Teorie - Bacalaureat Geografie
Teorie - Bacalaureat Geografie
Teorie - Bacalaureat Geografie
Bacalaureat
PREGĂTIRE / TEORIE
1
SINTEZE PENTRU BACALAUREAT
EUROPA
1.Spatiul european
-suprafata Europei este de 10 170 340 km2, ceea ce reprezintă 7,05 procente din uscatul planetei
(penultimul continent ca suprafată al lumii);
-populatia Europei era de 725 milioane locuitori in 2004, ceea ce reprezintă 12, 5 procente din
populatia planetei( al treilea continent ca număr de populatie al lumii);
-numărul statelor Europei este de 46( in Europa se află cel mai mare stat ca suprafată de pe glob-
Rusia, precum si cel mai mic stat ca suprafată de pe glob- Vatican)
a)Asezarea matematică
b) Vecini:
2
c)Caracteristici generale:
- un relief complex: altitudini sub nivelul mării in Câmpia Olandeză şi Câmpia Precaspică
(-28m), dar şi cu înălțimi mari peste 5000m în Munții Caucaz si 4000m în Munții Alpi;
ALTITUDINEA MEDIE=340m;
Complexitatea reliefului este dată şi de vechimea acestuia; astfel unitățile de relief foarte
vechi, precambriene, se alătură unitătilor de relief foarte noi, alpine şi cuaternare.
- o climă predominant temperată: în vestul şi sudul Europei apar nuanțe blânde, iar in estul Europei
apar nuanțe excesive, dar este o clima favorabilă locuirii şi desfăşurării unor activități economice
diversificate;
- o retea hidrografică variabilă, cu râuri cu debite mari în nordul şi vestul continentului, cu lacuri
numeroase cu origine variată, predominând lacurile glaciare;
- o populatie cu o densitate mare, de 71loc/km2, peste media mondială, dar şi cea mai mare
pondere a populatie urbane de pe glob, de peste 70procente;
- spatiul a două dintre cele mai importante blocuri regionale de pe glob: NATO-militar, creat in
1949 şi UE-economic,creat în 1957.
3
ELEMENTE DE GEOGRAFIE FIZICĂ
b) TECTONIC = Europa apartine Plăcii Eurasiatice, dar relieful este format în moduri variate şi
etape geologice diferite:
- paleozoic;
- orogeneza hercinică: lanțul muntos de la Franța pana la Crimeea, plus Munții Ural;
- mezozoic-neozoic;
- bazinele tectonice au fost umplute cu sedimente şi au luat naştere câmpiile actuale( Câmpia
Panonică, Câmpia Română);
- vulcanismul: vulcanii stinşi din Carpații Românești si vulcanii activi din Italia şi Islanda;
- relief carstic*
UNITĂTI DE RELIEF
4
UNITATEA DE ÎNĂLTIME
RELIEF MAXIMĂ
OROGENEZĂ ROCI TIP DE RELIEF LOCALIZARE
2469-Vf.
M-ții DURE(şisturi Norvegia
Jotunheimen CALEDONICĂ Glaciar
Scandinaviei cristaline) Suedia
M-ții 1343-Vf. Ben Carstic
HERCINICĂ Conglomerate Regatul Unit
Grampian Nevis De podiş
M-ții Penini şi
̴300m HERCINICĂ Sedimentare De podiş Regatul Unit
Cambrian
1895m-Vf.
M-ții Ural HERCINICĂ Conglomerate Carstic Rusia
Narodnaja
Patrulaterul Germania,
̴̴1500m HERCINICĂ Conglomerate Carstic
Boemiei Polonia, Cehia
Pădurea
1400m HERCINICĂ Conglomerate Carstic Germania
Neagră
Franța,
M-ții Jura 1400m HERCINICĂ Conglomerate Carstic
Germania
Mas. Central 1885m-Vf. Conglomerate Carstic
HERCINICĂ Franța
Francez Mont Dore Vulcanice Vulcanic
5642m-Vf. Dure;
M-ții Caucaz ALPINĂ Glaciar Rusia
Elbrus granit;fliș
Italia, Franța,
4807m-Vf. Germania,
M-ții Alpi ALPINĂ Dure Glaciar
Mont Blanc Austria,Elvetia
Austria
2914m-Vf. Carstic
M-ții Apenini HERCINICĂ Conglomerate Italia
Gran Sasso Vulcanic
2655m-Vf. SLA;UN;UC;PO
M-ții Carpați* ALPINĂ Dure Glaciar
Gerlachovska RO;Serbia
2522m-Vf. Dure CR;BS-
M-ții Dinarici* ALPINĂ Glaciar
Durnitori Conglomerate HT;SR;MT;AL
Bulgaria;
M-ții Balcani ˃2000m ALPINĂ Dure Glaciar
Serbia
2925m-Vf.
M-ții Rila ALPINĂ Dure Glaciar Bulgaria
Musala
Bulgaria
M-ții Rodopi ˃2000m ALPINĂ Dure Glaciar
Grecia
2917m-Vf.
M-ții Pindului ALPINĂ Dure Glaciar Grecia
Olimp
3404m-Vf. Franța;Spania;
M-ții Pirinei ALPINĂ dure Glaciar
Pico de Aneto Andorra
Sierra Nevada 3478m-Vf.
ALPINĂ Dure Glaciar Spania
Sierra Morena Mulhacen
Meseta
˂1000m HERCINICĂ Sedimentare De podiş Spania
Spaniolă
CÎMPII,PODIŞURI,SUBDIVIZIUNI
5
CÎMPIE/PODIŞ/SUBDIVIZIUNE CARACTERISTICI
1.Cîmpia Europei de Est - Rusia;Ucraina;Belarus;
- suprafața: ̴4 mil km2;
- altitudinea maxima: 441m in Colinele Timan;
- s-a format prin depunere de sedimente;
- roci: nisip şi pietriş;
- subdiviziuni: Podişul Valdăi, Podişul Rusiei
Centrale, Podişul Volgăi
2.Cîmpia Nord-europeană - din Olanda până în Polonia; Estonia;
Lituania;Letonia;
- câmpie fluviio-glacială;
- este modelată de ghețari cuaternari cu
morene;
- roci: loess
3.Cîmpia Panonică - Ungaria;
- fundament faliat in trepte;
- atitudine ̴150m
- prezintă zone montane numite munți insulari
4.Cîmpia Padului - fost golf al mării Adriatice;
- altitudine ̴ 100m
- la contact cu muntele :300-500m
- roci: nisip si pietriş
5.Cîmpia Andaluziei - Spania;*
- altitudine scăzută;*
- relief dominat de câmpie:terase*
6.Cîmpia Aragonului - Spania***
7.Cîmpia Alsaciei - Franța;
- câmpie litorală joasă cu roci sedimentare
8.Cîmpia Portugaliei - Portugalia;
- câmpie litorală joasă cu roci sedimentare
9. Câmpia Germano-polonă Germania
Polonia
10. Câmpia Flandrei Belgia
11. Câmpia Thessaliei Grecia
12. Câmpia Mariței Bulgaria
13. Câmpia Lacustră Finlandeză Finlanda
14. Câmpia Oka-Don Rusia
15. Câmpia Precaspică Rusia
16. Câmpia Mării Baltice Estonia
Letonia
Lituania
17. Câmpia Skaniei Suedia
18. Câmpia Niprului Ucraina
19. Câmpia litorală - atlantică Portugalia
20. Câmpia Savei Serbia
21. Câmpia Traciei de est Bulgaria
22.Podişul Finlandei /Maanselka - Finlanda; modelat de calota glacială
- altitudini˃1000m; roci sedimentare
23.Podişul Bavariei Germania (este înalt cu aspect colinar)
6
24.Podişul Boemiei Cehia
- orogeneză hercinică
- aspect colinar cu roci sedimentare*
25.Podişul Podolic Ucraina - altitudinea ̴600-700m*
26.Podişul Stavropol Rusia
27.Podişul Donețului Rusia
Ucraina
28.Podişul Moldovei România
Moldova
29.Podişul Malopolska Polonia
30.Podişul Nordland Suedia
31.Podişul Lublin Polonia
32.Podişul Ardeni Belgia
Franța
33.Podişul Renan Germania
34.Podişul Karst Slovenia
35.Podişul Armorican Franța
36.Platoul islandez Islanda(platou vulcanic)
37.Colinele Bielorusiei Belarus
38.Colinele Pomeraniei Polonia
39.Colinele Mazuriei Polonia
40.Colinele Timan Rusia
41.Bazinul Vienei Austria
42.Bazinul Acvitanieni Franța
43. M-ții Sierra da Estrella Portugalia
44. M-ții Cantabrici Spania
45. M-ții Castiliei Spania
46. Canalul Kiel Germania
7
1.EUROPA NORDICĂ 3.EUROPA SUDICĂ
Islanda = Reijavik Spania= Madrid
Cehia= Praga
STATE ENCLAVE(state în interiorul
Slovacia= Bratislava
altui stat):
Ungaria= Budapesta
1. San Marino= San Marino(Italia)
Slovenia = Ljubljana
2. Vatican = Vatican(Italia)
reb Croația= Zagreb
TIPURI DE TĂRMURI
8
1.Tărmuri de tip fiord= sunt poziționate în Nord; fiordurile sunt foste golfuri ce pătrund adânc în
interiorul uscatului şi marea inundă o vale glacială. (EUROPA NORDICĂ)
5.Tărmuri de tip deltă= tărm natural; delta s-a format prin depunere de aluviuni şi acțiunea
scăzută a mareelor.
PENINSULE INSULE
1.Peninsula KOLA: Rusia 1.ISLANDA= cea mai mare insulă vulcanică
CLIMA EUROPEI
9
A. FACTORII GENETICI AI CLIMEI:
a) factorii radiativi/radiația solară globală= are rol in distribuirea căldurii; valorile
acesteia scad de la SUD la NORD, fiind influențată de latitudine, longitudine, nebulozitate şi ceată.
b) factorii dinamici= mişcarea generală a maselor de aer deasupra Europei, de la VEST la EST,
dar si masele de aer polar(iarna) şi cele tropicale(vara). Pe teritoriul Europei se dezvoltă şi
evoluează centri de presiune diferită: Anticiclonul Azorelor, Ciclonul Islandez, Anticiclonul
Siberian(iarna), Depresiunea central-asiatică( vara). Mişcarea maselor de aer este afectată de
bariera lanțurilor montane din Europa.
c)factori fizio-geografici:
-contrastul dintre suprafetele acvatice şi cele de uscat. Marea masă continentală asiatică
impune amplitudini termice tot mai mari spre estul continentului;
-relieful influentează prin altitudine, dar şi prin expoziția şi înclinarea versanților . În timp ce
temperatura aerului scade odată cu înălțimea,precipitațiile cresc şi creşte şi ponderea
precipitațiilor solide;
- Curentul cald al Golfului, ce scaldă țărmurile Arhipelagului Britanic, ale Islandei şi ale
Peninsulei Scandinave.
B.ELEMENTE CLIMATICE:
Temperatura Europei --- temperaturi medii anuale
Vânturile:- Crivătul= vânt de est şi nord-est, care iarna este foarte geros şi violent, cu
viscole
10
- Brizele marine şi cele montane au influente zilnice.
TEMPERATURI PRECIPITATII
CLIMĂ MEDII ANUALE MEDII VÎNTURI LOCALIZARE
ANUALE
Vânturi polare, Islanda
200-500 puternice,reci şi Norvegia
Subpolară uscate Suedia
-4°C-0°C mm/an Finlanda
Rusia
Temperat- Vânturi de Rusia
continentală 400-600 est(crivățul), Tarile din
uscate, fierbinți centrul
5°C-10°C mm/an vara şi geroase Europei
iarna
Vânturile de Portugalia
Vest cu veri Spania
răcoroase şi Franța
10°C-15°C 1000-3000
Temperat- ierni blânde Belgia
oceanică Olanda
mm/an Danemarca
Regatul Unit
Irlanda
Germania
Portugalia
Tarile din
15°C-18°C 700-1200 Mistralul sudul Europei
Mediteraneeană
mm/an Austrul
Bora
HIDROGRAFIA
11
A. Râurile Europei se alimentează dominant din precipitații şi secundar din ape
subterane, ghețari, lacuri etc. Ele se clasifică prin mai multe elemente:
a) lungime:
b) bazinele oceanice sau marine în care se varsă; astfel, râurile pot avea caracter:
d) regimul de scurgere:
- central sau complex: Dunărea(în Marea Neagră), Vistula (în Marea Baltică);
e) gura de vărsare:
12
RÎURI TRASEU GURA DE VĂRSARE
1. Dvina de Nord Rusia Marea Albă
2. Peciora Rusia Marea Albă
3. Dvina de Vest Rusia, Belarus, Letonia(Riga) Marea Baltică
4. Vistula Polonia( Varşovia) Marea Baltică
5. Oder(afluent Odra)* Germania Marea Baltică
6. Odra* Polonia Marea Baltică
7. Elba Germania Marea Nordului
8. Main Germania Marea Nordului
9. Rin Franța, Germania, Olanda Marea Nordului
10. Tamisa Regatul Unit( Londra) Marea Nordului
11. Sena Franța (Paris) Oceanul Atlantic
12. Loire Franța Oceanul Atlantic
13. Garonne Franța Oceanul Atlantic
14. Duero Spania, Portugalia Oceanul Atlantic
15. Tajo Spania Oceanul Atlantic
16. Tejo Portugalia Oceanul Atlantic
17. Guadiana Spania şi Portugalia Oceanul Atlantic
18. Guadalquivir Spania Oceanul Atlantic
19. Ebro Spania Marea Mediteraneană
20. Ron Elveția, Franța Marea Mediteraneană
21. Pad Italia Marea Mediteraneană
22. Tibru Italia(Roma) Marea Mediteraneană
23. Marița Bulgaria, Grecia, Turcia Marea Mediteraneană
Germania, Austria(Viena),
24. Dunăre: Slovacia(Bratislava), Ungaria
- 10 țări (Budapesta), Croația, Serbia Marea Neagră
- 4 capitale (Belgrad) , România, Bulgaria,
Republica Moldova, Ucraina
25. Nistru Ucraina, R. Moldova Marea Neagră
STRÎMTORI
1. Strâmtoarea GIBRALTAR: Sudul Spaniei/ face legătura dintre M. Mediterană şi O. Atlantic
GOLFURI
1) Golful BOTNIC: Suedia şi Finlanda
2) Golful FINIC: Finlanda, Rusia, Estonia
3) Golful RIGA: Estonia şi Letonia
4) Golful BISCAYA: Franța şi Spania
5) Golful VALENCIEI şi ALICANTE: Spania
6) Golful LION: Franța
DUNĂREA
14
Izvorăște din Munții Pădurea Neagră
Se varsă în Marea Neagră printr-o deltă
Are o lungime de 2860 km(locul II in Europa, după
Volga)
Are direcție de curgere vest-est
Străbate 10 țări și 4 capitale
Două canale: Dunăre-Main-Rin și Dunăre-Marea
Neagră
Cuprinde trei sectoare distincte:
- cursul superior (sectorul alpin)= 1060 km
( de la izvor până la Bratislava)
- cursul mijlociu (sectorul panonic)= 725 km
( de la Bratislava la Baziaș); are doi afluenți pe acest
sector: SAVA și TISA;
- cursul inferior (sectorul românesc)= 1075
km (de la Baziaș la vărsare)
IMPORTANȚĂ ECONOMICĂ MULTIPLĂ: navigație,
hidroenergie, alimentare cu apă industrială și
pentru irigații, pescuit, turism
15
Dunărea are o lungime de 2857 km din care 1075 km in România.
a) SECTORUL DE DEFILEU :
c) SECTORUL BĂLTILOR
- primul este cuprins între Brăila şi Pătlăgeanca – este sectorul în care Dunărea are un singur braț
foarte lung
- al doilea este cuprins între Pătlăgeanca şi vărsare – este sectorul de deltă. Aici fluviul se desparte
în doua brațe: Chilia şi Tulcea. Brațul Tulcea se desparte în: Sulina şi Sf. Gheorghe.
Se numeşte Dunărea maritimă pentru că navigația se face cu nave de tonaj mare care
circulă şi pe Marea Neagră.
16
B. LACURI EUROPEI se alimentează din precipitații, râuri,ape
subterane, ghețari; au o repartiție neuniformă și o origine
diversificată:
- lacuri glaciare
de lacuri’’)
- pe Dunăre=Porțile de Fier I și II
România;
17
MAREA NEAGRĂ
Are o suprafață mică, de 413 390 km², plus 38 000 km² ai Mării Azov, ca atare
influenta climatică a Mării Negre asupra regiunilor din jur este destul de
modestă;
Lungimea țărmului este de 4 340 km, din care 245km aparțin României;
Are o platformă continentală extinsă în partea de nord-est şi o adâncime
maximă de 2 245m;
Are o singură peninsulă importantă, Crimeea, în nord, iar între insule,
Şerpilor şi Sacalin;
Comunică prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele cu M. Mediterană şi de aici cu
întreg Oceanul Planetar, ceea ce îi conferă o mare importantă economică în
sud-estul Europei;
Dinamica Mării Negre este reprezentată de:
puternice
gurile de vărsare
18
ZONELE BIOPEDOGRAFICE
B. Zonele biopedogeografice:
1. Zona de tundră( insulele arctice şi nordul continentului) :
- soluri: podzolice
- vegetația: fag(zone umede, răcoroase), stejar( zone calde, uscate), tei, frasin, arțar, ulm
- soluri: cernoziomuri
19
- de tufişuri şi arbuşti: maquis şi garriga(Franța), frigana( Grecia)
!!!!!! C.
Etajele biopedogeografice( se desfăşoară la altitudini diferite
în munții Europei)
MUNTII ALPI ----- 800/1000 m-------- păduri de amestec
20
RESURSELE NATURALE ALE EUROPEI
Munții Ural
Peninsula Scandinavă
MINEREURI DE FIER Platforma Rusă
Munții hercinici ai Europei C.
RESURS MANGAN
Meseta Spaniola
Platforma Rusă(Ucraina)*
Munții Ural
MINEREURI Munții Ural
ELE DE NEFEROASE:cupru,
plumb, zinc, aur,
Peninsula Scandinavă
Munții hercinici ai Europei C.
argint,bauxită Orogenul alpino-carpatic
SUBSOL
Bazinul Ural(Rusia)
Donbass( Ucraina)
Wales( Marea Britanie)
Ruhr (Germania)
CĂRBUNI Silezia( Cehia, Polonia)
Podişul Getic*
Marea Nordului
Marea Caspică
HIDROCARBURI Câmpia Rusă(b. Peciora)
Marea Neagră
Depresiunea Transilvaniei
MERCUR Meseta Spaniolă
SULF Italia
SARE România
Austria
Polonia
Germania
ROCI DE CONSTRUCTIE: Italia
granit, bazalt, marmură, Grecia
calcar România
RÎURI, LACURI, APE Nordul Europei(rezerve mari)
RESURSE DE SUBTERANE Europa Centrală(r. moderate)
Europa Sudică( r. deficitare)
APĂ
RESURSE DE
PĂDURI Europa Nordică
Sistemul montan alpin
VEGETATIE PĂŞUNI, FÎNETE Regiunile montane
NATURALE Zona tundrei
RESURSELE DE SOL FERTIL sunt concentrate în regiunile de câmpie, podişuri şi dealuri joase
şi sunt folosite pentru cultura plantelor; în dealuri înalte şi în regiunile montane, solurile au
fertilitate scăzută, au distribuție fragmentată şi asigură dezvoltarea păşunilor şi a fânețelor.
21
ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANĂ
- după suprafață: RUSIA- cea mai mare suprafața de pe glob( 4 km²- partea europeană)
- după forma de stat: republici parlamentare, prezidențiale, monarhii şi un stat papal independent
22
c) MIŞCAREA NATURALĂ A POPULATIEI:
natalitatea a coborât în medie la 11-12‰
mortalitatea a urcat la 11‰
BILANT NATURAL :
Valori pozitive: Turcia, Islanda, Albania, Irlanda, Andorra
Valori negative: Europa de Est şi centrală
ATENTIE!!!!
Trebuie menționat că bilanțul natural este influențat de factori ca nivelul de trai, nivelul de
educație, nivelul de asistentă sanitară, religie etc., pentru că astfel se înțeleg mai bine valorile
diferite ale acestuia la nivelul Europei. Pe ansamblu, Europa este caracterizată de un tip
demografic modern, marcat de un bilanț natural negativ.
Țări receptoare de imigranți: Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie, Austria etc.
Țări furnizoare de emigranți: Bulgaria, România, Ucraina, fostele republici iugoslave, pe
ansamblu țări din fostul bloc comunist, dar a continuat şi prin venirea populației din Africa
şi Asia.
e) STRUCTURI GEODEMOGRAFICE
Structura rasială: - rasa europoidă
- enclave rasiale = laponi, evrei, țigani, africani, asiatici
Structura lingvistică:
1.FAMILIA INDO-EUROPEANĂ - grupa romanică/ latină: italiană, română, franceză,
spaniolă,portugheză
- grupa slavă: polonezi ,ruşi, ucraineni, bulgari, cehi, sârbi, croați etc.
23
- grupa altaică: tătari, găgăuzi
Structura confesională
1.CATOLICISM şi PROTESTANTISM: Europa de Vest, de Nord, Centrală şi de Sud
CREŞTINISM
2.ORTODOXISMUL: Europa de Est şi de Sud - Est
3.ISLAISM: Albania
5.RELIGII ASIATICE
!!!!!!! Forma actuală a piramidei vârstelor evidențiază scăderea natalității în majoritatea statelor
europene şi accentuarea fenomenului de îmbătrânire a populației.
- ponderea populației sub 15 ani este de 17% ( 23%=Islanda, 14%= Italia, Spania)
- ponderea populației adulte este de 65-70% (o forță de muncă însemnată)
- în Europa de Vest şi de Nord populația este ocupată în sectoare neagricole,mai mult în sectorul
tertiar(servicii)
- în Europa de Est, în fostele state comuniste populația este ocupată în sectorul primar(agricultură)
24
C. SISTEMUL DE ORAŞE AL EUROPEI
CRITERIU DE ORAŞE CARACTERITICI
CLASIFICARE
Atena
Corint Oraşe Grecești
Perioada antică
Tomis
Callatis
Roma
Londra Oraşe Romane
VECHIME Koln
Napoca
Madrid
Bruges
Amsterdam
Hamburg Orașe-cetăți,
Perioada medievală
Manchester
Rezultat al revoluției
Epoca Modernă
Liverpool
Rotterdam industriale şi implicit
Odessa al dezvoltării
Essen comerțului
Reșița
25
Funcții comerciale Narvik***** Minereuri de fier
(oraşe porturi) Cardiff***** Cărbuni
Odessa Grâu
Astfel:
- materiile prime sunt variate dar au rezerve însemnate doar în câteva țări;
26
AGRICULTURA
Agricultura are caracter intensiv în țările dezvoltate, iar în Europa central-estică este încă în
tranziție spre o agricultură de piață.
!!!Deşi ponderea populației ocupate în agricultură este mică, Europa are producții importante pe
plan mondial, datorită randamentului ridicat.
Rusia
Grâu Franța
Germania
Ucraina
Porumb -----------------
Secară -----------------
Orz -----------------
Ovăz -----------------
Rusia
Ucraina
Floarea-soarelui România
Ungaria
Franța
Spania
Rusia
Ucraina
Sfecla de zahăr Germania
Polonia
Citrice Europa de Sud
Prune
Pere Europa Centrală şi de Vest
Mere
Europa de Sud
Viticultura Franța
Spania
Italia
Măslini ¾ din producția Europa de Sud
mondială
Bovine Franța,Germania,M. Britanie,Olanda, Rusia
Ovine Europa de Sud, de Est, Marea Britanie
Porcine Germania,Rusia,Polonia,Spania,Franța,Ucraina
Caprine Europa de Sud şi Sud-est
Cabaline Europa de Est
27
INDUSTRIA
Industria cunoaşte ample mutații tehnice şi regionale. Epuizarea sau diminuarea multor resurse de
materii prime a impus în multe țări restructurarea industriei şi respecializarea forței de muncă.
Termocentrale Rusia
Germania
Marea Britanie
Ucraina
Hidrocentrale Norvegia
Suedia
Elveția
Austria
ENERGIA Centrale mareemotrice
Atomocentrale
Franța
Franța
ELECTRICĂ
Lituania
Belgia
Suedia
Centrale Geotermale Italia
Islanda
Centrale Solare Franța
Italia
Spania
Centrale Eoliene Germania
Olanda
SIDERURGIA(fontă şi otel) Rusia
Germania
ŞI METALURGIA
--------------------------------------- Franța
NEFEROASĂ Ucraina
(aluminiu,cupru,zinc) Marea Britanie
Polonia
Autoturisme Germania
Franța
Italia
Spania
Aeronautică Franța
INDUSTRIA Marea Britanie
CONSTRUCTOARE DE Germania
MAŞINI Mecanică fină şi automatizare Danemarca
Elveția
Austria
Olanda
Construcții navale Danemarca,Islanda
28
Germania
Germania
INDUSTRIA Franța
CHIMICĂ ŞI Italia
Rusia
PETROCHIMICĂ Marea Britanie
Rusia
INDUSTRIA Finlanda
LEMNULUI Norvegia
Germania
Italia
Franța
INDUSTRIA UŞOARĂ ŞI Sunt foarte bine dezvoltate şi
cu o mare diversitate având
ALIMENTARĂ tradiții foarte veci în Europa
Bumbac Marea Britanie
Franța
Germania
INDUSTRIA Lână Marea Britanie
Franța
UŞOARĂ Italia
Germania
Mătase naturală Italia
Franța
Elveția
Brânzeturi Franța
Bere Germania
29
COMERTUL
Comerțul, care este cea mai clară expresie a complexității unei societăți, este bine
reprezentat în Europa atât de comerțul interior cât şi de cel exterior:
- Europa este o regiune receptoare de materii prime( energetice,minereuri) sau produse agricole
din alte regiuni geografice;
- Europa este unul din principalii emițători mondiali de produse industriale şi agricole.
TURISMUL
Europa este considerată ,, leagănul turismului mondial’’, apărut ca o modă în Anglia la începutul
secolului al XIX-lea. Astfel, Europa atrage cel mai mare număr de turişti şi are cele mai mari venituri
obținute din activitățile turistice, în țări ca Franța, Spania, Italia, dar şi Germania, Marea Britanie
etc.; pe de altă parte, statele ,,pitice’’ ale Europei, lipsite de alte surse, au ca principală sursă de
venituri turismul (San Marino, Vatican, Andorra, Liechtenstein)
Balneo-maritim: litoralul Mării Mediterane (Franța, Spania, Italia, Grecia, Turcia) şi insulele
aferente, litoralul Mării Negre (Ucraina, Rusia, Bulgaria, România), litoralul atlantic (Marea
Britanie, Franța, Spania, Portugalia);
Montan şi de sporturi de iarnă :
2.Davos – Elveția
3.Innsbruck – Austria
2.Baden-Baden – Germania
Cultural Istoric: Roma, Paris, Londra, Berlin, Atena, Barcelona, Florența, Veneția etc.
30
SISTEME DE TRANSPORT ÎN EUROPA
TRANSPORTURILE FEROVIARE
- lungime de peste 36 000 km
- electrificate în proporție de 45 %
- densitatea rețelei feroviare este mare în Europa Centrală şi de Vest şi foarte mică în nordul
Europei
- viteza de deplasare a crescut foarte mult în unele țări (Franța – TGV, GERMANIA)
TRANSPORTURI RUTIERE
- lungime de peste 6.6 mil km
- poduri : Oresund între Danemarca şi Suedia ( cel mai lung din lume)
31
TRANSPORTURI MARITIME
- activitate portuară intensă, datorită condițiilor naturale favorabile
- porturi: Rotterdam (locul I), Anvers, Hamburg, Londra, Le Havre, Marsilia, Constanta.
TRANSPORTURI FLUVIALE
- lungime 40 000 km
- fluvii pentru navigație: Rinul(cel mai populat), Volga, Dunăre, Sena, Tamisa
- porturi fluviale: Duisburg ( I pe glob), Basel (Rin), Viena, Bratislava, Belgrad, Galați( Dunăre), Paris
(Sena)
TRANSPORTURI AERIENE
- cea mai densă rețea în Europa de Vest şi Centrală (legăturile transoceanice)
- aeroporturi: Heathrow – Londra, Frankfurt – Main, Charles de Gaulle – Paris, Leonardo da Vinci –
Roma
TRANSPORTURI SPECIALE
- bine reprezentate în Europa, prin conducte de petrol şi gaze naturale, linii electrice, noile
comunicații (INTERNETUL)
32
MEDIU ÎNCONJURĂTOR ŞI PEISAJE
Spațiul european se suprapune în mare măsură peste mediul temperat, cu excepția nordului
extrem şi a insulelor arctice, cu regim subpolar şi polar şi a regiunilor de sud-est, cu influente
deşertice. În cadrul acestui mediu, se disting mai multe peisaje, care, în funcție de gradul de
intervenție a omului, pot fi considerate peisaje naturale sau antropice.
- activități economice: vânat, pescuit, creşterea intensivă a animalelor, exploatarea unor minereuri
(fier – Suedia), implementarea industriilor de vârf (software, biotehnologii)
- mediu subpopulat
!!!!!! Utilizarea agricolă intensă a spatiilor a dus la însemnate procese de degradare a terenurilor şi
a solurilor, mai ales în regiunile deluroase.
- peisaje industriale*: exploatări miniere (bazinul Ruhr ), depresiunile formate prin prăbuşirea
plafoanelor minelor părăsite (nord-vestul Angliei), areale ale industriei de prelucrare ce ocupă
suprafețe tot mai mari etc.( tendința de reconversie a acestor areale)
- soluri fertile
- climă prielnică
33
- degradarea accentuată a terenurilor, din cauza secetelor, sărăturii, poluării cjimice
- pădure inițială de stejar a fost înlocuită cu culturi agricole sau asociații de tip maquis
- peisaj specific depresiunilor cu soluri mai fertile şi terenuri accesibile locuirii şi a activităților
economice.
34
ROMÂN
POZITIA GEOGRAFICĂ
IA
Poziția pe glob
România este situată în EMISFERA NORDICĂ, pe paralela 45 grade latitudine nordică şi meridianul
de 25 grade longitudine estică ( jumătatea distantei dintre ecuator şi Polul Nord -----˃ climă
temperată)
Poziția în Europa
Consecințe:
Consecințe:
35
Consecințe:
MEMBRĂ U. E. = 2007
TĂRMURI:
TREPTE ALTIMETRICE:
36
2. Unități de orogen: orogeneza caledonică, orogeneza hercinică, orogeneza alpină
37
Subcarpații Getici Prin cutare 1218- 2 şiruri de Sedimente cutate D. Câmpulung
NEOZOIC Chiciora dealuri şi D. Târgu-Jiu
depresiuni Dealul Negru
38
RELIEF VULCANIC: Oaş - Gutâi – Țibleș (Grupa Nordică)
DELTA DUNĂRII
- este cea mai joasă şi cea mai nouă regiune de câmpie, permanent
în formare;
N= Brațul Chilia
C= Brațul Sulina
S= Brațul Sf. Gheorghe
39
CLIMA
A. FACTORI GENERALI
B. ELEMENTE CLIMATICE
a) Temperatura aerului
AT = Tmax – Tmin
b) Precipitațiile atmosferice
c) Vânturi
40
Vânturi:
41
NUANTE CLIMATICE
INFLUENTE CLIMATICE
42
HIDROGRAFIA
CARACTERE GENERALE
Rețea hidrografică complexă: ape curgătoare, lacuri, ape subterane, Marea Neagră
Cea mai mare parte a râurilor izvorăsc din Carpați
Aproape toate râurile se varsă în Dunăre
RÎURI INTERIOARE
1. Grupa de VEST: 2. Grupa de EST:
• Vişeu • Suceava
• Iza • Moldova
• Tur • Bistrița
SIRET
• Someş • Trotuş
• Târnavele • Bahlui
• Nera • Telița
Marea Neagră
• Cerna • Slava
• Casimcea
43
LACURI
ZONA TIPURI DE FORMARE LOCUL FORMĂRII LACUL
RESPECTIVĂ LACURI RESPECTIV
Zona de Lacuri s-au format după topirea Munții Rodnei Lala
munte glaciare ghețarilor şi sunt aşezate în Buhăescu
circurile glaciare Bâlea
Munții Făgăraş Podragu
Capra
Munții Parâng Gâlcescu
Munții Retezat Bucura
Zănoaga
Lacuri S-au format în craterele unor Munții Harghitei Sf. ANA
vulcanice vulcani
Lacuri de S-au format prin prăbuşirea unor Grupa Centrală ROŞU (pe
baraj natural versanți în albia unor râuri şi Bicaz)
bararea acestora
Zona de Lacuri în S-au format în vechile exploatări Subcarpați Slănic-Prahova
deal şi masiv de de sare Depresiunea Turda
podiş sare Colinară a Ocna Sibiu
Transilvaniei Ocna Mureş
Sovata
Zona de Lacuri de -------------- Câmpia Română Amara
câmpie crov Movila Miresii
(sărate) Câmpia de vest ---------------
Limanuri S-au format prin bararea cursului Câmpia Română Căldăruşani
fluviatile unui râu cu aluviuni sau prin Snagov
bararea gurii de vărsare a unui Balta Albă
râu în altul
Zona din Limanuri În deltă Roşu
lunca şi fluviatile ----------------------- Puiu
Delta Bogdaproste
Dunării şi Fortuna
23 August
de pe
Limanuri Se formează prin bararea gurii de Taşaul
litoral
maritime vărsare a râurilor în M. Neagră Techirghiol
Mangalia
Babadag
Lagune Se formează prin închiderea unor Razim
vechi golfuri de cordoane litorale Sinoe
aduse de mare Golovița
Zmeica
Siutghiol
Lacuri S-au format Pentru producerea de energie electrică, pentru regularizarea cursurilor
antropice râurilor, piscicultură, irigații. Cele mai importante: Porțile de Fier şi Ostrovu Mare (pe
DUNĂRE), Vidraru (pe ARGEŞ), Vidra (pe LOTRU), Izvorul Muntelui(pe BISTRITA).
În apropierea Bucureștiului, s-au format lacuri de agrement: Băneasa, Tei, Floreasca.
În C. Transilvaniei şi C. Moldovei s-au construit iazuri: Geaca, Dracşani
44
VEGETAȚIA, FAUNA ŞI SOLURILE
ETAJ ALTITUDINEA VEGETAȚIA FAUNĂ SOLURI RĂSPÎNDIRE
CLIMATIC
Etaj de 0-100 m Stepa: Rozătoare: C. Bărăgan
- păiuş - şoarece de c Molisoluri Pod.
câmpie - colilie - popândăul Cernoziomuri Dobrogei de
- stipă - iepurele de c Sud
- hârciog
100-200 m Silvostepă: Rozătoare şi Molisoluri C. de Vest
- stejar pufos mistreț Cernoziomuri C. Română
- stejar levigate C. Moldovei
brumăriu C.
Transilvaniei
Dobrogea C şi
de N
Etaj de 200-500 m Pădure de: - Mistreț Argilusoluri Pod. Getic
- cer - Vulpe cenuşii şi Pod. Bârlad
deal şi de - gârniță - Ciocănitoare brun-roşcate Pod.
podiş - gorun - Cinteza Mehedinți
- stejar Dealurile de
pedunculat Vest
D.C.T.
Pod. Sucevei
Etaj de 500-1200 m Pădure de fag - Lup
- Vulpe Cambisoluri Subcarpați
dealuri - Pisica brune acide
înalte sălbatică
Etajul 1200-1800 m Pădure de - Urs
conifere: - Lup
montan - molid - Râs Spodosoluri Carpați
- brad - Cocoşul de (podzoluri)
- pin munte
- zadă
1800-2000 m Etaj subalpin: Aceleaşi Spodosoluri
- Ienupăr (soluri alpine) Carpați
- Jneapăn
- Merişor
Peste 2000 m Etaj alpin: - Capra Spodosoluri
- Mușchi neagră (soluri alpine) Carpați
- Licheni - Vulturul
45
RESURSELE NATURALE
A. RESURSELE DE SUBSOL
- minereuri de cupru;
- granit;
- calcare.
a) minereuri de fier: Grupa Nordică, Grupa Centrală, Munții Banat, Munții Poiana Ruscă,
Munții Apuseni;
b) minereuri neferoase: Grupa Nordică (cupru, zinc, plumb), Munții Banat (cupru), Munții
Apuseni (bauxită, cupru, plumb, zinc);
- gaz metan;
- sare;
- roci de construcție.
Subcarpați:
- petrol;
- cărbuni;
- gaze naturale;
- sare;
- roci de construcție;
Podişul Moldovei:
- gaze naturale;
46
- roci de construcție.
Podişul Getic:
- cărbuni ( lignit);
- petrol;
- gaze naturale.
- cărbuni;
- petrol;
- gaze naturale.
Câmpia Română:
- petrol;
- gaze naturale;
- roci de construcție.
- petrol.
D. RESURSELE DE SOL: cele mai fertile soluri se găsesc în câmpii şi în Podişul Dobrogei.
47
POPULATIA
A. EVOLUTIA POPULATIEI
Populația a înregistrat o evoluție diferită. Evoluția lentă a ținut până în perioada interbelică. În
perioada comunistă numărul populației a crescut ajungând la 23 milioane. După 1990, numărul
populației a scăzut până la 21,6 milioane locuitori în anul 2005.
- Natalitatea: 10,0‰
- Mortalitatea: 11,9‰
D. MOBILITATEA TERITORIALĂ
Migrația internă s-a realizat înainte de 1990 dinspre mediul rural spre mediul urban, însă după
acest an, din cauza ratei mari a şomajului din mediul urban, s-a înregistrat fenomenul de migrație
de reîntoarcere !!!!!!!
Migrația externă s-a accentuat în ultimii ani, din cauze economice. Românii emigrează spre țări ale
Europei de Vest şi Sud, spre S.U.A., Canada, Australia.
E. STRUCTURA POPULATIEI:
a) Structura etnică:
b) Structura religioasă:
15-60 ani = populație activă / Peste 60 de ani= populație bătrână Mediul rural = 45%
48
AŞEZĂRILE OMENEŞTI
Clasificarea satelor
2. AŞEZĂRILE URBANE
România are 263 de oraşe, iar populația urbană este de 12 milioane de locuitori.
Clasificarea oraşelor:
oraşe antice – oraşe colonii : Tomis(Constanta), Callatis(Mangalia), Histria (Istria, sit arheologic)
oraşe daco-romane: Apulum(Alba Iulia), Napoca(Cluj-Napoca), Potaissa(Turda), Drobeta
(D.T.Severin)
oraşe feudale: Braşov, Sibiu, Tg. Mureş, Suceava, Iaşi, Craiova ,Târgoviște, Piteşti, Timişoara, Arad,
Oradea, Satu Mare, Baia Mare, Bucureşti;
oraşe moderne şi contemporane – apărute în perioada modernă : Alexandria, Victoria
b) după mărime
- între 200 000 şi 300 000 locuitori: Piteşti, Arad, Sibiu, Tg. Mureş, Baia Mare, Buzău,
Satu Mare, Botoşani, Piatra Neamț, Râmnicu Vâlcea, Suceava, Focşani, D.T. Severin
- Peste 300 000 locuitori: Iaşi, Constanta, Timişoara, Cluj-Napoca, Galați, Braşov, Craiova
49
REGIUNEA JUDEȚ REȘEDINȚA
Botoşani Botoşani
NORD-EST Iaşi Iaşi
Neamț Piatra Neamț
NORD Suceava Suceava
Bistrița-Năsăud Bistrița
Maramureş Baia Mare
NORD-VEST Satu Mare Satu Mare
Sălaj Zalău
Bihor Oradea
VEST Arad Arad
Timiş Timişoara
Caraş-Severin Reșița
SUD-VEST Drobeta Turnu-Severin Mehedinți
Gorj Târgu Jiu
Dolj Craiova
Vâlcea Râmnicu Vâlcea
Olt Slatina
Argeş Piteşti
Teleorman Alexandria
Prahova Ploieşti
Ilfov Bucureşti
Călăraşi Călăraşi
Ialomița Slobozia
Constanta Constanta
Tulcea Tulcea
SUD-EST
Brăila Brăila
Buzău Buzău
Vrancea Focșani
50
AGRICULTURA
!!!Clima permite dezvoltarea unui ciclu vegetativ de 6-7 luni, în regiunile cu precipitații puține sunt
necesare irigațiile.
C. RAMURILE AGRICULTURII
I. Cultura plantelor
1. cerealele
51
UTILIZAREA PLANTELOR TEHNICE:
5. Viticultura se practică în :
6. Pomicultura :
52
II. Creşterea animalelor
53
INDUSTRIA
INDUSTRIA EXTRACTIVĂ ŞI INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE
1. RESURSE ENERGETICE
a) Cărbunii se exploatează:
2. INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE foloseşte ca materii prime : cărbunii, păcura, gazele naturale,
forța apei, uraniul
INDUSTRIA METALURGICĂ
a) Materii prime:
54
Combinate siderurgice = Galați, Reșița, Hunedoara
Întreprinderi specializate = Târgoviște (oteluri speciale), Roman, Iaşi (tevi), Buzău, Cîmpia
Turzii (sârmă)
Materii prime:
PRELUCRARE : Baia Mare (Cu, Pb), Zlatna (Cu), Copşa Mică (Zn)
• Bauxită = Munții Apuseni
Produse:
Mijloace de transport:
Locomotive: Craiova
Vagoane: Arad
Autocamioane: Braşov
Autobuze: Bucureşti
Autoturisme de teren: Câmpulung
Nave: Constanta, Galați
Aparate de zbor: Bucureşti, Bacău, Craiova, Braşov
INDUSTRIA CHIMICĂ
55
Materii prime: sare, pirite cuprifere, sulf, potasiu, petrol, gaz metan, gaze asociate, lemn
1. INDUSTRIA PETROCHIMICĂ
INDUSTRIA LEMNULUI
Materii prime:
Granit = Dobrogea
Bazalt = Carpații Orientali, Munții Apuseni
Marmură = Munții Poiana Ruscă
Calcare = Munții Apuseni
Gresii, argile, nisipuri, pietrişuri = toată tara
Ramuri:
1. INDUSTRIA LINATILOR: var, ciment, ipsos = Comarnic, Hoghiz, Braşov, Câmpulung, Turda
2. INDUSTRIA CERAMICII:
CONCENTRĂRI INDUSTRIALE
56
1. BUCUREŞTI şi împrejurimile = cel mai mare centru industrial din țară, dispune de resurse umane
şi tehnologice
2. GALAȚI şi împrejurimile:
3. PLOIEŞTI şi împrejurimile:
4. BRAŞOV şi împrejurimile
5. DEPRESIUNEA PETROŞANI
Se exploatează huila
Utilaj minier la Petroşani
Termocentrală la Petroşani
Se exploatează lignit
Cele mai mari termocentrale din tară: Turceni, Rogojelul
8. CRAIOVA şi împrejurimile
57
Industria construcțiilor de maşini : aparate de zbor, autoturisme, locomotive
Industria energiei electrice
Industria chimică
9. CONSTANTA, MANGALIA
SECTORUL TERȚIAR
1. COMERTUL INTERIOR
2. TURISMUL
Bucureşti şi împrejurimile
Litoralul Mării Negre
Delta Dunării
Valea Prahovei
Bucovina
Maramureşul
Munții Apuseni
Nordul Olteniei
TRANSPORTURI
58
1. TRANSPORTURILE FEROVIARE
Bucureşti – Satu Mare trece prin = Ploieşti, Braşov, Sf. Gheorghe, Toplița, Dej, Baia
Mare
Bucureşti – Suceava trece prin = Ploieşti, Buzău, Adjud, Bacău, Roman
2. TRANSPORTURI RUTIERE
a) E60:
b) E70:
59
intră în tară pe la Moravița
trece prin: Timişoara, Lugoj, Caransebeş, Craiova, Slatina, Piteşti, Bucureşti
iese pe la Giurgiu spre Bulgaria şi Turcia
c) E85:
d) E68:
3. TRANSPORTURILE AERIENE
4. TRANSPORTURI PE APĂ
MUNȚII CARPAȚI
61
Sunt o continuare a munților Alpi, de care îi desparte Dunărea, în bazinul Vienei şi
se termină la sud de Dunăre, fiind separați prin culoarul Timokului de Munții
Balcani
Reprezintă un lanț muntos tânăr,puternic arcuit, format în orogeneza alpină din
mezozoic-neozoic
Se adaugă erupțiile vulcanice din neogen, care au creat cel mai lung lanț vulcanic
din Europa
Sunt formați din roci variate: metamorfice, sedimentare şi roci vulcanice
Au o lungime de 1300 km şi se desfăşoară pe teritoriul a şase țări europene:
Slovacia, Serbia, Polonia, Ucraina, Ungaria, România
Arcul carpatic închide în interior doua mari depresiuni: Dep. Panonică şi Dep.
Transilvaniei
Carpații sunt mai fragmentați de depresiuni, pasuri, trecători şi culoare de vale
decât alții
Urmele glaciației cuaternare sunt prezente în relieful glaciar existent : circuri, văi,
creste,dar sunt prezente si alte forme de relief: vulcanic, petrografic, fluvial,
structural
UCRAINA
62
State vecine UE: România, Ungaria, Slovacia, Polonia
State vecine NON-UE : Belarus, Rusia, Republica Moldova
Unități de relief: ---------------------------***** (Vezi relieful Europei)
Clima: temperat continentală
Clima in peninsula Crimeea: mediteraneană
Râuri : Dunărea, Tisa, Nistru, Nipru, etc.
Mări : Marea Neagră şi Marea Azov
Vegetație : stepă, silvostepă şi păduri de foioase
Soluri : soluri – cernoziomuri
Resurse : cărbune ( !!!Bazinul Donbass), fier, petrol, gaze
naturale, mangan (LOCUL I)
Industrie :
Industria alimentară,
Industria energetică,
Industria petrochimică,
Industria energiei nucleare
Culturi :
viță-de-vie,
!!!!!floarea-soarelui,
cereale
!!!!!tutun
Oraşe:
Kiev,
Sevastopol(port),
Doneț,
Harkov
Turism : cultural (Kiev)
Forma de guvernământ: republică constituțională
SERBIA
63
State vecine UE: România, Ungaria, Croația, Bulgaria
State vecine NON-UE: Macedonia, Albania, Muntenegru, Bosnia-
Herțegovina
Peninsula Balcanică
Relief : ----------------------------------****(Vezi relieful Europei)
Clima: temperat-continentală cu influente mediteraneene în SUD
Râuri: Dunărea, Tisa, Sava, Timiş, Bega
Vegetație : păduri de conifere, pajişti alpine, stepă
Soluri : spodosoluri, molisoluri
Resurse : cărbune, fier, aur, argint, petrol
Industrie
Alimentară
Energetică
Petrochimică
Culturi:
Prunul ( LOCUL I)
Viță-de-vie
Tutun
Floarea-soarelui
Oraşe:
Belgrad
Novi Sad
Novi Pazar
Bor
Pristina
Turism: cultural (Belgrad)
Forma de guvernământ: republică parlamentară
UNGARIA
64
State vecine UE: România, Croația, Slovenia, Slovacia, Austria
State vecine NON/EU : Ucraina şi Serbia
Relief :--------------------------------- ***(Vezi relieful Europei)
Râuri : Dunărea, Tisa, Mureş, Someş
Clima: temperat-continentală cu influente oceanice în VEST
Lacul tectonic: Balaton (zonă turistică)
Vegetație : stepă şi silvostepă (pustă)
Soluri : molisoluri, cernoziomuri
Resurse
Petrol
Gaze naturale
Roci de construcție
Industrie:
Alimentară
Energetică
Materiale de construcții
Oraşe:
Budapesta
Gyor
Debrecen
Szeged
Turism : Budapesta şi lacul Balaton
Formă de guvernământ: republică parlamentară
BULGARIA
65
State vecine UE : România şi Grecia
State vecine NON-UE: Serbia, Macedonia, Turcia
Peninsulă : peninsula Balcanică
Relief : --------------------------- *******(Vezi relieful Europei )
Râuri : Dunărea, Marița, Struma
Mări : Marea Neagră
Clima : temperat continentală cu influente mediteraneene în SUD
Vegetație: păduri de conifere, pajişti alpine, stepă
Soluri : molisoluri, spodosoluri
Resurse:
Cărbune
Fier
Bauxită
Petrol
Gaze naturale
Industrie
Alimentară
Energetică
Petrochimică
Culturi:
Trandafir (LOCUL I) – „Tara trandafirilor”
Tutun
Viță-de-vie
Floarea-soarelui
Cereale
Oraşe:
Sofia
Varna
Burgas (port)
Balcic
Târgoviște
Turism : cultural cu Sofia, turism montan
Turism litoral: Nisipurile de Aur
Forma de guvernământ: republică parlamentară
REPUBLICA MOLDOVA
66
State vecine UE: România
State vecine NON-UE: Ucraina
Relief: Podişul Central Moldovenesc, Podişul Moldovei de Nord,
Câmpia Nistrului, Câmpia Bălti
Râuri :
Dunărea,
Nistru
Prut
Lac de acumulare: Stânca Costeşti (pe Prut)
Clima: temperat-continentală
Vegetație: stepă, silvostepă, păduri de foioase
Soluri: molisoluri, cernoziomuri
Resurse:
Roci de construcție: nisip, pietriş, argilă, sare
Industrie:
Industria alimentară
Industria materialelor de construcție
Industria petrochimică
Culturi:
Viță-de-vie (loc important în Europa)
Tutun
Floarea-soarelui
Cereale
Oraşe:
Chişinău
Bălti
Soroca
Tiraspol
Tighină
Turism: cultural (Chișinău)
Forma de guvernământ: republică parlamentară
SPANIA
67
State vecine UE: Franța, Portugalia
State vecine NON-UE: Andorra
Relief: ---------------------*** (Vezi relieful Europei)
Râuri: Ebro, Duero, Tajo, Guadiana, Guadalquivir
Clima: temperat-oceanică in Nord-vest şi mediteraneană
Vegetație: stepă, arbuşti, tufişuri, maquis
Soluri: Terra Rosa
Resurse:
Mercur
bauxită
Industria:
Industria pielăriei
Industria alimentară: ulei de măsline, vin
Industria constructoare de maşini(autoturisme)
Culturi:
Floarea-soarelui
Citrice
Măslini
Viță-de-vie
Oraşe:
Madrid
Barcelona
Valencia
Zaragoza
Sevilla
Turism : Costa Brava, litoralul atlantic
Forma de guvernământ : monarhie constituțională
PORTUGALIA
68
State vecine UE: Spania
Relief:
Serra de Marao : 1415m
Serra de Nogueira : 1318m
Serra de Caramulo
Serra de Estrela: 1991m
Câmpia Portugaliei
Râuri: Duero, Tejo(Madrid), Guadiana
Clima: temperat-oceanică
Vegetație : păduri stejar de plută, păşuni, maquis,
garriga
Soluri : Terra Rosa
Resurse:
mercur
Culturi:
Citrice
Măslini
Stejar de plută
Oraşe:
Lisabona
Porto (port)
Turism: cultural, litoral
Forma de guvernământ: republică parlamentară
FRANȚA
69
State vecine UE: Spania, Germania, Belgia, Luxembourg, Italia
State vecine NON-UE: Elveția, Andorra
Relief: --------------------*** (Vezi relieful Europei)
Râuri:
Ron
Sena
Loire
Rin
Clima:
temperată în centru
nuanțe oceanice în VEST
subtropicală în SUD
Vegetație: păduri de foioase, păduri de conifere şi maquis mediteranean, garriga
Resurse:
Cărbuni
Roci de construcție
Industrie:
Industria energetică: Atomocentrale, centrale solare şi mareemotrice
Industria constructoare de maşini: autoturisme, aeronautică
Industria chimică şi petrochimica
Industria lemnului
Industria textilă: bumbac, lână, mătase naturală
Alimentară: brânzeturi, vinuri
Culturi: grâu, floarea-soarelui, sfeclă de zahăr, mere, viță-de-vie
Oraşe:
Paris
Nantes
Lyon
Orleans
Le havre
Turism:
Barneo-maritim: litoralul Mării Mediteraneene
Montan şi de sporturi de iarnă : Chamonix
De cură balneară: Vichy
Cultural: Turnul Eiffel, muzeul Luvru,
Formă de guvernământ: republică prezidențială
GERMANIA
70
State vecine UE: Danemarca, Belgia, Olanda, Luxembourg, Cehia, Austria, Polonia
State vecine NON-UE: Elveția , Liechtenstein
Relief: ------------------------****(vezi relieful Europei)
Râuri:
Elba
Weser
Rin
Oder
Dunărea
Main
Clima: de tranziție între clima oceanică şi cea continentală
Vegetație : păduri de conifere, păduri de foioase şi păşuni naturale
Soluri: argilusoluri şi cambisoluri
Resurse:
Cărbuni: bazinul Ruhr
Sare
Minereuri de fier
Industria:
Industria energiei electrice: termocentrale,eoliene
Industria siderurgică şi metalurgia neferoasă
Industria constructoare de maşini: autoturisme, aeronautică
Industria chimică şi petrochimică
Industria lemnului
Industria uşoară: bumbac, lână
Industria alimentară: bere
Culturi : grâu,cartofi, sfecla de zahăr
Oraşe:
Berlin
Hamburg
Munchen
Koln
71
State vecine UE: Irlanda
Relief: ------------------- ****(vezi relieful Europei)
Râuri:
Tamisa
Severn
Trent
Nene
Lacuri: Loch Ness şi Loch Lomond
Climă: temperat-oceanică
Vegetație: păşuni, păduri de foioase, lande
Resurse:
Cărbuni: bazinul Wales
Petrol
Industrie:
Industria siderurgică şi metalurgia neferoasă
Industria constructoare de maşini: aeronautică
Industria chimică şi petrochimică
Industria uşoară: bumbac, lână
Oraşe:
Londra
Manchester
Birmingham
Bristol
Newcastle
Turism: cultural, litoral
Formă de guvernământ: monarhie constituțională
AUSTRIA
72
State vecine UE: Italia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Germania,
Cehia
State vecine NON-UE: Elveția, Liechtenstein
Relief: ----------------------**** /(Vezi relieful Europei)
Râuri:
Dunăre
Inn
Drava
Enns
Salza
Lacuri glaciare: Constanta, Neusiedler
Clima : temperat-continentală
Vegetație: păduri de foioase, păduri de conifere, pajişti alpine,
stepă
Resurse:
Sare
Cărbune
Minereuri de fier
Resurse de apă
Gaze naturale
Industrie:
Industria siderurgică
Industria energiei electrice : hidrocentrale
Industria constructoare de maşini: mecanică fină şi
automatizare
Oraşe:
Salzburg
Innsbruck
Graz
Turism: cultural (Viena) şi montan(Innsbruck)
Forma de guvernământ : republică federală parlamentara
GRECIA
73
State vecine UE: Bulgaria
State vecine NON-UE: Albania, Macedonia(în curs de aderare), Turcia(în curs de
aderare)
Relief: -------------**** (vezi relieful Europei)
Peninsula Pelopones
Râuri:
Struma
Aliakmon
Nestos
Evros
Axios
Clima: mediteraneană
Vegetație: mediteraneană, frigana
Soluri: Terra Rosa
Resurse:
Roci de construcție: granit, bazalt, marmură, calcar
Industrie:
Industria uleiurilor
Industria vinificației
Culturi:
Citrice
Măslini
Viță-de-vie
Oraşe:
Atena
Salonic
Patras
Turism: litoral cu marea Mediterană şi insulele respective şi cultural cu Atena
Forma de guvernământ: republică parlamentară
ITALIA
74
State vecine UE: Franța, Austria, Slovenia
State vecine NON-UE: Elveția
Peninsula Italică
Insule: Sardinia şi Sicilia
Relief :---------------------***** (vezi relieful Europei)
Râuri:
o Pad
o Tibru
o Arno
Lacuri glaciare:
o Como
o Garda
o Maggiore
Vulcani:
o Etna
o Stromboli
o Vezuviu
Vegetație: maquis, păduri de conifere, pajişti alpine, garriga
Resurse:
o Cărbune
o Petrol
o Gaze naturale
o Roci de construcție
Industrie:
o Industria alimentară
o Industria energetică
o Industria constructoare de maşini
o Industria materialelor de construcție
Culturi:
o Citrice
o Viță-de-vie
o Măslin
Oraşe:
o Roma
o Milano
o Napoli
o Veneția
o Torino
Turism: cultural(Roma), litoral, montan, religios (Vatican)
Obiective turistice: Panteonul, Colosseum, Columna lui Traian
Forma de guvernământ: republică parlamentară
75