Notiuni generale de teorie muzicala

1. Sunetul
Sunetul reprezinta vibratia unui corp sonor. Se obtine intotdeauna in urma unui
impact intre doua sau mai multe corpuri si se manifesta sub forma de vibratii. S
unetele sunt de doua feluri: a) muzicale (fonetice) cele care impresioneaza in m
od placut auzul Ex: sunetul unui instrument muzical b) amuzicale (afonetice) sun
ete produse de corpuri prin cadere sau lovire care deranjeaza urechea umana Vibr
atiile ce pot fi percepure de urechea umana sunt cuprinse intre 30 si 20.000 vib
ratii simple pe secunda. Sunetele muzicale sunt limitate intre 32 si aproximativ
9000 vibratii simple pe secunda. Sunetul cel mai grav are 32 vibratii simple pe
secunda. Sunetul cel mai inalt are aproximativ 9000 vibratii simple pe secunda.
Sunetele muzicale au 7 denumiri: DO, RE, MI, FA, SOL, LA, SI. Sunetele muzicale
se noteaza cu semne numite note muzicale.
2. Portativul
Portativul este folosit pentru scrierea notelor muzicale Pe portativ se pot scri
e 11 note (pe fiecare linie si in fiecare spatiu). Se mai folosesc linii ajutato
are de urcare sau de coborare. Exemplu de partitura cu cateva note scrise pe ea:
Fiecare spatiu sau linie reprezinta cate o tasta alba de la claviatura. 2.1. Lin
iile ajutatoare Unele instrumente au notele scrise de-asupra partiturii. Cand pi
esa trebuie sa fie scrisa de-asupra partiturii sau dedesubtul ei, se folosesc li
niile ajutatoare.

3. Notele muzicale
Fiecare nota de pe portativ are numele ei. Astfel muzicienii stiu ce nota sa can
te. Primele 7 litere din alfabet (A, B, C, D, E, F, G) sunt folosite (in notatia
internationala) pentru numirea notelor. Notatia literala internationala: Do Re
Mi Fa Sol La Si C D E F G A B(H)
Sunt bine de retinut aceste notatii deoarece, in majoritatea transpunerilor ce s
e gasesc pe Internet sunt sub aceasta forma. 3.1. Valorile notei muzicale Ai auz
it vreodata "tic-tac"-ul unui ceas, sau ai simtit vreodata bataile inimii? Muzic
a are si ea pulsul ei, se numeste bataie (timp). Unele note sunt cantate doar in
tr-o bataie. Altele sunt cantate in 2 batai, si altele in 3 sau mai multe batai.
Nota corespunzatoare
Numele notei
Durata doua note intregi doua doimi si jumatate din nota cu bara dubla doua patr
imi si jumatate din nota intreaga doua optimi si jumatate din doime doua saispre
zecimi si jumatate din patrime doua treizecidoimi si jumatate din treizecidoime
doua saizecipatrimi si jumatate din saisprezecime jumatate din treizecipatrime
Nota dublu intreaga Nota intreaga
Doime
Patrime
Optime
Saisprezecime
Treizecidoimea
Saizecipatrimea

4. Cheile
Cheile atribuie note individuale unui anumit spatiu sau linie din portativ. Denu
mirea sunetelor notate pe portativ sau cu ajutorul liniilor suplimentare este pr
ecizata de semnul muzical numit cheie. Acesta este scris la inceputul portativul
ui. Unele note sun joase, si altele sunt inalte. Cum facem deosebirea intre note
le joase si notele inalte cand vedem o partitura muzicala? O metoda e prin folos
irea cheilor. Muzica care suna inalt este scrisa de obicei in cheia SOL. Muzica
care suna jos este scrisa in cheia FA. Cheia SOL are ca punct de plecare nota SO
L (linia a 2-a din portativ), nota care-i determina si numele. Ca urmare, toate
notele care se scriu pe acasta linie se numesc SOL. Cheia FA are ca punct de ple
care nota FA (linia a 4-a din portativ), nota care-i determina si numele. Ca urm
are, toate notele care se scriu pe aceasta linie se numesc FA. Asezarea notelor
(in notatia internationala) pe portativ in cheia SOL:
Asezarea notelor (in notatia internationala) pe portativ in cheia FA:
Initial, cand s-a inventat partitura muzicala, aceasta a fost considerata cu 11
linii.

Daca eliminam linia din mijloc vom avea doua partituri normale. Adaugand cheia S
OL partiturii de sus si cheia FA celei de jos se va vedea relatia dintre cele do
ua partituri.
Se observa cum nota DO "uneste" cele doua partituri. Acest este numit "DO din mi
jloc" deoarece se afla unde era vechea linie din mijloc. Pe langa cheia SOL si c
heia FA mai exista cheia DO unde nota DO din mijloc este considerata pe prima (s
oprano), a 2a (mezzo-soprano), a 3a (alto) sau a 4a linie (tenor).
5. Caracteristicile sunetului
5.1. Inaltimea caracteristica sunetului muzical de a fi mai grav (jos) sau mai a
cut (inalt). inaltimea sunetului muzical se calculeaza mereu fata de un punct de
reper (nota) pe scara notelor muzicale. 5.2. Durata caracteristica sunetului mu
zical de a fi mai lung sau mai scurt in timp. durata se calculeaza din momentul
impactului pana la disparitia ultimei vibratii percepute. 5.3. Intensitatea cara
cteristica sunetului de a fi mai slab sau mai puternic. Se refera la frecventa n
otei (numarul de vibratii/secunda). de exemplu, nota LA de de-asupra notei DO de
la mijloc in prezent este considerata ca avand 440 hertz (LA = 440 Hz) iar nota
LA cu o octava sub DO este de 880 Hz. 5.4. Timbrul sau culoarea carcateristica
unui sunet muzical de a se deosebi de alte sunete de aceeasi inaltime, durata si
intensitate. Ex: doua sau mai multe instrumente interpreteaza concomitent acela
si paragraf. Desi sunt aceleasi note, noi putem deosebi diferenta dintre un pian
si o chitara chiar daca ele canta in acelasi timp.

6. Alteratiile
6.1. Diezul Ridica inaltimea sunetului cu un semiton.
6.2. Bemolul Coboara inaltimea sunetului cu un semiton
6.3. Becarul Anuleaza efectul diezului sau al bemolului
6.4. Dublubemol Coboara inaltimea sunetului cu doua semitonuri (un ton)
6.5. Dubludiez Ridica inaltimea sunetului cu doua semitonuri (un ton)
6.6. Semitonul diatonic Cuprinde distanta dintre doua trepte alaturate, cu nume
diferit, naturale sau alterate Ex: Do - Do 6.7. Semitonul cromatic Cuprinde doua
trepte alaturate, cu acelasi nume, una dintre ele sau ambele fiind alterate Ex:
Do - Re 6.8. Sunetele enarmonice Sunetele care au aceeasi inaltime, dar au numi
ri diferite
7. Notele cu punct:
Adaugand un punct la o nota valoarea acesteia se mareste cu jumatate din valoare
a initiala a notei.
Exemple:
O nota intreaga = 4 timpi. O nota intreaga cu punct = 6 timpi. De ce?

Deoarece, din 4 este 2, si 4+2=6 O doime = 2 timpi. O doime cu punct = 3 timpi.

De ce?
Deoarece din 2 este 1, si 2+1=3. O patrime = 1 timp. O patrime cu punct = 1 timp
i. De ce?
Deoarece din 1 este , si 1+ = 1 .
Prin aceeasi regula descrisa mai sus, adaugand 2 puncte la o nota valoarea acest
eia se mareste cu 3 sferturi din valoarea initiala a notei.
8. Notele grupate
Este foarte dificil sa citesti multe note scurte (optimi, saisprezecimi, treizec
idoimi) scrise una langa alta. Pentru a face lucrurile mai simple pentru muzicia
n, aceste note sunt grupate.
Daca muzica canta foarte repede, ii va fi foarte greu muzicianului sa citeasca n
otele. Acum uita-te la aceleasi note grupate:
Cand optimiile sunt grupate, sunt mult mai usor de citit.

Un exemplu folosind saisprezecimi: Saispezecimii negrupate:

Aceleasi saisprezecimi grupate.
9. Pauzele
Pentru fiecare valoare de nota exista si un semn de tacere corespunzator, numit
pauza.
10. Articulatii
Diferitele semne de de-asupra notelor ajuta muzicianul sa stie cum sa cante fiec
are nota (mai lung sau mai scurt, mai tare sau mai incet, etc.). Aceste semne se
numesc articulatii, si sunt puse, de obicei, de-asupra notei. 10.1. Staccato Se
mnul de stoccato arata ca punctul de la sfarsitul unei propozitii. Este un punct
care se aseaza deasupra sau dedesubtul unei note si ii reduce valoarea la jumat
ate.
10.2. Poate sa fie:
Legato


Legato de durata (nota respectiva se prelungeste ca valoare inca o data) Legato
de expresie: 1. legato de expresie in urcare pe o singura coarda 2. legato de ex
presie in coborare pe o singura coarda 3. legato de expresie in urcare pe coarde
succesive 4. legato de expresie "prin vibratie" pe coarde succesive
10.3. Accent Cand muzicianul vede acest semn, trebuie sa cante nota respectiva u
n pic mai tare decat celelalte note.
11. Semne de dinamicitate
Unele note sunt cantate tare, si altele sunt cantate incet. Cum stim taria sau i
ntensitatea cu care se canta? Daca te uiti sub partitura, uneori apar semne spec
iale. Unul este semnul forte f, ceea ce inseamna ca muzicianul trebuie sa cante
tare. Alt semn este piano p, inseamna ca muzicianul trebuie sa cante incet.
In imaginea de sus, primele 2 masuri trebuie cantate piano, sau incet, si urmato
arele 2 masuri trebuie cantate tare, sau tare. 11.1.
Termeni
Forte (f) = tare, forte, puternic Fortissimo (ff) = foarte tare, foarte puternic
Fortississimo (fff) = cat se poate de tare Mezzoforte (mf) = pe jumatate cat fo
rte Piano (p) = incet Pianissimo (pp) = mai incet, foarte incet Pianississimo (p
pp) = cat se poate de incet Mezzopiano (mp) = pe jumatate incet
12. Semnul de repetitie si bara dubla
Cand se termina muzica? Cum stie muzicianul cand trebuie sa se opreasca? Sunt se
mne speciale pe partitura care ajuta muzicianul sa stie cand sa se opreasca din
cantat, si cand sa repete. 12.1. Semnul de repetitie Acest semn arata ca o bara
dubla, dar are 2 puncte langa ea. Ii spune muzicianului sa se intoarca inapoi si
sa cante aceeasi sectiune inca o data.

Bara dubla 12.2. Acest semn apare la sfarsitul piesei muzicale. Ii spune muzicia
nului ca nu mai sunt note de cantat.
13. Masura melodiei
Daca te uiti atent la o partitura muzicala unul din lucrurile pe care le observi
va fii liniile verticale. Aceste linii se numesc bare de masura:
Barele divid muzica in masuri:
Majoritatea pieselor au numere la inceputul partiturii. Aceste numere ne spun nu
marul si tipul notelor care se afla intr-o masura.
Sunt doua cifre care reprezinta masura. Uita-te la imaginea de jos sa intelegi c
e reprezinta.
In imaginea urmatoare sunt 4 batai pe fiecare masura. Patrimea bataie.
primeste 1
In tabelul urmator poti vedea numarul de notele si felul lor necesare pentru un
timp:

Masura Tipul Masura (numarul melodiei notei de note) 2 4 3 4 4 4 2 2 3 2 4 2 2 8

3 8 2 3 4 2 3 4 2 3
14. Intervale
Un interval masoara distanta dintre doua note. Ca sa indentificam un interval tr
ebuie sa stim marimea numerica si calitatea. 14.1. Marimea numerica Numarand num
arul de note dintr-un interval obtinem marimea numerica. Prima si ultima nota tr
ebuie numarata. De exemplu, de la DO la MI avem o terta (DO-1, RE-2, MI-3). In i
magine de mai jos poti sa vezi relatia dintre numarul de note si marimea numeric
a a intervalelor:
Totusi, nu toate intervalele de aceeasi clasificare numerica sunt de aceeasi mar
ime. De aceea trebuie sa specificam calitatea prin aflarea numarului exact de to
nuri si semitonuri in interval. 14.2. Tonuri si semitonuri Octava este divizata
in 12 note. Distanta dintre fiecare nota este cunoscuta ca semiton. Pe claviatur
a, orice nota se afla la un semiton de nota anterioara sau de cea urmatoare.

Un ton este format din 2 semitonuri. Toate tastele albe de pe claviatura separat
e de o tasta neagra sunt la o distanta de un ton. Tastele care nu sunt separate
de o tasta neagra se afla la o distanta de un semiton.
Notele corespunzatoare tastelor albe pe claviatura sunt numite C (DO), D (RE), E
(MI), F (FA), G (SOL), A (LA) si B (SI). Aceste note sunt considerate note natu
rale. Pot fi ridicate cu un semiton cu un diez sau coborate cu un bemol. O tasta
neagra, cum ar fi de exemplu cea dintre DO si RE, poate fi considerata un DO di
ez sau un RE bemol.
14.3. Calitatea Folosind claviatura pt a numara numarul de semitonuri dintre not
e observam ca intervalele cu aceeasi clasificare numerica poate contine un numar
diferit de semitonuri. De exemplu, secunda dintre DO si RE are un ton cand secu
nda dintre MI si FA are doar un semiton.

La fel se intampla si cu alte intervale de aceea trebuie sa cunoastem calitatea

unui interval. Secunda Secunda poate sa fie micsorata, mica, mare sau marita. De
desubt poti vedea numarul de semitonuri conform calitatii unei secunde.
Secunda micsorata, 0 semitonuri
Secunda mica, 1 semiton diatonic
Secunda mare, 1 ton
Secunda marita, 1 ton plus 1 semiton cromatic Terta Terta poate sa fie micsorata
, mica, mare sau marita. Dedesubt poti vedea numarul de semitonuri conform calit
atii unei terte.
Terta micsorata, 2 tonuri diatonice
Terta mica, 1 ton plus 1 semiton diatonic

Terta mare, 2 tonuri

Terta marita, 2 tonuri plus 1 semiton cromatic Cvarta Cvarta poate sa fie micsor
ata, perfecta sau marita. Dedesubt poti vedea numarul de semitonuri conform cali
tatii unei cvarte.
Cvarta micsorata, 1 ton plus 2 semitonuri diatonice
Cvarta perfecta, 2 tonuri plus 1 semiton diatonic
Triton Cvarta marita, 2 tonuri plus 1 semiton diatonic plus 1 semiton cromatic C
vinta Cvinta poate sa fie micsorata, perfecta sau marita. Dedesubt poti vedea nu
marul de semitonuri conform calitatii unei cvinte.
Tritonul Cvinta micsorata, 2 tonuri plus 2 semitonuri diatonice

Cvinta perfecta, 3 tonuri plus 1 semiton diatonic

Cvinta marita, 3 tonuri plus 1 semiton diatonic plus 1 semiton cromatic Sexta Se
xta poate sa fie micsorata, mica, mare sau marita. Dedesubt poti vedea numarul d
e semitonuri conform calitatii unei sexte.
Sexta micsorata, 2 tonuri plus 3 semitonuri diatonice
Sexta mica, 3 tonuri plus 2 semitonuri diatonice
Sexta mare, 4 tonuri plus 1 semiton diatonic
Sexta marita, 4 tonuri plus 1 semiton diatonic plus 1 semiton cromatic Septima S
eptima poate sa fie micsorata, mica, mare sau marita. Dedesubt poti vedea numaru
l de semitonuri conform calitatii unei septime.
Septima micsorata, 3 tonuri plus 3 semitonuri diatonice

Septima mica, 4 tonuri plus 2 semitonuri diatonice

Septima mare, 5 tonuri plus 1 semiton diatonic
Septima marita, 5 tonuri plus 1 semiton diatonic plus 1 semiton cromatic Octava
Octava poate sa fie micsorata, perfecta sau marita. Dedesubt poti vedea numarul
de semitonuri conform calitatii unei octave.
Octava micsorata, 4 tonuri plus 3 semitonuri diatonice
Octava perfecta, 5 tonuri plus 2 semitonuri diatonice
Octava marita, 5 tonuri plus 2 semitonuri diatonice plus 1 semiton cromatic Nume
le comun
Secunda mica Secunda mare Terta mica Terta mare Cvarta perfecta Triton Cvinta pe
rfecta
Numarul de semitonuri
1 2 3 4 5 6 7
Alte nume folosite
Prima marita Secunda marita Cvarta micsorata Terta marita Cvarta marita, cvinta
micsorata

Sexta mica Sexta mare Septima mica Septima mare

Octava
8 9 10 11
12
Cvinta marita Sexta marita Octava micsorata
Septima marita
14.4. Intervalele generice In timp ce intervalele masoara distanta dintre note p
e claviatura, intervalele generice masoara distanta dintre note pe partitura. Se
stie ca partitura este alcatuita din 6 linii si 4 spatii. Ne vom referii la ele
sub numele de unitati. Tipul unitatii reprezinta ce fel de unitate este linie s
au spatiu. Secunda generica Distanta unei secunde generice este de o unitate. Se
observa ca tipul unitatii primei note intotdeauna va fii diferita de tipul unit
atii celei de-a doua nota.
Terta generica Distanta unei terte generice este de 2 unitati. Se observa ca amb
ele note au acelasi tip de unitate (daca tipul unitatii primei note este o linie
, tipul unitatii celei de-a doua nota va fi tot o linie).
Cvarta generica Distanta unei cvarte generice este de 3 unitati. Se observa ca t
ipul unitatilor este diferit.
Cvinta generica Distanta unei terte generice este de 4 unitati. Se observa ca am
bele note au acelasi tip de unitate.
Sexta generica Distanta unei terte generice este de 5 unitati. Se observa ca tip
ul unitatilor ambelor note sunt diferite.

Septima generica Distanta unei terte generice este de 6 unitati. Se observa ca a

mbele note au acelasi tip de unitate
Octava generica Distanta unei cvarte generice este de 7 unitati. Se observa ca t
ipul unitatilor este diferit.
14.5. Rasturnari Pentru a rasturna un interval se muta nota cea mai joasa cu o o
ctava mai sus sau nota cea mai inalta cu o octava mai jos
In tabelele urmatoare poti vedea cum se transforma un interval cand este rasturn
at Interval secunda terta cvarta Rasturnat septima sexta cvinta

cvinta sexta septima Calitatea intervalului mare mica marita micsorata perfecta
cvarta terta secunda Calitatea dupa rasturnare mica mare micsorata marita perfec
ta
14.6. Intervale simple si complexe Intervalele simple nu sunt mai mari de o octa
va, pe cand octavele complxe sunt mai mari de o octava. Nona, zecimea, unsprezec
imea si treisprezecimea sunt exemple de intervale complexe. Uneori simplificam i
ntervalele complexe si ne referim la ele folosindu-ne de corespondenta fata de i
ntervalele simple
15. Gama majora
Gama este o selectie de diferite note in cadrul unei octave. Gama majora este co
nstruita dupa formula urmatoare:
Acum sa vedem cum arata gama Do major:
Incepem cu nota DO. Adaugam un ton si obtinem nota RE. La nota Re adaugam un ton
si obtinem MI. La nota MI adaugam un semiton si obtinem nota FA. Adaugam un ton
si obtinem nota SOL. La nota SOL adaugam un ton si obtinem nota LA. Notei LA ad
augam un ton si obtinem nota SI. Si in final, notei SI adaugam un semiton si obt
inem nota DO. Astfel am obtinut gama Do major. Toate celelalte game majore se ob
tin dupa acceasi formula.

16. Gama minora

In comparative cu gama majora unde este de un singur tip, la gama minora exista
trei variatii. 16.1. Gama minor natural Gama minor natural se construieste dupa
urmatoarea formula: