CURS TEORIE MUZICALĂ – Prof.

RADU ANDREI TEIANU

Sunetul
Prin sunet se înțelege senzația produsă asupra urechii de către
vibrațiile naturale ale corpurilor impulsionate din afară pe calea undelor
atmosferice.
.
Calitățile sunetului
Din puncte de vedere muzical, sunetul are patru calități:
Înălțimea – Reprezintă calitatea sunetului de a fi mai grav (mai jos) sau
mai acut( mai înalt)
Sunetele muzicale se notează cu semne numite note muzicale.
Durata – Reprezintă calitatea sunetului de a fi mai lung sau mai scurt.
Durata se calculează din momentul impactului până la disparția ultimei
vibrații percepute.
Intensitatea – Reprezintă calitatea sunetului de a fi mai slab sau mai
puternic. Unele sunete pot fi percepute mai puternic, față de alte
sunete ce pot fi percepute mai slab.
Timbrul - Reprezintă calitatea sunetului de a se deosebi de alte sunete.
Spre exemplu, daca vom cânta notele: Do- re- mi pe pian, va suna
diferit dacă vom cânta aceleași note pe o vioară sau chiar și cu vocea
umană..
Portativul – Cadrul grafic pentru scrierea notelor muzicale. Portativul
este alcătuit din 5 linii paralele echidistante și 4 spații. Liniile și spațiile
portativului se numără de jos în sus. Pe portativ se notează înălțimea și
duratele notelor, precum și alte semne de mișcare și de expresivitate,
indicații tehnice de execuție etc, toate dând naștere sistemului sonor,
implicit melodiilor.

1
 Valori de note ( durate) și pauzele muzicale
1. Nota întreagă – Durează 4 timpi
2. Doimea – Durează 2 timpi
3. Pătrimea – Durează un timp
4. Optimea – Durează o jumătate de timp
5. Șaisprezecimea – Durează un sfert de timp

Punctul de prelungire – Prelungește valoare unei note cu jumătate

din valoarea acesteia. Se pune în dreapta notei.
Ex. O pătrime cu punct – O pătrime = un timp + încă jumătate
din timpul acestuia adică o jumătate de timp = un timp și
jumătate.( vezi imagine mai sus)

2
 Grupări de note
Pentru o citire eficientă a notelor, le putem scrie grupate câte 2 sau
câte 4, după durata de optime. Ex. În loc să scriem 2 oprimi una după
alta, le putem grupa cu o bară deasupra

=
Tot la fel procedăm și la șaisprezecimi

=
Semne de alterație
Sunt semnele care modifică înălțimea notelor. Acestea se pun în
stânga notei.
1. Diezul – Urcă înălțimea notei cu un semiton.
2. Bemolul – Coboară înălțimea notei cu un semiton
3. Becarul – Anulează efectul diezului și al bemolului
4. Dublu diez- Urcă înălțimea notei cu un ton
5. Dublu bemol – Coboară înălțimea notei cu un ton
Tonul - Reprezintă distanța mare între 2 sunete alăturate. ( Ex. Do-Re)
Semitonul - Reprezintă distanța mică între 2 sunete alăturate ( Ex. Do-
Do#)

3
 Intervale simple
Un interval muzical – O distanță între două note
Intervalele simple sunt:
•Prima este intervalul ce se formează prin repetarea a doua sunete pe
aceeași dreapta. (Ex: do-do /re-re/mi-mi etc)
•Secunda este intervalul care se formează intre doua sunete, aflate pe
trepte alăturate. Poate fi secundă mare sau mică ( Ex. secunda mare –
Do-Re, secunda mică – do-Re b)
• Terța este intervalul care se formează intre 2 sunete, aflate la distanta
de 3 trepte. Poate fi terță mare sau mică ( Ex. Terță mare – Do-Mi, terță
mică – Do- Mi b)
•Cvarta este intervalul ce se formează intre doua sunete, aflate la
interval de 4 trepte ( Ex. Do-Fa)
•Cvinta este intervalul ce se formează intre 2 sunete aflate la o distanta
de 5 trepte (Ex. Do-Sol)
•Sexta este intervalul ce se formează intre 2 sunete aflate la distanta de
6 trepte. Poate fi sextă mare sau mică ( Ex. Sextă mare – Do- La, Sextă
mică – Do- La b)
•Septima este intervalul ce se formează intre 2 sunete aflate la distanta
de 7 trepte. Poate fi septimă mare sau mică ( Ex. Septimă mare – Do –
Si, Septimă mică – Do – Si b)
•Octava este intervalul intre 2 sunete aflate la distanta de 8 trepte.( Ex.
Do- Do2).
Intervalele de: 1-4-5-8 sunt Perfecte
Intervalele de: 2-3-6-7 sunt mari sau mici.

4
 Gama
Este o succession treptată, ascendentă și descendentă a 8 sunete
muzicale, al 8-lea fiind repetarea primului..

ST:3-4,7-8
IC: 3M, 6M,7M
O gamă majoră se analizează întotdeauna împreună cu o gamă minoră,
fiind numite game relative.
Când vom analiza o gamă, fie ea majoră sau minoră, vom analiza
semitonurile pec e trepte se formează, în gamele majore vom avea
semitonuri pe treptele 3-4 ,7-8 ale gamei, iîși vom analiza 3 intervale
simple, terța, sexta și septima.
• Singurele semitonuri naturale se formează pe notele MI-FA, SI-DO.
Gamele minore sunt de 3 feluri: Natural, Armonic și Melodic.

5
ST: 2-3, 5-6
IC: 3m,6m,7m

ST: 2-3,5-6,7-8
IC: 3m,6m,7M
• Pentru a forma o gamă minoră în varianta ARMONIC, vom altera
suitor treapta a 7-a

6
ST: 2-3,5-6
IC: 3m,6M,7M
• Pentru a forma o gamă minoră în varianta melodic, vom altera suitor
treptele 6 și 7.

Măsuri simple

Măsura muzicală reprezintă gruparea de timpi accentuați și

neaccentuați ce se succed periodic. Din punct de vedere grafic, spațiul
unei măsuri se delimitează prin bare verticale (bare de măsură). Felul
măsurii se redă la începutul piesei muzicale printr-o relație cifrică în
care numărătorul indică numărul timpilor ce conține măsura respectivă,
iar numitorul valoarea ritmică ce se execută la un timp.
Măsurile pot fi binare și ternare ( accentual cade din 2 în 2 timpi sau
din 3 în 3 timpi)

7
 •Măsura de 2/4 ( două pătrimi) – Este o
măsură simplă, binară, accentual cade
din 2 în 2 timpi.

• Măsura de 3/4 ( trei pătrimi)- este o

măsură simplă, ternară, accentual cade
din 3 în 3 timpi.

• Măsura de 4/4 ( patru

pătrimi) – este o măsură compusă, binară, accentual cade din 2 timpi.
Anacruza -În muzică, anacruza este o notă sau un grup de note care
formează o măsură incompletă la începutul unei compoziții muzicale.

8
 Termini de mișcare și de expresivitate
1. Termeni de mișcare
Tempoul exprimă gradul de iuţeală sau de mişcare în care se
interpretează o compoziţie muzicală.
Se reprezintă prin termeni de mişcare notaţi la începutul lucrării, de
obicei în limba italiană, şi sunt însoţiţi (uneori) de indicaţie
metronomică.

9
2. Termeni de expresivitate

Notația literară a notelor

În România, folosim notația clasică a notelor, însă, în alte țări, notația
notelor este literară, după cum urmează

10
 Ordinea diezilor și a bemolilor

•Ordinea diezilor

• Ordinea bemolilor
• Pentru a afla o gamă cu diezi von proceda astfel:
1. Când ni se specifică numărul diezilor la cheie, de la ultinul diez
von urca un semiton, și vom obține numele gamei
2. Când ni se specifică numele gamei, pentru a afla câți diezi vom
avea la cheie, de la nota gamei, vom coborî un semiton, iar nota
identificată o vom căuta în ordinea diezilor, și vom afla câți diezi
sunt.
• Pentru a afla o gamă cu bemoli vom proceda astfel:
1. Când ni se specifică numărul de bemoli, penultimul bemol ne
dă numele gamei.
2. Când ni se specifică numele gamei, vom căuta în ordinea
bemolilor, iar acea notă va trebui să fie penultima.
• Singura gama cu un bemol la cheie se numește FA MAJOR.

11
 Felurile gamelor
Omonime – Sunt gamele care încep și se termină pe aceeași
notă, însă structura lor din interior va fi diferită/
Ex. DO MAJOR – do minor
SOL MAJOR – sol minor
RE MAJOR – re minor
Relative – Sunt gamele care au semitonuri pe aceleași note.
Ex. DO MAJOR – la minor
RE MAJOR – si minor
SOL MAJOR – mi minor
Enarmonice - Sunt gamele care au aceeași sonoritate, dar se
scriu diferit.
Ex. DO# MAJOR – REb MAJOR,
SOL# MAJOR – LAb MAJOR,
LA# MAJOR – SIb MAJOR
MIb minor - RE# minor
Dviziunile excepționale
Diviziunile exceptionale ale valorilor binare:
Valorile binare se divid excepțional prin 3, 5, 6, 7, 9, 10, 11,
obținandu-se astfel trioletul (3), cvintoletul (5), sextoletul (6),
septoletul (7), nonoletul (9), decimoletul (10), undecimoletul
(11), duodecimoletul (12).
Exemplu:
Trioletul este un grup de 3 note care se executa in loc de 2, in
acelasi interval de timp.

12
Dupa acelasi model avem:
- trioletul - 3 note in loc de 2 de aceeasi valoare
- cvintoletul - 5 note in loc de 4 de aceeasi valoare
- sextoletul - 6 note in loc de 4 de aceeasi valoare
- septoletul - 7 note in loc de 4 de aceeasi valoare
- nonoletul - 9 note in loc de 8 de aceeasi valoare
- decimoletul - 10 note in loc de 8 de aceeasi valoare
- undecimoletul - 11 note in loc de 8 de aceeasi valoare
- duodecimoletul - 12 note in loc de 8 de aceeasi valoare
Denumirea octavelor
Cea mai frecventă folosită octavă este OCTAVA CENTRALĂ ,
însă în muzică mai sunt și alte octave care au denumiri în
funcție de registrul în care vom cânta:
OCTAVA 4
OCTAVA 3
OCTAVA 2
OCTAVA CENTRALĂ
OCTAVA MICĂ
OCTAVA MARE
CONTRAOCTAVĂ
SUBCONTRAOCTAVĂ
• Pentru a putea folosi toate notele din toate octavele, ne vom
folosi de linii suplimentare ale portativului deasupra sau sub
portativul muzical. În alt context vom folosi alte chei muzicale
diferite de CHEIA SOL ( Ex. Cheia FA, cheia DO etc)

13