Agenda Seminar I Zi, II Zi (Anexa 2)
Agenda Seminar I Zi, II Zi (Anexa 2)
Agenda Seminar I Zi, II Zi (Anexa 2)
_____________
din _____ _________________ 2019
Sesiune de instruire a cadrelor didactice din mediile academice cu profil pedagogic și instituțiile de educație timpurie
AGENDA I ZI
Scop: formarea cadrelor didactice din mediile academice cu profil pedagogic și din instituțiile de educație la nivel local privind
implementarea documentelor de politică educațională pe dimensiunea educație timpurie: Cadrul de referință al educației
timpurii; Curriculumul pentru educația timpurie; Standardele de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere la 7 ani (2018) și
Metodologia de monitorizare și evaluare a dezvoltării copilului de 1,5-7 ani în baza SÎDC (2019).
Obiective:
Grupare 1-5
2. Studierea în grup mic a câte un capitol din Cadrul de
referință al educației timpurii în Republica Moldova
Grupul 1 - Preliminarii și sistemul ET în RM Educaţia
constituie axa centrală a politicii unui stat, factorul de bază în transmiterea
și crearea de noi valori culturale și general-umane, de dezvoltare a
capitalului uman, de formare a conștiinței și identității naționale. Educației
îi revine rolul primordial în crearea premiselor pentru dezvoltarea umană
durabilă și edificarea unei societăți bazate pe cunoaștere. În Republica
Moldova, atât politicile educaţionale, cât și curriculumul național elaborat
și aplicat în decursul ultimului deceniu exprimă o ritmicizare a schimbărilor
şi a ajustărilor, fapt care a condus la o evoluție în domeniu educației
timpurii racordat la politicile educaționale naționale și internaționale.
Educaţia timpurie reprezintă ansamblul acțiunilor și influențelor
pedagogice care vizează creșterea, îngrijirea și sănătatea pentru
dezvoltarea optimă și stimularea acesteia la copii din primele momente ale
evoluției lor până la intrarea în școală. Așadar, educaţia timpurie vizează
acţiunea multidimensională şi multifactorială a formării/ dezvoltării
persoanei în intervalul cuprins între naştere şi momentul intrării în şcoală
Grupul 2 – Poziționări teoretice/conceptuale al ET (PPP 1
– Slaid 2-7; 8-11).
Grupul 3- Referințe ale curriculumului pentru ET (PPP 1 –
Slaid 12-18) Curriculumul pentru educație timpurie, componentă
reglatoare a Curriculumului Naţional [1], reprezintă un concept-cheie
pentru domeniul ştiinţelor educaţiei. Caracteristicile acestuia derivă din
misiunea educației timpurii, concretizată în prevederile Codului Educației
[5], obiectivele strategice [35], abordările, valorile și principiile acceptate și
promovate în acest document. Curriculumul pentru educație timpurie se
va baza pe o abordare holistică, care se concentrează atât pe dezvoltarea
cognitivă, cât și pe evoluția fizică și fortificarea sănătății, pe dezvoltarea
personală și socio-emoțională și, nu în ultimul rând, pe cea a limbajului și a
comunicării [33]. Acesta stabilește competențele generale și specifice
domeniilor de activitate. Elementele de bază în proiectarea Curriculumului
pentru educație timpurie sunt: Abordarea copilului prin prisma drepturilor
lui, acesta fiind considerat un agent activ, iar părinții – primi educatori.
Spectrul larg de servicii de îngrijire și educație. Perspectiva holistică
asupra dezvoltării copilului. Concentrarea pe comunicare, interacțiune,
dialog și învățare. Evaluarea reflecției asupra practicii. Cooperarea cu
părinții și respectarea valorilor democratice comune în contextul
diversității. Concepția Curricul
Grupul 4- Managementul implementării și monitorizării
curriculumului pentru ET zare a Curriculumului pentru educație
timpurie Implementarea curriculumului constituie un proces integru.
Structurile implementării și monitorizării curriculumului includ calitatea
mediului educațional și a culturii organizaționale, relațiile familiei și ale
comunității cu instituția de educație timpurie (a se vedea Figura 10.).
Planificarea procesului de implementare a curriculumului Organizarea
procesului de implementare a curriculumului Monitorizarea implementării
curriculumului Evaluarea calității curriculumului
Grupul 5 – Resurse umane în sistemul de ET
În IET, dezvoltarea profesională are un impact enorm asupra calității
muncii prestate de către personal, cât și asupra rezultatelor copiilor și
calității relațiilor de parteneriat cu familia și comunitatea. Tendințele
moderne în ET invocă dezvoltarea programelor comune de educație și
formare profesională pentru personalul care lucrează în IET (de exemplu,
manageri, educatori și ajutori de educatori, conducători muzicali,
metodiști, cadre didactice de sprijin, asistenți personali ai copilului și
specialiști precum psihologi, psihopedagogi, asistenți medicali etc.), care
contribuie la crearea unei agende comune și la aprecierea calității.
Personalul din învăţământul general este constituit din personal de
conducere, personal didactic, personal didactic auxiliar şi personal
nedidactic. Totodată, în cadrul educaţiei timpurii se disting următoarele
funcţii didactice: de educator, cadru didactic de sprijin, conducător
muzical, logoped, psiholog, psihopedagog, metodist. (Codul Ed
3. Expunerea succintă a capitolului studiat
CONCLUZII Personalul din sistemul educației timpurii și părinții sunt
parteneri egali în procesul educativ al copilului, însă fiecare cu experiențele
și aspectele specifice de activitate. În acest sens, Cadrul de referință al
educației timpurii oferă mai multe oportunități de responsabilizare a
adultului (a părinților, a personalului implicat) în orice servicii de îngrijire,
nutriţie, sănătate, stimulare, învățare, dezvoltare a copilului în sistemul
educației timpurii. Orientările valorice ale Cadrului de referință al educației
timpurii răspund la întrebările societății: În ce măsură este asigurată
calitatea și eficiența accesului tuturor copiilor la serviciile de educație
timpurie? Ce finalități își propune Cadrul de referință al educației timpurii
pentru conturarea personalității holistice a copilului în pregătirea pentru
școală? Cum vor fi respectate interesele și opțiunile copiilor? Care sunt
drepturile copilului? Cum pot contribui adulții/educatorii și părinții la
constituirea unui mediu adecvat și securizat de educație a copilului? Cât
de bine este eficientizat parteneriatul familie – instituție de educația
timpurie – comunitatea/societatea în procesul de educație a copilului?
Care este gradul de dezvoltare a copilului în educația timpurie?
13.30-15.00 a) Definirea conceptului de competență și structura ei. Convorbire, Frontal PPP nr. 3
- Ce este competență copilului? (PPP 3 – Slaid 3) lucrul cu ”Sistemul de
- Cum se dezvoltă competențele la copii? (PPP 3 – Slaid documentele, competențe”
4) prezentare PP
b) Determinarea sistemului de competențe în cadrul Documentul CET
curriculumului.
- Ce include Sistemul de competențe pentru educație
timpurie? (PPP 3 – Slaid 5 + CRET, pag. 46, 49 +
CET, pag. 9-10)
c) Definirea tipurilor de competențe și gradualitatea
acestora: (la fiecare tip de competență se va lucra și
cu documentele CRET, pag. 46, 49 + CET, pag. 9-10)
competențe transversale; (PPP 3 – Slaid 6-7)
competențe generale; (PPP 3 – Slaid 8-9)
competențe specifice; (PPP 3 – Slaid 10-20). După
analiza modelelor de pe slaidurile 11-13, se propune
spre analiză, frontal cu toată grupa, inițial oral, apoi
după slaid, următoarele competențe specifice:
1. Sănătate și motricitate (Educație pentru sănătate)
Comp. spec. 2. Practicarea unui mod sănătos de
viață, manifestând interes pentru o alimentație
corectă.
2. Eu, familia și societatea (Educație pentru
societate) Comp. spec. 3. Respectarea diferențelor /
diversității culturale, promovând valorile culturii
naționale.
3. Limbaj și comunicare Comp. spec. 5. Producerea
de mesaje simple scrise, manifestând interes și
creativitate.
4. Științe și tehnologii (Formarea reprezentărilor
elementare matematice) Comp. spec. 3. Estimarea
și măsurarea înălţimii, lungimii, lăţimii, grosimii,
masei, valorii şi capacităţii unor corpuri, valorificând
simțurile și instrumentele de măsură.
5. Științe și tehnologii (Educație pentru mediu)
Comp. spec. 3. Recunoașterea și descrierea
componentelor, fenomenelor, proceselor, relațiilor,
din mediul înconjurător, demonstrând corectitudine
în folosirea terminologiei specifice.
6. Arte (Educație plastică) Comp. spec. 3. Aprecierea
creațiilor personale și ale colegilor, a imaginilor
plastice din opere de artă, dând dovadă de respect
față de valorile artei populare.
7. Arte (Educație muzicală) Comp. Spec. 1.
Receptarea emoţională a creaţiilor muzicale cu un
caracter variat, demonstrând interes și curiozitate.
unități de competență (PPP 3 – Slaid 21, 22);
Analiza schemei de formare a competențelor la copii,
inclusiv gradualitatea (PPP 3 – Slaid 23)
Seminar de formare a cadrelor didactice din mediile academice cu profil pedagogic şi instituţiile de educaţie timpurie
AGENDA II zi
Timp Conţinut Strategii didactice Forma de Resurse
organizare
08.30- ACTIVITATEA 1. Reflecții asupra zilei precedente
09.00 Exercițiu în cerc
Se va organiza o discuție liberă, pe baza celor 2 momente
scrise în ajun în ”Graficul T”. Participanții pe rând vor Exercițiu Frontală Caietele de lucru
enunța care le sunt întrebările/ dificultățile / neclaritățile ale participanților
(de la punctul 2 din Graficul T), iar membrii grupului vor cu Graficul T
ajuta răspunzând cu ideile din punctul 1 din Graficul T. completat în ajun
După necesitate moderatorii vin cu completări.
Discuțiile au loc până la epuizarea întrebărilor.
PAS 2 Elaboraţi obiective operaţionale, folosind SÎDC, Lucru practic Grup mic
indicatorii care corelează cu unitatea de competenţă propusă.
Reflecţie:
- Cum a fost procesul de elaborare a obiectivelor
operaţionale pentru dvs în I şi II caz?
- Care sunt dificultăţile cu care vă confruntaţi în acest
proces? Convorbire Frontal
- Cum utilizaţi SÎDC în formularea/elaborarea obiectivelor
operaţionale? (care este relaţia dintre indicatori şi obiective
operaţionale?) (indicatorul este definit pentru realizare
pentru perioada mai lungă; obiectivul operaţional este
pentru realizare „acum şi aici”)
- Ce întrebări, de obicei, au educatorii la elaborarea/scrierea
obiectivelor operaţionale?
Rezervă: PAS 3:
Completaţi schema propusă pentru obiectivele elaborate:
ACTIVITATEA 4. Planificarea
Grupurile se mențin în aceiași componență.
Sarcini: Exercițiu Grup mic Foi A3, markere
Să elaboreze proiectul unei zile, inclusiv proiectul unei
activități integrate după structura prezentată din PP în baza PPP 6
unei teme zilnice la alegere (PPP 6 – Slaid 20-21). ”Proiectarea” şi pe
Prezentarea lucrului în grupuri. foaie
Lucrul practic
Grupare 1-4
Sarcini. În baza unui indicator din Instrument (Metodologia) Grup mic Anexa 7, II zi
să elaboreze practici de sprijin suplimentare la cele din SÎDC
şi Metodologie, să determine forma de evaluare, să explice ce Foi A3, markere
vor observa la copil.
- Domeniul A. Subdomeniul 1. Standandard 1. Indicator 19,
V. 1,5-3 ani: Urcă şi coboară scări, nealternând
picioarele.
- Domeniul B. Subdomeniul 2. Standandard 3. Indicator
224, V 3-5 ani: Își exprimă starea de spirit și
sentimentele, utilizând o gamă variată de cuvinte și
expresii („Sunt fericit/ trist/supărat/speriat”).
- Domeniul B. Subdomeniul 2. Standandard 3. Indicator
224, V 3-5 ani: Își exprimă starea de spirit și
sentimentele, utilizând o gamă variată de cuvinte și
expresii („Sunt fericit/ trist/supărat/speriat”).
- Domeniul D. Subdomeniul 2. Standandard 3. Indicator
575, V 5-7 ani: Explică o nouă situaţie sau o problemă,
pornind de la experienţele sale anterioare.
Evaluarea seminarului.