Catalog Garla Mare

INTRODUCERE
Pentru anul 2007, Sibiul a fost desemnat drept capitală a culturii europene.
Pe tot parcursul acestui an, Muzeul Bruckental, a găzduit şi va găzdui expoziŃii
organizate de muzee din Ńară. Muzeul Regiunii PorŃilor de Fier din Drobeta Turnu
Severin va prezenta, în luna iunie, expoziŃia „Sfârşitul epocii bronzului în sud-vestul
României”, pe care o organizează împreună cu Muzeul Regional al Olteniei, din
Craiova.
Într-o zona cuprinsă între oraşele Belgrad şi Corabia, pe ambele maluri ale
Dunării, se dezvoltă cultura Žuto Brdo – Gârla Mare. Numele acestei culturi a fost
dat după primele descoperiri: Žuto Brdo din Serbia şi Gârla Mare din România. Pe
acest spaŃiu imens, manifestarea culturală este destul de unitară, deosebiri putând
fi observate în zonele extreme ale acesteia.
Pentru o nuanŃare a descoperirilor se foloseşte denumirea de Žuto Brdo
pentru zona de la vest de PorŃile de Fier şi cea de cultură Gârla Mare pentru
descoperirile din estul zonei menŃionate.
Mult timp s-a considerat că această cultură s-a format la vest de PorŃile e
Fier şi gata formată a pătruns în estul defileului. Descoperiri mai noi, de la Ostrovul
Corbului, judeŃul MehedinŃi şi Ghidici, judeŃul Dolj, arată o cultură Gârla Mare destul
de timpurie, care s-a cristalizat şi în această zonă estică.
Această cultură s-a dezvoltat pe ambele maluri ale Dunării şi în luncile
joase ale fluviului. Cea mai vestică descoperire este cea de la Kovin, la vărsarea
Savei în Dunăre, iar cea mai estică este cea de la Corabia.
Statistic, descoperirile din amonte de PorŃile de Fier sunt mai puŃin
numeroase faŃă de cele din aval. În sectorul BistreŃ – Cârna, din judeŃul Dolj,
aşezările şi necropolele se întâlnesc la distanŃă de Dunăre, dar sunt situate pe
malul unui vast sistem de bălŃi.
Această cultură se dezvoltă în intervalul de 1600-1150 î. Hr. . Pe baza
analizei materialului arheologic din necropola de la Cârna se poate preciza că
înălŃimea medie a defuncŃilor era de 1, 50 m., durata de viaŃă fiind de 50 de ani.
Mortalitatea infantilă era foarte mare şi destul de rar se depăşea vârsta de 50 de
ani.
Cultura Gârla Mare era bine cunoscută prin necropolele sale care numărau
zeci şi sute de morminte de incineraŃie. Datorită cercetărilor din ultimii 30 de ani,
sunt cunoscute astăzi circa 40 de aşezări aparŃinând acestei culturi. Primele
aşezări au fost cercetate în România la: Ostovul Mare – Colonie, Ostrovul Corbului
– Botul Chiciului, Izvoarele – Km. Fluvial 857, Ghidici – Balta łarovei, Cârna –
Rampă şi Cârna - Nasta, însă, foarte multe aşezări au rămas necercetate.
În funcŃie de condiŃiile locale aşezările erau constituite din locuinŃe de
suprafaŃă sau bordeie, care aveau în interior una sau două vetre de foc.
La Izvoarele, în judeŃul MehedinŃi, locuinŃele erau prevăzute cu laviŃe pentru
odihnă, realizate din pământ cruŃat atunci când s-a săpat groapa bordeiului. Din
interiorul locuinŃelor au fost recuperate unelte şi mari cantităŃi de ceramică. Pe baza
analizei stilistico-tipologice a materialului ceramic, s-a putut constata că, formele
vaselor din locuinŃe sunt aceleaşi cu cele din morminte, că nu se lucra o ceramică
specială pentru nevoi funerare. Această ipoteză este dovedită de unele forme
1
ceramice, ca de exemplu urnele, care sunt documentate şi în interiorul locuinŃelor,
în mărimi diferite, dictate de nevoile practice ale gospodăriei.
Necropolele se situează, în cele mai multe cazuri, pe dune de nisip.
Fiecare mormânt conŃinea cel puŃin un vas mare, urna, în care erau depuse
resturile de incineraŃie ale defuncŃilor. Există, de asemenea, cazuri în care, într-un
singur mormânt apar 3 sau 4 urne. Pe lângă urnă se depuneau numeroase vase
cu lichide sau hrană, necesare defunctului în această nouă etapă. Cel mai bogat
mormânt, din punct de vedere al inventarului funerar (conŃinea un număr de 14
vase), documentat până în prezent în arealul culturii Gârla Mare, a fost descoperit
în localitatea Gruia, judeŃul MehedinŃi.
Există situaŃii când resturile cremaŃiei erau depuse în şi lângă urnă, sau
direct în groapă. DefuncŃii erau incineraŃi în afara necropolelor. Fiecare mormânt
avea la suprafaŃă un semn distinctiv, din lemn sau piatră. Mormintele nu sunt
aliniate, ordonate, în cadrul necropolelor. Atunci când o necropolă era folosită o
perioadă mai mare de timp, dispăreau semnele de marcaj de la suprafaŃă iar
mormintele mai noi le deranjau pe cele mai vechi. Există şi morminte cenotafe, în
care lipsesc resturile incinerate. Asemenea situaŃii se întâlnesc şi în alte perioade
istorice.
OcupaŃiile purtătorilor culturii Gârla Mare erau diversificate astfel încât să
asigure subzistenŃa acestei populaŃii. Au fost descoperite unelte care demonstrează
că în cadrul acestor comunităŃi se torcea, se Ńesea, se practica agricultura se
creşteau animalele şi se vâna. În alimentaŃia acestei populaŃii, care era stabilită pe
malurile Dunării, peştele ocupa un loc special. Din păcate nu dispunem de prea
multe dovezi arheologice în acest sens. În schimb cunoaştem că hrana lor era
completată cu melci şi scoici.
Ceramica este principalul element de cultură materială ajunsă până la noi.
Repertoriul formelor ceramice în cadrul acestei culturi este foarte mare. O mare
parte a acesteia este decorată prin impresiuni şi împunsături succesive. Pentru o
mai bună evidenŃiere, ornamentele au fost umplute cu substanŃă albă de
incrustaŃie. Numărul motivelor decorative este relativ redus, dar prin combinări ale
acestora s-au obŃinut rezultate deosebite. Practic nu există două vase cu decor
asemănător. Motivele decorative sunt de natură geometrică şi sunt plasate
aproape exclusiv pe exteriorul vaselor. Chiar dacă aceste motive geometrice au
avut iniŃial o anumită semnificaŃie, aceasta a dispărut cu timpul, ca urmare a
transformărilor produse la nivel mental.
Plastica culturii Gârla Mare este unică în cadrul epocii bronzului. Există o
plastică antropomorfă şi una zoomorfă. Plastica antropomorfă redă, aproape
exclusiv, personaje feminine. ExcepŃia este reprezentată de descoperirea de la
Dupljaja.
Există mai multe teorii legate de prezenŃa statuetelor antropomorfe. S-a
considerat că acestea erau depuse doar în mormintele de copii, că erau preotese
ce săvârşeau ritualuri religioase sau că o reprezentau pe Marea Mamă, protectoare
a morŃilor. PrezenŃa mai multor statuete, într-un mormânt, cât şi apariŃia acestora în
locuinŃe, a dus la abandonarea acestor teorii. Într-o locuinŃă de la Ostrovul Mare –
Colonie, judeŃul MehedinŃi, au fost descoperite 12 statuete antropomorfe. O mare
parte a plasticii antropomorfe a acestei culturi a fost decorată. Unii cercetători
2
consideră că acest decor reprezintă piese din vestimentaŃie şi podoabe ale acelei
epoci. O descoperire unică în aria acestei culturi, a fost făcută la Ostrovul Mare şi
reprezintă partea superioară a două personaje înlănŃuite. Tot la Ostrovul Mare au
mai fost descoperite două statuete (una întreagă şi una fragmentară), ce reprezintă
un personaj feminin cu mâinile apropiate şi aplecate în faŃă, într-o atitudine ce
sugerează un dans ritual. Aceste două reprezentări sunt unice pentru aria întregii
culturi Žuto Brdo- Gârla Mare.
Reprezentările zoomorfe redau păsări sau animale, iar în unele situaŃii nu
se poate face o distincŃie clară. Ele sunt lucrate ca piese separate sau doar ca
elemente-ornament pentru diferite vase. Ca piese separate au câte un mic orificiu
prin care erau introduse în ele mici bobiŃe de lut ars, cu scopul de a scoate sunete
atunci când erau agitate. Sunt, deci, jucării ale acelor vremuri şi au uneori forme
curioase. Amintim aici o asemenea piesă care are forma unei farfurii zburătoare şi
care mai păstrează o singură bobiŃă în interior, fiind deci, o jucărie. Sunt numeroase
şi vasele care au silueta unor păsări, în unele cazuri cu reprezentarea gâtului şi
capului acestora. Aici trebuie să amintim o descoperire iarăşi unică în aria acestei
culturi. La Ostrovul Mare – Botul Piscului aval, a fost descoperită o statuetă, din
păcate fragmentară, care avea o rochie-clopot şi un cap de bovideu. Este de
discutat dacă avem redat în mod stilizat un taur, simbol al potenŃei şi fertilităŃii, sau
este prezentat un personaj cu o asemenea mască. Ca elemente-ornament pentru
diferite vase, reprezentările zoomorfe sunt lucrate ca protome sau mânere,
reprezentând păsări sau animale.
„Brotlaibidole” – idoli în formă de pâine, sunt obiecte care se întalnesc în
mai multe culturi arheologice răspândite pe un spaŃiu imens: Italia, Austria,
Germania, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia şi România.
Au fost considerate pe rând: peceŃi pentru ambra, peceŃi pentru decorarea
ceramicii, talismane, piese rituale, etc. Specialiştii nu au căzut de acord asupra
utilizării lor, dar este posibil ca aceste obiecte să reprezinte nişte semne
mnemotice, un fel de „scrisori” care puteau fi „citite” doar de cei iniŃiaŃi in
transmiterea veştilor la distanŃă.
Cu destul de multe trăsături care o fac unica în epoca bronzului, cultura
Žuto Brdo - Gârla Mare se mai remarcă şi prin faptul că este singura cultură în care
se întâlnesc topoare miniaturale din lut. Aceste piese au fost descoperite atât în
necropole cât şi în aşezări. Nu se poate explica ce semnificaŃie şi utilitate aveau
acestea. În mod teoretic aceste miniaturi trebuie să fi pornit de la prototipuri din
piatră sau metal. Dar în aria acestei culturi şi zonele limitrofe nu s-au descoperit
asemenea modele de topoare lucrate din metal. Securile duble din metal sunt
prezente în zona cretano - miceniană.
Despre sfârşitul acestei culturi, cu o ceramică spectaculoasă, se pot spune
câteva lucruri. În faza finală (1300/1250 – 1200/1150 a. Chr.) se produce un
fenomen întâlnit şi în alte culturi de la sfârşitul epocii bronzului. Se constată o
degradare a decorului, în sensul acurateŃei executării lui, un regres şi în privinŃa
formelor, apariŃia unor motive decorative noi (canelurile), ceea ce anunŃă etapa
evolutivă următoare – Hallstattul.
Pentru o prezentare uniformă a materialelor care provin din două muzee,
organizatorii au stabilit ca datele despre piese să cuprindă următoarea informaŃie:
3
1, 2, 3, 4, 5… etc - Denumirea piesei
a) Numărul de inventar – Inv.
b) Dimensiuni: I – înălŃimea; D – diametru; DG – diametrul gurii; DM – diametrul
maxim; DB – diametrul bazei; L - lungimea; l - lăŃimea.
c) Locul descoperirii
d) Descrierea sumară a piesei
e) Încadrarea culturală şi cronologică
f) Locul de depozitare al materialelor
g) Bibliografie
h) Cine a întocmit fişa
În încheiere dorim să aducem mulŃumirile noastre prof. Constantin
Sîrbulescu, preşedintele Consiliului JudeŃean MehedinŃi, prof. Gheorghe Florescu şi
domnului Iancu Holtea, vicepreşedinŃi ai Consiliului JudeŃean MehedinŃi, fără
sprijinul cărora nu ar fi fost posibilă apariŃia acestui catalog.
De asemenea, mulŃumim conducerii celor două muzee care au participat la
realizarea acestei expoziŃii, precum şi celor implicaŃi în realizarea ei.
Dr. Gabriel Crăciunescu

Drobeta Turnu Severin
30 – 05 - 2007
4
1. Amforă (urnă).
a) Inv. – I 5236
b) L-32,5 cm; DM-31 cm; DG-23 cm; DB-10 cm.
c) Gruia, jud. MehedinŃi.
d) Vasul are suportul plat, corpul bitronconic prevăzut cu
patru proeminenŃe organice situate pe linia mediană. Gâtul
este tronconic iar buza evazată. Este decorat prin ştampilare
cu cercuri dispuse în linii verticale, de la baza gîtului până pe
linia mediană.
e) Epoca Bronzului, cultura Gârla Mare, Sec. XIII-XII a. Chr.
f) Muzeul Regiunii PorŃilor de Fier, Drobeta Turnu Severin.
g) G. Crăciunescu, L’Âge du bronze moyen et final au nord
du Danube, à l’est des Portes de Fer, în Rumänisch-
Jugoslawische Kommission für die Erforschung der Region
des Eisernen Torea, Bukarest, 1998, 115-138, Pl. XVI.
h) Gabriel Crăciunescu.
2. Amforă (urnă).
a) Inv. – I 5899
b) I-37,5 cm; DM-40 cm; DG-27,7 cm; DB10 cm.
d) Vas cu suport plat, corp bitronconic, gât tronconic, buză
puternic evazată. În zona maximei bombări se află patru torŃi
late. Decorul, realizat prin imprimare, ştampilare şi impresiuni
succesive, constă din: linii, ghirlande, cercuri concentrice şi
cercuri ovale. Partea superioară a buzei este decorată cu
linii şi ghirlande.
e) Epoca Bronzului, cultura Gârla Mare, Sec. XVI-XIII a. Chr.
des Eisernen Torea, Bukarest, 1998, 115-138, Pl. XII/1.
3. Amforă (urnă).
a) Inv. – I 5892
b) I-31,5 cm; DM-38 cm; DG-26,3 cm; DB-11 cm.
d) Vasul are suporul plat, corpul bitronconic şi rotunjit la
maxima bombare, gâtul tronconic iar buza puternic evazată.
Pe maxima bombare se află două torŃi şi două apucători
plate situate diametral. Decorul, format din linii şi puncte,
este realizat prin imprimare şi ştampilare.
des Eisernen Torea, Bukarest, 1998, 115-138, Pl. XIII/1.
5
4. Amforă (urnă).
a) Inv. – I 207
b) I-26,5 cm; DM-32,5 cm; DG-19,5 cm; DB-9 cm.
c) Ostrovul Mare – Bivolării (Km. Fluvial 870), com. Gogoşu,
jud. MehedinŃi.
d) Vasul are suportul plat, corpul bitronconic şi etajat, iar
gâtul este tronconic. Două torŃi late coboară scurt de pe linia
mediană reliefată. Decorul a fost realizat prin incizii,
împunsături succesive şi ştampilare constând din linii în zig-
zag, spirale, cercuri concentrice şi triunghiuri.
g) D. Berciu, Catalogul muzeului arheologic din Turnu-
Severin, M. A., I, 589-691, Pl. XV/8
5. Amforă (urnă).
a) Inv. – I 238
b) I-27,5 cm; DM-31 cm; DG-19 cm; DB-8,6 cm.
jud. MehedinŃi.
d) Piesa are suportul plat, corpul bitronconic şi rotunjit în
zona diametrului maxim, gîtul este tronconic iar buza
evazată. Patru torŃi late şi scurte sunt plasate în zona
diametrului maxim. Pentru decorarea piesei s-au folosit
tehnici ca: incizia, imprimarea cu ajutorul unor unelte cu
vârfuri diferite şi împunsăturile succesive. A fost realizat un
decor din: linii, spirale, ghirlande, toate executate prin
adâncire în pasta moale a vasului, înainte de ardere.
e) Epoca Bronzului, cultura Gârla Mare, Sec. XIV-XII a. Chr.
Severin, M. A., I, 589-691, Pl. XVII/A.
6. Amforă (urnă).
a) Inv. – I 178
b) I-41 cm; DM-43 cm; DG-27,1 cm; DB-10 cm.
jud. MehedinŃi.
d) Piesa are suportul concav, corpul etajat, gâtul tronconic
iar buza puternic evazată. Patru torŃi late sunt dispuse
vertical şi leagă cele două părŃi ale corpului vasului. Decorul
este realizat prin incizii, împunsături succesive şi ştampilare.
Acesta acoperă jumătatea superioară a vasului şi constă din
linii, cercuri concentrice, ghirlande, meandre şi triunghiuri.
Severin, M. A., I, 589-691, Pl. XV/1.
h)Gabriel Crăciunescu.
6
7. Amforă (urnă).
a) Inv. - I 6733
b) I-32 cm; DM-33 cm; DG-23 cm; DB-10,5 cm.
c) Gârla Mare – La carieră, jud. MehedinŃi.
d) Vasul are suportul uşor concav, corpul etajat, cele două
părŃi ale lui fiind unite de un brâu; gâtul este tronconic iar
buza puternic evazată. Două torŃi late coboară scurt de pe
brâu pe corpul piesei. Între ele se află două apucători cu
vârful orientat în sus, care sunt situate tot pe brâu. Piesa
este decorată prin ştampilare, imprimare şi împunsături
succesive cu un decor care foloseşte linii simple, duble şi
triple, alături de spirale, cercuri concentrice şi zig-zaguri.
Buza este şi ea decorată cu zig-zaguri.
g) Inedită
8. Amforă (urnă).
a) Inv. - I 47651
b) I-44 cm; DG-23,4 cm; DB-10,8 cm; DM-38 cm.
c) Plosca -Cabana de Metal, com. BistreŃ, jud. Dolj.
d) Amforă, cu partea inferioară tronconică, iar cu cea
superioară, calotiformă; gâtul este trompetiform iar buza,
lăŃită şi răsfrântă; cele două „etaje” sunt despărŃite de o
nervură în relief, de la care pornesc patru torŃi dispuse
simetric, alte două torŃi fiind situate la baza gâtului; decorul
este realizat prin incizie, imprimare şi împunsături succesive
având ca motive, încrustate cu pastă albă, o linie dublă
orizontală, încadrată de şiruri de mici arcade; apare motivul
literei „T” şi patru metope cu motivul „M”; întâlnim şi mici
arcade înlănŃuite, sub care se află o ghirlandă.
e) Epoca Bronzului, Cultura Gârla Mare, sec. XVI - XIII a.
Chr.
f) Muzeul Regional al Olteniei, Craiova.
g) M. Chicideanu-Şandor, Cultura Žuto Brdo - Gârla Mare.
ContribuŃii la cunoaşterea epocii bronzului la Dunărea
Mijlocie şi Inferioară, Cluj Napoca, 2003, p. 306, pl. 77/2).
h) Florin Ridiche.
9. Amforă (urnă).
a) Inv. - I 29611
b) I-25 cm; DG-19,5 cm; DB-8,2 cm; DM-24 cm.
c) Ghidici - Balta łarova, jud. Dolj.
d) Amforă etajată care are între etaje o nervură în relief,
situată la nivelul părŃii superioare a torŃilor; gura este
trompetiformă şi piciorul inelar; motive de tip friză care se
desfăşoară orizontal pe întreg corpul vasului; motive: linii
duble în zig-zag (buză), triunghiuri haşurate, spirale; motivele
sunt încrustate cu pastă albă.
e) Epoca Bronzului, Cultura Gârla Mare, sec. XVI – XIII a.
Chr.
g) M. Nica, Date noi cu privire la cronologia şi periodizarea
grupului cultural Gârla - Mare, pe baza descoperirilor din
aşezarea şi necropola de la Ghidici, punctul „Balta łarova”,
în P. Roman, M. Alexianu (ed.), Relations thraco-illyro-
helléniques. Actes du XIVe Symp. Nat. de Thracologie,
Băile Herculane (14-19 sept. 1992), Bucureşti, 1994.
h) Florin Ridiche.
7
10. Amforă (urnă).
a) Inv. - I 29609
b) I - 15,6 cm;DG - 12,1 cm; DB - 6,7 cm; DM - 17,7 cm .
d) Amforă de mici dimensiuni, cu corp globular, picior inelar
şi gură trompetiformă; din umăr este trasă o protomă
zoomorfă în formă de cap de taur; sub diametrul maxim are
două torŃi iar deasupra acestora se află câte o protomă în
formă de aripi de pasăre; motive: cerculeŃe şi semicercuri
imprimate cu zig-zaguri şi motive în formă de ancoră;
motivele sunt încrustate cu pastă albă.
Chr.
g) M. Nica, Date noi cu privire la sfârşitul epocii bronzului şi
începutul epocii fierului pe teritoriul Olteniei, în Gh. Matei,
"Prima epocă a fierului la gurile Dunării şi în zonele
Circumpontice". Lucrările Colocviului InternaŃional.
Septembrie 1993, Tulcea 1997, p. 22, pl. 4/1b).
h) Florin Ridiche.
11. Amforă (urnă).

a) Inv. - I 29640
b) I-18,5 cm; DB-6,8 cm; DG-14,6 cm; DM-22 cm.
d) Amforă cu corp globular şi gură trompeti-formă;are patru
torŃi, două mari, pe diametrul maxim, şi două mai mici, la
limita dintre umăr şi gât, dispuse simetric; tot pe diametrul
maxim se află şi două proeminenŃe, dispuse şi acestea
simetric; fundul este drept; ca decor nu apare decât o linie
realizată prin împunsături succesive, la limita între gât şi
umăr.
Chr.
grupului cultural Gârla Mare, pe baza descoperirilor din
helléniques. Actes du XIVe Symp. Nat. de Thracologie, Băile
Herculane (14-19 sept. 1992), Bucureşti, 1994.
h) Florin Ridiche.
12. Amforetă.
a) Inv. - I 27739
d) Amforetă cu fund drept, partea inferioară a corpului este
tronconică iar cea superioară, semisferică; are gât aproape
cilindric, lăŃit uşor atât spre bază cât şi spre buza răsfrântă;
pe diametrul maxim are două torŃi; motive: mici cercuri
imprimate şi dispuse în forma literei "T", linii orizontale şi în
zig-zag, arcade şi cerculeŃe imprimate înconjurate de
puncte; motivele au fost încrustate cu pastă albă.
Chr.
h) Florin Ridiche.
8
13. Kantharos.
a) Inv. – I 2261
b) I-7,5 cm; DM-11 cm; DG-6,5 cm; DB-2,7 cm.
c) jud. MehedinŃi.
d) Piesă cu suport inelar şi uşor profilat, corp bitronconic în
patru colŃuri datorită celor patru proeminenŃe organice, gât
tronconic şi buză dreaptă. Două torŃi urcă de pe buză şi se
prind la baza gîtului. Piesa este decorată cu caneluri slabe
care sunt dispuse pe partea superioară a corpului.
g) Inedită.
14. Kantharos.
a) Inv. – I 351
b) I-7,8 cm; DM-9,2 cm; DG-6 cm; DB-2,9 cm.
c) Ostrovul Corbului, com. Hinova, jud. MehedinŃi.
d) Piesa are suportul profilat şi uşor concav, corpul
bitronconic cu patru proeminenŃe, gâtul tronconic şi buza
dreaptă. De pe aceasta se ridicau două torŃi care se arcuiau
şi se prindeau la baza gâtului. Decorul a fost lucrat adânc
prin imprimare şi împunsături succesive, constând în spirale,
linii şi un meandru situat sub buză.
g) Inedită.
15. Kantharos.
a) Inv. – I 8071
b)I-18,6 cm; DB-5,9 cm;DG-12,7 cm; DM-19,2 cm.
c) Cârna - Grindul Tomii, jud. Dolj.
d) Kantharos cu picior îngust, tronconic, picior care
comunică cu corpul vasului; corp sferic, turtit, prevăzut cu
patru proeminenŃe dispuse simetric, gât tronconic, gură care
privită de sus are aspect romboidal; două torŃi trase din buză
prevăzute în partea superioară cu câte o protomă de forma
unei cochilii de melc; motive: două linii paralele, orizontale cu
mici arcade în partea superioară; şir de linii scurte, paralele,
verticale; cerculeŃe înconjurate de puncte; crestături;
Chr.
g) V. Dumitrescu, Necropola de incineraŃie din epoca
bronzului de la Cârna, Bucureşti, 1961.
h) Florin Ridiche.
16. Kantharos.
a) Inv. – I 50824
b)I-17,8 cm; DB-9,6 cm; DG-14,6 cm;DM-20,4 cm.
c) Plosca - Cabana de Metal, com. BistreŃ, jud. Dolj.
d) Kantharos cu fund drept, partea inferioară a corpului
tronconică, umeri rotunjiŃi, gât bitronconic, două torŃi trase din
buză, intercalate de doi lobi care dau gurii un aspect rombic;
motive: un rând de ghirlande şi două rânduri de linii verticale,
paralele care sunt mărginite de linii orizontale; rând de
arcade din care coboară linii verticale; motivele sunt
încrustate cu pastă albă.
Chr.
g) M. Chicideanu-Şandor, Cultura Žuto Brdo Gârla Mare.
h) Florin Ridiche.
9
17. Kantharos.
a) Inv. – I 8070
b) I-15,3 cm; DB-4,8 cm; DG-10 cm; DM-18,4 cm.
d) Kantharos cu picior îngust, tronconic, picior care
comunică cu corpul vasului, corp sferic turtit, prevăzut cu
patru proeminenŃe dispuse simetric, gât tronconic, gură care
privită de sus are aspect romboidal, două torŃi trase din
buză, prevăzute în partea superioară cu câte o protomă de
forma unei cochilii de melc; are mici proeminenŃe dispuse la
jumătatea înălŃimii torŃilor; motive: registre de două linii
verticale, paralele, pe protomele superioare; crestături pe
torŃi între protome; linii duble paralele şi orizontale; mici
spirale imprimate.
Chr.
h) Florin Ridiche.
18. Kantharos.
a) Inv. – I 51409
d) Kantharos cu fund drept, corp sferic, gât scurt în
comparaŃie cu corpul, buza uşor răsfrântă spre exterior; gura
avea, posibil, aspect romboidal; două torŃi trase din buză
până pe umăr; partea superioară a torŃilor este în formă de
"şa"; motive: linie dublă, în forma literei "V" cu impresiuni
circulare la colŃuri, pe toartă; linii duble verticale, pe gât,
terminate cu câte două impresiuni circulare; motivele sunt
Chr.
Herculane (14-19 sept. 1992), Bucureşti, 1994, p. 186, fig.
14/7).
h) Florin Ridiche.
19. Kantharos.
a) Inv. – I 29601
b) I-14 cm; DB-5,1 cm; DG-8,1 cm; DM-13,7 cm.
d) Kantharos cu picior inelar, corp bitronconic, turtit, prevăzut
cu patru proeminenŃe pe diametrul maxim, gât tronconic; are
două torŃi trase din buză, cu protome în formă de melc; gura
prezintă, între torŃi, doi lobi, care-i dau un aspect romboidal;
piciorul inelar este tronconic, picior care comunică cu corpul
vasului; caneluri verticale pe corp.
Chr.
h) Florin Ridiche.
10
20. Kantharos.
a) Inv. – I 51411.
d) Kantharos cu fundul îngust, în formă de picior tronconic,
picior care comunică cu fundul vasului, corp sferic, turtit,
prevăzut cu patru proeminenŃe dispuse simetric, gât
tronconic, gură cu aspect romboidal, două torŃi trase din
buză, prevăzute în partea superioară cu câte o protomă care
are forma unei cochilii de melc; torŃile sunt decorate cu mici
proeminenŃe dispuse la jumătatea înălŃimii lor. Zona dintre
gât şi corp este marcată de o nervură în relief; pe nervură se
află două proeminenŃe; motive: trei linii orizontale, paralele,
pe gât, intercalate de trei şiruri de puncte; linii duble în zig-
zag din care pleacă, în partea inferioară, linii duble, scurte;
Chr.
h) Florin Ridiche.
21. Castron.
a) Inv. – I 375
b) I-5 cm; DM - 10,5 cm; DG - 9 cm; DB - 5 cm.
jud. MehedinŃi.
d) Piesă cu suport plat, corp tronconic uşor tras către interior
la partea superioară, buză dreaptă şi două apucători plate
situate uşor sub nivelul buzei.
e) Epoca Bronzului, cultura Gârla Mare, sec. XVI-XIII a. Chr.
g) D. Berciu, Catalogul muzeului arheologic din Turnu
Severin, M. A., I, p. 589-691, Pl. XXV/13.
22. Castron.
a) Inv. – I 366
b) I-6,8 cm; DM-12,5 cm; DG-11,1 cm; DB-5 cm.
jud. MehedinŃi.
d) Piesă de formă tronconică, cu suport puŃin concav iar
partea superioară este uşor trasă către interior, buza fiind
tăiată drept. Sub aceasta se află două apucători orizontale
perforate vertical.
23. Castron.
a) Inv. – I 5928
b) I-5, 2 cm; DM-13 cm; DG-13 cm; DB-8,8 cm.
c) Ostrovul Mare – La vulpi, com. Gogoşu, jud. MehedinŃi.
d) Piesă de formă ovală cu suportul plat, corpul tronconic iar
buză dreaptă are trei lobi. O toartă uşor lăŃită, cu o mică
protomă, coboară de pe buză până la mijlocul corpului.
Decor este lucrat din linii, meandre, zig-zaguri şi „S”-uri
înlănŃuiŃi.
g) Inedit.
11
24. Castron.
a) Inv. – I 5890
b) I-7,5 cm; DM-17 cm; DG-17 cm; DB-5,5 cm.
d) Vas cu suport plat, corp bitronconic, gât tronconic, buză
cu trei lobi. O toartă coboară de pe buză până pe umăr.
Decorul este realizat prin ştampilare şi împunsături
succesive, constând în ghirlande, cercuri simple şi
concentrice.
e) Epoca Bronzului, cultura Gârla Mare, Sec. XVI-XIV a.
Chr.
des Eisernen Torea, Bukarest, 1998, 115-138, Pl. XIV/2.
25. Castron.
a) Inv. – I 5603
b) I-11,6 cm; DM-25 cm; DG -24 cm; DB-8 cm.
d) Vasul are suportul inelar profilat, corpul bitronconic, gâtul
tronconic iar buza cu patru lobi. De sub unul din lobi coboară
o toartă lată până pe umărul vasului. Piesa este nedecorată.
Chr.
des Eisernen Torea, Bukarest, 1998, 115-138.
26. Castron
a) Inv. – I 5905
b) I-10,2 cm; DM-25 cm; DG-23,9 cm; DB-9 cm.
d) Vasul are un suport concav, corpul este bitronconic, cu
gîtul tronconic iar buza se termină în patru lobi. O toartă lată
coboară de sub unul din lobi până pe umărul piesei. Decorul
este realizat prin imprimare şi incizare şi constă în linii,
spirale şi zig-zaguri.
des Eisernen Torea, Bukarest, 1998, 115-138, Pl. XIV/1.
12
27. Castron
a) Inv. – I 5891
b) I-9,8 cm; DM-22 cm; DG-22 cm; DB -6,5 cm.
d) Piesă cu suportul uşor concav, corpul este bitronconic iar
buza se termină în patru lobi. O toartă cilindrică coboară de
sub un lob al buzei până pe umărul castronului. Decorul a
fost realizat prin imprimare, ştampilare şi împunsături
succesive. El este reprezentat de ghirlande, linii şi cercuri
concentrice. Acesta a fost incrustat cu pastă albă pentru o
mai bună evidenŃiere a decorului.
28. Castron
a) Inv. – I 5908
b) I-12 cm; DM-23,2 cm; DG-22,8 cm; DB-6,3 cm.
d) Vas cu corp bitronconic, gât tronconic, buză terminată cu
patru lobi. De sub un lob coboară o toartă până pe umărul
vasului. Decorul este realizat prin ştampilare, imprimare şi
împunsături succesive, constând în linii, ghirlande şi cercuri
concentrice.
29. Castron
a) Inv. – I 6732
b)I-12,5 cm;DM-19,5 cm; DG-18,5 cm; DB-7,5 cm.
c) Gârla Mare – La carieră, jud. MehedinŃi.
d) Piesa are suportul inelar profilat, corpul bitronconic în
patru colŃuri, gîtul tronconic şi buza terminată cu patru lobi.
Două torŃi mici şi verticale coboară scurt de sub doi din lobi
pînă pe umărul piesei. Decorul este realizat prin imprimare şi
împunsături succesive, fiind plasat pe tot exteriorul piesei.
Ca motive decorative au fost folosite liniile, ghirlandele şi
spiralele.
g) Inedită.
13
30. Castron.
a) Inv. - I 29650.
b) I-11,5 cm; DB-9,5 cm; DG-27 cm; DM-25 cm.
d) Castron cu fund drept, corp tronconic, umăr rotunjit,
separat de gât, gură puternic evazată, margine cu patru lobi
dispuşi simetric; are o toartă care porneşte de sub un lob
spre umăr; motive: crestături, pe buză, linii verticale, scurte,
paralele, larg distanŃate, unele în formă de săgeată, cu vârful
în jos; şir de linii scurte, verticale, paralele; motivele sunt
Chr.
14/10.
h) Florin Ridiche.
31. Castron.
a) Inv. - I 29635
b) I-11,5 cm;DB-17,6 cm;DG-21,8 cm;DM-24,9 cm.
d) Castron cvadrilobat cu o toartă; buza este evazată; toarta
porneşte de sub buză şi se termină pe umăr; fundul este
drept; motive: o linie orizontală şi un şir de arcade deasupra,
sub buză; şir de linii scurte, verticale, paralele, pe umăr;
metope în care se află câte o linie realizată prin împunsături
succesive care delimitează o zonă în forma literei „T”; linii
duble, verticale, pe corp, care delimitează metopele;
motivele au fost încrustate cu pastă albă.
Chr.
h) Florin Ridiche.
32. Castron.
a) Inv. - I 47619.
b) I - 6,1 cm; DG - 9,5 cm; DM - 10,5 cm.
d) Castron cvadrilobat miniatural cu o toartă trasă din umăr
până sub buză; motive: arcade în partea superioară a unor
linii verticale dispuse pe corpul castronului; motivele au fost
Chr.
Mijlocie şi Inferioară, Cluj Napoca, 2003).
h) Florin Ridiche.
14
33. Castron.
a) Inv. - I 47637
b)I-10,6 cm; DB-5,4 cm;DG-14,5 cm; DM-17,3 cm.
d) Castron cvadrilobat cu patru protome aviforme, pe umăr,
şi două torŃi, pe gât, sub lobi; fundul este profilat, de formă
pătrată; gura este uşor ovală; motive: şiruri orizontale de linii
scurte, verticale, paralele, linii orizontale, arcade; pe umăr şi
pe picior apare motivul meandric; protomele şi tortiŃele sunt
decorate cu linii scurte orizontale sau verticale; motivele
sunt încrustate cu pastă albă.
Chr.
g) M. Chicideanu-Şandor, Cultura Žuto Brdo-Gârla Mare.
h) Florin Ridiche.
34. Castron.
a) Inv. - I 47634
b) I-14,5 cm; DB-8,3 cm; DG-29,5 cm; DM-31cm.
d) Castron cu fund drept, corp tronconic, umăr rotunjit,
separat de gât, gură puternic evazată, margine cu patru lobi
dispuşi simetric; are o toartă care porneşte de sub un lob
spre umăr; motive: crestături, pe buză, şir de linii scurte,
verticale, paralele; linii vălurite, arcade şi ghirlande, pe umăr,
buză şi fund, sau în partea inferioară; motivele sunt
Chr.
h) Florin Ridiche.
35. Ceaşcă.
a) Inv. - I 5920
b) I-8,2 cm; DM-9,1 cm; DG-5,9 cm; DB-2,9 cm.
c) Ostrovul Mare – La vulpi, com. Gogoşu, jud. MehedinŃi.
d) Vas cu corpul etajat şi prevăzut cu trei proeminenŃe
organice. Suport este circular şi profilat, toarta cu protomă
coboară de pe buză pe umărul vasului. Decor realizat din
linii, triunghiuri, spirale şi ghirlande. Decorul a fost incrustat
cu pastă albă.
g) Inedit.
15
36. Ceaşcă.
a) Inv. - I 6478
b) I-6,3 cm; DM-7 cm; DG-4,3 cm; DB -2,3 cm.
c) Gârla Mare – Insulă, com. Gârla Mare, jud. MehedinŃi.
d) Vas cu suport inelar profilat, corp bitronconic, prevăzut cu
trei prominenŃe organice, gât tronconic, buză. O protomă
coboară de sub buză până pe umărul vasului. Decor de linii,
triunghiuri, spirale şi ghirlande, realizate prin ştampilare,
incizie, împunsături succesive şi incrustate cu pastă albă.
g) Inedit.
h)Gabriel Crăciunescu.
37. Ceaşcă.
a) Inv. - I 47586
b) I-9,5 cm; DB-3,5 cm; DG-5,8 cm; DM-8,9 cm.
d) Ceaşcă cu corpul „în trei colŃuri”, sferic şi uşor turtit, picior
inelar, gât cilindric cu buza uşor răsfrântă în exterior; gâtul
este mai înalt în partea de unde este trasă toarta, toartă care
este supraînălŃată, printr-o proeminenŃă; tot prin proeminenŃe
sunt marcate şi „colŃurile” căniŃei; motive: şiruri orizontale de
puncte, linii şi mici arcade, sub buză, pe umăr şi pe picior;
motivul literei „M” în dreptul proeminenŃelor de pe corp,
proeminenŃe care sunt marcate cu cercuri concentrice;
Chr.
h) Florin Ridiche.
38. Cană.
a) Inv. – I 150
b) I-8,1cm; DM-10, 2 cm; DG-5,8 cm; DB-4,5 cm.
jud. MehedinŃi.
d) Vas cu suport plat, corp bitronconic, buză dreaptă. O
toartă urcă de pe buză şi se prinde pe umărul vasului. Decor
acoperă partea exterioară a vasului cu linii, ghirlande şi
triunghiuri haşurate, realizate prin incizie şi împunsături
succesive, incrustate cu pastă albă.
16
39. Cană.
a) Inv. – I 5846
b) I - 11, 8 cm; DM - 11, 3 cm; DG - 8, 5 cm.
c) Gruia – com. Gruia, jud. MehedinŃi.
d) Vas cu buză evazată, gât tronconic, corp bitronconic
prevăzut cu patru proeminenŃe organice şi suport inelar
profilat. Decorul este compus din: spirale, triunghiuri,
ghirlande, cercuri concentrice şi linii realizate prin incizie,
imprimare şi împunsături succesive. Acesta a fost incrustat
cu pastă albă pentru o mai bună evidenŃiere.
Yugoslawische Kommision für die Erforschung der Region
des Eisernen Tores, Bukarest, 1998, 115-138, Pl. XIII/7.
40. Cană.
a) Inv. - I 47666.
b) I-18,6 cm;DB-10,6 cm; DG-24,8 cm;DM-28 cm.
d) Cană cu fund drept, tronconică, în partea inferioară;
umerii sunt arcuiŃi iar gâtul, aproape cilindric, se termină cu o
buză uşor răsfrântă către exterior; toarta este triunghiulară în
secŃiune, trasă din buză şi uşor supraînălŃată; decor realizat
prin incizie, imprimare şi împunsături succesive, cu rânduri
de ghirlande mărunte şi o linie orizontală pe gât, sub care se
distribuie simetric şase cercuri înconjurate de puncte;
Chr.
Mijlocie şi Inferioară, Cluj Napoca, 2003, p. 303, pl. 71/1.
h) Florin Ridiche.
41. Cană.
a) Inv. - I 47583
b) I-9,7 cm; DB - 4,3 cm; DG-7,4 cm; DM-10 cm.
d) Cană cu picior inelar, corp sferic, turtit, gât tronconic, buza
uşor răsfrântă către exterior, prevăzută cu o toartă trasă din
buză, supraînălŃată; are trei proeminenŃe pe diametrul
maxim; motive: linii verticale, paralele, o linie în zig-zag, linie
orizontală, mici arcade; metope din triunghiuri haşurate cu
cârlige spiralice; motivele sunt încrustate cu pastă albă.
Chr.
g) M. Chicideanu-Şandor, Cultura Žuto Brdo Gârla Mare.
h) Florin Ridiche.
17
42. Cană.
a) Inv. - I 47593
b) I-12,1cm; DB-4,4 cm; DG-8,2 cm; DM-12,2 cm.
d) Cană cu picior inelar, corp sferic, turtit, gât înalt uşor
evazat spre buză; are trei proeminenŃe şi toartă
supraînălŃată, trasă din buza simplă; motive: ghirlandă, linii
verticale, paralele; linii orizontale, cercuri concentrice în jurul
proeminenŃelor, triunghiuri haşurate cu cârlige spiralice;
motivele sunt realizate prin incizie, împunsături succesive,
imprimare şi încrustate cu pastă albă.
Chr.
h) Florin Ridiche.
43. Cană.
a) Inv. - I 27736
b)I -11,6 cm; DB-3,4 cm; DG-8,4 cm; DM-10,8 cm.
d)Cană cu corp bitronconic, cu trei proeminenŃe pe diametrul
maxim, gât înalt, tronconic şi o toartă trasă din buză care are
o protomă, la nivelul buzei, cu cinci vârfuri conice; are picior
inelar; motive: linii duble în zig-zag, orizontale; linii orizontale
şi puncte; motivele sunt realizate prin incizie, împunsături
succesive şi încrustate cu pastă albă.
Chr.
14/9.
h) Florin Ridiche.
44. Cană.
a) Inv. - I 47602
b) I-9,7 cm; DB-4,1 cm; DG-7,2 cm; DM -9,5 cm.
d) Cană cu picior inelar, corp sferic, turtit, prevăzut cu trei
proeminenŃe, gât înalt aproape cilindric, evazat uşor spre
buză cu toartă trasă din buză, terminată cu o protomă
romboidală; motive: linie zig-zag, linii verticale, paralele, linie
orizontală, triunghiuri haşurate terminate cu cârlige spiralice,
ghirlandă, cercuri în jurul proeminenŃelor; motivele sunt
realizate prin incizie, împunsături succesive şi încrustate cu
pastă albă.
Chr.
Mijlocie şi Inferioară, Cluj-Napoca, 2003, p. 300, pl. 64/3).
h) Florin Ridiche.
18
45. Cană.
a) Inv. - I 47617
b) I-13 cm; DB-4 cm; DG -8,4 cm; DM - 9,3 cm.
d) Cană cu gura trilobată, uşor sferică, gât scurt, cilindric,
buza răsfrântă în exterior, fund inelar şi toarta supraînălŃată,
cu proeminenŃă; motive: tot corpul este acoperit cu linii
paralele, verticale; arcade, sub buză şi în partea inferioară;
motivele sunt realizate prin împunsături succesive şi
Chr.
Mijlocie şi Inferioară, Cluj Napoca, 2003, p. 107, pl. 102/5a-c.
h) Florin Ridiche.
46. Cană.
a) Inv. - I 47615
b) I-9,5 cm; DB-4 cm; DG- 7,4 cm; DM-12,3 cm.
d) Cană cu picior inelar, corp sferic cu trei proeminenŃe, gât
aproximativ cilindric, buză uşor răsfrântă în exterior, cu o
toartă trasă din buză până la baza gâtului; toarta este
supraînălŃată cu proeminenŃă; motive: şiruri de linii scurte
paralele, verticale şi orizontale; proeminenŃele sunt marcate
cu cercuri concentrice; triunghiuri haşurate cu ghirlande la
colŃuri; motivele sunt realizate prin incizie, imprimare,
împunsături succesive şi încrustate cu pastă albă.
Chr.
Mijlocie şi Inferioară, Cluj Napoca, 2003, p. 81, pl. 76/5a-c.
h) Florin Ridiche.
47. Cană.
a) Inv. - I 27737
b) I-11 cm; DB-3,5 cm; DG-7,3 cm; DM-12,9 cm.
supraînălŃată; motive: linii duble, frânte, arcade, triunghiuri
haşurate cu ghirlande la colŃuri încadrate în metope; cercuri
concentrice în jurul proeminenŃelor; motivele sunt încrustate
cu pastă albă.
Chr.
15/5).
h) Florin Ridiche.
19
48. Cană.
a) Inv. - I 29655
b) I - 7,1 cm; DB - 6,8 cm; DM - 8 cm.
d) Cană de formă tronconică, fund drept, marcat printr-un
prag; forma gurii, şi a fundului este ovală, asimetrice una faŃă
de cealaltă; toarta este supraînălŃată iar buza este mai înaltă
în zona torŃii; deformată din cauza focului, rugului funerar;
motive: registre de crestături, pe buză; şir de triunghiuri
haşurate, sub buză, din care pornesc cârlige spiralice şi linii
verticale care creează metope; şir de "S-uri" îmbucate;
motivele sunt realizate prin incizie, împunsături succesive şi
Chr. .
h) Florin Ridiche.
49. Cană.
a) Inv. - I 8067
d) Cană cu corpul în „trei colŃuri” şi uşor turtit, fund inelar, gât
aproape cilindric cu buza uşor răsfrântă în exterior; corpul
este rotunjit în zona unde se afla toarta; motive:
proeminenŃele sunt marcate prin cercuri concentrice; linii
realizate prin împunsături succesive, în partea gâtului,
orizontale şi paralele; pe corp, în metope, se află linii frânte
din colŃurile cărora pornesc linii terminate cu spirale; în
partea inferioară sunt dispuse arcade; motivele sunt
pastă albă.
Chr. .
h) Florin Ridiche.
50. Cană.
a) Inv. - I 27750.
d) Cană "în trei colŃuri" cu o toartă; fundul profilat, gât înalt şi
uşor evazat; a avut o toartă, ruptă din vechime; motive:
două registre de câte trei linii paralele şi orizontale, dispuse
pe buză şi umăr; linii frânte cu spirale la capăt; două linii
verticale paralele cu spirale; motivele sunt realizate prin
incizie, împunsături succesive şi încrustate cu pastă albă.
Chr.
h) Florin Ridiche.
20
51. Cană.
a) Inv. - I 29633
d) Cană cu picior inelar, corp bombat "în patru colŃuri", buza
uşor răsfrântă în exterior; toartă supraînălŃată cu
proeminenŃă "antenă"; gât cilindric, uşor deformat; motive:
arcade pe buză şi în partea inferioară; ghirlande cu un capăt
prelungit; cercuri concentrice în jurul proeminenŃelor de la
"colŃuri"; motivele sunt realizate prin incizie, împunsături
Chr.
h) Florin Ridiche.
52. Cană.
a) Inv. - I 27741.
supraînălŃată; motive: trei metope cu două triunghiuri
haşurate din care pornesc cârlige spiralice; linii duble, în zig-
zag, linii scurte verticale, paralele, arcade largi; motivele sunt
pastă albă.
Chr.
h) Florin Ridiche.
53. Cană.
a) Inv. - I 47621.
b) I-13,6 cm; DB-5,9 cm; DG-12 cm; DM-15,4 cm.
d) Cană "în trei colŃuri" cu o toartă trasă din buză (zona
respectivă are formă de "şa"); buza vasului este mai înaltă în
dreptul torŃii; gât tronconic şi buză evazată; are picior inelar;
motive: registre de linii scurte verticale, paralele, şi orizontale;
arcade şi triunghiuri haşurate; spirale care pleacă din
colŃurile triunghiurilor; cercuri concentrice în jurul
proeminenŃelor; motivele sunt realizate prin incizie,
împunsături succesive şi încrustate cu pastă albă.
Chr.
h) Florin Ridiche.
21
54. Cană.
a) Inv. - I 27740.
b) I-11 cm; DB-4 cm; DG-8,4 cm; DM -11,8 cm.
toartă trasă din buză până în zona diametrului maxim; toarta
este supraînălŃată cu proeminenŃă; proeminenŃele sunt cu
cercuri concentrice şi sunt dispuse în mijlocul unor metope
în care se mai află triunghiuri haşurate de la colŃurile cărora
pleacă ghirlande; pe gât se află şiruri de linii scurte, verticale
şi paralele, dispuse orizontal; motivele sunt încrustate cu
pastă albă.
Chr.
h) Florin Ridiche.
55. Cană.
a) Inv. - I 27757
d) Cană cu două torŃi supraînălŃate trase din umăr, corpul „în
patru colŃuri”, gât cilindric cu buza uşor răsfrântă în exterior,
fund inelar; motive: cercuri concentrice în jurul
proeminenŃelor, şir de linii orizontale, paralele, sub buză;
ovaluri, orizontale, între proeminenŃe, din care pleacă, în sus
şi jos, triunghiuri haşurate; spirale la marginile laterale ale
triunghiurilor; motivele sunt realizate prin incizie, împunsături
Chr.
h) Florin Ridiche.
56. Pixidă.
a) Inv. – I 5848
b) I - 7, 7 cm; DM – 10, 9 cm; DG – 6, 3 cm.
d) Vas de formă bitronconică, buză dreaptă, gât tronconic,
corp prevăzut cu patru proeminenŃe organice. Decorul este
compus din linii, spirale, ghirlande şi cercuri dispuse pe
corpul vasului şi realizate prin imprimare şi împunsături
succesive. A fost incrustat cu pastă albă.
des Eisernen Tores, Bukarest, 1998, 115-138, Pl. XIII/7.
22
57. Pixidă.
a) Inv. - I 8072
b) I-8,5 cm; DB-4,2 cm; DG-4,9 cm; DM -12,7 cm.
c) Cârna, - Grindul Tomii, jud. Dolj.
d) Pixidă cu picior inelar şi corp sferic, turtit, prevăzut pe
diametrul maxim cu patru proeminenŃe, perforate vertical,
gât puŃin înalt, aproape cilindric; buza este dreaptă; motive:
linii verticale, paralele, trei triunghiuri haşurate cu cârlige
spiralice, "S-uri" culcate şi îmbucate, arcuri de cerc şi
romburi haşurate pe proeminenŃe; motivele sunt realizate
prin imprimare, împunsături succesive şi încrustate cu pastă
albă.
Chr.
h) Florin Ridiche.
58. Pixidă cu capac.

a) Inv. - I 51367
b) I-6,8 cm ; DB-3,6 cm; DG-4,8 cm; DM-8,6 cm; I capac-2,8
cm; DB capac-2,8 cm; DM capac-6 cm.
c) Cârna, - Ostrovogania, jud. Dolj.
d) Pixidă cu picior inelar, corp etajat, despărŃit în două părŃi
de o nervură în relief, din care sunt traşi patru mici lobi
triunghiulari, dispuşi simetric, perforaŃi vertical; partea
inferioară a corpului este tronconică, cea superioară,
semisferică; gât tronconic, margine dreaptă; capacul de
pixidă e în formă de pălărie, în secŃiune, şi romboidală,
văzută de sus, fiecare vârf fiind perforat vertical; motivele de
pe capac: cercuri concentrice în jurul vârfului, segmente de
linii paralele dispuse radial, linie în zig-zag; motivele de pe
pixidă: două rânduri de segmente de linii verticale, paralele;
friză formată dintr-un meandru flancat de două linii
orizontale; nervura reliefată, crestată; un rând de arcade;
motivele sunt realizate prin incizie, împunsături succesive şi
Chr.
Mijlocie şi Inferioară, Cluj Napoca, 2003, p. 289, pl. 49/4;
49/5).
h) Florin Ridiche.
59. Pixidă.
a) Inv. - I 51370.
c) Cârna – Ostrovogania, jud. Dolj.
d) Pixidă cu picior inelar, corp bitronconic, prevăzut cu patru
proeminenŃe perforate vertical, gât cilindric, buză uşor
răsfrântă spre exterior; motive: un rând de arcade, două
şiruri de segmente de linii verticale, paralele şi grupuri de
segmente de linii orizontale, paralele, un rând de ghirlande;
vârfurile arcadelor se unesc; motivele sunt încrustate cu
pastă albă.
Chr.
h) Florin Ridiche.
23
60. Pixidă.
a) Inv. - I 47581.
b) I-8,2 cm; DB -3,7 cm; DG-5,5 cm; DM-9,4 cm.
d) Pixidă întreagă cu picior inelar şi corp sferic, turtit,
prevăzut pe diametrul maxim cu patru proeminenŃe,
perforate vertical, gât înalt, aproape cilindric iar buza este
dreaptă; motive: linii verticale, paralele, o linie în zig-zag;
metope din două triunghiuri haşurate cu cârlige spiralice,
romburi haşurate, cu terminaŃii-cârlig; motivele sunt
Chr.
Mijlocie şi Inferioară, Cluj Napoca, 2003, p. 299, pl. 63/9.
h) Florin Ridiche.
61. Pixidă.
a) Inv. - I 27773
b) I-10,5 cm; DG-7,2 cm; DB-3,8 cm; DM-11,9 cm.
d) Vas-urnă de formă globulară care are partea inferioară
marcată printr-o nervură în relief; capetele nervurii se
termină în spirale; gâtul uşor invazat iar fundul este drept;
nervura mediană creează impresia de vas „cu două etaje”;
motive: cerculeŃe concentrice imprimate, dispuse în forma
literei „T”; paralel cu nervura mediană, în partea superioară,
este dispus un registru de trei linii paralele şi orizontale care
are un şir de mici arcade deasupra; spirale terminate la
capete cu cercuri concentrice; motivele au fost încrustate cu
pastă albă.
Chr.
h) Florin Ridiche.
62. Capac vas.

a) Inv. - I 4945
b) I - 3,7 cm; DM - 15,5 cm; LA – 9,2 cm.
c) Ostrovul Mare – Colonie (Km Fluvial 864,500), com.
Gogoşu, jud. MehedinŃi.
d) Piesă de formă ovală, cu corp tronconic şi partea
superioară plată şi decorată cu linii, spirale şi cercuri. Partea
superioară este prevăzută cu patru orificii grupate două câte
două la fiecare capăt. Decorul a fost realizat prin imprimare
şi împunsături succesive şi incrustat cu pastă albă pentru a fi
mai bine evidenŃiat.
g) G. Crăciunescu, Noi descoperiri arheologice din epoca
bronzului la Ostrovul Mare, Drobeta, IV, 1980, p. 43-58, Fig.
10.
24
63. Capac de vas.
a) Inv. – I 96
b) I - 5 cm; DM. – 6, 9 cm.
jud. MehedinŃi.
d) Piesă tronconică cu gura în şase colŃuri dintre care patru
sunt perforate. În centru se află un trunchi de con perforat la
interior. Decorul este compus din linii, cercuri şi ghirlande,
realizate prin imprimare şi împunsături succesive fiind
incrustat cu pastă albă.
Severin, M. A., I, p. 589-691, Pl. XXIII/10.
64. Capac de vas.

a) Inv. - I 8080.
b) I - 3,3 cm; DB - 4,1 cm; DM - 12,1 cm.
d) Capac de vas de formă tronconică, alungit; pe o latură are
două orificii de prindere; motive: suprafaŃa exterioară este
împărŃită în patru metope, delimitate de linii simple sau
duble; în interior se află şiruri de arcade; motivele sunt
pastă albă.
Chr.
h) Florin Ridiche.
65. Suport vas.

a) Inv. - I 4539
b) I-6,8 cm; DM-14,7 cm; DG-14,7 cm; DB-7,8 cm
c) Moldova Veche - Insulă, oraş Moldova Veche, jud. Caraş-
Severin.
d) Piesă cu suport cilindric şi gol, corp tronconic, buză
evazată în opt colŃuri, decorată cu ghirlande şi benzi
haşurate, în exterior şi grupe de două sau trei linii, pe buză.
e) Epoca Bronzului, cultura Gârla Mare, sec. XVI-XIV a. Chr.
g) Inedit.
66. Suport de vas.

a) Inv. – I 407
b) I - 3 cm; DM - 7,2 cm; DG - 7, 2 cm; DB - 6 cm.
jud. MehedinŃi.
d) Piesă de formă tronconică, cu baza inelară şi goală la
mijloc. Partea superioară este evazată şi terminată cu 14
”dinŃi”.
f)Muzeul Regiunii PorŃilor de Fier, Drobeta Turnu Severin.
Severin, M. A., I, p. 620.
25
67. Vas dublu.
a) Inv. – I 151
b) I-7,2 cm; DM-12, 7 cm; DG-4,9 cm; DB-2, 4 cm.
jud. MehedinŃi.
d) Piesă alcătuită din două ceşti de formă bitronconică,
prevăzute fiecare cu trei proeminenŃe organice. Suportul
este circular şi profilat la fiecare din ele. Cele două ceşti sunt
unite între ele prin două punŃi: una situată în zona mediană
şi alta la nivelul buzelor. Decorul este compus din linii, spirale
şi ghirlande, realizate prin incizie, imprimare, împunsături
succesive şi a fost incrustat cu pastă albă.
Severin, M. A., I, p. 589-691, Pl. XXVIII/1.
68. Vas dublu.

a) Inv. – I 5852
b) I-8, 5 cm; DM-15, 5 cm; DG-6 cm; DB–3 cm.
d) Piesă alcătuită din două ceşti de formă bitronconică,
prevăzute fiecare cu trei proeminenŃe organice. Buza celor
doua ceşti este uşor evazată, gâtul tronconic şi suportul
inelar. Sunt unite prin două punŃi: una în zona diametrului
maxim, cealaltă în zona buzelor, printr-o toartă care se ridică
mult de pe linia acestora. Decorul este compus din linii şi
cercuri dispuse pe corp şi respectiv pe gât, realizate prin
incizare imprimare şi împunsături succesive.
des Eisernen Tores, Bukarest, 1998, 115-138, Pl. XIV/5.
69. Vas dublu.

a) Inv. – I 5851
b) I -19 cm; DM-38 cm; DG -16,2cm; DB - 9 cm.
d) Piesa este lucrată din două recipiente asemănătoare.
Fiecare din ele are suportul uşor concav, corpul bitronconic,
gâtul tronconic şi buza evazată. Cele două recipiente sunt
legate prin două punŃi: una în zona maximei bombări şi alta
în zona buzelor.
des Eisernen Torea, Bukarest, 1998, 115-138, Pl. XIII/4.
26
70. Vas dublu.
a) Inv. - I 27752
b) I - 8,5 cm; 8 cm; 11 cm; DG - 8,1 cm, 8,6 cm; DB - 4 cm;
4,9 cm; DM - 9,8 cm, 10,2 cm.
d) Vas-solniŃă format din din două corpuri unite atât la nivelul
diametrului maxim cât şi la nivelul torŃilor; cele două corpuri
de vase sunt tronconice, în partea inferioară, au gât drept şi
buza, uşor evazată; toarta este supraînălŃată; nedecorat.
Chr.
h) Florin Ridiche.
71. Vas dublu.

a) Inv. - I 27751.
b) I - 5,1 cm; 5,5 cm; 11 cm; DG - 7,9 cm, 7,6 cm; DB - 4,2
cm; 4,2 cm; DM - 9,8 cm; 9,8 cm.
d) Vas-solniŃă format din din două corpuri unite atât la nivelul
diametrului maxim cât şi la nivelul torŃilor; cele două corpuri
de vase sunt de forma unor globuri tăiate; toarta este
supraînălŃată; nedecorat.
Chr.
h) Florin Ridiche.
72.Vas aviform.
a) Inv. – I 52
b) I-6,5 cm; DM–12 cm; DG-5,8 cm; DB-4,5 cm.
jud. MehedinŃi.
d) Vas de formă alungită care sugerează corpul unei păsări.
Coada şi aripile sunt marcate prin uşoare aplatizări ale unor
adaosuri. Lipseşte capul şi o parte din gât. Corpul vasului se
sprijină pe un suport inelar profilat. În partea superioară are
patru orificii. Decorul este compus din spirale, ghirlande,
triunghiuri şi linii realizate prin incizie şi împunsături
succesive. Acesta a fost incrustat cu pastă albă.
Severin, M. A., I, p. 589-691, Pl. XXX/5.
27
73. Vas aviform.
a) Inv. – I 5845
b) I-5,2 cm; DM–7,5 cm; DG-4,1 cm; DB-2,8 cm.
d) Vas de formă alungită care sugerează corpul unei păsări.
Coada şi aripile sunt marcate prin proeminenŃe aplatizate.
Lipseşte capul şi gâtul. Suportul vasului este circular şi
profilat. Decorul este compus din ghirlande, linii realizate prin
imprimare şi împunsături succesive.
g) Gabriel Crăciunescu, L’Âge du bronze moyen et final au
nord du Danube, à l’est des Portes de Fer, în Rumänisch-
des Eisernen Tores, Bukarest, 1998, 115-138.
g) Gabriel Crăciunescu.
74. Vas aviform.

a) Inv. – I 54
b) I -8 cm; DM-12,5 cm; DG -6,5 cm; DB - 4 cm.
c) Ostrovul Mare – Bivolării (Km.Fluvial 870), com. Gogoşu,
jud. MehedinŃi
d) Vas cu suport profilat şi concav, cu un corpul bitronconic
ce are trei proeminenŃe organice. Două din acestea sunt
orientate înapoi şi sugerează aripile unei păsări iar unul este
orientat în jos şi sugerează coada. Gâtul vasului este
tronconic. De pe buza lui ar trebui să se înalŃe gâtul şi capul
păsării care lipsesc. Decorul, executat prin imprimare şi
ştampilare, constă în spirale, meandre, ghirlande linii şi
cercuri. Acesta a fost incrustat cu pastă albă pentru o mai
bună evidenŃiere a lui.
f) Muzeul Regiunii PorŃilor de Fier, Drobeta Turnu Severin
75. Vas aviform.

a) Inv. – I 310
b) I -10,5 cm; DM-21 cm; DG-21 cm; DB - 6 cm.
jud. MehedinŃi.
d) Piesă cu suport profilat şi oval iar corp este alungit şi
asemănător cu al unei păsări. La un capăt vasul are buza
uşor strânsă în unghi, sugerând o coadă, iar în partea
opusă, pe buză se păstrează un mic fragment din ceea ce a
reprezentat gâtul păsării care acum lipseşte. Tot exteriorul
piesei este decorat prin imprimare şi ştampilare cu linii,
ghirlande, „S”-uri înlănŃuiŃi şi spirale. Buza lată este decorată
cu triunghiuri complementare.
28
76. Vas aviform.
a) Inv. - I 27749.
b) I-6,6 cm; DB-3,1 cm; DG-5,4 cm; DM-10,7 cm
d) Vas cu corp în formă de pasăre de apă; mai multe
protome semnifică aripile, coada şi gâtul; decorul este
realizat prin incizie, imprimare şi împunsături succesive
având ca motive, încrustate cu pastă albă, metope realizate
prin îmbinarea motivelor geometrice, triunghiuri, spirale şi
arcuri de cerc.
Chr.
15/11.
h) Florin Ridiche.
77. Vas aviform.

a) Inv. - I 8076
c) Cârna, Grindul Tomii, jud. Dolj.
d) Vas cu corp în formă de pasăre, cu gât scund şi gura
largă; din partea superioară porneşte o protomă de forma
unui gât de pasăre; are trei proeminenŃe pe diametrul maxim
dintre care două sunt perforate vertical; picior inelar; motive:
arcade în jurul gurii şi pe "piept"; două cârlige pe "piept";
Chr.
h) Florin Ridiche.
78. Vas aviform.

a) Inv. - I 27755
d) Vas aviform care are în partea superioară o protomă de
forma unui cap de pasăre de apă; are trei proeminenŃe pe
diametrul maxim dintre care una este perforată; are picior
inelar; motive: două spirale duble şi paralele, pe piept;
motivele au fost încrustate cu pastă albă.
Chr.
h) Florin Ridiche.
29
79. Vas aviform.
a) I 29610.
b) I - 7,1 cm; DG - 5,9 cm; DM- 10,5 cm.
d) Vas de formă globulară, nu are gât, iar din partea lui
superioară porneşte o protomă de forma unui cap de pasăre
de apă; motive: canelură verticală dispusă prin repetiŃie,
înaltă, de la fundul vasului până spre umeri; există şi linii
orizontale realizate prin împunsături succesive; motivele au
fost încrustate cu pastă albă.
Chr.
h) Florin Ridiche.
80. Cupă.
a) Inv. - I 27766
b) I - 9 cm; DB - 9,1 cm; DM - 24 cm.
d) Cupă cu gură puternic evazată, picior scurt şi inelar;
motive: buza este delimitată de un şir de linii paralele şi
orizontale dar şi de un şir de arcade scurte, arcade care se
află şi pe picior, şi pe corp, cele din urmă fiind mai mari; cupa
este bogat ornamentată pe interior cu şiruri de linii orizontale
şi paralele realizate prin împunsături succesive care sunt
încadrate de şiruri de arcade de diferite mărimi; motivele au
fost încrustate cu pastă albă.
Chr.
Ielléniques. Actes du XIVe Symp. Nat. de Thracologie, Băile
h) Florin Ridiche.
81. Tavă.
a) Inv. -I 6730
b) DB - 11,5 cm; L - 14,5 cm; A - 10,5 cm.
c) Ostrovul Mare – Botul Piscului aval, com. Gogoşu, jud.
MehedinŃi.
d) Piesă cu suport plat şi pereŃi înalŃi, tronconici; pe una din
laturi este prevăzută cu o apucătoare plată situată la
jumătatea corpului.
g) G. Crăciunescu, Despre locuirile bronzului mijlociu din Ostrovul
Mare, Drobeta, XVI, 2006, 143-164, Pl. I / 7.
30
82. Tavă.
a) Inv. – I 1957
b) L - 19,5 cm; LA - 10,3 cm.
c) Ostrovul Corbului, com. Hinova, jud. MehedinŃi.
d) Piesă asemănătoare cu o barcă. Are suportul plat, corpul
alungit şi tronconic pe care se află o apucătoare lată.
g) A. Bărcăcilă, Antiquités pré-et proto historiques des
environs de Turnu Severin, Dacia, I, 1924, 280-296.
83. Statuetă antropomorfă.

a) Inv. – I 37
b) I - 6 cm; DM - 3, 8 cm; DB - 3, 8 cm.
jud. MehedinŃi.
d) Statuetă antropomorfă feminină cu rochia clopot
necambrată pe talie, cu braŃele apropiate şi îndoite în faŃă.
Este decorată cu linii, ghirlande şi puncte. Decorul, realizat
prin împunsături succesive, a fost incrustat cu pastă albă
Severin, M. A., I, p. 589-691, Pl. XXXII/3.

a) Inv. – I 6185
b) I - 22,6 cm; DM - 9,4 cm; DB - 8 cm.
c) Ostrovul Corbului - Sat, com. Hinova, jud. MehedinŃi.
d d) Statueta are o rochie clopot goală în interior iar partea
superioară a corpului este aplatizată şi terminată cu un
polos. Talia statuetei este mult mai mică decât rochia.
Aceasta este decorată cu cercuri, spirale şi triunghiuri
haşurate încadrate în benzi verticale. Partea superioară a
piesei este decorată cu triunghiuri şi arce de cerc care se
degradează treptat cu cât urcă mai sus, unde devin aproape
drepte. Discul orizontal din partea superioară, polosul, este
decorat cu cercuri concentrice.
E e) e) Epoca Bronzului, cultura Gârla Mare, Sec. XVI-XV a. Chr.
g g) G. Crăciunescu, Despre locuirile bronzului mijlociu din
Ostrovul Mare, Drobeta, XVI, 2006, 143-164, Pl. II.
31
a) Inv. – I 33
b) I -12,5 cm; DB - 7,7 cm.
jud. MehedinŃi.
d) Statuetă care are o rochie clopot goală în interior şi care
are partea superioară a corpului aplatizată. Pe această parte
superioară sunt redate schematic mâinile şi sânii. Rochia
este decorată cu linii, ghirlande, spirale romburi şi cercuri
concentrice executate prin ştampilare şi împunsături
succesive. Decorul părŃii superioare sugerează şiraguri de
mărgele şi un decolteu al rochiei, în spate. O linie formată
din mici impresiuni, în zona taliei, sugerează o centură.
Severin, M. A., I, 589-691, Pl. XXXII/5.

a) Inv. - I 26254
b) I - 18,9 cm; DM - 11,7 cm.
d) Statuetă antropomorfă "cu cap mobil"; are un orificiu
vertical, care străbate întreg bustul, oprindu-se la nivelul
taliei; partea superioară este lată în zona umerilor şi se
îngustează spre fustă; talia e îngustată, şoldurile sunt
reprezentate prin două proeminenŃe, fusta, ovală şi uşor
evazată spre bază; bustul are două orificii în zona
încheieturilor mâinii, perforate vertical; motive: reprezentare
schematică a mâinilor, colier cu cârlige spiralice, cercuri
concentrice imprimate, şiruri paralele, şiruri paralele şi
orizontale de puncte; motivele sunt încrustate cu pastă albă.
Chr.
h) Florin Ridiche.

a) Inv. - I 47577
b) I - 17,5 cm; DM - 7,6 cm.
d) Statuetă antropomorfă cu cap tronconic, bust romboidal,
braŃe uşor reliefate; are fustă cilindrică, goală în interior;
motive: reprezentare schematică a ochilor şi nasului; avers:
decor "liră", cârlige spiralice, colier dublat cu mici arcade;
revers: de la o linie orizontală pornesc trei linii în evantai, cu
spirale; motivele sunt realizate prin incizie, împunsături
Chr. .
h) Florin Ridiche.
32
88. Statuetă zoomorfă.
a) Inv. – I 4924
b) I - 4,5 cm; L - 4,2 cm.
c) Ostrovul Mare - Colonie (Km. Fluvial 864,5), com.
d) Piesa reprezintă o protomă (apucătoare) de vas, având
forma unei păsări cu corpul alungit şi cu aripile marcate prin
două romburi haşurate. Ochii sunt realizaŃi din câte un punct
înconjurat de două cercuri. Lipseşte ciocul şi jumătate din
cap. Partea superioară a corpului, aripile, sunt delimitate de
linii incizate.
8/2.
89. Statueta zoomorfă.

a) Inv. - I 6703
b) I - 16,1 cm; DM. - 9,5 cm; LA - 7,5 cm.
c) Ostrovul Mare – Botul Piscului aval, com. Gogoşu, jud.
MehedinŃi.
d) Statueta zoomorfă reprezentând un bovideu, corpul,
parŃial lipsă, era lucrat precum rochia-clopot a statuetelor
antropomorfe. Pe cap se afla doua coarne îndoite la interior,
iar urechile au câte trei perforaŃii orizontale. Decorul liniar cu
incrustaŃie este specific culturii Gârla Mare.
g) Inedit.
90. Vas fragmentar.

a) Inv. – I 49
b) I - 5 cm; L - 6,5 cm.
jud. MehedinŃi.
d) Se păstrează un fragment din corpul unui vas care avea
drept apucătoare capul unui bovideu ale cărui coarne au
vârfurile rupte. Piesa este decorată prin imprimare şi
împunsături, cu linii, spirale, unghiuri şi ghirlande. Decorul a
fost incrustat cu pastă albă pentru o mai bună evidenŃiere.
h) Gabriel Crăciunescu .
33
91. Protomă zoomorfă.
a) Inv. – I 46
b) I - 4,4 cm; LA - 3,7 cm.
jud. MehedinŃi.
d) Se păstrează protoma, prelungirea unei torŃi, care are forma
unui cap de raŃă cu ciocul lat. Ochii proeminenŃi au fost
subliniaŃi prin trasarea unor cercuri concentrice. Piesa este
decorată prin imprimare cu linii şi cercuri dispuse diferit.
Acest decor a fost incrustat cu pastă albă pentru o mai bună
evidenŃiere a lui şi a părŃilor anatomice amintite.
92. Jucărie.
a) Inv. - I 4923
b) I - 4,2 cm; DM - 6 cm; DB - 2 cm.
c)Ostrovul Mare – Colonie (Km Fluvial 864,500), com.
d) Piesa este asemănătoare cu o farfurie zburătoare. Are
formă bitronconică, suport elipsoidal iar partea superioară
este de formă conică şi prevăzută cu o gaură pentru
introdus mici pastile din lut. În prezent mai are decât o
singură pastilă. Piesa este decorată pe partea superioară cu
linii, cercuri şi ghirlande. Decorul a fost incrustat cu pastă
albă.
11/2.
93. Jucărie.
a) Inv. – I 53
b) I - 6,8 cm; DB - 3,1 cm; L - 9,4 cm.
jud. MehedinŃi.
d) Piesă ce reprezintă, probabil, o pasăre şi care are suportul
inelar profilat. Aceasta are sugerate, coada şi cele două
aripi, care sunt perforate vertical. Îi lipseşte gâtul şi capul.
Este decorată prin împunsături succesive şi imprimare cu un
decor format din spirale, triunghiuri şi linii. Excizia este
prezentă sub forma unui brâu care înconjoară piesa şi se
termină în două volute. Sub o aripă are o gaură rotundă
făcută pentru introducerea bobiŃelor de lut, precum şi alta
apărută accidental.
34
94. Jucărie.
a) Inv. – I 51
b) I - 7 cm; L - 9,1 cm; LA - 3,8 cm.
jud. MehedinŃi.
d) Piesa este o reprezentare fantezistă cu două picioare.
Capul sugerează un animal care ar putea avea şi coarne.
Decorul executat prin imprimare şi ştampilare, acoperă toată
suprafaŃa piesei şi constă în linii, spirale, ghirlande şi „S”-uri
înlănŃuiŃi. Acesta a fost incrustat cu pastă albă pentru o mai
bună evidenŃiere.
95. Rhyton.27
a) Inv. – I 29608
b) I - 9,3 cm; DM - 5,2 cm.
d) Vas în formă de corn de bour. Decor realizat prin
împunsături succesive, de tip friză, pe toată suprafaŃa
vasului; motive: "S"-uri îmbucate.
Chr.
h) Florin Ridiche.
96. Brotlaibidol.
a) Inv. – I 4927
b) L - 6,7 cm; LA. - 2 cm; GR - 1,4 cm.
d) Piesa de forma aproximativ paralelipipedică cu două
incizii transversale şi două puncte ştampilate pe fiecare
incizie.
14/4.
35
97. Brotlaibidol.
a) Inv. – I 6354
b) L - 8,5 cm; LA. - 2,6 cm; GR - 1,1 cm.
c) Ostrovul Mare –Botul Piscului aval, com. Gogoşu, jud.
MehedinŃi.
d) Piesa de forma dreptunghiulară, cu opt incizii transversale
pe o faŃă. Fiecare incizie are în mijloc o ştampilă
punctiformă.
g) Gabriel Crăciunescu, Despre locuirile bronzului mijlociu
din Ostrovul Mare, Drobeta, XVI, 2006, p. 143-164, Pl. I/5a,
5b.
98. Brotlaibidol.
a) Inv. – I 67
b) L - 7,5 cm; LA - 2,3 cm; GR - 1,4 cm.
jud. MehedinŃi.
d) Piesă de formă dreptunghiulară care are pe una din feŃe
patru incizii adânci cu câte un cerc ştampilat în centru.
Inciziile sunt grupate câte două, la fiecare capăt. Reversul
piesei este decorat cu două cruci incizate cu câte un punct
central adânc imprimat.
Severin, M.A.,I, p. 589-691, Pl. XXXIII/2.
99. Ştampilă.
a) Inv. – I 4926
b) DM - 1,2 cm; L - 3 cm.
c) Ostrovul Mare - Colonie (Km.Fluvial 864,5), com. Gogoşu,
jud. MehedinŃi.
d) Piesă de formă cilindrică cu un capăt rupt. Cel păstrat are
imprimat pe el un negativ cu cercuri concentrice pentru
decorarea ceramicii acestei culturi.
14/1.
h) Gabriel Crăciunescu
100. Unealtă din lut.

a) Inv. – I 6734
b) DM - 1,1 cm; L - 4 cm.
d) Piesă de formă aproximativ cilindrică şi uşor curbată, cu
unul din capete concav. Decorul constă în linii şi cercuri fiind
incrustat cu pastă albă.
g) G.Crăciunescu, Noi descoperiri arheologice din epoca
14/3.
36
101. Unealtă din lut.
a) Inv. – I 4925
b) DM - 2,5 cm; L - 3,7 cm.
d) Piesă fragmentară cu suport concav circular. Partea
activă deteriorată.
14/2.
102. Topor de lut.

a) Inv. – I 61
b) L - 8,9 cm; LA. - 3,6cm; GR - 1,1cm.
jud. MehedinŃi.
d) Piesă are o formă rombică, cu unul din capete mai lung şi
gaură rotundă in zona maximei lăŃimi. Este decorată cu
triunghiuri, spirale şi linii dispuse pe ambele feŃe. Decorul a
fost incrustat cu pastă albă.
Severin, M.A.,I, p. 589-691, Pl. XXXIV/1.
103. Topor din lut.

a) Inv. - I6278
b) L - 4,6 cm; LA - 5,2 cm; GR - 2,8 cm.
c) OreviŃa Mare – Păuleşti, oraş Vânju Mare, jud. MehedinŃi.
d) Piesă de culoare brună şi de formă rombică, din care se
mai păstrează jumătate. Este decorată prin incizare şi
imprimare cu linii şi benzi haşurate. A fost incrustat cu pastă
albă.
g) G. Crăciunescu, Descoperiri arheologice în zona localităŃii
OreviŃa Mare, jud. MehedinŃi, Drobeta, XIII, 2003, 55-102, Pl.
XXI/1.
104. Topor din lut.

a) Inv. – I 4931
b) L - 5,5 cm; LA 4,9 cm; GR - 1,6 cm.
c) Ostrovul Mare – Colonie (Km. Fluvial 864,5), com.
d) Piesă din care se păstrează mai mult de jumătate. Este
plată şi cu capetele alungite iar în centru are o gaură
rotundă. Decorată prin imprimare şi împunsături succesive
cu linii simple sau duble şi cu un cerc în jurul găurii centrale.
bronzului la Ostrovul Mare, Drobeta, IV, 1980, 43-58, Fig.
11/3.
37
105. Topor din lut.
a) Inv. – I 64
b) L - 8,7 cm; LA - 5 cm; GR - 1,2 cm.
jud. MehedinŃi.
d) Piesă de formă rombică cu o gaură rotundă în mijloc.
Este decorată prin imprimare şi împunsături succesive cu
linii, unghiuri şi cercuri. Pe ambele feŃe decorul este
asemănător iar pe cant spiralele şi triunghiurile formează
decorul. Acesta a fost incrustat cu pastă albă pentru o mai
bună evidenŃiere a lui.
Severin, M. A., I, p. 589-691, Pl.XXXIV/5.
106. Altar miniatural.

a) Inv. - I 50822
b) I - 6,3 cm; L - 21,1 cm; l - 8,3 cm.
d) Are formă dreptunghiulară cu un orificiu în zona centrală a
suprafeŃei plane; este de forma literei „U”, în secŃiune; pe
părŃile laterale are câte un orificiu în formă de arcadă;
marginea dintre suprafaŃa plană şi cele laterale este bine
conturată în unghi de 90°; motive: cercuri concentrice
imprimate din care pleacă patru cârlige spiralice, în două
metope; şiruri de linii incizate vertical, paralele, sau dispuse
concentric în jurul orificiului central şi a celor laterale; cercuri
concentrice înconjurate de puncte din care pleacă registre
de trei linii paralele, cârlige spiralice şi mici arcade formate
din câte două semicercuri; motivele sunt încrustate cu pastă
albă.
Chr.
h) Florin Ridiche.
107. Picior de altar.

a) Inv. - I 50828
b) I - 6,3 cm; L - 21,1 cm; l - 8,3 cm.
d) Altar miniatural de formă dreptunghiulară cu un orificiu în
zona centrală a suprafeŃei plane; este de forma literei "U", în
secŃiune; pe părŃile laterale are câte un orificiu în formă de
arcadă; zona dintre suprafaŃa plană şi cele laterale este
bine conturată în unghi de 90 de grade; motive: cercuri
concentrice imprimate din care pleacă patru cârlige spiralice,
în două metope; şiruri de linii incizate vertical, paralele sau
dispuse concentric; motivele sunt încrustate cu pastă albă.
Chr.
h) Florin Ridiche.
38
108. Greutate de lut.
a) Inv. – I 5075
b) I - 10,2 cm; DM - 5,6 cm.
c) Ostrovul Mare – Km. Fluvial 876, com. Gogoşu, jud.
MehedinŃi.
d) Piesă de culoare maro şi formă tronconică şi uşor
aplatizată. În partea superioară are o gaură transversală.
e) Epoca Bronzului, sec. XVI-XIII a. Chr.
g) Inedit.
109. Greutate de lut.

a) Inv. – I 5825
b) I - 8,8 cm; DM - 5,6 cm.
c) Valea Anilor, com. CorlăŃel, jud. MehedinŃi.
d) Piesă de culoare maro şi formă tronconică. Este uşor
aplatizată iar în partea superioară are o gaură transversală.
g) Inedit.
110. Fusaiolă.
a) Inv. – I 6593
b) I - 4,5 cm; DM - 5,6 cm.
c) Rogova – La cazărmi, jud.MehedinŃi.
d) Piesa are o formă conică, suportul plat şi este perforată
vertical.
g) Inedit.
111. Fusaiolă.
a) Inv. – I 5281
b) I – 2,4 cm; DM – 3,7 cm.
c) Rocşoreni, com. Dumbrava, jud.MehedinŃi.
d) Piesa are formă bitronconică şi o gaură verticală pe
centru. Este decorată prin împunsături, are o linie circulară
pe maxima bombare şi grupe de linii pe ambele părŃi ale
corpului.
g) G. Crăciunescu, Cultura Verbicioara în judeŃul MehedinŃi,
Drobeta, VII, 1996, 35-48, Pl. VI/11.
39
112. Lingură.
a) Inv. – I 75
b) L - 9,1 cm; LA - 3,4 cm.
jud. MehedinŃi.
d) Piesă care are cupa alungită şi puŃin adâncă. Mânerul
scurt se arcueşte şi se termină în unghi.
Severin, M. A., I, p. 589-691, Pl. XXXIV/7.
113. Lingură.
a) Inv. – I 77
b) L - 8,2 cm; LA - 4,8 cm.
jud. MehedinŃi.
d) Cupa piesei este rotundă şi adâncă iar mânerul este scurt
şi îndoit în unghi drept.
Severin, M. A., I, p. 589-691, Pl. XXXIV/9.
114. Plantator.
a) Inv. – I 6286
b) DM - 3,3 cm; L - 26,5 cm.
c) Ostrovul Corbului – Botul Piscului,com. Hinova, jud.
MehedinŃi.
d) Piesă lucrată dintr-un corn de cerb retezat la un cap şi cu
urme de uzură la celălalt.
e) Epoca Bronzului, cultura Gârla Mare, Sec. XVI-XIII a.
Chr.
g) Inedit.
115. Plantator.
a) Inv. – I 898
b) DM - 3,8 cm; L - 37,5 cm.
c) Ostrovul Corbului – Botul Piscului,com. Hinova, jud.
MehedinŃi.
d) Piesa este lucrată dintr-un fragment de corn de cerb, rupt
la un capăt şi cu urme de uzură la celălalt.
g) Inedit.
116. RîşniŃă.
a) Inv. – I 6026
b) L – 15,5 cm; LA – 16,5 cm.
c) Schela Cladovei, Drobeta Turnu Severin, jud. MehedinŃi.
d) Piesă lucrată pe o piatră de râu ce are o suprafaŃă plată,
ca urmare a folosirii, iar cealaltă suprafaŃă este bombată.
Chr.
g) Inedit.
40
117. Silex.
a) Inv. – I 5055
b) L - 3,3 cm; LA - 2,5 cm.
c) Moldova Veche – Insulă (Humca), jud. Caraş-Severin.
d) Unealtă din silex de culoare gri, zimŃată pe una din laturile
lungi.
g) Inedit.
118. Silex.
a) Inv. – I 4296
b) L - 4,5 cm; LA 1,9 cm.
c) Moldova Veche – Insulă (Humca),jud. Caraş-Severin.
d) Unealtă din silex de culoare brună, zimŃată pe una din
laturile lungi.
e) Epoca Bronzului, cultura GârlaMare, sec. XVI-XIII a. Chr.
g) Inedită.
119. Silex.
a) Inv. – I 4420
b) L - 4,6 cm; LA - 2,1 cm.
c) Moldova Veche – Insulă (Humca),jud. Caraş-Severin.
d) Unealtă din silex de culoare maro, zimŃată pe laturile lungi.
g) Inedită.
120.Topor.
a) Inv. – I 1
b) I - 7 cm; D - 2 cm.; L - 18 cm; LA - 35,3 cm.
c) PorŃile de Fier (Km. Fluvial 870), jud. MehedinŃi.
d) Piesă cu corpul aplatizat şi uşor curbat de la gaura de
înmânuşare către muchie. Tăişul este mai lat decât restul
corpului iar muchia este ovală în secŃiune.
Chr.
Severin, M.A., I, p. 589-691, Pl. XXXV/5.
121. Topor.
a) Inv. – I 4153
b) DM–2,1 cm; L–8,5 cm; LA–4,8 cm; GR–3,2 cm.
c) Şipote, com. Poroina, jud. MehedinŃi.
d) Piesă în formă de pană, lăŃită la partea superioară unde
are şi o gaură cilindrică transversală.
g) Inedit.
41
122. CuŃit.
a) Inv. – I 6725
b) L - 7,9 cm; LA - 1,3 cm.
c) Gârla Mare – Km. Fluvial 839, jud. MehedinŃi.
d) Piesă oxidată, având lama şi mânerul de formă
triunghiulară. Mânerul păstrează un nit de prindere.
g) Inedit.
123. CuŃit.
a) Inv. – I 6726
b) L - 8,7 cm; LA - 1,7 cm.
c) Gârla Mare – Km. Fluvial 839, jud. MehedinŃi.
d) Piesa are o oxidare stabilă. Are lama triunghiulară şi
uzată iar mânerul este dreptunghiular.
e) Epoca bronzului, cultura Gârla Mare, sec. XVI-XIII a. Chr.
g) Inedit.
124. Seceră.
a) Inv. – I 6437
b) L - 15,1 cm; LA - 2 cm.
c) OreviŃa Mare – Păuleşti, oraş Vânju Mare, jud. MehedinŃi.
d) Seceră cu ciotul de la turnare neîndepărtat. Prin turnare s-
a realizat o bordură mai groasă decât restul piesei. Partea
activă a fost ascuŃită după turnare.
e) Epoca bronzului, cultura Verbicioara, sec. XVI-XIII a. Chr.
g) G. Crăciunescu, Cultura Verbicioara în jumătatea vestică
a Olteniei, Bibliotheca Thracologica, XLI, Craiova, 2004, Pl.
XCIII/2.
125. Strapungator.
a) Inv. – I 6724
b) L - 12,5 cm; LA - 0,4 cm.
c) Gârla Mare – Km. Fluvial 839, jud.MehedinŃi.
d) Are forma unei bare de metal în patru muchii, subŃiate
către ambele capete.
e) Epoca bronzului, cultura Gârla Mare, sec. XVI-XIII a. Chr.
g) Inedit.
126. Ac.
a) Inv. – I 6673
b) L - 12,1 cm; LA - 0,8 cm.
c) Gârla Mare – Insulă (Km. Fluvial 839), jud. MehedinŃi.
d) Ac cu corpul în patru muchii şi perforat către capătul mai
gros. Unul dintre capete este ascuŃit iar celălalt are formă de
piramidă cu patru laturi.
e) Epoca Bronzului, cultura Gârla Mare, Sec. XIV-XII a. Chr.
g) Inedit.
42

Catalog Garla Mare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Catalog Garla Mare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Catalog Garla Mare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

INTRODUCERE

Dr. Gabriel Crăciunescu

11. Amforă (urnă).

58. Pixidă cu capac.

62. Capac vas.

64. Capac de vas.

65. Suport vas.

66. Suport de vas.

68. Vas dublu.

69. Vas dublu.

71. Vas dublu.

74. Vas aviform.

75. Vas aviform.

77. Vas aviform.

78. Vas aviform.

83. Statuetă antropomorfă.

84. Statuetă antropomorfă.

86. Statuetă antropomorfă.

87. Statuetă antropomorfă.

89. Statueta zoomorfă.

90. Vas fragmentar.

100. Unealtă din lut.

102. Topor de lut.

103. Topor din lut.

104. Topor din lut.

106. Altar miniatural.

107. Picior de altar.

109. Greutate de lut.

S-ar putea să vă placă și