I.

Introducere

I.a. Orizontul problematic al lucrării

Studiul nostru de caz îl are în centrul atenției pe creatorul de conținut Alexandru

Bălan, cunoscut sub numele de Colo, care a reușit să devină o microcelebritate datorită
videoclipurilor postate pe canalul său de Youtube. Cercetarea a început prin analizarea
conținutului acestuia, observând modul prin care își desfășoară activitatea. Colo a început prin
a posta videoclipuri legate de gaming și unboxing-uri, urmate de vloguri în care prezenta
propria experiență în cadrul diferitelor evenimente, vacanțe si provocări specifice
youtuberilor.

În urma cercetării, am aflat că Alexadru Bălan și-a crescut substanțial popularitatea

datorită scanadalului în care a fost implicat în urmă cu un an. Totul a început după apariția pe
internet a unei părți dintr-un videoclip mai vechi, în care își exprima opinia în legătură cu
tinerele din ziua de astăzi, încurajând în același timp violența asupra acestora.

Pentru a înțelege mai bine studiul de caz, am avut la dispoziție mai multe concepte
teoretice, acestea fiind: microcelebritatea, the celetoid culture, celebrificarea și celebritatea și
mediatizarea.

Chris Rojek consideră celebritatea ,,atribuirea unui statut plin de farmec sau notoriu
unui individ în sfera publică”. Gramer Turner o exprimă într-un mod similar, deși mai
categoric: se poate identifica momentul exact în care o persoană publică devine o celebritate.
Celebrificarea surprinde transformarea oamenilor obișnuiți și persoane publice în celebrități,
în timp ce celebritatea, este conceptualizată ca un meta-proces care înțelege natura în
schimbare, precum și incorporarea socială li culturală a vedetelor. Termenul de ,,celetoid” a
fost introdus de Chris Rojek pentru a descrie persoanele care atrang atentia mass-media prin
diferite intamplari. Termenul de “Celetoid culture” este alcătuit din evenimente care domină
știrile pe perioade scurte și intense, ca mai apoi să fie uitate. 

John B. Thompson descrie mediatizarea ca fiind un concept care încearcă să captureze

interrelația în tranziție dintre schimbare și schimbarea comunicativă media. Mediatizarea se
referă la posibilitățile de acțiune comunicativă umană crescute o dată cu trecerea timpului.
Astfel, media a reușit să înlocuiască activitățile și instituțiile sociale.

Studiul nostru de caz dezvăluie o problemă a societății legată de înfluencerii

contemporani. Modul în care aceștia se comportă în mediul online poate afecta cu ușurință
tinerii din ziua de astăzi. Subiectul nostru, Alexandru Bălan s-a dovedit a fi unul dintre
personajele negative din acest punct de vedere. Pentru a-și creea conținutul și pentru a se
promova cât mai mult, aceasta a ales să folosească în videoclipurile sale un limbaj vulgar,
inadecvat pentru majoritatea persoanelor care îl urmăreau, deoarece era văzut drept un
amuzament. Totodată, acesta a creat un scandal prin care a influențat într-un mod negativ
adolescenții care îl urmăreau, susținând că tinerele care se îmbracă sumar, ar trebui „violate”.
A mai relatat faptul că dacă nu era într-o relație de 6 ani cu iubita lui, ar fi procedat astfel cu
toate copilele de 15, 16 ani. A făcut aceste afirmații fără a se gândi că majoritatea
urmăritorilor săi sunt minori, așadar ușor de influențat.

Urmărit de peste 850 mii de oameni la momentul respectiv, Colo a susținut că

adolescentele care se îmbracă sumar, ar trebui „violate”. „N-ai cum să te abții.” A mai relatat
faptul că dacă nu era într-o relație de 6 ani cu iubita lui, ar fi procedat astfel cu toate copilele
de 15, 16 ani. Colo a continuat să povestească faptul că a văzut chiar în ziua înregistrării live-
ului o fată de aproximativ 16 ani cu pantalonii atât de scurți încât a afirmat următoarele: „vă
spun sincer, merită violată. Imaginile respective au primit foarte multe reacții negative din
partea publicului, a colegilor sai de pe platformă iar brandurile cu care obișnuia să lucreze și-
au retras sponsorizările, fiind și ei la rândul lor împotrivă declarațiilor și a gândirii ilustrate în
clip și refuzând continuarea unei colaborări cu o persoană de acest gen.

La foarte scurt timp după depuneare unei plângeri de către o activistă pentru drepturile
minorităților sexuale și fondatoare a ONG-ului „Sens Pozitiv”, poliția s-a autosesizat pentru
aceleași capete de acuzare, instigare la viol de minore, instigare la violență față de minori”.
( fapte pentru care codul penal prevede cu până la trei ani de închisoare). De asemenea
psihologii spun că opiniile făcute publice sunt bolnave și se pot imprima în personalitatea
tinerilor care îl urmăresc, deoarece vloggerii sunt considerați modele bune de urmat

I.b. Relevanța cercetării

Scopul cercetării este de a atrage atenția tuturor creatorilor de conținut asupra

materialului pe care aleg să îl distribuie deoarece pot afecta persoane care din nefericire au
trecut prin situații de acest gen sau pot influența într-un mod negativ gândirea celor ce îl au
drept model, indiferent de vârstă. Deși Colo își cere scuze în mod public după incident pentru
clipul lui care a deranjat spunând: “ nu reprezintă nici valorile mele morale nici felul meu de
gândire”, credibilitatea lui poate să scadă foarte mult pentru câțiva dintre susținătorii sai și în
mod special pentru cei care abia acum află de canalul său de YouTube.
II. Secţiunea teoretică

II.a. Microcelebritatea

Raportându-ne la perioada actuală, cele mai vizualizate vloguri sunt cele publicate de
către tineri, care se filmează jucând jocuri video în timp ce comentează acțiunea acestora. Altă
categorie foarte vizualizată este cea a vlogurilor de comedie și satiră, iar o a treia categorie
este cea de frumusețe și stil, în care vloggerii de lifestyle oferă sfaturi și împartașesc viața lor
de zi cu zi (Senft, 2008). Youtuberii sunt în centrul celebrităților de pe Internet și sunt
exemple de bază ale performanțelor de sine ca microcelebritate într-o cultură a promovării
universale (Wernick, 1992). Microcelebritatea este un tip special de celebritate pe internet. În
cartea lui Terri Senft, din 2008, Camgirls: Celebrity & Community in the Age of Social
Networks, a definit prima dată microcelebritatea ca „un nou stil de performanță online, în care
oamenii folosesc camere web, video, audio, bloguri și site-uri de rețele sociale pentru a
„ amplifica” popularitatea lor în rândul cititorilor, al spectatorilor și al celor cărora le sunt
conectate online. ”În zilele noastre, microcelebritățile pot fi găsite în multe tipuri de
comunități online. De obicei, lucrează gratuit sau cel puțin efectuează ore suplimentare gratis,
până în momentul când corporațiile binevoitoare consideră oportun să își valorifice renumele
auto-construit.

Definiția lui Marwick a microcelebrității, de a se gândi la sine ca la o celebritate și a-i

trata pe ceilalți în consecință, este un alt mod de a spune că producerea atenției este reciprocă;
succesul sau eșecul în rețelele sociale și în „Star system of YouTube” (Burgess & Green,
2009b, p. 24), poate fi citit imediat de numărul de aprecieri sau abonați. Termenul de
“Celebrification” a fost folosit și pentru a defini o tranziție de la o persoană obișnuită la o
celebritate. Nick Couldry(2004) folosește acest termen pentru a se referi la procesul prin care
omul obișnuit(înțeles ca ceea ce se află în afara mass-media), capătă o formă media.

Dupa Denis McQuail, mass-media poate actiona asupra indivizilor, afectând perso-
nalitatea umană prin schimbări pozitive sau negative, în ceea ce privește imaginea despre
lume, prin crearea sau modificarea unor atitudini sau sentimente. Vloggingul, fiind tot o
formă de media, poate afecta în mare măsură publicul pe care individul respectiv și l-a
fidelizat, dar și pe cel ce abia îl descoperă.
 Microcelebritatea transformă sinele în brand; procesele online de celebrificare din
zilele noastre îmbină comodificarea și brandingul, cu intimitatea și autenticitatea (Jerslev și
Mortensen, 2015). Vloggerii afișează acest sentiment de sine autentic prin comunicarea
directă către cameră, făcând din vlogging rezultatul auto-realizării eforturilor lor creative
individuale. Majoritatea vloggerilor realizează întreg procesul din intimitatea caselor lor -
făcând ceea ce Jean Burgess [2008] numește „spectacole virtuosice în dormitor” [p. 105]).
Aceste practici au succes excepțional în eforturile lor antreprenoriale. Această
microcelebritate, odată înțeleasă și simțită, poate provoca o oarecare dependență, împingând
vlogerii să ofere ceea ce se dorește, dar poate nu ceea ce doresc aceția să ofere publicului.
Acest amestec de brand realizat în scurt timp, cu intimitatea și conținutul video, poate face
individul să uite un amănunt esențial, faptul ca publicul nu mai poate fi considerat prieten în
viața reală, viața din spatele camerei. Microcelebritatea poate fi resimțită ca o frenezie, din
punctul meu de vedere, un entuziasm de moment care pare a fi de durată, însă nu este,
deoarece publicul nu va fi întotdeauna același. Vloggerii vor resimți lucrul acesta prin
intermediul feedback-ului obținut în urma conținutului livrat.

II.b. The celetoid culture

Andy Warhol a prezis în 1968 că „În viitor, toată lumea va fi faimoasă la nivel
mondial timp de cincisprezece minute”. Este o afirmație care s-a adeverit în zilele de astăzi,
dat fiind faptul că mass-media formează noi celebrități prin intermediul scandalurilor și cu
ajutorul rețelelor sociale, creând drumul unor oameni obișnuiți, sau mai puțin cunoscuți, spre
faimă. Noua tehnologie, noua media, a evoluat de-a lungul timpului, ajungând în punctul în
care pune viața unei persoane în spotlight, printr-o simplă postare pe internet. Numărul de
informații postate și numărul de știri publicate în mass-media sunt în continuă actualizare,
motiv pentru care faima adusă de acestea se poate întinde pe o perioadă scurtă de timp.

Afirmația lui Andy Warhol descrie cultura „celetoid”. Acest termen, „celetoid culture”
este alcătuit din evenimente care domină știrile pe o perioadă scurtă și intensă, ca mai apoi
acestea să fie uitate. În majoritatea cazurilor, statutul de celetoid este atribuit unei persoane,
de către mass-media, care formează o nouă celebritate. Această celebritate se formează prin
implicarea unui număr mare de persoane, interesate de viața individului care nu poate fi
definit ca fiind celebritate în adevăratul sens al cuvântului, ci mai mult un om obișnuit intrat
în atenția mass-media într-un interval de timp extrem de scurt.
 Statutul de „celetoid” îi revine unei persoane care devine cunoscută sau faimoasă
pentru o scurtă perioadă de timp. Un eveniment care implică conflicte și reprezintă amenințări
la adresa siguranței publice este mijlocul prin care o persoană câștigă atenția mass-media și
dobândește, astfel, statutul menționat anterior. Semati (2002: 2014) vorbește despre o
„imaginație de succes” în formarea știrilor narative. Evenimente sau povești care pot atrage cu
succes atenția publicului sunt prioritare în mass-media. Astfel, evenimentele care implică
conflicte, dramă, violență sau reprezintă o amenințare publică, obțin statutul de „trofeu” în
redacții. Acestea sunt adesea cele care apar pe prima pagină.

Întorcându-ne la afirmația lui Andy Warhol, drumul omului obișnuit spre faimă
reprezintă un factor de democratizare în cultura celebrităților. Democratizarea este un
indicator principal de celebritizare. În zilele de astăzi, există așa numitele celebrități DIY,
adică oameni obișnuiți care creează, prin intermediul internetului, rețelelor sociale sau cu
ajutorul mass-media, un rol propriu de celebritate în viața de zi cu zi.

Graeme Turner sugerează ca termenul „democratizare” să fie înlocuit cu „întorsătură

demotică” („demotic turn”). Acesta a inventat termenul de „the demotic turn”, în cartea sa
Understanding Celebrity (2004), pentru a face referire la creșterea vizibilității omului obișnuit
în drumul său spre faimă, modul în care acesta își transformă viața în conținut media, prin
cultura celebrității. Reality show-urile, platforme precum YouTube sau alte rețele sociale,
sunt platforme pe care oamenii au oportunitatea de a se exterioriza, de a-și promova
identitatea, fie aceasta reală sau construită, mai pe scurt, platforme de auto-branding. Persoana
expusă pe aceste platforme devine astfel un obiect, „o marfă” care este în continuă schimbare
pentru a se adapta la cerințele și placul publicului.

Un alt factor care contribuie la creșterea celebrității în online este diversificarea în

online. Mediatizarea are un rol important în creșterea faimei. Cu cât mass-media este mai
diversificată, cu cât celebritatea este expusă pe un număr mai mare de surse, cum ar fi reviste,
ziare, canale TV, cu atât va putea ajunge la îndemâna unui număr mai mare de persoane. Însă,
mass-media nu poate contribui întotdeauna pozitiv în crearea unei personalități online.
Mediatizarea poate avea un efect negativ asupra persoanelor care nu au capacitatea de a
deveni celebrități sau personalități cunoscute.

Personalizarea este un alt aspect important în formarea unei celebrități. Publicul tinde
să fie atras de viața personală a unei vedete, prin simplul fapt de a-și dori o legătură mai
strânsă cu aceasta. Personalitatea unei celebrități este necesară în formarea statutului lor de
celebritate, iar aceasta poate fi analizată prin trecerea de la viața publică la viața privată.
Aspectul fizic al persoanelor este, de asemenea, esențial pentru auto-branding, deoarece tot
ceea ce ține de aspectul celebrităților poate fi vândut și consumat.

Pentru a realiza o descriere a sinelui, putem folosi cuvintele lui John B. Thompson,
conform căruia „sinele nu este privit nici ca un produs al unui sistem simbolic extern, nici ca
o entitate fixată, pe care individul poate să o perceapă imediat și direct; sinele este mai
degrabă un proiect simbolic pe care individul îl construiește activ. Este un proiect pe care
individul îl construiește din materiale simbolice care se află la dispoziția sa, materiale pe care
individul pe împletește într-o descriere coerentă din care el însuși face parte, o narațiune a
identității sinelui.” Fiecare om își construiește această narațiune după un model propriu,
conturând astfel propria lui identitate, care se modifică pe parcursul drumului său în viață.
„Suntem proprii noștri biografi neoficiali, pentru că, doar construind o poveste, oricât de
nearticulată, suntem capabili să ne formăm o percepție despre ceea ce suntem și despre ceea
ce poate fii viitorul nostru.”

Felul în care ne vedem sau suntem văzuți în zilele de astăzi este prin intermediul
media. Spre deosebire de vechile media, cele noi aduc noi oportunități pentru prezentarea și
crearea de sine, în sensul că ne identificăm cu ceea ce citim și vedem online. „Într-un mediu
virtual, avem libertatea de a ne altera, prin a modifica punctul nostru de vedere și de a
empatiza cu alții, ocupând punctul lor de vedere.” Bolter și Grusin consideră că „pentru că
înțelegem media prin modalitățile în care provoacă și reformează alte media, înțelegem sinele
mediat ca o versiune reformată a unui sine mediat din trecut.”

II.c. Celebritatea și celebrificarea

Celebrificarea surprinde transformarea oamenilor obișnuiți și persoane publice în

celebrități, în timp ce celebritatea, este conceptualizată ca un meta-proces care înțelege natura
în schimbare, precum și incorporarea socială li culturală a vedetelor, care se poate observa
prin democratizarea, diversificarea și migrarea sa. Înțeleasă ca o practică, celebritatea este o
acțiune realizată prin intermediul mass-media, fiind într-o continuă negociere cu oamenii de
PR, mass-media și fani semnificația personajului. Prin urmare, practica celebrităților implică
lupta pentru putere. Pentru a conceptualiza această practică, autorii folosesc termenul de
,,celebrare”.

Celebritatea, faima modernă mediată în masă, a devenit o caracteristică defenitorie a

societăților zilelor noastre. Celebritatea a afectat profund și alte domenii, în special politice,
gastronomice și religioase. Astfel, celebritatea se folosește ca o „armă” în luptele pentru
putere. Se susține că celebritatea redă ,,puterea discursivă” sau o voce care nu trebuie
neglijată. Se presupune că funcționează ca un semn general al succesului.

Chris Rojek consideră celebritatea ,,atribuirea unui statut plin de farmec sau notoriu
unui individ în sfera publică”. Gramer Turner o exprimă într-un mod similar, deși mai
categoric: se poate identifica momentul exact în care o persoană publică devine o celebritate.
Se întâmplă în moemntul în care interesul mass-media pentru activitățile lor este transferat de
la raportarea rolului lor public (cum ar fi realizări specifice în politică sau sport) la
investigarea detaliilor vieții private.

Conform lui John B. Thompson, pentru a cerceta situația interacțională creată prin
folosirea mijloacelor de comunicare, identificăm cvasiinteracțiunea mediată, în cadrul căreia
acțiunea și trăsăturile care sunt accentuate de indivizii care acționează, formează ceea ce
Gofman numește ,,regiunea din față”. Prin regiunile din spate, ei se relaxează și își permit să
își diminueze controlul, adică nu mai pretind de la ei să își monotorizeze propriile acțiuni cu
același înalt nivel de reflexivitate, desfășurat în general în timpul acțiunii din regiunile din
față. Conform lui Goffman, orice acțiune sau operație are loc într-un cadru interactiv specific,
care implică anumite presupoziții și convenții, precum și trăsăturile fizice ale
situării(dispunerea spațială, mobilă, echipament). Un individ care acționează în acest cadru își
va adapta într-o anumită măsură comportamentul la el, încercând să proiecteze o imagine de
sine care este mai mult sau mai puțin compatibilă cu cadrul și cu impresia pe care individul
vrea să o transmită. Acțiunile și aspectele sinelui care sunt considerate inadecvate sau care pot
discredita imaginea pe care persoana caută să o proiecteze sunt suprimate și rezervate pentru
alte situări și întâlniri. Aceste situări pot fi descrise ca ,,regiunile din spate'', față de regiunile
din față în care acționează. În regiunile din spate indivizii acționează adesea în moduri care
contrazic cu bună știință imaginile pe care ei le caută să le proiecteze în regiunile din față.
Distincția dintre regiunile din față și regiunile din spate este rareori clară, iar indivizii sunt în
permanență implicați în adaptarea comportamentului lor la granițele fluctuante. În anumite
cazuri, regiunile din spate pot chiar să fie localizate în jurul periferiei unei regiuni din față,
astfel încât actorii pot renunța relativ ușor la rolul principal. Trecerea dintre regiunile din față
și regiunile din spate este adesea strict controlată, întrucât comportamentul din regiunea din
spate poate compromite impresia pe care indivizii sau organizația vor să o cultive.

După argumentele elaborate mai sus, am ajuns la părerea că, astăzi, pentru celebritate
o persoană obișnuită, simplă ar fi în stare să recurgă la tot felul de lucruri pentru a se putea
face remarcată. Am remarcat pe diferite rețele sociale modul în care persoanele fac lucruri
ieșite din comun, ciudate, care prind și captivează atenția publicului, acest lucru făcându-i din
ce în ce mai cunoscuți. Dar, această celebritate poate avea și diferite aspecte negative, așa
cum le numește Gofman ,,regiunile din față” și ,,regiunile din spate”. Cred că, persoanele care
se bucură și au parte de celebritate, atunci când nu sunt în fața camerei, mai excat în ,,regiunea
din față”, nu ar trebui să se relaxeze complet, să lase la o parte rolul pe care îl joacă în fața
camerei, cel pentru public. Acest lucru ar putea creea în randul fanilor, susținătorilor
celebrității o contradicție, ar putea fi dezamagiți de atitudinea, de felul în care văd persoana în
cauza atunci când se află în ,,regiunea din spate’’. Dar, în același timp, cred că e important ca
în fața camerei să se păstreze la distanță viața privată, pentru că aceasta de multe ori poate fi
afectată. Totul depinde de modul în care fiecare celebritate știe să gestioneze situație, dar și
felul în care fanii pot înțelege.

De asemenea, cei care joacă un anumit rol în fața camerei ar trebui să fie asumați cu
acesta. Deseori sunt mult mai apreciați cei care au un caracter discret, impunător, care nu lasă
multe de interpretat, dar în viața din spatele camerei sunt total opuși. Spre exemplu,
președintele unei țări trebuie să fie o persoană serioasă, impunătoare, trebuie să știe să se facă
respectat și care nu aduce în discuție subiecte ce țin de viața din spatele camerei.

II.d. Mediatizarea

John B. Thompson descrie mediatizarea ca fiind un concept care încearcă să captureze

interrelația în tranziție dintre schimbare și schimbarea comunicativă media.

,, Dacă ne concentrăm atenția… nu asupra valorilor, atitudinilor și credințelor ci, mai

degrabă, asupra formelor simbolice și a modurilor acestora de producere și circulare în lumea
socială, vom vedea că, odată cu apariția societăților moderne în perioadele medievale târzii și
cele moderne timpurii, a început să pună stăpânire o transformare culturală sistematică. În
virtutea unei serii de inovații tehnice asociate tipăritului și ulterior codificării electrice a
informațiilor, formele simbolice au fost produse, reproduse și circulate pe o scară fără
precedent. Tiparele de comunicare și interacțiune au început să se schimbe în moduri
profunde și ireversibile. Aceste schimbări, care conțin ceea ce poate fi numit în mare
„mediazarea culturii”, au avut o bază instituțională clară și anume dezvoltarea organizațiilor
de media care au apărut prima dată în a doua jumătate a secolului al XV-lea și și-au extins
activitățile de atunci încoace. “(Thompson 1995: 46)
 Astfel, mediatizarea nu este un proces liniar, făcându-și apariția prin mai multe valuri
distincte. Aceasta se referă la modul în care ziarele și televiziunea tratează elementele din alte
medii. ,,Mediatizarea tradiției”, identificată de către Thompson, se referă la transformarea
unei tradiții în simbol. Astfel au fost răspândite informațiile legate de aceste tradiții în locuri
distincte de cele în care au apărut. Așadar, cu ajutorul media, un număr vast de tradiții a fost
împrăștiat în toată lumea. Indiferent de țara de proveniență a acestora, ele au ajuns cunoscute
de persoane care au început să le respecte și să le pună în practică.

Friederich Krotz vorbește despre conceptul de mediatizare ca fiind un metaproces, pe

care îl folosește ca pe o concepție de bază care descrie un anumit tip de teorie. Din punctul
său de vedere, metaprocesele sunt construcții conceptuale cu ajutorul cărora tratăm procese
generalizate ale schimbării.

,, Cu conceptul de metaproces dorim să clarificăm că tratăm schimbări culturale de

durată și cu bază largă, într-o oarecare măsură cu procesul proceselor care au o influență pe
termen lung asupra dezvoltării sociale și culturale a omenirii. Mai precis, avem de-a face cu
un construct conceptual, cu ajutorul căruia știința și mediul scolastic, precum și oamenii,
înțeleg schimbările particulare din viețile lor zilnice, cauzele acestora, formele de exprimare și
efectele, făcând astfel lumea gestionabilă. (Krotz 2007: 27, evidențiere în versiunea
originală)”.

,,Panorama” este conceptul introdus de Latour pentru a caracteriza ,,narațiunile”, care

,,rezolvă chestiunea legată de regizarea totalității”(Latour 2007: 188). Panoramele „trasează o
imagine fără spații goale în aceasta, dând spectatorului puternica impresie că este scufundat
total în lumea reală” (2007: 188). Panoramele sunt reprezentate de o secțiune a acestei lumi
reale ca totalitate. O panoramă pune accent pe un punct important pentru tratarea
metaprocesului de mediatizare.

Mediatizarea se referă la posibilitățile de acțiune comunicativă umană crescute o dată

cu trecerea timpului. Astfel, media a reușit să înlocuiască activitățile și instituțiile sociale.
Jocurile care necesitau prezența fizică au fost înlocuite de jocurile video, filmele văzute cu
persoanele apropiate la cinema pot fi vizionate pe un smart device, oriunde, scrisorile mult
așteptate au fost înlocuite de mesajele text iar întâlnirile cu persoanele dragi care se află la o
distanță mare au fost rezolvate printr-o simplă video-conferință.
III. Secțiunea aplicativă

III.a. Introducere

Creatorul de conținut Alexandru Bălan, cunoscut și sub numele de Colo, a devenit o

microcelebritate prin crearea, editarea și postarea videoclipurilor pe Youtube. Acesta și-a
deschis propriul canal pe care a început să posteze în urmă cu aproximativ 9 ani, timp în care
conținutul său a fost unul diversificat, începând de la simple reacții ale jocurilor, până la
unboxinguri ale produselor din lumea gamingului, vloguri din vacanțe și din diferitele
evenimente la care a fost prezent ca invitat și provocări populare din lumea youtube-ului.

Din punct de vedere al mediatizării, acesta a devenit celebru pentru 906.000 de abonați
pe care îi are în prezent, prin expunerea sa în mediul online. Deși Colo era prezent pe toate
rețelele sociale și posta zilnic pe acestea, ceea ce a făcut ca popularitatea sa să crească
substanțial și odată cu aceasta și numărul urmăritorilor, a fost scandalul pe care l-a provocat în
urmă cu un an.

În anul 2020 au ieșit la iveală afirmațiile lui Alexandru Bălan dintr-un live mai vechi
făcut pe Youtube, în care acesta susținea faptul că tinerele din ziua de astăzi ar trebui
,,violate” deoarece se îmbracă sumar. Totodată a susținut că ar fi procedat chiar el astfel cu
fetele de 15-16 ani dacă nu era într-o relație de 6 ani cu actuala sa iubită. Colo a continuat să
povestească faptul că a văzut chiar în ziua înregistrării live-ului o fată de aproximativ 16 ani
cu pantalonii atât de scurți încât a afirmat următoarele: „vă spun sincer, merită violată. Adică
la modul cu picioare în gură [..] să-i dai cu picioare, să-i dai cu palme, s-o ții cu capul de
pereți, să-i pui așa piciorul pe față. [..] Credeți-mă că astea(minorele cu un corp dezvoltat) nu
trebuie iertate.”

Datorită acestui scandal, pentru o scurtă perioadă, gamerul a fost subiectul

nenumăratelor știri și discuții prezente în media. Atât canalele și site-urile de știri, cât și
rețelele sociale erau pline de comentarii pe acest subiect. Oamenii care nu știau de el până în
acel moment au început să caute informații legate de cine este și ce a făcut. Toate acestea au
făcut ca numărul de persoane care îl cunoșteau pe youtuber să crească. Numărul de abonați de
pe youtube și din rețelele sociale și cel al vizualizărilor videoclipurilor sale a crescut brusc.
 Astfel, prezența lui Alexandru Bălan atât pe conturile sale de pe rețelele sociale pe
care posta mereu pentru a își crește numărul de urmăritori cât și cea provocată de scandalul
acestuia l-au făcut să fie cunoscut de un număr mai mare de persoane și l-au ajutat să își
crească celebritatea, chiar dacă a făcut-o într-o modalitate greșită și a fost judecat pentru
aceasta.

III.b. Studiu de caz

Colo se adresează publicului într-o manieră familiară, fără a ține cont de faptul că este
urmărit de câteva mii de fani, nu de o microcomunitate formată din prieteni cunoscuți. Astfel,
comunică un sentiment de egalitate publicului. În cazul nostru, Colo pare a fi “relaxat” în a-și
exprima opinia cu privire la un subiect controversat, fără a se gândi la influența negativă
asupra publicului minor sau la faptul ca abordează un subiect tabu în țara noastră. Subiectele
abordate de acesta în fața adolescenților fac referire în general la mașini, jocuri și relații.
Putem afirma faptul că vloggerul și-a creat un colectiv în fața căruia poate împărtăși fără
probleme, diferite subiecte din viața lui, care în anumite cazuri, țin de intimitate.

Pentru vloggerul acuzat era un lucru obișnuit să spună diverse povești din viața lui,
pentru a-i ține alerți și conectați pe oamenii care îl urmăreau. Publicul acestuia este format în
mare parte din adolescenți, care au ca pasiune jocurile video. Acest lucru se poate observa
analizând videoclipurile postate de gamer de la fan meeting-uri și diferite evenimente. Faptul
ca vloggerul a continuat o discuție al cărui subiect nu era în aria acestuia de cunoștințe, a
însemnat doar captarea atenției publicului, prin a oferi exact ce se vrea auzit.

Un studiu realizat in toate statele Uniunii Europene arata ca 55% dintre romani
considera ca violul este justificat in anumite situatii. Aceasta cercetare scoate in evidenta
faptul ca ideile pe care Colo le promoveaza in videoclipurile lui reprezinta, de fapt, o
mentalitate in care se regasesc mai bine de jumatate dintre romani. La cererea Centrului
FILIA, în baza accesului la informații publice, Inspectoratul General al Poliției Române
(IGPR) a comunicat că în primele 6 luni ale anului 2016, la nivel național, s-au
înregistrat 8.926 de sesizări privind infracțiunea de lovire și alte violențe săvârșite în familie.
Copiii de ambele sexe sunt afectați aproximativ egal de actele de lovire și alte violențe în
familie. Victima îi este agresorului partener/ă în 21% dintre cazuri și fiu sau fiică în 44.4%
dintre cazurile sesizate. Din datele poliției reiese că toți agresorii care au violat sunt bărbați.
Cifrele se referă numai la cazurile care ajung să fie sesizate la poliție, un număr infim
comparativ cu datele colectate în studiul din 2014 al Agenției Europene pentru Drepturi
Fundamentale  în care se arăta că 1 din 4 femei din România a fost, cel puțin odată în viață,
agresată fizic sau sexual de partenerul său.

Partenera de viață a lui Colo susține public faptul că el are un comportament inadecvat
în mediul online deoarece „asta se cere”. Colo a recunoscut următoarele: "Îmi doream să se
uite foarte mulţi oameni la mine şi vă spun sincer că nu am crezut că o să se ajungă aici. Toate
storytime-urile mele sunt înflorite şi spuse pentru audienţa publicului". În urma acestor
afirmații

personale, identificăm faptul că Alexandru Bălan a acționat în cadrul “regiunii din față” având
comportamentul cerut de către public. Din punct de vedere al “regiunii din spate”, partenera
sa a afirmat că acesta “este cu totul o altă persoană în viața de zi cu zi”.

Alexandru Balan a atras atenția mass-media prin cuvintele spuse pe live, ajungând
astfel să fie cunoscut de mai multe persoane, în afara celor care îi urmareau canalul de
YouTube. Acesta a fost cazul unei știri care a dominat mediul online pentru o scurtă perioadă
de timp. În urma scandalului în cauză au fost mediatizate și alte videoclipuri ale acestuia, în
care se faceau afirmații similare.

Prezicerea lui Andy Warhol poate fi aplicată și asupra lui Alexandru Bălan, însă nu în
totalitate. Deși Alexandru Bălan era cunoscut de un timp îndelungat de către fanii canalului său de
YouTube, printr-un simplu scandal a ajuns să fie atenția media. Această acțiune exemplifică felul în
care noile tehnologii pun viața unei persoane în spotlight prin intermediul unei singure postări, de
natură controversată.

Îl putem descrie astfel pe Alexandru Bălan ca o „imagine de succes” pentru mass-media și

pentru crearea unei știri narative. Evenimentul în care a fost implicat vlogger-ul implică atât conflict,
cât și dramă și reprezintă o amenințare la adresa publică, iar un articol despre acest gen de eveniment
este cel preferat de către mass-media, deoarece atrage atenția publicului. În cazul lui Alexandru Bălan,
atenția publicului a fost poziționată asupra lui pentru o perioadă destul de scurtă de timp. Nu este un
scandal despre care să se mai vorbească și la ora actuală. Astfel, îi putem atribui vlogger-ului statutul
de celetoid despre care vorbea Chris Rojek. Deși acest eveniment neplăcut a avut loc în viața lui
Alexandru Bălan, nu l-a oprit din a-și continua cariera online. Acesta continuă să posteze pe canalul
său și să mențină interacțiunea cu fanii care l-au susținut de-a lungul unei perioade mai întunecate din
viața sa.

ISA
 În drumul să spre faimă, vlogger-ul Colo a colaborat cu un număr larg de branduri.
Aceste colaborări și-au văzut sfârșitul în momentul izbucnirii scandalului și a faptului că
Alexandru Bălan a fost anchetat pentru instigare la violență sexuală împotriva minorelor. În
ultimii ani, un număr larg de brand-uri renumite s-au asociat cu vlogger-ul, însă majoritatea a
fost de acord să nu mai aibă conexiuni cu acesta și în viitor. Printre brandurile asociate cu
Colo se numără: eMag, evoMag, Afi Cotroceni și Nestle. Aceste branduri au ales să nu mai
fie asociate cu un adult de 28 de ani care jignește minorele și este agresiv pe live-uri în fața
abonaților lui care în mare parte sunt copii și tineri. Conform ziarului Libertatea, unele
branduri au declarat că doresc să nu mai fie asociate cu Alexandru Bălan și au explicat și
motivul acestei alegeri, iar altele au preferat să nu spună nimic legat de acest scandal. De
asemenea, Red Bull România a declarat că nu a avut nicio legătură cu vlogger-ul deși i-au
oferit produsele lor.

Alexandru Bălan a început să posteze pe canalul său de YouTube acum 5 ani, la

sfârșitul anului 2015, în decembrie, iar primele sale videoclipuri constau în unboxing-uri și
review-uri a diverselor produse și prezentarea meselor pentru adaptarea unui stil de viață
sănătos. Chiar și unele videoclipuri de la începutul carierei lui de youtuber au peste sute de
mii de vizualizări, ceea ce dovedește o creștere semnificativă a unei celebrități DIY. Cu un an
după postarea primului videoclip pe canal, a început să posteze vloguri. Primul vlog postat
este cel cu numărul 4, ceea ce înseamnă că primele trei au fost șterse din motive necunoscute
publicului. Videoclipurile sale au devenit tot mai populare în rândul tinerilor, iar după un an
de YouTube a început să organizeze și întâlniri cu fanii. În prezent, cea mai mare parte a
videoclipurilor sale sunt live-uri care pot dura până peste șase ore.

Videoclipurile de tip q&a sunt cele care îi ajută pe fani să-și cunoască celebritățile
preferate pe un nivel personal. Asemenea postări pot fi găsite și pe canalul de YouTube al lui
Alexandru Bălan. Dintr-un q&a cu mama și iubita sa aflăm următoarele informații despre
vlogger: mașina lui preferată este Audi RS Q8, poartă 44 jumătate la pantofi, are 120,2
kilograme, a avut prima iubită la 17 ani, mâncarea lui preferată este burger-ul, cel mai des bea
Pepsi Zero vanilla, s-a apucat de YouTube în luna decembrie din 2015 (informație pe care o
știm din analiza canalului său), înălțimea lui este de 1,95 și altele .

CRISTINA

Evoluția statutului de celebritate a lui Alexandru Bălan, cunoscut sub numele de Colo, se
poate remarca încă de la primele sale videoclipuri încărcate pe canalul său de Youtube, primul
videoclip fiind postat în urma cu cinci ani. Primele videoclipuri făceau referire la diferite
unboxing-uri cu produse care erau primate de la sponsori cu scopul de a fi promovate. De aici
se poate remarca modul în care vloggerul, treptat treptat, ajunge la un statut mai mare de
celebritate, făcându-se cunoscut cu ajutorul sponsorilor si produselor pe care acesta le
promovează.

Următoarele videoclipuri fac referire la diverse jocuri pe care acesta le testează, le joacă și
de aici creeându-și o comunitate pasionată la rândul lor de acest tip de conținut, astfel
crescând vizibilitatea vloggerului. Din diferite meet us organizate, se observă un număr ridicat
de adoleșcenți, cei care îi reprezintă comunitatea.

După scandalul în care a fost implicat, Colo pierzând mulți urmăritori, a început să
colaboreze cu diferiți vloggeri. Într-un videoclip alături de Vlad Munteanu și alte persoane
cunoscute din lumea Youtub-ului, într-un joc de adevăr și provocare, Colo afirmă că și-a
asumat vina că a greșit, doar pentru ca publicul să fie mulțumit, spunând după aceasta că el
știe că nu e vinovat, dar a mințit doar pentru camera. În acest context, putem observa modul în
care relaționează vloggerul în spatele camerei.

Pentru a rămâne la statutul de celebritate pe care și l-a creat de-a lungul anilor, în ciuda
celor întâmplate, vloggerul pe lângă colaborările cu ceilalți youtuberi, s-a lansat și pe
platforma de Tik Tok, cea mai râvnită în momentul de față. De asemenea, sunt postate diferite
videoclipuri pentru a atrage atenția audienței. Alexandru Bălan a trecut prin cele două
procese, ajungând din stadiul de celebrificare rapid în cel de celebritate.

III.c Concluzii ale studiului de caz

 În urma acestui studiu de caz, am putut observa cum vizibilitatea lui Alexandru Bălan
a crescut datorită apariției sale în mass-media și diferența dintre comportamentul unui
vlogger în viața reală, când nu este prezent public și cel din mediul online, în care
reacțiile și gândirea sa sunt schimbate pentru a atrage publicul. Totodată, am observat
modul prin care adolescenții pot fi influențați de orice mișcare a unui vlogger și
consecințele pe care le poate avea o astfel de acțiune.
 Am observat creșterea atenției mass-media asupra altor videoclipuri în care Colo
aborda subiecte inadecvate.
 Modul în care celebritatea poate schimba percepția unor indivizi și felul acestora de a
fi, se aplică și studiului nostru de caz, Alexandru Bălan. Crezând că totul îi este
 cuvenit, dar negândindu-se la efectele negative pe care celebritate i le poate aduce
după un anumit timp, și anume scandalul în care a fost implicat.
 Diferitele evenimente pe care un youtuber le împărtășește prin diferse videoclipuri
ajută la creșterea numărului comunității sale. Diversele colaborări cu branduri
cunoscute, de asemenea, duc la creșterea vizibilității, atât a brandului, cât și a
youtuberului pe care le promovează. După scandalul la care a luat parte, firma x a
încetat aceasta colaborare cu Alexandru Bălan pentru a nu deteriora imaginea și
beneficiile brandului. Cu alte cuvinte, întregul comportament al creatorului de conținut
nu s-a mai încadrat în valorile pe care brandul le dorea promovate

IV. Concluzii 2 pagini

V. Bibliografie (pentru referinţe şi bibliografie se foloseşte obligatoriu APA);

Bibliografie
Statistici privind violența în familie: aproape nouă mii de cazuri de lovire și alte violențe și 80 de
violuri în familie, în primele 6 luni ale anului. (2016). Preluat de pe VIF - Reteaua pentru
prevenirea si combaterea violentei impotriva femeilor:
https://violentaimpotrivafemeilor.ro/statistici-privind-violenta-in-familie-aproape-noua-mii-
de-cazuri-de-lovire-si-alte-violente-si-80-de-violuri-in-familie-in-primele-6-luni-ale-anului/

Jerslev, A. (2016). Media Times| In The Time of the Microcelebrity: Celebrification and the YouTuber
Zoella. International Journal of Communication, 10, 19
Driessens, O. (2013). The celebritization of society and culture: Understanding the structural
dynamics of celebrity culture. International journal of cultural studies, 16(6)
Thompson, John B., (f.a): Media şi modernitatea: o teorie socială a mass-media, Bucureşti: Antet,
Cap.
Rojek, C. (2019). Designer notoriety: What the Lubitz case tells us about the accumulation of
attention capital in celebrity culture. European Journal of Cultural Studies
https://georgeisme.ro/de-rau/colo-e-o-victima-si-o-boala/ -site vizualizat în data de 02.04.2021
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24050751-cazul-vloggerului-colo-educatia-sexuala-din-
romania.htm - site vizualizat în data de 02.04.2021
https://www.youtube.com/watch?v=W4rohKebpNc –videoclip vizionat în data de 02.04.2021
Hepp, Andreas, (2013) Cultures of mediatization. Polity Press: London, New York; Cap. 3-4
Thompson, John B., (f.a): Media şi modernitatea: o teorie socială a mass-media, Bucureşti: Antet,
Cap. 7: Sinele și experiența într-o lume mediată
Bolter, Jay David, Grusin, Richard (2000) Remediation. Understanding new media, MIT Press,
Secţiunea III (Self)
VI. Anexe