Mari, yin sail spue cuvan-
tul de pe tribuna noastra. ProvocAm vizite gi manifestatiuni de
tnfrAtire intre Banateni gi noi. Tinem conferinte gi aiurea deck
la Craiova, cum de ex. la Caransebeg, Lugoj gi acum pregAtim
Aradul gi Timigoara s'audA glasul Prietenilor tiinteill din Craiova.
Am reinvi at practica abandonata a premiilor gcolare, institu-
indu-le pe seama noastrà in 1921 gi 1922. Azi fiecare gcoalà tine
sA distribue premiile sale. Am contribuit la propAgirea Muzeului
etnografic din localitate. Am 1nfiintat in fine, cu sprIjinul mare-
lui nostru profesor N. lorga, ,,Unlversitatea Liber5, Prietenii
Stiinteiu, care tine regulat cursuri de trei ori pe saptAmAna :
Martia, Joia gi SAmbAta dela 6 jum. la 7 jum. la Muzeul Aman,
In cursul anului expirat s'au tinut in total 30 de conferinte la
Teatrul National, deosebit de prelegerile dela Universitatea liber5.
Lista gi a unora gi a allora 1nsotegte aceastá expunere 9. S'a Ina-
poiat, inteun grup de 200 membri, in zilele de 27 gi 28 Mai
vizita Caransebegenilor, uncle d-1 Fortunescu a vorbit despre Ca-
ragiale, organizAnd cu acest prilej gi 2 gezAtori muzicale gi lite-
rare. Am comemorat prin conferinte osebite ale d-lui Prof. For-
tunescu pe Caragiale, Gh. LazAr gi Cantemir, prin a d-lui Vascu-
lescu : Unirea Ardealului, iar prin a subsemnatului pe Pasteur.
Tot in 'cursul acestui an, gratie staruintelor prietenilor nogtri
d-1 deputat D. Stoenescu gi d-1 senator profesor pArintele Breasta,
cArora le suntem adAnc recunoscatori, societatea noastra a fost
recunoscutA persoang juridic5. AceastA ne permite intre altele sA
ne gandim la realizarea idealului nostru, acela de a construi un
Palat Cultural In Craiova, care, pe lAngA o salà special5 de con-
ferinte, sA poatA adAposti gi Muzee demne de acest nume, pre-
cum gi toate societatile culturale. Pentru aceasta avem firegte ne-
vole de fonduri mari. Degi azi sAraci, avem totugi convingerea
fermi cA In scurt timp vom putea realiza gi acest ideal.
Pentru a pAgi pe aceastA cale n'am mai stat mult la gandire.
Cu sfatul restrAns al Consiliului nostru de administratie am hot5-
nit pe de o parte cererea modestelor cotizatii membrilor societatii
gi sporirea ugoarl a taxelor de intrare la conferinte, sume relativ
foarte mici, dar care totugi ne-au dat un total bunicel, iar pe de
alta am solicitat gi am obtinut autorizatia de a lansa bilete bote-
9 Nu o reproducem aici, deoarece am inregistrat aceste conferinte gi
cursurl, pe mAsurà ce s'au tinut, in rubrica respectivi: Mtscarea cultu,
ralA in Craiova".
164 A RBI VE LE 0 LTENIEI

zate de noi Pietricele", In valoare totall de 3.000.000. Cea mai

mare parte sunt §i tiparite §i In buna parte incredintate spre van-
zare. Pang acum am distribuit In cifra totala de aproape un mi-
lion §i jumatate lei.
Multumind tutulor celor ce au binevoit a primi spre distribuire
aceste pietricele, facem apel la toti prietenii no§tri, §i la toti voi-
torn de bine, sa sprijineasca cu dragostea §1 sacrificiul de mama
pe acest nou nascut ce se anunta a se ridica falnic §i trainic in
inima Olteniei noastre : Palatul cultural. Mentionez ad cu deose-
Oita multumire pe urmatorii cari s'au grabit sa ne §1 verse su-
mele adunate §1 anume : D-1 C. M. Ciocazan un carnet, d-1 Mitu
Stoenescu un carnet, d-ra Olga Frangopol un carnet, d-I Dr. Grop-
per C. cinci carnete, d-1 Locot. G. 5tirbulescu un carnet, d-1
Locot. V. Voicescu cinci carnete, d-1 Dr. Fr. Maier, neobositul
nostru casier, doua carnete.
Sumele ramase dupa plata tiparului vor fi consemnate la Banci,
iar numele celor ce ne varsi sumele incasate vor fi publicate.
Tot ce am realizat Oa azi am facut-o fiindca am gasit intre
noi oameni de §tiinta §i de munca, oameni de suflet §i de jertfa,
toti de o potriva de desinteresati §i plini de avant. S'ar cadea
sa-i citez pe toti aci: n'o fac pentru a nu le rani, lor, modestia
§1 a nu va rapt D-v. timpul.
Nu pot Insa sa inchei aceastä scurta dare de seama de cat
multumind eat acestor devotati colaboratori, cat §i tutulor celor
cari cu vorba sau cu fapta sprijinesc societatea noastra.
Consilinl de Administratie al Societitei
Prietenii Stiintei Craiova
Membrii de onoare
Pro fesor N. forga
. Gh. Tifeica
Dr. C. Argetoianu
Gen. V. Rudeanu
Consiliul de Administratie
Pre§edinte, Dr. Ch. Laugier.
Vice-Pre§ed. C. M. Ciocazan.
. ,, D-na M. Popp, care prezideazi §i Comit. Protector.
, . C. D. Fortunescu, care prezid. Comit. Publicitatei.
, Dr. Metzulescu ,, Muz. sec. Numis
. Gh. Mil. Demetrescu ,, ,, Muz. sec. istorica.
A li 11 I l'ELE OLTENIE1 165

Membrii: Gen. C. Lazdrescu, T. %Stefdnescu, I. B. Georgescu,

Gr. Drdgoescu, Pr. I. Ghia, C. Badefeanu.
Bibliotecar : A. Vasculescu.
Secretar General : Dem. D. Stoenescu.
Cassier : Dr. Fr. Mayer.
Contabil : V. Fdcdianu.
Censori : Dr. M. Enculescu, A. C. Carianopol,V. Sandulian.
Censori supleanti : Al. Popescu, M. Paveliu §i farmacist Pe-
tre Crdsnaru.

Situatia General& a Soc. Prietenii Stiintei"

Inchelati in seara zilel de 10 Martie 1924.
ACTIV. PASIV.
Banca Creditului A- Capital la 1 lanua-
gricol si Comerc. rie 1924 . . . 31.204
C-t Deposit . . 50 433 65 Donatiuni diverse si
cotizatii . . . . 5 9E0
Conferinte si abo-
namente . . . 15.038
Festivaluri si sezà-
tori 15.869
Universitatea Liberà 1.241
Cotizatii . . . .
Din care se scads :
300 -
= 69.602
Cheltueli generale 19 168 35
50 433 65 ...., 50 433 65

Contabil, V. FAcaianu.
D:rectorul Boncei Crcd. Aguicol §i Comm.

Casier, Dr. Fr. Mayer.

Verificat §i g5sit In regull

Enculescu,
Censori : IDr.
A. C. Carianopol,
V. G. Sandulian.
166 ARHIFELE OLTENIEI

Miscarea culturala, in Craiova

Universitatea Liberd Prietenii pinteiN §i-a continuat,
dupA vacanta CrAciunului, prelegerile sale din urmiaoarele materii :
Istoria civilizafiel la popoarele vechi, curs in continuare, de
d-nu prof. A. Vasculescu ;
Istoricul electricitdtei, in continuare, de d-nu prof. C. Gh.
BrAditeanu.
Indrumdri in studiul Filosofiei, de d-nu avocat V. G. Sandulian.
Din trecutul Craiovei, de d-nu G. Mil-Demetrescu.
* * *
Conferintele Soc. Prietenii Stlinteiu s'au tinut in fiecare
Dumined In ordinea urmAtoare :
La 20 lanuarie 1924, d-nu N. VrAblescu : Cicerone $i elocinta
Romand cdtre sfar$itul Republicel.
La 27 lanuarie 1924, d-nu N. Plop§or : Oltenia preistoricd.
. 3 Fuvruarie , . Dr. Metzulescu : Educatia fizicd ci
nafionald.
La 10 . C. Argetoianu : Stabilizarea monetard.
. 17 . Mircea Djuvara : Filosofia poeziei lui
Eminescu.
24 . Tr. Macovescu : Batranefea la om $i
animate.
La 2 Martie C. Gh. BrAditeanu: Euolufia Materiel.
. 9 . A. Vasculescu: Luna uitate (Egiptul).
* *
Din partea a.celeia§1 societäti s'au mai organizat trei confe-
rinte. In ora§ele Banatului, §i anume:
La Caransebeb la 24 Fevr. In localul Liceului Traian Doda",
con ferinta d-lui prof. C. D. Fortunescu, despre Viata $i opera lui
Dimitrie Cantemir.
La Timisoara, in sala Cercului Militar, la 15 Martie : I. L.
Caragiale, de cAtre acela§.
La Arad, In Palatul Cultural la 16 Martie : Lumea lui Ca-
ragiale, de acela§.
Cilduroasa primire ce s'a fAcut in cAte§i trele centrele bAng-
tene celui ce reprezenta societatea ,,Prietenii Stiintei" §i mani-
festatlile de simpatie pentru institutia craioveanA care se strAdu-
e§te a cimenta legAturile culturale dintre aceste douA puternice-
A RHIVELE OLTENIEl 167

centre romanegti, ne-a indemnat a ne gandi la infiintarea unor

filiale ale Prietenilor llintei" In Banat. Intru acest scop, cu
staruinta d-lui prof. St. Ciuceanu I cu ajutorul d-lui colonel H.
Laugierdoi craiovenigi a d-lui Nichi, directorul Palatului Cul-
tural din Arad, suntem pe cale a creia in acest orag cea dintai
filialã a societatei noastre, i aceasta in scurt timp.
* * *
Pentru a serbatori intrarea In al zecelea al ski an de exis-
tenfd, Socielatea Prietenii $tiintei" a dat un Festival, la
Teatrul National, In seara de 1 Fevr, cor. A fost consacrat exclu-
siv marelui Beethoven. El cuprindea o minunata conferinta a d-lui
Dragoescu asupra Viefei ci operel lui L. von Beethoven, presarata
cu interpretari din o searna de bucati mai caracterlstice ale acestui
geniu muzical, prin mijlocirea talentului gi bunivointei doamnei
L. Defleury, care a cantat cateva lied-uri din Beethoven, doamnei
L. Grossu, care a executat la pian o parte din Sonata Apassio-
nata, precum gi a unei muzici de camera, quartet gi septet de
coarde, facuta de cativa diletanti l artigti craioveni.
Venitul acestui festival a fost destinat formarei unui fond cu
care si se cladeasca un Palat Cultural In oragul nostru.
In vederea aceluiagi scop, la 3 Martie s'a dat o &zdtoare
Eminescu, unde d. prof. C. D. Fortunescu a tinut o conferinta
despre Lirlsmul lui Eminescu", la care au dat concursuI d-na
d-1 Dordea, artigti ai Teatrului National, cari au declamat versuri
de-ale genialului poet, iar d-na Blaju a cantat melodii pe care
versurile lui Eminescu le-a inspirat catorva din muzicantii romani.
* *
Canferinfele organizate de ,,Sfatul Negustorescg din locali-
tate s'au continuat cu o a doua serie, dupa cum urmeaza :
Morala cre$tind $1 capitalismul, de preot. Gr. Cristescu.
Vadul comercial, de d-1 I. Constantfu.
Politica deflafionistd, de d-1 Virgil Madgearu.
* * *
7 eatrul National, In meritorii sfortari mereu reinoite, a mai
dat spre sfar§itul acestei stagiuni Inca irei piese noi : o tradu-
cere i doua lucrari originate.
Pescuitorul de timbre, comedie dramatica in 4 acte, de Jean
Sarment, e o piesa de un dramatism puternic, a unui autor tank,
talent in desfagurare, care s'a impus atentiei In ultimul timp. E un
168 A R li n'E LE 0 LTENIEI

teatru pentru un public mai intelectualizat, §i ca atare aceasta

piesa nu e menita a tine de multe ori afi§ul. Ea a fost un deosebit suc-
ces pentru directiecare a avut curajul sa o infati§eze unui pu-
blic ca acel pe care 11 avem, ca§i pentru arti§tii cari au mon-
tat-o §i au jucat-o, §i in special pentru d-nu A. Pop-Martian §1
dloara Mioara Popescu, un talent a carut valoare o consemnam
cu placere in aceasta rubrica.
Doi oameni, piesa originala in 3 acte, de d-r Anton lonescu,
nu va fi avand cine §tie ce calitati literare, nici o tecnica drama-
tick' maiastra ; in modestia sa autorul e departe de a a vea astfel
de pretentiuni; este insa o lucrare meritorie §i mai presus de
toate o fapta bung" a fi infati§ata§a, tendentios cum a facut-o
publicului a lectie de morall in actiune §i a-1 fi obligat sa re.
flecteze ,la ce poate expune pe cineva o u§urin ta foarte comuna
multora de a neglija curarisirea la timp a unor anumite boale
ale tineretei. Replica româneasca a lui Les Avariés" cu care
autorul nu are comun decat intentia de a demonstra o lege ne-
crutatoareeste din piesele ce se impun tocmai prin aceasta
tendinta unui repertoriu care trebue sa fie mai mult utilitai deck
estetic, data -Bind enorma proportionalitate a celor ce au nevoe
de educatie, fata de exigentele unei intelectualitati intime In
ora§ul nostru.
Autorul a gasit in d-1 Dordea un interpret bun pentru eroul
sag prim, avocatul Popescu ; artistul a facut din acest rol o crea-
tiune intr'adevar multumitoare, personalitatea sa artistica isbutind
a se reliefa mai vizibil la sfar§itul acestei stagiuni. D-nu Coco
Demetrescu ne-a dat un samsar evreu tipic, insinuant §i mlidios,
nuantat, de§i uneori putin sarjat". Cateva siluetari corect indi-
cate de tinerii Roco§ §i Rovintescu ; o mentiune deosebità d-nei
Dordea, in nota justä a temperamentului discret, sentimental §i
resemnat al Stelei, cum §i d-nei Sterescu in petitoare, cu rezerva
catorva trasuri din jocul sau indicand prea multa inclinare in a
exagera nota caricaturala, al cirei exces duce la bufonerie, ceeace
ar fi in afara din limitele artei dramatice. Despre ceilalti nihil nisi
bene", chiar dad pun onorabile sfortari ca harnicul d-1 Cantorichi.
Ultima piesä originalä a stagiunel : Contra Patriei, de d-1 prof.
N. Iorga, s'a reprezentat odata cu venirea primelor zile de pri-
mavara, cu actori cam oboslti dupa ostenintele unei stagiuni frac-
tuoase §i inaintea unui public saturat de atatea spectacole ate
ne-a dat iarna aceasta.
A Rill VELE OLTENIET 169

Piesa d-lui lorga transpune in lumea francezA din Marea Re-

volutie probleme de con§tiinta national5, de scrupule patriotice,
care vor fi agitat o seamA de suflete nehothrite pe vremea fas-
boiului nostru din urmA §i a ocupatiunei prusace. E o atmosfera
de idealism, de un inalt caracter educator in lucrarea dramatica
a distinsulul Invatalor, care nu ultA niciodatg, in tara ca§i in strAi-
nAtate, ca profesor, ca propagandist, ca savant, ca gazetar, ca
literat, ca om politic chiar, cA este un indrunthor, con§tiinta mo-
ralá §i patrioticA a romanismului.
Contra Patriei are, poate, cele mai Matte calitAti teatrale din
toatà opera dramaticA a d-lui lorga. Actul din urma mai ales e
patruns de un suflu tragic.
Modul cum s'a jucat piesa lash% desigur, Inca de dorit. E insA
§i foarte greu de jucat, personagiile Bind prea numeroase, lar
perioada ampla, grea de cugetare §i pe alocurea plinA de lirism,
e o dificultate remarcabilA pentru debitul actorilor.
Notarn un talent promitAtor intr'un artist nou angajat, d. Budeanu.
* *
0 gazetA serioasapoate tocmai pentru cA nu e una politica
a apArut In Craiova ; este o foaie saptAmanalA, organ al Sfatului
Negustoresc ,,Oltenia EconomicA". E un jurnal care informeazA
pe cititor in materie economicA, in tot ce prive§te mun ca §i co-
mertul, §i e redactat cu Ingrijire laudabila. Inca una din faptele
bune ale inimosulul §i luminat intre negustori §l industria§i, In-
ginerul P. P. Andreescu, pre§edinte al Sfatului Negustoresc oltean.
Fortunato.

Miscarea culturath in Calaf at

In ornele mici viata culturalA e adesea redusA la simpla ma-
nifestare a §coalei §i la initiativa profesorului. DacA manifestArile
culturale sunt rare sau mai putine de cat in ora§ele man, rolul
profesorului §1 al §coalei este covar§itor. La noi toate indrumArile
de o viata culturald sunt indreptate de cAtre §coalA §i numai de
la ele se a§teapta.
In timpul acesta s'a luat initiativa de catre corpul profesoral
ca sA tie fiecare cate un ciclu de conferinte din specialitatea lui.
La aceste conferinte vor participa ca vorbitori ofiteri §i once alt
intelectual, ce ar avea de spus ceva. SAptamana viitoare va incepe
d-1 C. GerotA cu subiectul Aspecte din filosofia veche'. Conte-
rintele se vor tine in saloanele Cercului Militarp-Civil.
g* *
170 ARHIPELE OLTENIEI

Ziva de 24 lanuarie s'a sarbitorit ca Intotdeauna In Calafat,

cu multi, foarte multi populatle in salA. Ziva aceasta e ziva de
intalnire a intregei societati din Calafat. Liceul a avut un festival
precedat de conferinta directorului. Dupi festival membrii Cercului
au avut o math in saloanele lui, unde s'a jucat ,,l-fora Unirli".
*
* *
In Calafat cititul cirtilor si revistelor este foarte putin intim.
Se citeste ,,NAzuinta" ceva mai mutt, Arhivele" mai putin. In
schimb ziare se \rand in cea mai mare mäsura. Ziarul aduce in-
triga si cancanurile, ura si banuiala, ceeace place micului provin-
cial. Psihologia provincialului este foarte interesanta, dar grozav
de repulsiva. Fara orizont, fiindci n'a capatat privirea lucrurilor
eterne ce le &este omul cult prin experienta cartii realizate in
arta si stiinte, fiecare provincial, in miopia lui intelectuala, se
crede a fi centrul universului. Banul fiindu-i singura ocupatie,
are in curand toate consecintele lui : avaritia, sau vanitatea poli-
tica. Cei mai multi au pe cea dintai, foarte putini pe cea din
urma. De acea in acest oras, unde se aflA atatia milionari, nu
existd un act de binefacere. 5colile primare sunt inteo stare de
plans : nehigienice si fara material didactic, fara mobilier, amin-
tesc necontenit dispretul nostru pentru scoala. Statul nu poate,
iar initiativa particulara, care face minuni in alte parti, nu se
simte Ia Calafat. Se cheltuesc zeci de mii de lei pentru rochil
de bal, sA svarle banul pentru ceaiuri si serate, dar lipseste ori
ce act filantropic in Calafat. Apoi cultura la periferie este si aici
ca pretutindeni un gol apasitor. coala trebue si se opinteasca
din rasputeri pentru a arunca lumina cat mai departe. Aid s'a
si luat initiativa unor sezatori saptamanale pe mahalale, ImpreunA
cu preotul si profesorul.
Provincia, daca ar vrea, ar putea intrece orasele mari prin
initiative sl acte filantropice.
*
4. *
In ultimul timp Calafatul a trecut printr'o acuta criza la pri-
mariat. Politica traditionala, anchilozatà in rituri false, stereotipe,
c'a opus cu inversunare nouei politici de avant si de jertfa. Azi
spiritele s'au linistit. Noul primar a fagaduit ca va rupe cu tre-
sutul, trecut In care politica era mijlocul cel mai comod de im-
bogatire si care cultiva toate pacatele omenesti. Noi simtim o
legitima bucurie, fiindca atat Arhivele", cat si Nazuinta" nu
s'au bucurat niciodata nu de obladuirea, dar nici de simpatia
macar a unei autoritati, ce are obligatia, daci nu sa ajute, cel
putin A incurajeze cat pe departe orice manifestare cinstitä cul-
turala.
C. G.
 .CROHKA HTNICI

0 foarte interesantà desco-

perire istorica

UntAnAr arheolog din Toulouse aceasta nu-1 putea opri in loc. Lu-
(Franta), d-nul Norbert Casteret, Andu-si o lumanare 1 chibrituri
cercetator priceput i plin de a- intr'o pungi de cauciuc, se scu-
vant, a avut curajul sa exploreze 'fundA in apa i reusi sa ajung5
cursul subteran al unui rats ce, e- dupA un parcurs de cativa metri,
sind din grota Montespan (PH- iesind la suprafata intr'o altA ga-
nei), trece prin comuna cu acelas lerie, iar de ad, dupA marl l pe-
nume si se varsi in Garona. Gro- riculoase greutati, ajunse intr'o
ta era cunoscuta; la 60 m. insA In galerie de circa 200 metri lungi-
interiorul el bolta pesterel, i asa me, care-i va rAsplAti cu prisos
cam joas5, se lasA para aproape curajul l tenacitatea; ajunse In-
de nivelul apei, stävilind astfel teo Weaken salA de muzeu pre-
pAtrunderea 1 posibilitatea de a istoric.
o explora mai departe. Pentru a Pe peretii stancosi ai saki a
o putea face nu era cleat o sin- putut descoperi (azi fotografiate)
gurA cale : a lncerca sA treci a- peste 50 de desenuri, sgariate cu
cest gat de stanch', de-a scufundi- ajutorul silexelor, perfect de bine
sul pe sub apa, pentru a esi, in executate l conservate. Ele re-
complect intuneric, nu se stie un- prezintA diverse tipuri de anima-
de. Pe d-1 Norbert Casteret insa, te, din cari multe disparute de
care este un tot atat de bun trio- mii de ani din Europa. Dar ceea
tAtor ca l indraznet cercetator, ce este mai important, si care se
172 ARIIIVELE OLTENIEI

vede pentru prima oat* este a- sit in pestera de pe domeniul ski

flarea In mijlocul lor a _anal cap Andoubert cei doi bisoni faimo;i,
de om, desemnat din profit, in ca aceste grote serveau populd-
linii impecabile. Printre desenuri, tiunilor primitive nu numai ca a.
tot fetal de semne misterioase. Jos daposturl, dar i ca locuri de in-
pe p5mfint, argila scobitA pe a- tAlnire pentru a practica diverse
locuri, frAmAntatA, fAcutA gogo- operatiuni de magie. Cad ce in-
loae, gata de modelat. Intr'o parte seamnA impunsaturile acestor tru-
a sale statuia until urs enorm purl de flare sAlbatice, altce% a
culcat In atitudinea sfInxului ; se decAt ceeace se face Ind l azi
vede numai trapul, capul filndu-i pe alocurea: se strApunge foto-
inlocuit printr'un crania autentic grafia sau chipul de lut al dus-
de urs, azi cizut Intre picloarele manului ; se pune cutitul. Supe-
dinainte. Corpn1 li este ciuruit de rioritatea descoperirel lui Casteret
gAuri de sulite, acoperite In parte constA InsA In faptul c5, dad ye-
de concretiuni stalagmitice, ce lac chimea bisonilor poate fi pretuita
dovada vechimei acestei piese u- la 12.-15 000 de ani, ursul dela
nice. Se mai gasesc, rizmate de Montespan e opera primilor Mag.
zid, trei reproductii de animate dalemeni, cari trAlau acum 20 sau
marilei sau tigrimai putin bi- 25.060 de ani.
ne conservate, pe care se poate Si mai este an lucrupe care
si ad observa usor Intel] Atari de 11 socotim de importanta covirsi-
sulite. Pe sol sunt raspandite nu- toare I asupra cArula desigur se
meroase modelaje mai mull sau Vor isca discutiuni aprinsa, este
mai putin bine conservate, printre
profilul de om desemnat pe pe-
care cAtiva cai foare frumosl.
retii acestei caverne. Este primal
Aceste piese dateazi foarte pro-
chip de om, primal portret ce ne
ban din epoca glaciath, cand,
InfatiseazA omul de acum 25.000
datoritä climei red si uscate, gro-
de ani ; I acest chip, spre aim--
ta era uscati si deci accesibili.
rea tutulor visAtorflor, nu diferA
Descoperirea lui Casteret vine sA
confirme descoperirea 1 parerea itru nimic de cel al omului de azi.
contelui de Begouen, care a ga- Ch. L.

Experiente asupra variabilithtii sexelor

La Paris in vestita gradina 4Parc cocos, castrat la vArsta de 3 !an!,
aux Princess s'a Infiintat o (Sta- cArula i s'a gref at dupA un an do.
tiune fisiologica care se hide let- u5 bucAti de ovare, jumulindu-
niceste cu studiul experimental al tot deodat5 penele pe jumAtate
varlatiunei sexelor. Rezultatele ob- corp. Rezultatul : pe and penele
tinute pAnA acum sunt din cele nejumulite au rAmas de cocos cele
mai curioase. lag de exempla un jumulite au crescut din mu in
A RHI VELE 0 LTENIEI 173

lormA si coloare de pene de gAl- studiat aceastA eliminare a bArba-

n5 dAnd astfel acestei pasAri un jilor, constatAnd-o in special la a-
aspect cu totul ciudat. Acelas re- numite crustacee din regiunile
zultat invers InsA s'a objinut si septentrionale si mijlocii ale Eu-
asupra gAinilor ovariotomizate. ropei. Din 1140 indivizi exami-
Dar nu numai schimbAri in as- nail, abia a gAsit 6 masculi. Van-
pectul penelor, ci chiar In MOO del a dovedit CA reproducjia la
constitujia pasArilor s'a objinut la aceste animate era posibilA si prin
acest laborator Astfel s'a consta- ouA nefecundate. Faptul nu e nici
tat cA in genere la pasArea femelA unic si nici mAcar prea rar. Ace-
nu existA deck un singur ovar, a- las lucru pare cA se petrece si la
sezat In partea stAng5 a corpului; anumite insecte, si mai cu seami
si dacA I se scoate, se desvoltA la plante. Toate aceste descope-
in partea simetric opusA, Inteun rid sugereazA biologistilor de azi
rudiment de glandA ce a fost luat Intrebarea flreascA : sA fie oare
Ora acum drept un ovar atrofiat, sexul bArbAtesc indispensabil, si
nu un ovar ci o glandA bArbAteascA. prezenja lui nu esta oare mai cu-
Si astfel putem ajunge a provoca rAnd o simplA etapi In evolujia
la pasAri o transformare integralA ce duce toate fiinjele spre o au-
dintr'un sex Intealtul. toreproducjie ?
De altfel, In lupta dintre sexe, I a ovipare poate, dar la mami-
sexul zis tare, sexul zis masculin, fere, cum suntem noi, Intrebarea
pare sA fie In evidentA inferiori- aceasta nu poate avea alt rost de-
tate fajA de cel femenin. La multe cAt a forma obiectul pupil banal
specli el tinde sA disparA. de discujii pentru feministe st
Vandel, conferenjiar la Facul- pentru... humoristi I
tatea de Stiinje din Toulouse, a Ch. L.

lnsemnäri istorice §i geograf ice

Natalitatea in Franta.
Statistica nasterilor pentru pri- deasemenea de descresterea na-
mul semestru al anului 1923, In talitalii In Uermania. Desi aceasta
cele zece mai marl orase ale este adevArat, statistica Reich-ului
Franjel, In comparajie cu cifra a- pe 1923 aratA un excedent de
nului 1921 si 1922 aceiasi peri- 513.000 nasteri asupra morjilor.
oadA, aratA el lipsa de nasteri, Pentru acelas an, Franja n'a Inre-
face ravagii In aceasta jarA. Dif e- gistrat decfit 70.000 de nasteri. A-
renja este de 6260, deci o I mpu- ceasta ne dispenseazA de vre-o co-
jinare de 113/0 Se vorbeste mult mentare, IngrijorAndu-ne si pe noi
174 A1t" 11VELE OLTENIEI

Filip 11 si Don Juan de Austria.

Intre curioasele si vechile mo- Luis Quijada si a ducelui de
numente In Spania este interesant Alba. Regele, adresAndu-se irate-
de amintit, ne spun stirile noi, lui ski, il spuse aceasta frazA :
si mAn5stirea Cistercianá dela Es- i stii cine fu pArintele d-tale ?
pina, situat5 la douA leghe de ImpAratul, tatAl meu si domn, fu
Villagarciade Campos, si care si al d-tale, si pentru acea eu te
se conservi destul de bine. Aci recunosc si te iubesc ca pe un
s'a desIvArsit o sceni isterici : Irate"
recunoasterea oficial5 de calre Fi- Documentele epocH se acord5 In
Hp al II, a fratelui sAu Jeronim, a märturisi cA, acest act de recu-
flu( lui Carol Quintu si al unei noastere a aceluia ce devine In-
femei flamande, Barbara Blom- ving5toru1 dela Lepanto, avu loc
berg. Jeronim se n5scuse la Ra- Joi 28 Sept. 1559. Luni 2 Oct.
tisbona, la 27 Februarie 1547. Ca- luna urmAtoare el fu recunoscut
rol Quintu, In testamentul ski of idal si solemn tn fata curtel ;
spusese: am un flu natural cu o dela aceasta data el deveni prin.
femee nemfiritatá, care se numeste tul Don Juan de Austria. Moartea
Jeronim". Acesta trAise ascuns; acestuia, pe cAnd era guvernator
Incredintat servitorilor credinciosi, al Flandrelor, fu ca si nasterea sa
pAnA In zitia dud fu recunoscut InconjuratA de mister. Don Juan
In m5nAstirea dela Espina. Scena zace azi In Escurial, lAng5 Orin-
recunoasterii avu loc inaintea lui tele sAu Carol Quintu.

Explorfiri snbterane in Franta.

Atragem atentia asupra faptului formei, acum dispárut5; ele au ser-
ci d-1 Fournier, profesor la Faculta- vit de refugii si pentru cei mai din-
tea de *tit* din Besancon, co- MI oameni. Opera ap5rAnd In serie,
laborator principal la harta geo- sub denumirea de iLe regime hy-
logici a Frantel, incepe sl publice drologique des regions calcaires ,
rezultatele explorAdlor sale sub- applications scientifiques et pra-
terane, f5cute In tinutul Franche- tiques de la spéléologies este pu-
Comte. Dota volume au apArut. blicatA cu ajutorul financiar al
Ele se ocupA cu problemele cele departamentului Doubs. Ne putem
mai delicate ale geograflei fizice, noi gAndi cAndva la un studiu la
stabilind legile de erosiune sl fixAnd fel, asupra tinutuluf calcaros oltean,
sursele de alimentatie de apä. Mai In special in coltul Motrului sec?
mutt, cavernele studiate prezintà
T. G. B.
interes si din punct de vedere al
 I

3C
,,_
ilkerl .
-.
",4
11
NO"---.410" ..

0 0 0 0 U 0 C. 0

#""AimovoimarsikA
In rubrica de fata se fac dari de
seamä asupra cartilor si publicatiu-
nilor ce se adreseazd Redactiei, sau cel
putin se mentioneaza aparitia fiecArela din ele.

Discorso sulla Lingua Va- limbei noastre era abia la primii

lacca, di Card. Giuseppe Mez- sai pa§i.
zofanti, Bologna, 1923, se tipA- Discursul lui Mezzofanti se ce-
re§te pun ingrijirea amicului nos- re a fi negre§it tradus §i publicat
tru Carlo Tagliavini, autor al unel in romane§te. SA fim recunosca-
Grammatica Rumena (Heidelberg tori d-lui Tagliavini pentru comu-
1923) §i al mai multor traduced nicarea acestui document de In-
din limba noastra in italiene§tet semnatate, cum §i pentru tot in-
D-sa ne face o placere I un ser- terdsul §i dragostea ce poart5
viciu dand la lumina tiparului, neamuluf §i limbei noastre.
dupa un manuscris pasha In Bi-
blioteca Archigimnaziului 1 o ca I Novelle romene, di Michele
discursul pronuntaf la 13 lulie Sadoveanu, publica, in traducerea
1815 Inaintea Academiei de Sti- italian5 a d-lor Alex. Dem. Marcu
inte a institutului din Bolonia de §1 Gius. F. Cecchini, cditorul din
cairn celebrul savant poliglot Car- Foligno Campitelli. Volumul bine
dinalul Mezzofante, profesor de §i frumos tipArit, de aproape 200
limbile orientale la Universitatea de pagini, §1 cu o coperta Impo-
din acel ora§. Ne surprind cuno§- dobità cu chenar romanesc, se In-
tintele destul de aprofundate, pa- f5t1§eaza cat se poate de simpatic.
trunderea I vederile juste asupra DupA portretul bine reu§it al au-
multor chestiuni privitoare la nea- torului, o prefata a traducAtorilor
mul §1 limba noastra, intr'o vreme In care se lamure§te necesitatea
in care la noi chiar studiul te- cunoalterei literaturei noastre de
meinic al istoriei nationale §i al cane fratli italieni, ca mijloc de
176 ARELIVELE OL MN I Er

a pAtrunde sufletul nostru speci- pentru cei cativa care-i inteleg;

fic ; se indicA analogia (Entre o- incolo cei multi, n'au de unde sA
pera sl ctracterul artei lul Sado- inteleagA, Mudd, chiar arundn-
veanu sI a lui Giovanni Verga ; du-si ochil pe asemenea scrieri,
apol se infAtiseazA biografia scrii- ai pricepe ca pisica ce se uitA'n
torului roman i o schitare gene- cAlinclar. Multe din celelalte sti-
raM a operei l artei sale. La urmA, inte se popularizeazA la not, si
fAgAduind a mai da si alte tradu- sunt reviste pentru aceasta (11a-
ceri din tAnAra noastrA literaturä, tura, Orizontul, Ziarul *llintelor
traduchtoril mentioneazi cA au populare), ba chiar se gisesc oa-
inteles a face nu o traducere ad menicum de pildS prof. 1. Si-
literam, ci una care sA redea cat mionescucare se indeletniceste
se poate mai aproape de spiritul foarte mull cu popularizarea sti-
lumei italiane povestirile nuvelis- inlet. Dar rezultatele arheologiei
tutu( romAn,ceeace socotim CA preistoriei n'au fost terneinic hi
intr'adevAr este cel mai bun fel cu rAnduialA popularizate. Doar
de a traduce in manualele de scoalA se mai
UrmeazA apoi traducerea admi- strecoarA pe scurt unele rezultate
rabililor bucAti din S3doveanu : noi. Incolo ?.. mai nirnic latA de
Hotul, Bulboana tut Valium Sci- ce articolele d-lui Andriesescu
gal si Pe mormAntul until copil. stint bine venite.
C. D. Fort. D. allfel in timpul din urmA
Dacia In antIchitate 1 mil insus d-I V. Parven, printr'o mi-
media, de I. Andriepscu. nune nebAnuitA de nimeni, a sco-
Irni pare destul de rAu cA cele borit depe vArfurile olimpice
trei articote ale d-lui prof. I. An- stilului ideilor i formelor isto-
driesescu tipArite in AdevArul rice, la stilul limpede al Ince-
Literar i Artistic" (Dacia in an- puturilor viefei rumane I) gu-
tichitate si evul medru, Dacia rile Dundrii, unde e scris, pe In-
Romand si Dacia la inceputul telesul tuturor, rezultatul la care
evului mediu) au trecut aproape a ajuns d-sa. in urma atAtor cer-
nebAgate'n saint. cetiri, publicate in 21 de studii,
Cu prilejul unor ccfrfi noi d-I d-I A. tinand searna cA trecu-
A. face cunoscut pe scurf mare- tul trebue si fie cunoscut l inteles
lui public, curn trebue Inteleasi in tot largul Orel cAreia apartine",
istoria tArei, din veacul al VII cautA a tAlmAci si face cunoscute
Inainte de Cristos panA in veacul in cercuri cat mai largi" une:e
al V-lea dupe. La not, unde toll plaborioase cercetAri privitoare la
sunt specialisti, nu se scriu decAt propriul nostru trecut".
studli de specialitate, iar pentru Nu e uo InsA a.ti lua asupra
popularizarea studiilor mai de sea- munca de a intelege si a rezuma
mA nu se osteneste nimeni. E atAtea lucrAri nol. E o mund gre-
stiut cA speciaIitii sunt sgarciti oaie t stAruitoare pe care nu are
cu profanii; ei scriu pentru ei si rabdare s'o fad oricine.
ARIIIVELE OLTENIEI 177
.,
In aceste randuri este sinteza lizare, prin mijlocirea ocirmuirel,
celor din urtna lucrari ale d-lui atarna posibilitatea intemeerei u-
V. Parvan si ale d-lui C. Dieu- nui invatamint artistic serios in
lescu. Cel drntai imbriitisand ar- scale noastre secundare si uni-
heologia Greco-RomanA se coboa- versititi
r5 Oita in tirnpurile preistorice, Quelques cons11drations sur
iar cel de-al doilea imbratisand le service consulaire roumaiu
acel nepitruns ev mediu al Daciei, par Coast. I. Karadia, consul de
au dat In timpul din urma cateva Roumanie en- disponibilité Buca-
lucrarl, care prefac in mare parte rest, 1923. Autorul porneste dela
temelia istoriel noastre nationale, afirmarea adevirului c5 serviciul
dupa cum o poate vedea oricine nostru consular este o organizatie
cltind randurile d-lui Andriesescu care nu mai corespunde noilor
Plopsor, conditiuni in care statul nostru
se &este dupa rizbol. Pricinele
Invdfdmdntul Istoriel Arte- acestei sciderI sunt : In prirnul
lor la liniversitatea din Cluj, rand lipsa de pregitire a perso-
de Coriolan Petranu (Extras din nalului consular si, poate, si a
Viata Nou5" Buc. 1924) Dupa celor dela cari si porneasci in-
trei ani dela deschiderea Univer- drumari si dlspozitiuni ca dela o
sitalii romanesti din Cluj si a con- autoritate ce se presupune ea' ar
ferintelor de Istoria Artelor tinute avea un plan, o conceptie la ma-
la aceastA institutie de autor, d-I terie consulari. D-sa airage aten-
Petranu consemneazi cateva con- tia asupra avantagiului de a avea
stat5ri si observatiuni cu privire 'An personal consular bine pregi-
la studiul ce formeazi obiectul tit prin studii si specializat, cu-
cursului d-sale ca profesor con- noscand cel putin sumar limba
ferentiar pe lingi Universitatea tarn unde va si fie trimis. Cateva
clujan5. D-sa di o seami de ju- observatiuni juste cu privire la
dicioase Indrumari asupra princi- infint5ri si desfintirl arbitrare de
piilor ce trebue sti ciliuzeasci pe posturi si silintile unor mandarini
profesor in predarea unui curs de ai Ministerului de Externe de a
istoria artelor. Intru aceasta, prima ucide initiativa acolo unde o des-
fazi va fi osteninta de a desvolta copere la tineri harnici din per-
simtul artistic, de a invata pe stu- sonalul lor inferior. Se tidied im-
dent si vadi, a-i face educatia potriva inutilei si costisitoarei for-
ochiului spre a-I introduce apol malitati a vizet pasapoartelor, a
in contemplarea operei de arti di-or taxare e ilogici, uneori ri-
cu ajutorul prolectiilor si gra- diculi, ceeaee face ci Rominul In
vurilor pentru a trece apoi la Mr-Militate ajunge sa se fereasci
cercetarea sa istoricA in cadrul tim- de consulat ca de un dusman. La
pului, locului si Imprejurarilor dif e- urmi yin consideratii asupra ra-
rite. La urrnA autorul consemneazi porturilor consulilor cu publicul.
cateva desiderate de a ciror rea- Cei ce ar doll sa citeasci lu-
6
178 A RBI I' ELE OLTENIE I

crarea d-lui Karadjace nu se a- Rudari si Tiganii nostrL Lipsa pie-

flA in comerto pot cere autoru- trei de constructie, a cArAmidel
lui, la GrumazestITg.-Neamt. si raritatea lemnului de construe-
tie, pe langA nesiguranta vremi-
Un vechi cimitir romanesc, lor, au condus la acest fel de lo-
in fostul sat VArarea din jud. Bis- cuinta. Se studiazA apol tipurile
trita-Ngsaud, publica, dupA sapA- acestor constructii primitive, dela
turile arheologice intreprinse de cele mai simple panA la cele mai
d-sa, d-1 Dr. Roska, membru al complicate. Desenurile, planurile
Comisiunei Monumentelor Istorice in sectiuni si fotograflile !Amu-
din Transilvania. Satul acesta, men- rese pe cititor de mestesugul c1A-
tionat in documente de pe la 1606, dial bordeiului.
a disparut de vre-o 130 de ani.
Din 1921 s'au inceput sapaturile, Rolul Istoricului de Arta ro-
dand la ivealA intreg cimitirul cu mana in Transilvania, de Co-
biserica lui, toate inchise inteun riolan Petranu 1924. DacA ar-
patrulater. BiserIca va fl fost din heologia clasicA a Daciei s'a cul-
lemn, pe postament de piatrA si tivat de timpurlu In fosta impA-
podita cu lespezi. Din pietrele de rape dualisticA, istoria artelor din
morminte putine aveau desemnuri Transilvania apare doar dupA 1850.
or inscrIptil. Material arheologic La 1872 se infinteaza Comisiunea
aproape nul. BunA recoltA de mo- Mon. 1st din B.-Pesta. Cea mai
nede austriace, unguresti, polone, veche -publicatie romaneascA des-
germane sl transilvane din sec. pre arta este aceea a lui Baritiu
17-lea si 18-lea ; foarte putine din din 1862: Despre artele fru-
sec. 16-lea. Ca obiecte : multe moase cu aplicarea lor la cerin-
poteoave de incAltaminte, cloburi fele poporului romanesc", cu pri-
de vase, nasturi, inele, cercei si lejul unel expozitli de industrie
alte giuvaeruri simple. si arta nationala, la Brasov, orga-
Paralel cu aceste resultate, sl- nizati de cAtre Asociatiune. Cea
paturile au dat la iveala si oare dintal revistA de naturA adevarat
care obiecte din epoca omului artistica ardeleani e Luceafarul"
neolitic : cremene si vase arse. aparut in 1892. Autorul lAmureste
apoi ce conditiuni trebue sA 1m-
Bordeiul fa Oltenia, schitA plineascA un specialist in istoria
antropogeografica (cu 16 figuri si artelor, specialisti de cari nol, cu
4 hArti), de N. Plomor, extrasA o tall plinA de comori artistice
din Buletinul Soc. Reg. Rom. de Ingropate in pamant or ascunse
Geografie pe 1922. Vechimea a- si aruncate peste tot, avem atM
cestui tel de locuinti e foarte ma- de mare nevole. Se cere si utili-
re : /Waffle neolitice ne-au pas- am izvoarele a 50 de ani de
hat urme de bordeie. La. noi cA- muncA din Arhiva Corn. Mon
Morn strain] 11 mentioneazA din Istorice din B -Pesta, prin mijto-
vechime, In partea campului pis- cirea unei amicale interventil di-
trandu-se pang azi mai ales de plomatice, spre a obtine mAcar
ARHIVELE OLTENIE1 179

cbpii dupa inventarii, fotografii, veste tot asa de bine specialis-

reproduced si rapoarte cu privire tilor ca sj diletantului, Hind In-
la tinuturile romane§ti din Ardeal sotita de Bibliografle, precum si de
revenite noua ; de asemenea e ne- cuvenitul indice de nume proprii.
cesar a se revendica materialul 0 pagind asupra evenimen-
artistic romanesc aflator In muze- telor dela 1854, de C. V. Ube-
ul din Viena si B.-Pesta. In re- deanu, Bucuresti, 1923, povesteste
zumat, istorlcul artistic din Tran- cum marele razbol european de
silvania are de atins: inventarie- atunci, rAzboiul Crimeei, isbucnise,
tea monumentelor de artA imo- gislndu-ne pe nol stabi si neori-
bile si a celor mobile din Ardeal, entail, Insä ne-a dat prilejul de
pregAtirea revendicArei celor din a vedea Inceputul realizArei as-
Viena §1 B.-Pesta, cum si elabo- piratiunilor noastre nationale" Vo-
rarea de studii monografice si sin- dA tirbei, dupA ocupatiunea Pdn-
teza bibliografica, care se pot a- cipatelor de catre Rust, pAraseste
tinge cu sprijinul material si mo- Bucureftil la Oct. 1853, iar in a-
ral al Statului nul urmAtor vine contraocupatiu-
Petra Rare$, de /. Ursa, pro- nea austriaco-prusianA In a cbror
fesor la Universitatea din Bucu- trupe intrau si 4000 de Italieni.
re§ti, 1923, este cea dintai aparuta Cand armatele aliate trimit cor-
din o serie de carp ce va sa for- purl expeditionare spre Crimeea,
meze Biblioteca Istorici" si pe o searnA de boeri planuesc a for-
care autorul o scoate in dorinta ma si ei un astfel de corp de o--
de a contribui la desvoltarea gus- tire nationala, spre a participa la
tului pentru cetirea cartilor de acest razboiu. Vasile Obedeanu
istorie si la cunoasterea trecutului se duce la Viena spre a supune
nostru". 0 pieta mai mult, si acest plan lui StirbeL Domnitorul
din cele de temelle, monografia cam timoros refuzA consimtiman-
aceastn care va servi odata celui tul sAu, dar la insistentele dna-
ce va ridica un templu Neamului rului esit din scoala de cadeti
scriind o mare si definitivi Istorie din Dealul Spirii" II recomanda
a Romanilor. Bogat informata si ambasadorului otoman, care la
scrisA inteun stil cursiv, opera a- randu-i fi dA o scrisoare cAtre 0-
ccasta popularizeaza cunostinta mer-Pap, ce se afla la .5umla. In
temeinid a acelula care, inainte tat:4ra lui Omer-Pasa MIA pe $t.
de Mihai Viteazul, a schitat li- Golescu, Gen. Chr. Tell, I Eliade
neamentele Unirii, strangand sub R. §i alti romani, cu cari, dupi
autoritatea lui directA sau indirecti obtinerea unui firman, se gatesc
toate tattle locuite de Romani pe sA formeze un corp de voluntari.
la 1530, Lealizand cum spune Acest firman e apoi retras, Invoind
autoruldupl formula de atunci doar Inrolarea tinerilor romani In
cea dintai unite a celor trei tad armata otomang. Obedeanu e pri-
surori". Cartea d-lui Ursu, Irnpo- mit capitan aghiotant al lui Omer-
dobita si cu cateva gravurl, ser- Pap, cum si alp Romani. La 15
180 A RHIVELE OLTE NIE I

Aug 1854 Omer-Pasa intrà in totdeauna. Din tabla de materie

Bucuresti, avAnd in statul ski ma- citez astfel articolele : Cum se dis-
jor doi romfini, pe V. Obedeanu, trug artile,Desen ci culturd
care e numit apoi comandant al profesionald,Colorile simboli-
pletei, si D. CretuIescu Luptele ce,Inventii in domeniul lipa-
Incep In Crimeea, unde particip5 rului, de V. Molin,o reprodu-
Printul Gr Sturza, D Cretulescu cere din Arhivele Olteniei" : 0
si V. Obedeanu. tabricd de hdrtie ldngd Cada,
IncetAnd campania, tratatul dela de N. Iorga,o traducere dupA
Paris ne reda Basatabia de Sud Giov. Papini : De vorbd cu tipo-
If Principatele RomAne treceau graful ; un studiu mai lung : Is-
sub garantia marilor puteri sem- toria tiparului in Tarile Romd-
natare, ocupatiunile strAine luAnd nesti, pdnd la inceputul veacului
sfArsit. Demascarea lui Vogoride al 18-lea, de C. D. Fortunescu,
din Moldova din epoca Divanu- In care tioarui este cercetat din
rilor ad-hoc se datoreste In bunA punctul de vedere grafic, nu din
parte aceluias V. Obedeanu, care cel istorico-literar ; si tirisov al
a reusit a pune maim pe cores- primei tipografii particulare In
pondenta lui Vogoride cu Constan- Tara Romdneascd, emanat In No-
tinopolul, lucru ce dovedea cca s'au emvrie 1817 dela VodA Caragea.
falsificat alegerile, i tndreptitea Semnalez spre deosebitA atentie
casarea lor, dupA care a urmat instructivele articole, ilustrate cu
alegerile libere ce au dat Unirea numeroase gravuri explicative :
cea micA pregAtitoare a celei din Turatoria de litere, de L. L. §i
zilele noastre. invenfii in domeniul tiparului,
de V. Molin, amAndou5 cerAnd a
Almanaltul Graficei Romdne
pe 1J24, al revistel cu acelas nu- fi negresit citite de toti calf au
me din Craiova, tipArit la Scri- direct or indirect aface cu atelie-
sul RomAnesc", reinviazA vredni- rul tipografic l cu arta tipAritului.
cele de laudA vremi ale artei CAt despre tnfatisarea acestui
grafice de acum 20-25 de ani, Aimanah, ea este din toate punc-
cAnd apArea Almanahul tipogra- tele de vedere ireprosabilA.
ftc editat de Minerva' bucures- Vocabulaiui ilpografulut ro-
tean5, al harnicului tipograf G. man, Intocmit de Virgil Molin,
Filip. licentiat In Ante Orafice,-1923,
Almanahul craiovean nu c o edit autoruluieste un nu se poa-
publicatiune destinatA exclusiv ce- te mai bun povAtuitor sl indrum5-
lor cari se ocupA cu arta graficA, tor aceor cari ar simti IncA lipsa u-
tipografilor ; el poate fi citit cu nei educatil profesionale". Pentru
folos de orcare doritor de a-si lucrAtorii tipografi, cArticica aceasta
ImbogAti cunostinteie. CAci, in a- tinde a unifica vocabularul technic,
fard de partea sa calendaristicA, tnloculnd unit termeni strAini a
se gAsesc In aceste pagini note doptati prin uz de altii romAnesti
informative felurite, interesante mai putin tntrebuintati or cunos-
A RHI VELE 0 LTENIEI 181

cull. La urmA o foaie supliment 1390, cum dovedesc si documen-

aratil cum se fac semnele de co- tele slavo-romgnn de pe vremuri.
recturg, cunostinti indispensabile In sprijinul sustinerei acestei pg-
pentru toti cei ce au ceva de pit- rerl aduce autorul temeinice do-
blicat 0 tin all supraveghea sin- vezi de naturA filologica IstoricA,
guri tipgritul a ce scriu. cu referinte noi privitoare la to-
Am clod ca fiecare rnestesug ponimie, scoase din geografie ca
sg-st colectioneze in vocabulare si din poezia poporang. Spre Ifi-
tezaurul termenelor technice, pen- murire mai multh d-sa cerceteazA
tru a pune o normA t pentru In- ,analogia felului cum s'a inteles
lAturarea strAinismelor. Vocabu- in trecut numele Siebenbtirgen".
larul" intoemit de d-1 Molin este UrmeazA o excursie in filologia
un inceput care trebuie sA Indemne cuvAntului ardclu" si a cAtorva
si pe altil. alte nume toponimice de pe Va-
lea Somesului de Sus, iar la ur-
Pagtni de Literaturd veche, mA a nurnirilor Pdguiori Pogaie.
de N. Dröganu, profesor la Uni- care sunt nu unguresti, ci roma-
versitatea dela Cluj, 1923, Extras nesti, derivatie dela un : paguleus
din Dacoromania" an. III. paguleolussatulet.
Spre a inmulti cunostintele noas-
tre cu privire la literatura veacu-
Corntii Psaltirei Schelene,
cului al 18-lea, ni se InlAtiseaza un
de C. Lacea, extrasA din Daco-
codice-manuscris nou descoperit, romania, an. III. Profesorul dela
Cluj rectificA un numAr de erori
de 318 foi, cuprinzAnd o nume-
masa colectie de cirti populace omisiuni scApate de d-1 Can-
de dupe 1750 si scris probabil In drea in editia a-Hid a Ps. Szh.
tipAritfi de Comisiunea IstoricA a
tinutul Bihorului. Printre texte se
RomAniel la 1916. D-sa socoteste
reproduce o RugAciune de alun-
garea dracilor din ape". UrmeazA cA nu e exclus sA nu fie poet
apoi o eruditA cercetare asupra romfin niciunul din cc/ trei co-
conjunctiunilor de §t daca, im- pisti" al manuscrisului, cart par
portant capitol de sintaxA romA- a nu fi inteles uneori textul si a
neascA.
11 fAcut uneori doar un lucru de
mAntuiali. Dupi multe particula-
Toponinde ft Istorie, de ace- ritati fonetice al celui de al trei-
las, 1924, extras din Anuarul lea copist, ar rezulta cA acesta
Instil de Istorie NationalA pe era un sas din pArtile Bistritei,
1923". Deosebit de interesantS 5i poate tot sasi au lost si ceilalti
cercetarea asupra numelui Ardeal, dol. In definitiv d-1 Lacea crede
despre care cea mai mare parte din CA textul a fost copiat de died
filologii nostri au sustinut cA ne-a domnesti, la ordinul Domnului,
venit din ungureste. Dintre for- pentru nevoile sufletesti ale aces-
mele Ardeal i Arden', cea din- tufa, de pe vreun manuscris ma
tat este cea mai veche, intrati in vechiu gAsit la vre-o mAnistire
limba noastrA poate inainte de din Moldova or la vreun particu-
182 ARHIVELE OLTENIEI

lar". lar ca rezultat al acestor ci influenta romaneasca asupra

constatiri se impune o revizulre limbei bulgare a fost mai mare
a tutulor studitlor ficute Orli a- cleat Inraurirea contrarie, Intrucat
cum asupra Ps. Sch. si a editiel nu s'a marginit la imprumut de
critice a d-lui Candrea", precum cuvinte, ci a atins structura littera
controlarea ipotezelor bazate a limbei bulgare ; cA legaturile
pe particularitatile de limbi" ale dintre not 1 cei de peste Minim
acestei opere. au fost mai stranse cu Bulgarii
.Raporturile linguistice sla- risiriteni, t ci In sfarsit caracte-
vo-romdne, de Th. Capidan (Ex-
rul acestei influente este de na-
tura pastorali.
tras din Dacoromania, an. 111)
cuprind deocamdati prima parte -t Buletinul Societdlii Regale
a cercetarilor autorului, si anume: Romtine de Geografte, tomul
Influenfa romand asupra limbii XLI, an. 1922, Bucuresti 1923.
bulgare. Dupa athtea studii asu- Directlunea noui a acestei publi-
pra influentelor limbilor slavice can anunta pe cititori ca dela a-
asupra alei noastre, d. Capidan cest numar inainte se va da Bu-
se opreste asupra Inratuirel ce not letinului o Infatisare strict stiinti-
am exercitat asupra vecinilor de flea de specialitate, tn cadrul po-
peste Durthre. Prime le influente trivit Intinderei actuate a Statului-
de acest fel, putin numeroase, vor Cuprinde urmatoarele studii: Del-
ft fost din perloada preroming (ca : ta .Dundrii, de C. Bratescu; Ho-
altar, craciun, samar, sapun). In tarul de Apus al Moldovii, de
epoca expansiunei elementului no- I. C. Bacila ; Regiunea Codrilor
manesc In Balcani, intra cuvinte Bdcului )70 de podzsul Moldo-
cu caracter pastoral (turma, a ca- venesc, de Mih. David ; Popula-
m) i altele de alta naturA. Cele ia finuturilor romdnesti de peste
din vremurile mai nol sunt mutt munfi, de N. Gheorghiu ; C'on-
mai numeroase, mai multe luate tribulie la studiul populafiei i
dela nol din regat cleat primite afezdrilor omenefti din cdrnpia
dela Aromani. Se cerceteaza apoi romdneascd lntre 1853 1899,
diferitele influente exercitate de de Vintila Milthilescu ; Cdteva
limba romani asupra celei bulge- observafiuni asupra Romdnilor
re, anume: influente gramaticale, din Secuime, de acelas : Bordeiul
bisericale, schimbari fonetice, ter- In Oltenia, de V. Plopsor; Bard-
mini Imprumutati din domeniul ganul in antichitate, de R. Vli-
bisericesc, pastoral (cele mai nu- descu-Vulpe l Veclziul jade( al
meroase si mai interesante), nu- Saacului In lumina istoricd ci
me de animate, de plante, de do- antropyeograficd, de Ecaterina
meniul locuintei, a obiectelor de Zaharescu. Dupii aceste articole
gospodArie, alimentelor, cuvinte urmeazi dire note si tradu-
referitoare la partite corpului o- ceri din scriltori strain!, de mare
menesc, la idei abstracte I altele. insemnitate pentru lumina ce a-
Din considerattunile finale reiese runci asupra unor epoci din tre-
ARHIPELE OLTENIE1 183

cutul nostru. La urmA bogate note unul dintre diplomatil nostri, a

informative, sub titlul de : Fapte, cArui activitate luminatA 1 vesnic
Recenzii §i Bibliografie. Dintre treazA am dod s'o vedem la cati
aceste notite, sunt foarte putine mai multi dintre cei cari ne re-
de interes special pentru regiunea prezintA tara In strAinAtate, cola-
noastra, cum bunAoarà recenzia boreazA la aceastA opern patrio-
unei monografii asupra Dunelor ticA ce este calendarul Americei".
din Oltenia, tezA de doctorat In D-na Marta Bibescu di In tradu-
stiinte la Sorbona, a d-lui lonescu- cere o paginA din vaioroasa D-sale
Balea. lecrare publicatA acu doi ani in
frantuzeste (doug volume): Isvor".
Calendarul hational al zia- Numeroase reproduceri de foto-
rului America" din Cleveland, grain infAtiseaza chipurile unor
Ohio, St. Unite, pe 1924, apare tinere i tined Romani, studenti
In editura companiei de publici- artisti, ingineri, industriasi, cari
tate a Uniunel Societatilor roma- fac cinste numelui nostru In apu-
ne. Valorosul organ romanese al sul depArtat. Cu plAcutA surprin-
intereselor culturale nationale din dere aflu i portretul until drag
America, dupA 18 ani decand fost scalar al meu din Liceul
apare, dA la lumina prin grija craiovean : George Anagnostache,
inimosului nostru Dn. Andrei fiu al fostului meu profesor de
Popovici sef-redactor al gaze- elineste, si care acum e inginer
teiun almanah care poate sluji petrolist, diplomat al Universitatii
de model In ale calendaristicei din Pittsburg. Un sculptor din
noastre, atat ca cuprins, cat i ca cei mai de seamA ai Americei e
esteticii. Deosebit de interesant azi tot un roman : George Julian
rAvasul" prefati al D-lui Po- Zolnay din Washington Un talent
povici. pentru a cunoaste menta- literar remarcabil este si D.
litatea tanarului Roman-american Cuclin, care a semnat adeseori
nAscut In America, sau a emigran- frumoase poezii In ziarul Ame-
tului stabilit acolo. Pentru a mul- rica'. Nu voi uita sA pomenesc
tumi nevoia de a cunoaste din pe talentatul gazetar G. Stancu-
fapte si nu din vorbe cA avem lescu, ale cArui articole cu bune
si noi o literatura frumoasA si sfaturi sau vederi dare sunt tot-
bogatA, D-1 Popovici a dat Un deauna deosebit apreciate de
calendar care e t o Antologie cititorii Americet. La sfarsit o
de literaturA nationala, cu pagini Bibliografie a operelor scriitorilor
In mare parte inedite din scat- cari au colaborat la acest calendar.
tori de ai nostri, ca bunioarA
N. lorga, Sadoveanu, Prof. Titeica, Anuarut Soc. literare Gr.
Slavici, 1. C. Filitti, I. Lupas, Las- Alexandresca" a elevilor de curs
carov-Moldoveanul, D-na Farago, superior din Liceul Unirea"
Cezar Petrescu, V. Eftimiu ti Focsani pe anul scolar 1922--1923
atatia altii. D-1 Anton Bibescu, este dovada de ce poate face un
184 ARM VELE OL7ENIEI

biet profesor amarat, muncit si mare elevilor nostri din toate

luptand din greu cu nevoile, scoalele rominesti.
rand are tragerea de Mimi si Crcclinfa tnea de Teodor Bu-
entusiasmul D-lui 1 M.Rascu, pro- curescu, apare in Biblioteca Pri-
fesor de L. Romana la acel liceu mavan" In Sannicolaul-mare. E o
Presedinte al Societatei Anua- colectie de articole pe care auto-
rul cuprinde rezumatul conferin- rul le a publicat In vreme de trei
lei tinute de 13-1 Prof Ovid Den- ani, sernanind grauntele sinitoase
susianu la Focsani : Intre litera- ale bunului serninitor, In dra-
turd si viatd, apoi Darea de goste de Neam i credinta In Bine.
searna a sedintelor societatei con- Strejar de veghe la frontiera de
semnate In procese verbale, Cu- apus a Binatului nostru ciopartit
vântarile rostite la edinta Festiva de un neam hriparet si fanatic,
din 24 lunie 1923, chid aceasta D-1 Bucurescu a Intretinut prin
Societate a implinit 25 de ani de publiratia sa modesta focul sacru
existenta, descrierea unui Pelerinaj al patriotismulul luminat si cum-
la mormantul poetului Duiliu pinit rominesc, a dat sfaturld-sa
Zamfirescu si al altei excursii lanirulca un Int( lept bitran po-
scolare, precum 1 disertalli, corn- porenilor nostri, i-a instruit, i-a
poziyi si incercari literare de ale Invitat si iubeasci Tara, Neamul
elevilormernbri ai acestel societati. Dinastia, si respecte Armata,
Activitatea Societatei literare, Biserica l coaIa, si fie buni gos-
Gr. Alexandfescu" din Focsani podari 1buni Romani mai presus
sa serveasca de pilda Indru-
1 de toate. C D. F.

Cri primite la Redactie

In Editura Cartea Romdnesca" au apdrut :
Vasile Conta: Opera Filosofici, cu o introducere de N. Petrescu.
M. Sadoveanu: (:)irnii, ed. V.
1. Simionescu: Ardealul.
Dr. Em. Gheorghiu: Betia.
Artur Gorovei: Lamurirea Constitutiei.
Czerny: Medicul educator al copilului.
I. C leodorescu: Pamanturi bune pentru vii.
C. Motas: Plante parasitare la animate.
D. PrItrdscanu: Decoratia lui Vartolomei.
Popovici-Bdjenaru: Cartea omului matur.
Alte edituri :
Victor Lazar: Clujul (Ed. Cultura Nationali").
Carlo 7agliavini: Antologia rumena (Ed. Groos, Heidelberg).
P. E. Billotti: Monografia del prof. Mat. dela Corte su la Grorna.
N. lorga: L'Art popalaire en Roumanie (Ed. Gamber, Paris).
Anuarul gimnazului St. Popescu", din Corabia, pe 1922-1923.
Silviu Dragon*: Vlahii l Morladi.
Din cronica Jul G. Brancovici.
11=1IN
A ft HIVE LE OLTENIEI 185

Croni ea Revistelor.
Unione Styria ed Arte, Buie- Italia-Romania, ce se va edita
tin pentru educatiunea icultura de casa Campitelli din Foligno.
poporului, an XVII, No. 98,
Martie-Aprilie 1924, apare la Roma 11 Concilio, revistA mensualA
de culturA l literaturA, organ ofi-
sub conducerea marelui nostru
antic Profesorul Romolo Artioli, cial al lnstitutului interuniversitar
Director al Castelului Sant'Angelo. Italian, an. 11, No. 1, Foligno, se
Din aceasta publicatie affam el redacteazA de un alt arnie al Ro-
Societatea, ce publicA acest organ
manilor, D-1 G. F. Cecchini. Pe
langA articolele l chestiunile in-
bimestrial, tine In fiecare Dumi-
ned o conferintA cu subiecte va-
teresand In special pe talieni,
11 Concilio 1st propune a da o
riate, conferentlari Bind profesori
gazduire largA 1 generoasa lite-
invatati, uneori cu vizite la mu-
raturilor straine, favorizand desvol-
zeele sau monumentele de arta
tarea raporturijor intelectuale cu
antici din Urbea eterna Societatea
strAinAtatea. Versurl de o males-
aceasta organizeaza l calatoril,
toasA frumusete clasici dA poetul
cum a fAcut acum doi ani una in
Paolo Buzzi un scriitor apologet,
Romania, cu care prilej excursio-
Ernesto Buonaiuti, publicA pagini
nistil au cinstit 1 Craiova cu vi-
pline de avant si suggestive : Lo-
zita lor, condusi de prezidentul
casul pacii si al odihnei, prin
lor DI. Artioli, de curand decorat
care anuntA o apropiath renastere
cu gradul de Cornandor al ordi-
nului Corona d'Italia" pentru me-
a eredintli care singura va reda
marele ideal al misticel solidari-
ritoasa d-sale activitate culturalA.
Ott universale". Interesante note
SI tot aceasth asociatie a organizat
despre literatura rusA, englezA si
frumoasa primire ce s'a ficut de-
germanA ; la urmA o bogatA Bi-
legatilor romani la Congresul in-
bliografie.
ternational al Femeei, put la
Roma In Mai 1923. L'Europa Orientate, revistA
La 21 Aprilie din anul corent lunarA, scoash cu ingrijirea In-
se va inaugura in Capitala Italiel stitutului pentru Europa OrientalA ,
un Institut italo-romdn, care s'a an. IV, No. 1 si 2, Roma, este
Intemelat cu concursul societAtil valoroasa publicatie ce a tiparit
,Unione Storia ed Ark". Festivi- volumul Studi sulla Romania,
tatea se va deschide cu o confe- despre care am vorbit In ultimul
rintA despre Romania ilustrath numAr al A. 0. In aceasta rubrica.
cu 200 prolectiuni a inimosu- No. 1 se ocupA de Literatura
lui nostru prieten Artioli, vice- slovend nom! l despre Activita-
presedinte al numitulul Institut. tea sociald a partidului popular
Buletinul anunta ca, cu sceastA slovenesc ; No. 2 cuprinde un
ocazie, se va tipari un volum festiv : studiu despre opera poetului her-
186 ARILIVELE OLTE.NIEI

tegovinean Ivo Vojnovici; o cer- neralA asupra literaturei si pun-

cetare criticA : Reflexuri italiene cisticei noastre contemporane.
in literatura serbo-croatd, st un Un numAr intreit 9 -- 10 11
articol despre poetul sdrb Svetis- Fascicolo Spirituale, dedicat in
lay Stefanovici. Pe langa aceasta, Intregime chestiunilor religioase
flecare nutriar are o rubrica cu si preocuparilor pur spirituale, cu
scurte notite privitoare la situa- un btogat sumar, in fruntea carula
tiunea politica a Europel Orientale e un articol al lui Giovanni Ra-
In cursul lunet trecute, cum si f e- pid, se publica sub Ingrijirea
lurite Insemnari st inlormatii cul- D-lor Pietro Zanfrognini §i Au-
turale si bibliografice relative la gusto liermet.No 12 se (map
aceastA Europa orientala. in buna parte de Literatura neo-
greceascd, din care se dau cateva
Delta, revista lunari, an. 1, No traduceri.
8-12, apare la Fiume, sub con-
ducerea D4or Arturo Marpicati, Bulletin de la Soc.Gén. d'Edu-
Bruno Neri §1 Antonio Widmar cation et d'Ens ignement, Paris,
Din sumarul numirului 8 o buna in numArul ski din Fevruarie, pe
parte e rezervata literaturei noastre. langa alte interesante articole, se
Volfango Giusti face o compe- ocupa de Reforma Invdfdmdn-
tenta excurstune in Poezia popo- tului secundar ci a invdtdmdn-
rand romdneascd, aratand fericita tului limbilor vii, asupra cAror
et influenta asupra inspiratiunei chestiuni D-1 Fernand Hayward
marilor nostri poeti nationali, in- emite consideratluni generale
cepand cu Alecsandrl. Printre D-sa constata cA metoda asa zisa
diferitele literatud poporane, poe- directa, in predarea limbilor mo-
zia poporanA romaneascA zice derne, cu toate pretentiunile sale
D-1 Litusti ocupA un loc din stlintifice si psichologice, e de
cele mai de seami si este o mi- condamnat in eliminarea tradu-
nunata expresiune a bogatiel de cerilor (teme §1 versiuni) si ex-
cugetare, de sentimente, ce poseda trema reducere a studiului gra-
multimea anonima a taranuluf ro- maticei.
man°. Urmeaza cateva traduced L' Art d l'Ecole, Buletin al Soc.
din romaneste, st anume : Din Le- Franceze a Artet In Scoata, pu-
gendele Maicii Domnului (colec- blicatie thnestrialA, No. 86, Paris,
tia Madan) ; Materialuri folklo- lupta pentru raspandirea cunostin-
ristice, (din col. Tocllescu); cateva telor despre arta cu ajutorul cine-
frumoase poezii din Demostene matografului scolar, ingrijeste de
Botez, Niclzifor Crainic, Lucian a decora intr'un mod estetic sAlile
Blaga si o admirabill bucatA de de clasA ale scoalelor si Incura-
proza: Ndluca, de Cezar Petrescu, jeazA estinderea asociatiunilor co-
fie care precedatA de o scurta pre- rale scolare, inregistrand in pagi-
zentare a autorului Tot D-1 Giusti nile sale orce initiativa, orce sfor-
da la urma o succintA privire ge- Ore In aceste directiuni.
ARHIVELE OLTENIE1 187

Ogniwo, revistA internationala apropieri inteiectuale intre invAtati

;colarà, organ de informatiuni al 4f oameni de litere romAni, fran-
Asociatiel profesorilor secundari cezi, unguri ;i germani, pentru
din Po Ionia, An. II, No. 1, Var- a creia o trAsura de unire Intre
;ovia, (IA la sfAr;itul du un su- fret constinte etnice deoseblte In
pliment In frantuzelte, cu articole esenta lor intimA, dar unite prin
;I dad de seamA asupra reven- numeroase ;i nobile interese co-
dicArilor profesionale, asupra re- mune'. Articolele sunt scrise in
formelor rolare ;1 orcaror ches- româneste, frantuze;te, ungure;te
tiuni din sfera aceasta, primite ;i nemte;tecele douA din urmA-
dela corespondenti din diferltele Hind insotite fiecare de un scurt
tari In curs de publicare un studiu rezumat in limba francezA, pentru
despre Mutualele ifolare (Self- cei ce nu cunosc aceste idiome.
government) in ;collie secundare Partea romaneasca de colaborare
ale Asocial lei" din Po Ionia, al e reprezentati de D Prof. N. lorga,
profesorului Adam Kropatsch. cu un articol despre D. Cantemir ;
traduceri din marele poet ungur
L'Athenée, organ al rolelor se- Andrei Ady, de Oct. Goga ; im-
cundare belgiene, an. VII, No. 6, presil dela Liga Natiunilor, culese
Fevr. liege, publicA Decretul de S. Pwariu; Serni-centenarul
Regal din 25 Ian. corent. prin lui A. aguna de I. Lupa, s ; tra-
care se mare;te din nou salariul duceri in ungure;te din poezii de
profesorilor ;i magirilor din ;co- ale lui Eminescu, de Révay Kd-
llie statului (cari fuseserà majorate roly i Frany6 Zoltan ; o cronkA
In raport cu scumpirea traiului In obiectivA a publicatiunilor perio-
1921 ;I 1923) dupA cum urmeaza : dice romAne;t1 semneazA la urmA
Maestril de muzici, dupl anii ser- N. Georgescu-listu. Se dau ;i
viti, dela 3000 la 4800 hand anual ; patru gravuri reproducAnd picturi
cd de desen ;i gimnastic5 dela din colectia Muzeulul etnografic
5900-8900 ; profesorli de religie ardelean.
dela 6500 la 8300 ; cei de alte
obiecte de studiu dela 7500 loan heculce, buletinul Mu-
14.500. Directoril dela 11,500 zeului Municipal din Iasi, fasc. 3
15.500. La salariile profesorilor, de pe 1923, apare In Capitala Mol-
nu ;i maqtrilor, se adaogA o in- dovei, sub directiunea harnicului
demnIzare flxi de 2500 fr. pe an. profesor D-I Gh. GhibAnescu. De
o deosebitA importantA cercetarea
Cultura, an. 1, No 1, revisig D-lui GhlbAnescu despre 1a5ii in
bimestriala, apare la Cluj, sub con- 1820, dupe catagraila lui Von
ducerea unui comitet ;I directiu- Mih. Gr. Sulu, pAstrat5 In arhiva
nea D-Iui Sextil Purariu. Din statului din 14. Intre alte curio-
articolul preliminar se vedeste cl zittiti semnaleazA cA acum 100 de
aceastA publicatie se scoale In ani nu erau In Ia;i decAt vreo
vederea formArei unei mai strAnse 6000 suflete de evrei, dintre cari
.188 ABHIVELE OLTENIEL

jumkate suchti sträini. Nume- $1 functlunea ce indeplinesc sem-

roase Documente despre locuri, nele grafice % §1 k in ortografie
lucrurl $1 persoane felurite dau mai exista $i o a $easea scoal5
colaboratorii revistei. Un alt capi- literara : acea care nu punea nici-
tol ce se citelte cu fnteres $i phi- odata semnele de mai sus la sfar-
cere este la$ii In cronicari ,si Old- situl cuvintelor, cand aceste litere
torii strain!. Note cu caracter nu reprezint5 nici un sunet, Ins5
de istorie literara clà Dn. N. A. le intrebuintam ortografic la sfAr-
Bogdan despre C. Negruzzi fafd $itul cuvintelor in textele celor-
cu Inceputurile teatrului iepan. lalte cinci Ica, spre a 'Astra astfel
Se publica opisul actelor facute infati$area vechei ortografil paleo-
danie (40 documente :Mayo-roma- slovenice. i cum aceastà Icoala
ne) Muzeului Municipal din last isi trage obagia din lumea slavo-
de catre D-1 Misu Saulescu, fost catolicA dela sudul Dunarii mai
ministru, de a carul bogata co- ales, care scria cu glagolitice $1
lectiune din documente priviloare Intru catva $1 cu caractere !aline,
la Oltenia vorn Incepe a publica D-1 B, nume$te aceasta $:oala
$1 noi cu numkui viitor La Co- slavo-cirilica ce nu Intrebuinteaa
municari afläm un necrolog al pe -k §i k finale mute (care nu
neuitatului Th. Burada, neobosit exista tn scrisul latinesc) : fc.
cercetkor al fratilor risipiti pe la catolico-latind.
cele patru vânturl, si autor al lu- Aceasta ortografie se gase$te In
crarei despre Teatrul In Moldova". textele din Croatia, Boemia,unde
Recenzii multe $1 judicioase In- se facea mare propaganda cato-
cheie aceasta publicatie meritoasà, 11c5, apoi la Cehi din sec. XIV
pe care cu mart jertfe de munc5 inainte, la Slovene!, la Bulgarii ca-
$i cheltuiala o scot o mkra de tolico-pavlicieni; un text scurt de
profesori inimo$i la Iasi. altfel ni s'a p5strat emanand dea
Arhiva, an. XXXI, No. 1, la§i, Campulungul muntenesc din 1705;
se deschide cu articolul in fran- in veacurile XVIXVIII gasim a-
tuzeste al Directorului ei, D-1 life cest fel de ortografiere adesea in
Bkbulescu : Une école littéraire diferite acte ale Pavliclenilor cato-
cyrillique inconnue chez les Sla- lici din Bulgaria cart se rav4isera
ves et les Roumains. D-sa arata prin 'pale Române$0, Ardeal $i
c5, pe Iânga cele chief scoli lite- Ungaria; corespondenta misionari-
rare cirilice, la a dror afirmare lor catolici trime$i prin aceste pkti
$i fixare de caractere particulare se face in acelasi Kris, dupa cum
a ajuns prof. Coney din Sofia dupa si tipariturile papalitatei destinate
studierea textelor medio-bulgare acestor Pavlicieni.D-1 N. C. Be-
si annum : goala etimologitd, jenaru cerceteaza istoria lui Const.
fC. mixtd, $c. Joneticd, g. din sSerban Inainte de domnie. E vorba
Olzrida §I $c. din Zletovo, deose- de fiul lul Radu Serban cu o WA
bindu-se dupl locul unde se pune de pop5 din Bucure$0, pretendent
ARHI VELE OLTENIE1 189

,a Domnia Munteniei lnainte de Moldova. Inscriptia ajutA biografie;

Matei Basarab, si mai tarziu orn lui serb. Const. cad II vedem din
de Incredere al acestuia si serdar, aceasta cA la 1700 a fost numit
care a urzit apoi complotul dupA Mare Vornic. Rolul istoricului
urma &via s'a tras pleirea Dom- de arta romdn din Transilvania,
nitorului batch, bolnav si amarat, de Cor. Petran, aparut si In extras,
pentru ca sA se InscAuneze Const. a fost recenzat- la rubrica anted-
5erban. Autorul constatA cA In a- oarA. LIrmeazA Informafii dife-
ceasti crizA boerii Olteni erau rite de C M.
stran§i intr'un manunchiu politic,
care sustinea pe Domn far i nici-o Buletinul Soc. Numlsmatice
conditie", alaturi de ei fiind E- Romline, No. 47, aduce o lumina
piscopul de Ramnic si influentul definitiva, prin d-1 Prof. N. lorga,
Preda Brancoveanu.Urmeazi ar- In chestiunea IncercAre , neisbutitA
ticolele: Teoriile lingvistice ale din cauza opunerii Turcilor, a lui
lid Karl Vossler, de 1. lordan si o VodA Cuza de a bate monetA, pu-
seamA de Etimologii ale prof. blicandu-se contractul dih 16 Mai
Aug. Scriban, apoi Comunicari sl 1860 care urma sA fie Incheiat
Recenzii 0 notita atrage atentia Intre Ministru de Finante roman
cA din lipsa de interes a celor In- si Directorul monetariei franceze.
datorati si In putinta de a o face, Noile monete ale Moldo-Valachi-
cele opt fascicole, ce mai lipsesc lor" trebuia sA se batA In piese
din valorosul monument al limbei de aur de rate 20 de romani"
rornane, Dicfionarul lui Tiktin, nu unitate monetar5 egall cu francul,
se pot tipAri, cu toate fAgaduelile si de ate 5 romani ; In monete
date de unii mini§trii ce au tre- de argint de ate 5, 2, 1, si 1/2
cut pe la Instructiune. romani ; In bronz de cate 5, 2 si
1 ban (sutirne de roman). Des-
Cronica numismaticed fi Ar- pre Ponduri monetare de sticM
heologicd, IV, 7-8, InregistreazA romane, orientate si bizantine
cu regretele cuvenite moartea fos- trateazA d-1 Dr. Severeanu. 0
tului Administrator al Casei coa-' sterna interesanta dela Const. Ma.
lelor, Mihail Popescu, membru o- vrocordat IniatiseazA d-I C. Moisil-
noritic al Soc Numismatice Ro- Este cea desubt portretul Domni-
mane. D-1 Olszewski InfAtiseazA torului, pictat de Liotard, in care
un prea frumos disc de argint de se pun ImpreunA armele unite ale
la marele vornic erban Cantacu- celor doui Principate, cu o coroanA
zino, cu sterna familiei Cantacu- deasupra, mArginite de douA ani-
zinestilor, inscriptie In cirilice si mate care o sprijinesc, iar dedesubt
minunate ornamente Hod si me- o sceni cu privire la familia Cor-
dalioane si care, lucru curios, a vinilor ardeleni.
fost fAcut danie MAnastirii Trisfe-
titele din la§i, desi nu vedem ce Dundrea No. 5-8, Sitistra, are
raporturi va fi avut vornicul cu In sumarul sau un articol de d-1 G.
190 ARILIVELE OLTENIEI

Murgoci: Caracterul fizic fi etno- Revolutiei WI Tudor (primAvara lui

grafic al vail Dundrii inferioare; 1821). Din ea se vede ci Grecii
de d-1 Papahagi: Boboteaza la credeau atunci, cAnd nu era IncA
Romdni §i Dovezi din studiul Um- lAmurit gAndul lui Tudor, cA acesta
bel noastre despre continuitatea va lupta pentru ei. Dn. UnnA
Romdnilor ln Dacia; Folklor to- trimite 0 veste: cA lAngA satul
tdresc dobrogean, cules de M Trusesti, tn tinutul botosenean, ar
Niazi; Etimologii §i Cercetdri ar- fi o InsemnatA statiune preistoricA.
heologice de D. Pahahagi ; o notA Se atrage atentia asupra unel
despre Sucidava, unde e vorba de lucrAri de mare InsemnAtate de
Pdculul lui Soare. Pentru expli- care nu avem cunostIntA directl
catia acestui PAcur vezi nota a d-lui Giurgea, asupra until
d-lui PapahagI despre Ostroavele Dictionar statistic al Basarabiei.
Dundrene (p. 117 si urm. din a- 0 notA statisticA infAtiseazA
cest numAr al DunArii", cum si Doctorul prImar al orasului Boto-
studiul d-lui DrAganu din Daco- sant, prin care constatA in ultimil
romania, II, 1923, pag. 259-260. cinci ant un fapt dezastruos: des-
cresterea populatiunel romAnesti
Analele Rdmnicului, I, 8-9, sl cresterea celei evreesti.
R.-SArat. DnI. Gane, in jurul
chestiunei Monogratia judetului, Junimea Literard, XII, 10-11,
aratA cA pentru a face o lucrare 12, CernAuti, a luat In ultimul
completA de acest fel trebue mai limp o amploare si o importantA
IntAi cercetat In spirit stiintlfic In- care o impun lntre cele d'intAi
tregul teritoriu al districtului, strAn- reviste romanesti, multumitA mun-
gAnd documente, folklor, obiecte cif stAruitoare si sufletului ce pun
de artA si fotografii dupi monu- Intr'Ansa directorul ei Dn. I. Nistor
mentele vechi, apoi sA se culeagl si harnicul scriitor Leca Morariu.
si ceiace este deja consemnat pdn In afarA de partea pur literad,
publicatil ImprAstiate, far din sin- reprezentat5 prin versurile semnate
teza tuturor acestor cercetArl sa de U. Murnu, Tutoveanu, RoticA,
se facA o monografie care si fie C. Morariu, Voevidca, N. Dracea,
mai presus de mice critic& etc. Junimea literarl addce o in-
Documente rdmnicene de pe la semnati contributiune de studii
1815 si alte mid InsemnAri inte- critice si cercetari metodice In
resante pentru regiunea rAmni- materie de istorie Hterarg, filo-
bogie, sl arta ConsemnAm doar
ceanA.
pe urmAtoarele : Problema Soc.
Revista Moldovii, HI, 10, dA pentru culturd, de L Nistor,
in traducere din ruseste Un do- Pdstoril, de 1. A. Candrea, Va-
cument de pe vremea Eteriei, o slle Bumbac, de V. Morariu,
scrisoare a lui Puskin cAtre un 0 icoand document istoric, de
oarecare Rajewski, datati din V. Bardas, Viala sl Opera lui
Chisiniu, din primele zile ale Ion Ordmadd, poetul chut In
A RBI VELE 0 LTENIEI 191

luptele dela Ciresoaia, de C. Lo- frumoasa conferInta cu acest nume,

ghln, Eminescu la Viena, linuti anul trecut la Prietenii
de V. Gherasim, Stdna la Ro- tiintei", de D-nul R. Ortiz.
mdnii din Bucovina, de D. Dan,
Nicu Dracinschi (Dracea), medi- Datina, T.-Severin, an. I, No
cul care a semnat versuri fru-
1, 2, 3-4. 0 mentiune deosebiti
moase in revistele din Bucovina. se cuvine acestei reviste oltenesti,
mort la Criciunul trecut, de L. organ al Soc. culturale M. Emi-
Morariu, o povestire in dialect nescu" din Severin, de sub direc-
Macedo-roman: Calu a taxildar- tiunea D-lui M. Gusità, carecum
lui, cu note lexicale si traducere, o spune frumos oizueste si
de Chr. Geagea, cum si foarte aduci aminte celor ce le place si
numeroase si de interes notite uite, ci trebuie de siirg si fArA
literare §i sociale In rubricile : zabavi si ne intoarcem fain st
Plivind §i Rdbojul cdrfilor. Ju- inima cAtre tosturile neamului
nimea Literati di g citeva bune nostru, ciruia atoarea vremurilor
reproduced dupi autografe, in- noui i-a scAlciat limba si intinat
scriptii, portrete si monumente sufletul".In No. 1 cuvinte de
arhilectonice cu interes istoric pioasi amintire poetului Vulovici,
national. mort in luptele din Carpay la
1916. In No. 2 articolul D-lui
Roma, revIsti de culturi ita- prof. BArcicili despre poetul po-
Bank 1V, 1, 2, 3, condusi de pular Nicolae Vernicutd. Note
profesorul Ramiro Ortiz, dedici critice pline de bun :slmt si in-
primul siu numir din 1924 scril- telepclune "In Uoarza dupd ori-
torului original, initiator al unui Einalitate a D-lui C.. D. Ionescu,
curentsau manierh"Luigi Pi- pe margine a volumului Aur sterp".
randello. No. 2 se ocupi de In No. 3-4 mentionim : Cum
problema care agiti azl splritul ni se Infdtipazd poezia noastrd
public al cirturadlor de altfel noud, de Dn. M. Gusiti ; Un scrii-
ca §1 din Franta si _de la nol tor de seamd: Cezar Petrescu,
Reforma invdtdmantului Italian. de C. D. Ionescu ; apoi literaturi
In acela§ numir bine caracted- (poezil si schite), insemnArl si
zati, din amintirile dela studiu recenzii. Consemnez In special
ale D-lui arhitect C. P. Cerchez, ilustratillenDatinel" toate semnate
figura maestrului Camillo Boito, G. Simionescu, infitisind desenuri
profesorul de la Milano. No. 3 de troite, case tarinesti, cute, hore
Infatiseazi pe siricutul lui Cris- si scene dela lark deosebit de
tos", Sfdtztul Francisc din Assi- frumoase. Ulm viati lungi Da-
si, care aminteste craiovenilor tinel.
 192 A R11 I VELE OLTENIE1

S'au primit la Redaetie revistele:

Transilvania, Sibiiu, LV, 1-2.
Vtafa Ramat:eased, 1a0 XVI, 1, 2, 3.
Cupetul Romdnesc, Bucuresti, III, 1.
Gdadirea, 111, 12.
Revista gen. a Invdfamdrztului, XII, 1-4.
Lamura, V, 1-4.
Democrafia, XII, 2, 3.
Roma, IV, 1, 2, 3.
Natura, XIII, I, 2, 3.
Viola Noud, XIX, 11-12.
Cosinzeana, Cluj, VIII, 5 7,
Revista Moldova, Botosani, ill, 10.
Dundrea, Silistra, 1, 5-8-
Cele trei Crisuri, Oradea-Mare V, 2.
Gdndul Nostru, JaI, Ill, 1.
Peninsula Balcanied, 1, 11, 12
Junimea Literard, CernAuti, XII, 11, 12,
Revista &iintifica V Adamaclzi",14 X, 1, 2.
Tara noastrd, Sibilu, V, 12, 13, 14
Revista Vremii, IV, 4.
Revista Teologicd, Sibiiu, XIV, 2-3.
Arhiva C. F. R., Chisingu, 11, 14-16.
Adevdrul Literar si Artistic, V, 170-174
Viafa agricold, XV, 5.
Ghimpele, Oradea-Mare, IV, 2,-3.
coala Bdndfeand, Caransebes, II, 23, 24
Victoria, VI, 53
Romania Viitoare, IV, 7.
Ziarul tiinfelor si al Cdldtoriilor.
Sfin.rul,1, 1.
Revistele Oltene:
Daunt; T.-Severin, 1, .1-4.Friefia, Caracal, 3-6.Revista corp. con-
tabililor, Caracal, I, 1.Slove, Calafat, II, 2 RamuriDrum Drept,
Craiova, XVIII, 1-7 Nitzuinfa, Craiova, 11, 8, 9. Renasterea, Cralova,
III, 3, 4.Gazeta coalei, Cralova, VI, 1-3.Grafica Romdnd, Craiova.
II, 14.Hiena, ed. Craiova, V, 6-7.Oltenia, Craiova, Cartea I, partea III,
Ziare felurite:
America, (Cleveland-Ohio); Monitorul Oficial al orasului Timisoara,
Cultura Poporului (Cluj); Desteaptd-te, Romline (C. Lung-Mold.) ; Ves-
tal Romdniei (Oradea-M.); Progresul (Oravita); Carpet fii (Brasov); Drum
Nou (T.-MAgurele); Vainfa sScoalei (Cernautt); Butetinul Universitdpi
Populare (P1oest1); Primdvara (Sannicolgul-Mare); Foaia Diecezand
(Caransebes); Cuveintul Studenfesc (Buc.); Telegraful Romdn (Sibilu);
Cerna (T.-Severin); Oltenta economicd (Cralova); Brazda (Craiova).
r .....

! ARHIVELE OLTENIEI
i se vand cu numgrul in libr5riile:
I Socec & Comp. Craiova 1
Ramuri /1
! Lazar Sanft II i
! Libraria Nationala 11

i Pavel Suru, Ca lea Victoriei 83 Bucuresti i

1 G. Onisor Cluj
! Libraria Cartea Romanesca . . Bucuresti i
i NUMARUL 40 LEI i
Colectia numerelor din an. Lei 200
i II m m m
I
II . 250 i
Abonamentul in tara p. an. III 200
., in strgin5tate 300 1
Abonamentul se p1äte0e direct sau prin mandat i
1

i
11END. .
postal. Altfel, se mai adaogi 25 la suti, taxa Inca- i
satorului trimes la domiciliul abonatului.
OINEM 4IMI.
!

FABRICA DE SALAM SI MEZELURI

FRATII CUMPANAU & Comp.
CR A I
4o- go- .....
SOC. IN COM. SIMPLA
V A
-ow-4w
Unica instalatie sistematici cn electricitate din tari
SUCURSALE: Bucuresti, Calea Grivitel 102. Iasi, Sir. Uzinei 14,
FILIALE: Craiova, Strada Madona 2, Strada Jules Michelet 21,
Strada Justitlei 32 si 60, Strada Eica No. 9. SERVIM PROMPT.
DEPOZITE: Timisoara, Galati, Petrosani, Slatina, Carnpulung,
Balt!. Reprezentante In fiecare capitalii de judet.
PR ETUR 1 AV ANTAJOASE

SE RECOMAND A
CITITORILOR NOSTRI Revista NAZUINTA"
De vainzare la toato librarlile.
 ;

.:

47'

SCRISUL ROMANESC
-, INSTITUT DE EDITURA I ARTE GRAFICE
SOCIETATE ANONIMA/CRAIOVA
J1E.

1-

EDITURA / TIPOGRAFIE /LITO- -1

GRA FIE/NOTE MUZICALE

LEGATORIE/CARTONAGE