Bacalaureat 2019. Limba Si Literatura Romana - Monica Cristina Anisie, Constantin Ciprian Nistor
Bacalaureat 2019. Limba Si Literatura Romana - Monica Cristina Anisie, Constantin Ciprian Nistor
Bacalaureat 2019. Limba Si Literatura Romana - Monica Cristina Anisie, Constantin Ciprian Nistor
noilor modele
stabilite
de MEN
BAC 2019
LIMBA ȘI
LITERATURA
ROMÂNĂ
Monica Cristina Anisie
Constantin Ciprian Nistor
Georgiana Andreea Nistor
Cuprins
În loc de prefață, o scurtă descriere... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
Breviar teoretic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
I. Textul argumentativ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1. Demersul unei argumentări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
2. Conectori pragmatici cu rol discursiv → conjuncții, adverbe, prepoziții, interjecții,
verbe, expresii și locuțiuni verbale, conjuncționale, adverbiale, prepoziționale 5
3. Rolul conectorilor în funcție de natura relației dintre secvențele discursului. . . 6
4. Câteva recomandări practice… . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
255
VARIANTE PROPUSE SPRE REZOLVARE
Examen de bacalaureat național
Proba E. a)
Limba și literatura română
Varianta 1
Subiectul I (50 de puncte)
21
Și totuși, la izvoarele sale eline, școala era exact timp liber, răgaz! În Grecia, schole însemna
„timp liber”, „recreație”, iar verbul derivat scholazein semnifica „a avea timp liber”, „a nu
munci”.
(Andrei Cornea, Cuvintelnic fără frontiere)
* licere (lat.) – a permite, a îngădui;
* loisir (fr.) – timp liber;
* caznă – chin, muncă istovitoare.
22
ALTA (întreabă palidă): Și mă iubești pe mine? (Cade iar.)
PIETRO: Nu știu dacă e numai asta! … Dar, dacă simțământul acesta pe care nu‑l am
nici pentru Dumnezeu este iubire, atunci te iubesc. În tot pustiul gândurilor mele ești numai
tu. Mâna ta pe brațul meu îmi mângâie sufletul. (După un răstimp, când vede, uimit, înfio‑
rat): Ți‑s ochii umezi, Alta?
ALTA (zarii s‑au aruncat*): Ce punte neomenească, a suspinelor, leagă sufletele noas‑
tre?! (Căci se aude un zgomot afară, ca și cum ar fi lunecat obosit piciorul cuiva. Alta tre‑
sare, ascultă înfiorată, Pietro nu observă, căci tace, căutându‑se.).
PIETRO (neliniștit, se apleacă să‑i sărute mâna. Alta i‑a scos pumnalul, pe care el îl mai
purta la centură): Mă iubești, Alta?
ALTA: De ce te îndoiești?
PIETRO: Pentru că nu merit iubirea ta.
(Camil Petrescu, Act venețian)
* zarii s‑au aruncat – zarurile au fost aruncate, parafrază a celebrului dicton aparținând
lui Iulius Cezar; aici cu sensul de acțiune ireversibilă, irevocabilă etc.
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utiliza‑
rea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punc‑
tuația – 1 punct).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – intro‑
ducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și
23
de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punc‑
tuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
Varianta 2
Subiectul I (50 de puncte)
24
de predare și studiere a domeniului (linii de curs la masteratele cu profil socio‑uman, centre
de cercetare, seminarii deschise, conferințe, școli de vară, de pildă).
(Cristian Pătrășconiu, Interviu Adriana Babeți:
Europa Centrală – câtă amintire? câtă uitare?)
*afinitate – potrivire între oameni sau între manifestările lor, datorită unor înclinații comune.
25
PAȘA DIN VIDIN: E slabă. (Lui Radu, ca și când Sultanul nu s‑ar afla acolo). Mi‑am
pus mari speranțe – și parcă numai eu? Toți iubitorii de literatură din Imperiu – în geniul
Măriei‑Sale. Dar sunt mâhnit că, de la o vreme, se pripește. Nu reface, nu meditează mai
mult. Mi‑e teamă că victoriile militare dăunează calității artistice a ultimelor producții.
RADU (către Mahomed): Sunt unii care ar vrea ca Sultanul să piardă această campa‑
nie… ca să aibă prilej de a medita mai mult.
PAȘA DIN VIDIN (către Mahomed): Cred că, dacă ați schimba ultimul vers…
MAHOMED (interesat): Serios? (Brusc, enervat.) Nu schimb o iotă! În momentul com‑
punerii am fost inspirat. Atunci nu pot da greș. Știi că dacă țintești cu arcul poți nimeri cu
săgeata prin urechile acului cu care Allah țese natura sau firea. Din păcate, această stare
privilegiată de maximă încordare mă cercetează mai rar… În privința asta, îți dau drep‑
tate… ai mereu nevoie de o ființă după care să‑ți tânjească unghiile, părul… care să te pună
în stare de…
PAȘA DIN VIDIN: Crimă literară…
(Marin Sorescu, Răceala, Actul I, Tabloul 3)
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utiliza‑
rea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punc‑
tuația – 1 punct).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/
reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – intro‑
ducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și
26
de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punc‑
tuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
Varianta 3
Subiectul I (50 de puncte)
27
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe
cu privire la textul dat:
1. Explică sensul din text al sintagmei mă pot lipsi. 6 puncte
2. Menționează patru motive pentru care luna noiembrie este considerată de Constantin
Noica „timpul pur”, așa cum reiese din text. 6 puncte
3. Identifică două activități ale celor reuniți la Păltiniș. 6 puncte
4. Precizează o trăsătură a lui Constantin Noica, potrivit informațiilor din textul dat.
6 puncte
5. Prezintă, în 30–50 de cuvinte, semnificația secvenței: Păltinișul l‑am descoperit și de astă
dată ca pe un „celălalt tărâm”: este o senzație unică, de intimitate în spirit, aceea pe care o
am ori de câte ori la sosire apuc drumul către cămăruța mansardată a vilei 23.
6 puncte
28
MANOLE: Și răspunderile? Tot vorbe sunt?
VLAD: Răspunderi! De abia izbutesc să mă simt responsabil față de mine, și uneori și
încercarea asta mi se pare caraghioasă. Mă uit în oglindă și‑mi vine să râd. (Ironic). Bunul
dumitale prieten, Brâncuși, făcea totuși păsări măiestre și coloane neterminate.
MANOLE: Da. Aveam viziuni diferite. Chestiune de temperament. Eu am fost un san‑
guin și un lacom de viață. Dar arta lui Brâncuși, ca a oricărui mare artist, făcea parte din
ordinea și frumusețea lumii. Când a murit am simțit că e mai puțină lumină în jur.
(Horia Lovinescu,
Moartea unui artist)
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utiliza‑
rea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punc‑
tuația – 1 punct).
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți tema și viziunea des‑
pre lume într‑un basm cult, aparținând unui autor studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidențierea a două trăsături care permit încadrarea textului narativ studiat într‑o peri‑
oadă, într‑un curent cultural/literar sau într‑o orientare tematică;
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema basmului cult studiat;
– analiza a două elemente de structură, de compoziție și de limbaj, semnificative pen‑
tru basmul cult ales (de exemplu: acțiune, conflict, relații temporale și spațiale, incipit,
final, tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă narativă, registre
stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/
reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – intro‑
ducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și
de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punc‑
tuația – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
29
Varianta 4
Subiectul I (50 de puncte)
30
5. Prezintă, în 30–50 de cuvinte, relația dintre emițător și destinatar, așa cum reiese din frag‑
mentul: Văzând cât de amabili și de binevoitori sunteți cu mine, îmi iau curajul să vă cad
belea într‑o afacere; n‑am în Iași pe nimeni altul la care să mă adresez în privința asta.
6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este sau
nu îndreptățită solicitarea drepturilor de autor, raportându‑te atât la informațiile din frag‑
mentul extras din volumul Scrisori și acte de I. L. Caragiale, cât și la experiența personală
sau culturală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea
corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii perti‑
nente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare
(norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în pagină, lizibilitatea.
6 puncte
31
SUGESTII DE ELABORARE A
RĂSPUNSURILOR
Varianta 1
Subiectul I (50 de puncte)
A. (30 de puncte)
1. precizarea sensului construcției date (de exemplu: Construcția „să devii zbir” se referă
la adoptarea unui comportament autoritar, de om rigid, aspru, inflexibil în atitudine.) –
4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respecta-
rea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
2. numirea unei deosebiri fundamentale între concepția celor vechi și a celor moderni (de
exemplu: Pentru cei vechi, școala reprezenta o modalitate de a petrece timpul liber, în
timp ce pentru cei moderni școala se află la antipodul recreației, deoarece atât profeso‑
rii, cât și elevii resimt constrângerile exercitate în cadrul acestei instituții.) – 4 puncte;
formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, respectarea norme-
lor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
3. menționarea a două dintre constrângerile pe care le exercită școala asupra profesorilor
(de exemplu: Dintre constrângerile pe care școala le exercită asupra profesorilor se pot
187
enumera: pregătirea lecțiilor pentru unii elevi dezinteresați, teama de inspecții, încerca‑
rea de a impune ordine.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitu‑
dinea exprimării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
4. explicarea unui motiv pentru care școala se află la antipodul recreației (de exemplu: Școala
a devenit locul obligației, al regulilor impuse, al competiției pentru locul fruntaș, impunând
obligații atât elevilor, cât și profesorilor.) – 4 puncte: explicare nuanțată – 4 puncte; încer‑
care de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea ex‑
primării, respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 6 puncte
5. prezentarea semnificației secvenței (de exemplu: Pentru moderni, școala este o instituție a
rigorilor, în care se pierde pasiunea studiului din cauza competiției pentru ierarhizare. Ele‑
vul și profesorul resimt presiunea unui sistem rigid, în care accentul nu cade asupra plăce‑
rii de a achiziționa informații, de a modela comportamente umane, ci asupra obținerii unor
calificative/note ce reflectă mai mult sau mai puțin capacitatea cognitivă a individului.
Omul societății contemporane nu mai percepe școala ca loc al petrecerii timpului liber.):
prezentare adecvată și nuanțată – 4 puncte; abordare schematică, ezitantă – 2 puncte; încer‑
care de prezentare – 1 punct 4 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării,
respectarea normelor de ortografie și de punctuație – 1 punct 2 puncte
B. (20 de puncte)
‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție (Școala, instituție publică
de învățământ, a devenit în societatea contemporană principala sursă de educație
riguroasă, realizată potrivit unui sistem bine stabilit. Sunt de părere că, date fiind aceste
condiții și în conformitate cu textul‑suport, școala actuală se îndepărtează de accepțiunea
inițială a termenului, nemaifiind un loc de petrecere a timpului liber.) 1 punct
– câte 2 puncte pentru enunțarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate (În
primă instanță, programul educațional se desfășoară după un plan reglementat la nivel
național, dar și potrivit unor standarde internaționale de performanță. În plan secund,
sistemul de învățământ este organizat în formă ierarhizată, ceea ce implică un perma‑
nent control exercitat de instituții superioare.) 2 x 2 puncte = 4 puncte
‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente
enunțate: dezvoltare clară, nuanțată – 2 puncte (Astfel, fiecare unitate școlară trebuie să se
supună unor evaluări, cunoștințele elevilor sunt în permanență verificate, atât sub forma
unor teste, lucrări, proiecte, referate etc., cât și prin examenele susținute la finalul unui
ciclu de învățământ. În ceea ce privește activitatea profesorilor, aceștia au o relativă li‑
bertate în alegerea conținuturilor de predare și trebuie să se conformeze unor programe
școlare în uz.); încercare de dezvoltare, schematism – 1 punct 2 x 2 puncte = 4 puncte
188
‒ raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument (În acest sens, se observă că elevii
își reduc interesul pentru școală când li se impune ce să învețe, se instalează rutina, iar
lecțiile sunt percepute ca monotone. Profesorii pierd din vedere adevărata lor menire,
aceea de a forma caractere, și se transformă în instrumente ale unui sistem rigid, în care
sunt nevoiți, după cum observă și autorul textului dat, să își impună ordinele, să facă față
unor inspecții, să încerce să empatizeze cu elevi dezinteresați.) – 3 puncte; raportarea la
experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument (Raportat la expe‑
riența mea culturală, pot aminti cazul elevului Bobby Policrat, personaj al romanului
călinescian „Cartea nunții” pentru care școala nu mai prezintă niciun interes, el având
alte preocupări mondene pentru petrecerea timpului liber: înot, participarea la gale de
box, completarea „oracolelor” etc.) – 1 punct 3 puncte + 1 punct = 4 puncte
‒ formularea unei concluzii pertinente (Pe cale de consecință, școala nu mai poate fi de‑
finită ca formă de „recreație”, având în vedere numeroasele constrângeri la care sunt
supuși elevii și profesorii deopotrivă, din necesitatea de a parcurge etapele unui învă‑
țământ instituționalizat.) 1 punct
‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 puncte; utilizare
parțial adecvată – 1 punct 2 puncte
‒ respectarea normelor de exprimare (0–1 greșeli lexicale sau morfo‑sintactice – 1 punct;
2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 2 puncte
‒ respectarea normelor de ortografie și de punctuație (0–1 greșeli ortografice și de punc‑
tuație – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte) 1 punct
‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
189
sărute mâna”. În caracterizarea directă a personajului sunt folosite ca element de portret
psihic, bărbatul trăind revelația iubirii care are nevoie de certitudini: „După un răstimp,
când vede, uimit, înfiorat”.) 6 puncte
• prezentare adecvată și nuanțată, prin raportare la fragmentul dat – 6 puncte
• prezentare ezitantă, prin raportare la fragmentul dat – 3 puncte
• simpla precizare a rolului notațiilor autorului sau tendință de generalizare – 1 punct
– utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia –
1 punct (0–1 greșeli ortografice – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte); punctu‑
ația – 1 punct (0–1 greșeli de punctuație – 1 punct; 2 sau mai multe greșeli – 0 puncte)
4 puncte
Conținut – 18 puncte
– evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea basmului cult într‑un curent
cultural/literar sau într‑o orientare tematică: precizarea curentului cultural/literar, a
orientării tematice – 2 puncte; numirea a două trăsături ale curentului cultural/literar
sau ale orientării tematice precizate: 2 x 1 punct = 2 puncte; evidențierea celor două
trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte 6 puncte
(Contemporan cu epoca societății literare „Junimea”, din cercurile căreia a făcut
parte și „mare clasic” al literaturii române, Ion Creangă (1839–1889) se apropie mai de‑
grabă, prin stil și metodă, de umanismul renascentist, decât de proza de observație a se‑
colului al XIX‑lea. Povestea lui Harap‑Alb a fost publicată în revista Convorbiri literare,
în 1877. În accepția lui G. Călinescu, „basmul este un gen vast, depășind cu mult roma‑
nul, fiind mitologie, etică, știință, observație morală”, cu o acțiune transpusă într‑un re‑
gistru fabulos, iar personajele – înzestrate cu valori simbolice. Registrul cult se justifică
prin individualizarea comportamentală și psihologică a eroilor, particularitățile de stil și
de limbaj, umanizarea și autohtonizarea fantasticului, tratarea fabulosului cu mijloacele
realismului popular, anularea distincției dintre etic și estetic, homerismul personajelor.)
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema basmului cult studiat:
• precizarea temei – 2 puncte;
• comentarea oricăror două secvențe relevante pentru tema basmului cult – 2 x 2 punc‑
te = 4 puncte (comentarea clară și nuanțată a două secvențe relevante 2 x 2 puncte =
4 puncte; încercare de comentare, tendință de rezumare – 2 x 1 punct = 2 puncte)
6 puncte
190
(Proba trecerii podului este instituită chiar de Crai. Sf. Duminică îl sfătuiește pe mezin să
ceară calul, armele și straiele tatălui, pentru a repeta inițierea părintelui său. Trecerea podu‑
lui echivalează cu un prim nivel în procesul maturizării, dar și explorarea misterelor lumii.
Încălcând interdicția paternă, crăișorul se aventurează în pădurea‑labirint, topos ambivalent,
al morții și al renașterii. Incapabil de a discerne esența de aparență, îl tocmește drept tova‑
răș de drum „pe spânul din urmă”. Speculând naivitatea fiului de crai, omul spân îl supune
unui schimb de identitate. Este momentul în care nonvaloarea ocupă, prin impostură, locul
valorii autentice. Coborând în fântână („în infern”), pe o imaginară verticală a lumii, fecio‑
rul primește numele Harap‑Alb. Realizat semantic printr‑un oximoron, numele ar fi „varianta
românească a principiilor yin‑yang” (V. Lovinescu) ce relevă dualitatea ființei umane, grotes‑
cul și sublimul ei: epitetul individual „alb” trimite la condiția imperială, puritatea morală și
noblețea sufletească.
Finalul basmului prezintă în mod necesar moartea protagonistului, procesul inițierii lu‑
ând sfârșit odată cu scoaterea de sub jurământ. Desăvârșirea spirituală se încheie cu rea‑
ducerea la viață a lui Harap‑Alb, de către fata Împăratului Roș și confirmarea lui ca „erou
solar”. În felul acesta, Creangă dă șansa Binelui de a dobândi regalitatea asupra lumii,
pornind de la ideea populară că Binele triumfă).
− câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de structură, de compoziție și de
limbaj semnificative pentru basmul cult ales 2 x 3 puncte = 6 puncte
• analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru basmul cult –
3 puncte; abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct
(Viziunea artistică reiese din motivul rabelaisian al „lumii pe dos” în care urâtul prolife‑
rant devine suveran asupra frumosului. Substantivul „poveste” din titlu atrage atenția asu‑
pra unei deveniri spirituale (caracterul de Bildungsroman). Supratema basmului prezintă
conflictul dintre forțe antagonice, Binele și Răul, principii eterne în dialectica lumii. Temele
secundare sunt aventura, călătoria, inițierea „în trepte” a eroului. Relația incipit‑final în‑
treține pactul narativ încheiat între autor și cititor. Situația inițială nu prezintă un echilibru
ca în basmele populare, ci, dimpotrivă, o lume anarhică. După V. Lovinescu, lumea căzută
în haos este regenerată de două principii, Craiul și Împăratul Verde, prin urmare eroul tre‑
buie să‑și asume rolul de „renovator mundi”. Stereotipia basmului propune anumite clișee
compoziționale. Renunțând la așa‑numita „formulă a imposibilului” specifică basmelor
populare, construcția inițială („Amu cică era odată”) are rolul de a introduce cititorul în
ritmul epic și de a face trecerea de la realitate la universul supranatural. Caracterul impro‑
babil al evenimentelor (adverbul „cică”) proiectează acțiunea „in illo tempore” (timp ime‑
morial). Formula finală descrie o revenire la realitate și ospățul nupțial, la care ia parte și
naratorul, ca voce a enunțării: „Și a ținut veselia ani întregi, și acum mai ține încă; cine se
duce acolo bea și mănâncă. Iară pe la noi, cine are bani bea și mănâncă, iară cine nu, se
uită și rabdă”).
191
Redactare – 12 puncte
− existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct
– logica înlănțuirii ideilor 1 punct
– abilități de analiză și de argumentare 3 puncte
• relație adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți de valoare re‑
levante – 3 puncte
• relație parțial adecvată între idei, între idei și argumente, formulare de judecăți parțial
relevante – 2 puncte
• schematism – 1 punct
− utilizarea limbii literare (stil și vocabular potrivite temei, claritate a enunțului, varie‑
tate a lexicului, sintaxă adecvată – 2 puncte; vocabular restrâns, monoton – 1 punct)
2 puncte
− ortografia (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte)
2 puncte
− punctuația (0–1 erori – 2 puncte; 2 erori – 1 punct; 3 sau mai multe erori – 0 puncte)
2 puncte
− așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
192