Romania U.E.

~PROBLEME FUNDAMENTALE~

Romania si Europa
Europa este considerate peninsula a Asiei, fiind situate pe placa Euroasiatica.
I. Limitele Europei:
N- Oceanul Arctic
S- Marea Mediterana
V- Oceanul Atlantic
E- Muntii si fluviul Ural, Marea Caspica

II. Puncte extreme:

N- C. Nord (Norvegia)
S- C. Matapan (Grecia)
V- C. Roca (Portugalia)
S- Insula Creta (cea mai sudica insula)

III. Localizarea Romaniei:

- tara central sud europeana, situate in centrul Europei, strabatuta de meridianul de
25’ long E, care imparte Romania si Europa in 2
- fiind situata la doar 1000 km fata de insula Creta, Romania este considerate tara
sud-europeana.
Principala paralela care strabate Europa este cea de 45’ lat. N care determina
clima temperata in Europa. Aceasta imparte Romania in alte 2 jumatati. Centrul
geometric al Romaniei este la Fagaras (BV) 46’N-25’E.
Romania se desfasoara pe aproximativ 5’ latitudine, de aceea intre S si N tarii
exista o diferenta de temperatura de la 2 pana la 2,5’ C.
IV. Localitatile externe:
N- Horodistea (BT)
S- Zimnicea (TR)
V- Beba Veche (TM)
E- Sulina (TL)

V. Vecinii si sectoarele de granita:

N- Ucraina (Halmen-Paltinis)
S- Bulgaria (Pristol-Vama Veche)
N-V- Ungaria (Beba Veche-Halmen)
S-V- Serbia (Beba Veche-Pristol)
E- Republica Moldova (Paltinis- Galati)(granita naturala-Prut)
S-E- Ucraina (Galati-Chilia)
 Evolutia reliefului Europei
Platforma est-europeana de varsta precambiana este cea mai veche portiune de
uscat a Europei.

La formarea reliefului Europei au contribuit atat miscarile orogenetice cat si

eruptiile vulcanice (orogeneza- inaltarea si incretirea muntilor).

Etapele orogenetice au fost:

1. OROGENEZA CALEDONIANA/ CALEDONICA:

-in N-V si V Europei: M. Scandinaviei M. Scotiei M. Penini (partial)

2. OROGENEZA HERCINICA:

M. Padurea Neagra M. Hars M. Padurea Turingiei M. Jura

M. Vosgi Pod. Ardeni Masivul Central Francez M. Macini

M. Ural Meseta Spaniola

3. OROGENEZA ALPINA:

-specifica in S Europei si se caracterizeaza prin unitati cu masivitati accentuate

alcatuite predominant din roci metamorfice (sisturi cristaline) si inaltimi mari.

M. Alpi M. Apenini M. Dinarici M. Pirinei M. Balcani

M. Caucaz (inaltime maxima vf. Elbrus- 5432 m)

Cea mai joasa altitudine a Europei: Campia Precascpica (-28 m)

Polderele Olandeze (-12 m)

-polderele sunt suprafete scoase de catre oameni de sub apele M. Nordului- drenari.

Eruptiile vulcanice S-E se datoreaza:

 Ciocnirii placii africane cu cea euroasiatica in bazinul mediteranean.

 Deplasarea spre N a placii africane

Eruptiile vulcanice V se datoreaza:

 Contactului de tip RIFT a placii N-americane cu placa euroasiatica.

Vulcanismul stins este intalnit in:

 Masivul Central Francez

 M. Caucaz
 V. Carpatilor Orientali cel mai lung lant vulcanic din Europa:
OAS-GUTAI-TIBLES CALIMANI-GURGHIU-HARGHITA

Forme de relief:
 Conurile (muntii vulcanici propriu-zisi)
 Craterele (lacuri vulcanice)
 Platourile vulcanice

Partea Nordica si central Nordica a Europei a fost afectata de catre glaciatiunea

gaternala. Forme de relief glaciar create de catre ghetarii de calote:
-morene (materiale erodate si transportate de ghetari)
-circuri glaciare (adancituri formate de ghetari~ lacuri glaciare)
-vai glaciare.
Relieful glaciar montan se dezvolta acolo unde temperaturile sunt scazute, negative
o buna parte din an, unde fenomenul de inghet este des intalnit.
 Eu. sudica: la peste 3000 m
 Eu. centrala: la peste 2000 m
 Eu. nordica: intre 500-1000 m.

Relieful derivat
Tipuri de forme genetice:
1. Relief glaciar
2. Relief vulcanic
3. Relief litoral

a) Tarmuri inalte:
-Tarmuri cu fiorduri (fiordurile sunt foste vai glaciare care au fost inundate de catre
apele marii)
-Tarmuri cu riass: V Frantei, V Spaniei.
-Tarmuri dalmatice: pe litoralul M. Adriatice (Croatia).
b) Tarmuri joase:
-Tarmuri cu delta (deltele de formeaza la gura de varsare a fluviilor care transporta
cantitati mari de aluviuni). Aceste fluvii de varsa in mari cu maree reduse si curenti
slabi ( M. Neagra, M. Caspica, D. Volgai, M. Mediterana S).
-Tarmuri cu lagune (lagunele sunt foste golfuri ale marilor a caror comunicare a fost
partial intrerupta de prezenta unor cordoane de nisip). M. Neagra (Razim-Sinoe-
Siutghiol-limane).
-Tarmuri cu estoar ( estoarele se formeaza la gurile de varsare ale fluviilor in mari
sau oceane cu maree puternice) Tamisa, Sena, Donro, Tajo, Garrone, Lairo.

4. Relief fluvial
-este relieful creat de apele curgatoare -> vaile, albia minora, ablia majora, terase
si versanti.
5. Relieful petrographic

a) Relief carstic:
-se formeaza lacuri carstice in doline (Pod. Karst, M. Alpi, M. Apuseni)
b) Relief pe loess:
-roca sedimentara de culoare alb-galbuie (C. Romana, C. de Vest, C. Dobrogei)
 Relieful Romaniei
~ caracteristici generale ~

Romania este tara carpato-danubiano-pontica.

 Este tara carpatica pentru ca are 2/3 sin suprafata Carpatilor. Lantul
Carpatilor de desfasoara din bazinul Vienei pana in V. Timoleului (la granita
dintre Serbia si Bulgaria).
 Romania este tara danubiana pentru ca 38% din lungimea Dunarii (1015 km)
curg pe teritoriul Romaniei.

Importanta economica: turism, comert fluvial, hidrocentrale, piscicultura, transport

fluvial.

 Romania se numeste tara pontica pentru ca are iesire la M. Neagra pe

aproximativ 247 km intre Chilia si Vama Veche.

Importanta economica: turism, comert maritime, hidrocarburi, pisciculture,

transport maritim.

Relieful Romaniei prezinta caracteristicile:

o Varietatea formelor de relief

o Proportionalitatea- fiecare forma majora detine aproximativ 1/3 din suprafata
Romaniei. (238391 km patrati)
o Concentricitatea- dispunerea in trepte altitudinal din centru spre granite.
o Accesibilitatea- se datoreaza numeroaselor depresiuni, pasuri, trecatori, vai.
 Unitatile majore de relief din
Romania
I. M-tii Carpati:
- Orientali (Ucraina-R. Prahova)
- Meridionali (R. Prahova- Culoar tectonic Timis-Cerna-Bistra)
- Occidentali (Dunare-R. Barcau).

II. Subcarpatii:
- Moldovei (R. Moldova-R. Trotus)
- Curburii (R. Trotus- R. Dambotita)
- Getici (R. Dambovita- R. Motru)

III. Dealurile de V:
- Granita cu Serbia si grupa N a Orientalilor.
IV. Podisul Moldovei
V. Podisul Dobrogei:
- S-E, intre Dunare si Marea Neagra, cel mai vechi podis

VI. Podisul Getic

VII. Podisul Mehedinti:
- Cel mai mic podis.
VIII. Depresiunea colinara a Transilvaniei
IX. Campia Romana
X. Campia de V
- Subdiviziune a Campiei Panonice.
XI. Delta Dunarii
- Cea mai joasa si mai tanara unitate de relief din Romania.
 Muntii Carpati
I. CARPATII ORIENTALI:
a) GENEZA:

Se intalnesc atat munti formati prin eruptii vulcanice (V Carpatilor Orientali) cat si
munti formati in orogeneza alpine.

b) ALCATUIRE GEOLOGICA/ PETROGRAFICA:

Daca in grupa nordica si centrala se gasesc toate categoriile de roci asezate in fasii
paralele longitudinale (=paralelism petrografic), in grupa sudica se gasesc doar roci
sedimentare cutate (=flis).

c) ASPECTE SPECIFICE RELIEFULUI:

- Altitudine maxima: M. Rodnei (Vf. Pietrosu Mare 2303 m)
- Relieful glaciar este dezvoltat in M-tii Rodnei.
-
d) DIVIZIUNI:
1. Grupa Nordica= Carpatii Maramuresului si Bucovinei
2. Grupa Centrala= Carpatii Moldo-Transilvaneni
3. Grupa Sudica= Carpatii Curburii.
- In grupa nordica si centrala se gasesc forme specific reliefului vulcanic
- Forme de relief carstic intalnim in toate grupele din Carpatii Orientali, insa in
grupa sudica sunt mai dezvoltate (Cheile Bicazului, Pestera Izvorul
Tausoarelor)

e) ASEMANARI:
- Forme de relief fluvial: vai
- Munti formati in orogeneza alpine
- Muntii au fost modelati de actiunea vantului- forme de relief eolian
(ex:Pietrele Doamnei, Sfinxul, Tigaile)

f) ALTITUDINI MAXIME:
I. N- Rodnei 2303 m
II. C- Calimani 2100 m
III. S- Ciucas 1954 m

g) DEPRESIUNI SI RAURILE AFERENTE:

- D. Ciucului~ R. Olt
- D. Gherorgheni~ R. Mures
- D. Maramuresului~ R. Viseu, Iza, Mara
 - D. Lovistei~ R. Lotru
- D. Petrosani~ R. Jiu

Carpatii Meridionali
a) LIMITE:

Intre Valea Prahovei (E) si Culoarul Timis-Cerna (V), Depresiunea Colinara a

Transilvaniei (N)

b) DEPRESIUNI SUBMONTANE:
- D. Fagarasului~ R. Olt
- D. Sibiului~ R. Cibin
- S-au format in orog eneza alpina, fara eruptii vulcanice.
- Au suferit inaltari tectonice repetate.

c) ALCATUIRE GEOLOGICA:

Predomina roci dure, metamorfice. Pe margini intalnim flis (calcare+ conglomerate)

d) DIVIZIUNI:
1. Gr. Bucegi (R. Prahova~ R. Dambovita) – Vf. Omu 2505 m
2. Gr. Fagaras (R. Dambovita~ R. Olt) – Vf. Moldoveanu 2544 m
3. Gr. Parang (R. Olt~ R. Jiu)
4. Gr. Retezat- Godeanu (R. Jiu~ Cul. Timis-Cerna) – Vf. Peleaga 2509 m

e) ASPECTE SPECIFICE RELIEFULUI:

- Inaltime maxima Vf. Moldoveanu 2544 m, in M-tii Fagaras.
- Relief glaciar foarte bine dezvoltat.
- Nu sunt lacuri glaciare in Bucegi, insa cele mai representative sunt in Retezat
(Bucura- cel mai intins & Zanoaga- cel mai adanc)
- Masivitatea muntilor este accentuate datorita rocilor metamorfice
- Singurul rau care taie meridionalii pe toata latimea lor este Oltul
- Toate grupele au bine dezvoltat relieful fluvial
- In grupa Bucegi, pe conglomerate, relieful eolian e bine dezvoltat
- Formele de relief carstic sunt bine dezvoltate in Gr. Bucegi si Retezat
- Gr. Bucegi si Fagaras formeaza Meridionalii la E de Olt, iar Parang si Retezat
Godeanu, Meridionalii la V de Olt

f) PRINCIPALELE DEPRESIUNI:
- Culoarul Rucar-Bran leaga D. Brasovului de Muntenia
- D. Lovistei separa Gr. Parang si Fagaras de R. Lotru
 - D. Petrosani~ R. Jiu separa Parang de Retezat Godeanu

Carpatii Occidentali
a) LIMITE: Dunare- Barcau

b) GENEZA:

S-au format in orogeneza alpina si un urma magmatismului in M-tii Metaliferi

(Apuseni).

c) DIVIZIUNI:
1. Carp. Occidentali (la S de Mures) – Gr. Banatului & M. Poiana Rusca
2. Carp. Occidentali (la N de Mures) – M. Apuseni.

d) ALCATUIRE GEOLOGICA:

In Apuseni si M. Banatului apare mozaicul petrografic (prezenta tuturor categoriilor

de roci, pozitionate neuniform). Muntii Poiana Rusca sunt alcatuiti din roci
metamorfice (cele mai mari rezerve de marmura).

e) ASPECTE SPECIFICE:
- Altitudine maxima in M. Bihor- 1849 m, fara forme specifice reliefului glaciar
- Forme determinate de magmatism apar in Apuseni
- Occidentalii au cel mai dezvoltat relief carstic
- M. Banatului- defileul Dunarii (Bazias- Gura Vaii)- cel mai lung din Europa
- Pesteri (Scarisoara & Vartop-au ghetari fosili, Vantului- cea mai lunga din
Romania), chei (Cheile Turzii)
- In M. Apuseni apar “depresiuni golf” (=patrunderi ale Dealurilor de V in
interiorul Apusenilor, de-a lungul celor 3 Crisuri)
- Occidentalii sunt fragmentati si de catre depresiuni intramontane
- Toate cele 3 diviziuni au forme specific reliefului eolian si fluvial.

f) PRINCIPALELE DEPRESIUNI:
- D. Zarandului~ Crisul Alb
- D. Beius~ Crisul Negru
- D. Vad/Borod~ Crisul Repede
 Subcarpatii
a) DEFINITIE: Sunt dealuri inalte situate la poalele Carpatilor Orientali si
Meridionali (intre R. Moldova si Motru).

b) GENEZA: S-au format la sfarsitul orogenezei alpine.

c) ALCATUIRE GEOLOGICA: Formati doar din flis (roci sedimentare cutate).

d) DIVIZIUNI:
1. Subc. Moldovei (R. Moldova- R. Trotus)
2. Subc. Curburii (R. Trotus- R. Dambovita)
3. Subc. Getici (R. Dambovita- R. Motru)

e) ASEMANARI:
- S-au format si au o alcatuire geologica similara
- In toate cele 3 sectoare subcarpatice se intalnesc cute diapire (resurse sare)
- Se intalnesc alunecari de teren (cauze: prezenta argilelor, umiditate mare,
defrisari, suprafata inclinata)
- Fragmentarea accentuata datorita raurilor si flisului cauzeaza masivitatea
redusa.
- (produse clorosodice-soda caustica/soda calcinata)

f) DEOSEBIRI:
- Daca subcarpatii Curburii sunt foarte complecsi pentru ca au un dublu de
dealuri si despresiuni submontane, subcarpatii Moldovei sunt cei mai simpli
pentru ca au un singur sir de depresiuni si dealuri
- Subcarpatii Getici au o structura geologica mixta (simpla de la E la Olt si
complexa de la V la Olt)
- Subcarpatii Curburii au o complexitate mare atat datorita dublului sir de
depresiuni si dealuri, cat si patrunderii pintenilor montani in spatiul subcarp.
- Aici se mai produc fenomene naturale deosebite precum “vulcanii noroiosi” si
“focurile vii” (Buzau) si numeroase seisme
- Daca inaltimea maxima este de 1218 m in dealul Chiciora, in subcarpatii
Getici, in subcarpatii Curburii este de 996 m in Magura Odobesti, subcarpatii
Moldovei avand altitudinea maxima de 911 m in Culmea Plesului
 - Cea mai intinsa depresiune subcarpatica este D. Vrancei, Campulung,
Targu-Jiu.
g) DEPRESIUNI:

D. Neamtului, D. Cracau-Bistrita, D. Vrancei, D. Campulung, D. Targu-Jiu

h) ALTITUDINI:
- Maxima: D. Chiciora 1218 m -Minima: D. Bran 333 m

Dealurile de Vest
A. LIMITE:

Dealuri joase la poalele C. Occidentali. De la granita cu Serbia, pana la grupa N a

Orientalilor.

B. GENEZA:

Formate prin sedimentare (depuneri de aluviuni).

C. ALCATUIRE GEOLOGICA:

Roci sedimentare necutate.

D. ASPECTE SPECIFICE:
- Altitudine maxima~ aproximativ 800 m, in D. Prisnel- Dealurile Silvaniei
- Sunt intens fragmentate de catre rauri cu izvoare din C. Occidentali
- Au un caracter discontinuu, fiind intrerupte in dreptul muntilor Zarand
- Dealurile Crisene patrund sub forma unor depresiuni golf in interiorul M.
Apuseni, de-a lungul celor 3 Crisuri.

E. DIVIZIUNI:
a) Dealurile Banatului (subdiviziune D. Lipovei)
b) Dealurile Crisurilor
c) Dealurile Silvaniei (sunt cele mai extinse si inalte)
 Depresiunea Colinara a
Transilvaniei
A. GENEZA:

Este o zona joasa inconjurata de zone mai inalte. S-a format prin sedimentare in
apele fostei mari Panonice. Inaltarea spatiului carpatic a determinat scufundarea
zonei centrale a tarii si migrarea tipurilor de roci.

B. ALCATUIRE GEOLOGICA:

Roci sedimentare moi, necutate, argile, insa la adancimi de 2000 m exista si roci
dure metamorfice.

C. DIVIZIUNI:
a) Partea centrala – Pod. Transilvaniei
b) Zona marginala – E- Subc. Transilvaniei
S- depresiuni submontane (Fagaras, Sibiu)
V- culoarul Muresului, Dl. Feleac, Depr. Aluas-Agrij

D. DIVIZIUNILE PODISULUI TRANSILVANIEI:

a) Podisul Tarnavelor (R. Olt- R. Mures)
b) Campia Transilvaniei (R. Mures- R. Somes)
c) Podisul Somesan (la N de R. Somes)

E. ASPECTE SPECIFICE:
- In Podisul Transilvaniei sunt specific structuri boltite (domuri gazeifere)
- In zona marginala a Depr. Transilvaniei se intalnesc cute diapire
- Fragmentare accentuata, relief fluvial bine dezvoltat
- Straturile de roci sunt inclinate pe directia E-V, conform curgerii raurilor
 Podisul Dobrogei
Situat intre Dunare si M. Neagra.
A. GENEZA:

S-a format in 3 etape geologice distincte:

1. Orogeneza baikaleana (P. Casimcei- cel mai vechi din Ro~ sisturi verzi)
2. Orogeneza hercinica (M. Macini- cei mai vechi si scunzi~ calcare & granite)
3. Sedimentare (P. Dobrogei de S- cea mai joasa si noua regiune~ loess)

Originalitatea P. Dobrogei este data de formarea in 3 etape geologice distincte cat

si de alcatuirea geologica variata.

B. DIVIZIUNI:
a) Masivul Dobrogei de N – miscari orogenetice
b) Podisul Dobrogei de S – sedimentare

C. ASPECTE SPECIFICE:
- Inaltime maxima vf. Greci (Tutuiatu) din M-tii Macin – 467 m
- Relieful este intens fragmentat – relief carstic bine dezvoltat (multe pesteri)
- In Pod. Dobrogei de S se dezvolta relieful petrografic, pe loess, prin tasare,
rezultand adancituri de dimensiuni diferite: crovuri, gavane, padine
- Daca in partea de N, inclinarea straturilor de roci este pe directia N-V-> S-E

(Dunare-> M. Neagra), in jumatatea S, inclinarea este inversa.

 Podisul Getic (Piemontului)
Piemontul este o unitate de trannzitie intre unitati de tip orogen (formate prin
inaltare si incretire) si unitati de platforma (formate prin sedimentare).

A. LIMITE:
 N- Pod. Mehedinti/ Subc. Getici
 S- C. Romana
 E- R. Dambovita
 V- Dunarea

B. GENEZA:

S-a format prin sedimentare datorita aluviunilor depuse in apele fostei mari
Moesice.

C. ALCATUIRE GEOLOGICA: roci sedimentare moi necutate (pietrisuri).

D. DIVIUNI:
 Platforma Strehaia
 Platforma Jiului
 Platforma Argesului

E. ASPECTE SPECIFICE:
- Altitudine maxima- Platfoma Argesului 800 m
- Nu exista relief glaciar sau vulcanic
- Atat altitudinile cat si inclinarea straturilor de roci se realizeaza pe directia
V-S
- Relieful fluvial este bine dezvoltat, dovada fiind fragmentarea intense
- Se intalnesc suprafete netede extinse numite platforme separate de catre
interfluvii largi
- Resurse: Pod. Getic are cele mai numeroase resurse energetice dintre toate
unitatile majore (lignit=carbune inferior, hidrocarburi=petrol & gaze asociate)
 Podisul Mehedinti
Cel mai mic podis ca suprafata, curpins intre Dunare si R. Motru.

A. ORIGINALITATE:
a) Prin modul de formare si alcatuirea geologica:
- S-a format la sfarsitul orogenezei alpine si este alcatuit predominant din roci
dure metamorfice si calcare (asemanator cu spatiul montan)
b) Aspectul si altitudinea reliefului:
- Are netezime mare
- Are altitudini care nu depasesc 800 m, de aceea poate fi numit podis
- Relieful carstic este bine dezvoltat (Pestera Topolnita).

Atat C. Transilvaniei cat si C. Moldovei se numesc campii datorita utilizarii

Agricole a terenului, desi din punct de vedere al aspectului si altitudinilor, ele
apartin dealurilor.
 Campia Romana
A. LIMITE:
- V, S, E- Dunarea
- N- Pod. Getic, Subc. Curburii, Pod. Moldovei

B. ALCATUIRE:
- S-a format prin sedimentare datorita depunerilor de aluviuni, in apele fostei
mari Moesice
- Roci sedimentare moi necutate (in V predomina nisipurile, iar in E loess-ul)

C. CATEGORII:
a) Netede/ tabulare/ orizontale (C. Olteniei, C. Baraganului- cea mai importanta
zona Agricola)
b) Inalte/ piemontane (C. Pitestilor, C. Targovistei, C. Ploiestilor)
c) Joase/ de coborare/ subsidenta

D. DIVIZIUNI:
1. Sectorul Vestic/ C. Olteniei (Dunare- Olt)
2. Sectorul Central (Olt-Arges)
3. Sectorul Estic (Arges- Prut)- aici este C. Baraganului si C. Vlasiei (in jurul
Bucurestiului). Dambovita trece prin Bucuresti.

E. ASPECTE SPECIFICE:
- Inaltime maxima: C. Pitestilor 300 m
- Inaltime minima: C. Siretului Inferior 6 m
- Altitudinile scad de la N la S, iar straturile de roci inclina pe aceeasi directive
- Fragmentuare accentuate
- Relief fluvial bine dezvoltat (V->E): Jiu- Olt- Vedea- Teleorman- Arges-
Dambovita- Ialomita- Prahova- Buzau
 - Formele de relief petrografic sunt diferite de la V la E. Daca in V se gasesc
microdune de nisip, in E se gasesc crovuri, gvane si padine.

Campia de Vest
Limite:

- N- Ucraina si gr. N a Orientalilor

- S- granita cu Serbia

a) Geneza:

S-a format prin sedimentare in apele fostei Mari Panonice. Este alc din roci
sedimentare moi: nisipuri in C. Carei (Satu Mare), loess in C. Banatului.

b) Aspecte specifice reliefului:

- Fragmentare accentuata datorita raurilor care strabat campia: Somes,
Crisuri, Mures, Bega, Timisul.
- Relieful fluvial este bine dezvoltat datorita vailor care sunt prezente
- Altitudinea scade si inclinarea straturilor de roci este pe directia E-V
- Altitudinea maxima este de 147 m in C. Vingai

Daca in C. Romana predomina campiile tubulare, in C. de Vest predomina campii

joase de subsidenta (ex: C. Somesului, C. Crisurilor, C. Timisului).

Frecventele inundatii din C. de Vest de datoreaza:

- Faptului ca predomina campii joase

- Este o unitate de relief situata in calea maselor de aer oceanice, care
determina precipitatii bogate

Efectele inundatiilor pot fi diminuate prin lucrari agrotehnice speciale: indiguiri,

drenaje, construirea barajelor.

c) Diviziuni:
1. C. Banatului la S de Mures
2. C. Somesano-Crisana
 Delta Dunarii
A. LIMITE:
- N: Ucraina
- S-E: M. Neagra
- V: Podisul Dobrogei

B. ASPECTE SPECIFICE:
- Cea mai noua, tanara forma de relief a Romaniei.

C. GENEZA:
- Factorii care contribuie la formarea D. Dunarii sunt:
a) Fluviul Dunarea- transporta milioane de tone de aluviuni pe care le depune la
gura de varsare datorita pantei reduse de scurgere
b) Marea Neagra- are maree reduse si curenti marini slabi, fapt ce permite
acumularea aluviunilor aduse de Dunare

D. RELIEFUL:
- Este o campie in curs de formare, 87% fiind sub ape.
a) Forme de relief pozitive (emerse) – grinduri
b) Forme de relief negative (submerse) – brate principale, brate secundare,
lacuri, mlastini, etc.

Grindurile pot fi:

 Grinduri continentale- existente inaintea formarii Deltei (ex. Grindul Chilia)

 Grinduri fluvio-maritime- (ex. Grindul Letea, Calaorman)

Grindul Leteta are 12 m altitudine, fiind cea mai mare inaltime a Deltei.

 Grinduri fluviale- situate de-a lungul bratelor principale

E. BRATELE DUNARII:
 - Bratul Chilia- transporta cel mai mare volum de apa, are delta secundara
la gura de varsare care apartine Ucrainei
- Bratul Sulina- cel mai scurt si mai drept, fiind permanent dragat, astfel
incat sa fie navigat de catre navele maritime de mare tonaj
- Bratul Sf. Gheorghe- cel mai sudic si meandrat (cotit)

Delta Dunarii este o rezervatie a biosferei.

Clima Europei
Factorii determinanti ai climei:
1. Pozitia geografica si intinderea continentului
2. Suprafete acvatice mari (mari si oceane)

In V Europei, curenul cald al Atlanticului de N, are un rol benefic pentru tarile

vestice, pentru Norvegia si S Islandei, atat din punct de vedere economic, cat si din
punct de vedere vegetal/floristic. Economic, turismul, transporturile, comertul
maritime, se pot desfasura pe tot parcursul anului datorita acestui curent.

Marile au rol de moderator termic, determina amplitudini termice anuale mici.

3. Circulatia maselor de aer:

Acestea pot fi:

- Oceanic in V: caracterizate prin valori mari de precipitatii aduse de catre

vanturile de V
- Tropicale in S EU: temperature ridicate, pozitive tot anul
- Masele de aer polare/siberiene: temperature foarte scazute iarna
4. Relieful- prin altitudine determina etajarea elementelor climatice
5. Omul si activitatea lui- poluare.
 Marea Neagra
Tari riverane marii Negre: Turcia, Ucraina, Rusia, Ungaria, Romania, Georgia.
Romania are 247 km. de litoral.

Articulatiile tarmului: Pen. Crimeea (Rusia), G. Odessa (Ucraina), G. Kaliacra

(Bulgaria), Str. Bosfor si Str. Dardanele (Rusia), Str. Kerch.

In ce consta originalitatea marii Negre:

- Existenta a doua straturi de apa cu proprietati fizico-chimice diferite

a) Stratul de suprafata/ superficial (0-200 m adancime), este favorabil
vietii pentru ca are salinitate redusa (17-18 la mie) si luminozitate
mare
b) Stratul de adancime (200-2000 m) are salinitate mare (23 la mie), de
aici rezulta luminozitate mica si gaze otravitoare care nu favorizeaza
viata.
- Apele celor doua straturi nu se amesteca pentru ca nu sunt curenti
verticali.
- Exista curenti circulari determinati de actiunea vanturilor de N-E si curenti
de compensatie care permit schimbul de ape intre M. Neagra si M.
Mediterana.

Importanta M. Negre pentru Romania: resurse, transport maritim, comert maritim,

turism.

In localitatea Midia, jud. Constanta, se afla cea mai moderna rafinarie din Romania.
In Ploiesti se prelucreaza cel mai mult petrol din tara. Alte resurse: fauna, sare,
petrol (hidrocarburi), noduli polimetalici (minereuri neferoase), biotice (alge),
hidrogen.
 Populatia Europei si a Romaniei

 Populatia Europei= aproximativ 747 mil. Locuitori

 Populatia Romaniei= aproximativ 19,2 mil locuitori
 Germania este cea mai populata tara din UE= aprox 83 mil locuitori

Densitatea populatiei reflecta raspandirea sau gradul de raspandire a populatiei in

teritoriu. (loc/km patrat). Densitatea= populatia/suprafata

Factorii care influenteaza raspandirea populatiei:

- Permisivi- favorabili
- Restrictivi- nefavorabili

a) Factori economici
- Locuri de munca stabile si diversificate
- Venituri decente
- Calitate superioara a vietii (infrastructura tarii)
- Relatii sociale
- Calitatea mediului
b) Factori naturali
c) Factori socio-istorici
d) Factorii politici

Ex:

Belgia are densitate mai mare decat Finlanda pentru ca se desfasoara pe o

suprafata teritoriala mai redusa si are conditii naturale mai favorabile locuirii.
Fertilitatea solurilor este mai mare in Belgia decat in Finlanda. Suprafata Finlandei
este intens fragmentata de lacuri care nu permit construirea gospodariilor. Daca in
Belgia clima este temperat oceanica (amplitutdini termice reduse), in N Finlandei,
clima este subpolara (putin favorabila locuirii), etc. Gradul de urbanizare este mai
ridicat in Belgia, comparat cu Finlanda (cauze naturale si cele legate de pozitia
geografica).

Cea mai mare densitate a populatiei Europei este in Monaco (26.000 loc/km
patrat), cauzele fiind intinderea redusa a tarii si gradul superior de dezvoltare
economica.

1. Prezentati un factor care determina fertilitatea scazuta a solurilor in M.

Carpati.

Fertilitatea solurilor depinde de materia organica (humus) prezenta in alcatuirea

solului. Avand in vedere temperaturile scazute specifice zonei montane (0-6
grade celsius), procesul de descompunere a materiei organice, este foarte lent,
fapt ce nu favorizeaza cresterea fertilitatii solurilor.

Vegetatia specifica zonei montane este alcatuita predominant din conifere si

pajisti alpine, care nu au un aport ridicat la cresterea fertilitatii solului.

Zavoaie-vegetatie de lunca
  Unitati majore de relief formate prin SEDIMENTARE:
- Campia Romana
- Campia de Vest
- Dealurile de Vest
- Podisul Moldovei
- Podisul Getic
- Podisul Transilvaniei
- Podisul Dobrogei de Sud

SEDIMENTARE= depunderi de aluviuni transportate de rauri

 Unitati majore formate prin MISCARI OROGENETICE ALPINE (incretirea si

inaltarea scoartei terestre)
- Muntii Carpati
- Podisul Mehedinti
- Subcarpati

 Unitati formate prin OROGENEZA VECHE:

a) OROGENEZA CALEDONIANA: Podisul Casimcei (sisturi verzi- cele mai vechi
roci)
b) OROGENEZA HERCINICA: Muntii Macinului (467 m)

VULCANISMUL este specific grupei nordice si centrale din Carpatii Orientali (Vest).

MAGMATISMUL este specific in Carpatii Occidentali, Muntii Apuseni (intarirea

magmei sub scoarta terestra).
DELTA DUNARII este cea mai noua si mai joasa unitate de relief (o campie in curs
de formare).

DELTELE sunt rezultatul actiunii comune ale fluviilor si ale marilor. (fluviul
transporta aluviuni care sunt depuse la varsare datorita pantei reduse, iar marile au
curenti slabi si maree reduse fapt ce nu permite eroziunea gurilor de varsare).

Etaje climatice din Romania:

1. Etaj climatic de campie (10-300 m) tma: 10-11* C, pma: sub 500 mm

2. Etaj de dealuri joase (300-500 m) tma: 8-10* C, pma: 500-800 mm
3. Etaj de dealuri inalte (500-1000 m) tma: 6-8* C, pma: 800-1000 mm
4. Etaj montan (1000-1800 m) tma: 0-6* C, pma: 1000-1200 mm
5. Etaj alpin (peste 1800 m) tma: -2* C, pma: peste 1200 mm

Urbanizarea presupune 3 elemente:

- Extinderea spatiului urban (prin introducerea unor sate in mediul urban)

- Cresterea populatiei urbane se datoreaza industrializarii fortate specifica
regimului comunist si dezvoltarii economice generale a oraselor
- Cresterea numarului de orase

Asezarile din Romania si Europa

Peste 70% din asezarile Europei sunt urbane.

Elementele satelor:

- Vatra: locul de amplasare a gospodariilor

- Mosia: terenuri agricole

Criterii de clasificare:

a) Dupa forma= modul de grupare al gospodariilor in teriroriu

- Adunate (se gasesc in zonele netede campii si podisuri joase, sate cu
functii agricole cerealiere, vatra este bine delimitata, iar mosia este la
marginea satului)
- Rasfirate (se gasesc in zonele deluroase si podisuri, spatiul dintre
gospodarii este mai mare, cu mosia langa casa, de regula livezi, suprafete
pomicole si viticole)
- Risipite (se gasesc in zonele montane, distanta dintre gospodarii este
foarte mare, cu mosia langa casa de regula pasuni si fanete,palcuri de
padure, se ocupa cu cresterea animalelor, si expoateaza minereurile
neferoase)
- Liniare (urmaresc configuratia cailor de comunicatii si amplasarea retelei
hidrografice)
b) Dupa functiile, activitatile desfasurate:
- Agricole
- Turistice (agroturism)

Bulgaria

a) Elemente ale cadrului natural:

1. Relieful: variat (M. Balcani, M. Rodopi, inaltimea maxima in Masivul Rila-

2925 m) (C. Inalta a Dunarii) (Pod. Prebalcanic)
2. Clima: in S este clima mediteraneeana, iar in N este clima temperat
continentala
3. Hidrografia: Fluviul Dunare si Marita
4. Elemente biopedogeografice: paduri de conifere si foioase si vegetatie
mediteraneeana in S

b) Elemente de geografie umana:

1. Orase: Sofia, Varna si Burgas (orase porturi maritime), Ruse si Vidin (orase
porturi fluviale)
2. Resurse: minereuri neferoase, carbuni, roci de constructie, resurse de
hidrocarburi
3. Obiective turisice: turism litoral, turism montan (Bansko), turism cultural,
turism balneoclimateric

Ungaria

a) Cadrul natural:
1. Relief: C. Panonica ( C. Alfold), M. Carpati (Matra, Bukk, Bakony)
2. Clima: temperat continentala de tranzitie
3. Hidrografie: Dunare (strabate Budapesta), Somes, L. Balaton
4. Vegetatia, fauna si solurile: stepa (pusta), zona forestiera paduri de foioase,
clasa molisoluri, tip de sol:cernoziom, rozatoare

b) Elemente de geografie umana:

- Limba oficiala, limba maghiara de origine fino-ugrica
- Orase: Debrecen, Gyor, Pecs
- Resurse: bauxita, terenuri arabile extinse, roci de constructie
- Culturi: cereale, floarea soarelui, vita de vie
- Industria: energetica si alimentara (la toate tarile)
- Obiective turistice: turism balneo-climateric, ape geotermale, cultural

Serbia

a) Cadrul natural:
1. Relief: M. Carpati, M. Dinarici, C. Voivodinei
2. Clima: temperat continentala in N si subtropicala in S
3. Hidrografie: Dunarea, Sava, Morava, L. Portile de Fe 1
4. Biopedogeografie: soluri brun roscate, paduri de foioase, paduri subtropicale

b) Elemente geografie umana:

- Orase: Nis, Novi Sad, Belgrad
- Resurse: minereuri neferoase, carbune inferior
- Culturi: pomicultura, pruni
- Industrie: chimica
- Obiective: turism montan, balneoclimateric, cultural

 Lacurile Mazuriene și Pomeraniene se găsesc în Polonia. Bazinul carbonifer

Silezia, tot în Polonia
 Cele mai mari lacuri glaciare ale Eu. sunt Ladoga si Onega in Rusia.
 L. Bolsega, Sf. Ana si Bracciano sunt de origine vulcanica
 Finlanda este tara celor 1000 de lacuri, (L. Saaima)
 L. Mallaren si Vattern din Suedia
