CPVL Proiect de Dezvoltare Institutionala

COLEGIUL PEDAGOGIC „VASILE LUPU” IAȘI
PROIECT
DE DEZVOLTARE
INSTITUȚIONALĂ
2017- 2021
O1
CAPITOLUL
Istoricul Școlii Normale
„Vasile Lupu” Iaşi
O2
CAPITOLUL
Structura organizatorică
O3
CAPITOLUL
Analiza mediului extern în
care funcţionează şcoala
O4
CAPITOLUL
Elaborarea strategiei de
dezvoltare a şcolii
O5
CAPITOLUL
Plan operaţional de
dezvoltare şcolară
2 Proiect de Dezvoltare Instituțională
CUPRINS
O1 CAPITOLUL
Istoricul Școlii Normale
O2 CAPITOLUL
Structura organizatorică
Mihai Sadoveanu
„Generațiile noi care ies acum de la
Școala Normală „Vasile Lupu” să-și înalțe
inimile către pilda trecutului pentru a-și găsi
îndemnul spre datorie”
O3 CAPITOLUL
Analiza mediului extern în
care funcţionează şcoala
O4 CAPITOLUL
Elaborarea strategiei de dez-
voltare a şcolii
O5 CAPITOLUL
Plan operaţional de dez-
voltare şcolară
Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” Iași 3

CAPITOLUL 1
ISTORICUL LICEULUI PEDAGOGIC „VASILE LUPU” IAȘI

Istoricul Şcolii Normale
Contextul istoric determinant pentru
înființarea școlilor normale preparandale
pentru pregătirea învățătorilor a fost consti-
tuit mai ales de pătrunderea ideilor iluministe
întâi în Transilvania, iar apoi în Moldova şi Ţara
Românească.
Dintre toate obiectivele iluminismului în mod
deosebit interesează atenția pe care a acordat-o
învățământului primar și răspândirii științei de
carte în rândul maselor populare, fiind princi-
palii pași în construirea unei școli în 1828 la mănăstirea Trei Ierarhi a
naționale care să corespundă ne- școlii. Regulamentul organic ducând la
voii de cultură a maselor. înființarea unor școli ținutale în Moldova,
Dacă Transilvania și Banatul era nevoie și de pregătirea învățătorilor
și-au dezvoltat învățământul sub la mănăstirea Trei Ierarhi.
influența Imperiului austriac cu În 1851 s-a desființat regulamentul
aproximativ un veac înainte, în cunoscut sub numele de „Așezământul
Moldova, o întâmplare fericită a pentru organizarea învățăturii publice
fost apariția lui Gheorghe Asachi, din principatul Moldovei” care prevedea
un tânăr cu o temeinică pregătire înființarea de școli publice în orașe și sate
culturală dobândită la Lemberg, și de asemenea, prevedea înființarea
Viena și Roma. unui curs de pedagogie cu durata de
Activitatea sa de organizator și un an la Școala Primară Vasiliană de la
îndrumător al școlilor naționale mănăstirea Trei Ierarhi unde se va orga-
din Moldova începe cu înființarea niza și un Internat pentru tinerii meniți a
ajunge învățători sătești. După Ştefan Bârsănescu au urmat
Preocupările pentru înființarea Mihai Botez (1928-1929), Titus Hotnog
școlii preparandale încep din 1853, iar (1929-1933), Vasile Harea (1933), Vale-
în martie 1854 se întocmește „Proi- riu Buţureanu (1933-1935), Constantin
ectul pentru înființarea Institutului Velicu (1935-1936) şi (1938), Gheorghe
preparandal”, proiect care va fi pus în Conicescu (1937-1938), Vasile Petro-
aplicare abia în 1855. vanu (1938-1941).
La 15 decembrie 1855 lua ast- Din toată perioada de existenţă de la
fel ființă prima școală de pregătire 1855 şi până în 1944, Şcoala Normală
a învățătorilor din cele două țări „V. Lupu” a atins cel mai înalt nivel de
românești aflate încă sub suvera- organizare, realizare şi concepţie la
nitate turcească, moment istoric al sfârşitul perioadei interbelice.
organizării învățământului normal și Vasile Petrovanu vine la conducerea
primar pe baze științifice. şcolii în 1938 şi contribuie în mare
Din acest moment Iașul și Mol- măsură la dezvoltarea şcolii cu spri-
dova vor îndeplini un rol esențial în jinul ministrului Petre Andrei. Noua
pregătirea unitară a învățătorilor din lege a învăţământului din 1939 a in-
țara noastră, școala preparandală trodus secţiile agricolă şi tehnică în
de la Iași constituind ulterior model pregătirea Tinerii recomandați să ur-
de organizare pentru celelalte școli meze școala preparandală trebuiau să
predagogice din Moldova și Țara fie fii de preoți, dascăli sau alți săteni
Românească. în vârstă de 17 ani și cu „certificat de
Primul director al școlii a fost Anton moralitate iscălit” de preotul și propri-
Velini, absolvent al Gimnaziului Vasil- etarul locului (boierul).
ian (ulterior Liceul Național) și doctor Prima denumire a școlii a fost aceea
în filosofie, titlu obținut la Universi- de Școală Preparandală. Aflată în peri-
tatea din Viena. El a condus Școala col de desființare în 1863 deoarece ro-
primară de la Trei Ierarhi, Școala lul său nu era înțeles nici de public nici
Preparandală și Internatul preparan- de autorități, școala a fost preluată la
zilor până în anul 1863. conducere de Titu Maiorescu, director

al Gimnaziului central (Liceul Național) gogic și primar din țara noastră.
și rector al Universității, care a intuit Asupra serviciilor pe care le-a adus
importanța formării învățătorilor pen- Titu Maiorescu Școlii Normale „Vasile
tru dezvoltarea învățământului mai Lupu” și învățământului vom reveni
ales rural. ulterior, în capitolul specific. Cu cer-
Titu Maiorescu a utilizat pentru pri- titudine că el rămâne fondatorul care
ma dată denumirea de Școală normală a creionat cu mare rigoare și preci-
în sensul de școală pregătitoare pen- zie fizionomia Școlii Normale „Vasile
tru învățători. El a propus numele Lupu”.
școlii, iar domnitorul Alexandru Ioan În anul 1868 a fost înlocuit la condu-
Cuza a admis ca școala să fie numită cerea școlii de către Grigore Petrova-
Institutul lui Vasile Lupu. Ulterior, nu- nu. Acesta a condus școala între 1868-
mele de Institutul normal Vasile Lupu 1869 și ulterior, 1876-1877.
s-a păstrat până în 1890 când s-a sta- A urmat Mihail Ianculescu între
tornicit cel de Școala Normală „Vasile 1869-1874, când durata studiilor la
Lupu”. Școala Normală era deja de 3 ani, la
Denumirea de Școala Normală propunerea ministrului Titu Maiores-
„Vasile Lupu” a fost înlocuită din 1948 cu.
cu cea de Liceul Pedagogic „V. Lupu” și Începând cu 1874 până în 1876 la
ca rezultat al eforturilor neîntrerupte conducerea școlii a fost junimistul
ale învățătorilor din prima jumătate Samson Bodnărescu.
a secolului al XX-lea pentru ridicarea Cel mai însemnat director de la
școlilor normale la nivelul de cultură Maiorescu la Constantin Meissner a
al liceelor și pentru accederea la cul- fost Petru Cujbă. El a condus Școala
tura universitară. Normală „Vasile Lupu” între anii 1877-
În anul 1993 s-a revenit la numele 1886. Cele mai importante probleme
inițial de Școala Normală „Vasile pe care le-a statornicit, deși fuseseră
Lupu” în semn de recunoaștere față de provocări și pentru înaintașii săi, au
contribuția pe care a avut-o instituția fost cele legate de disciplinele ce se
la dezvoltarea învățământului peda- predau în Școala Normală, dintre

care cele mai însemnate în formarea În 1886 la conducerea școlii vine
învățătorilor erau pedagogia și limba Constantin Meissner care, prin modul
și literatura română. cum a înțeles să organizeze școala,
Dacă până în 1881 corpul profesoral a reușit să o plaseze pe primul loc în
era nestatornic, constituit mai ales din învățământul secundar din România.
suplinitori, școala depășea acest mo- De remarcat este faptul că aproape
ment formându-și deja un corp profe- toți directorii Școlii Normale predau
soral stabil, alcătuit din oameni. pedagogia și fuseseră școliți la cele
Petre Cujbă a fost cel care poate mai înaintate universități din Europa
fi considerat întemeietorul școlii de apuseană a vremii.
aplicație deși ideea fusese avansată de Continuând deme rsurile începute
Anton Velini cât și de Titu Maiorescu, de Petre Cujbă pentru un nou local,
practica pedagogică fiind legiferată în 1891 sub conducerea lui Constan-
abia în 1876.De asemenea, Petre Cujbă tin Meissner s-a concretizat stabilirea
este cel care s-a preocupat de un nou școlii în localul în care se află și astăzi.
local propriu al școlii deoarece cel în Amplasarea școlii în fosta fermă Pester
care funcționa devenise neîncăpător. care dispunea de plantații de pomi, de
Dacă până în 1881 corpul profesoral vie și pădure a permis Școlii Normale
era nestatornic, constituit mai ales să-și formeze elevii în direcția unei ag-
din suplinitori, școala depășea acest riculturi teoretice și practice înaintea
moment formându-și deja un corp altor școli normale din țară și înainte
profesoral stabil, alcătuit din oameni ca ministrul Spiru Haret să legifereze
cu temeinică pregătire, personalități acest aspect în formarea învățătorilor.
culturale, puternic devotați școlii și Dintre personalitățile care se aflau
elevilor. În felul acesta se instituia în această perioadă între slujitorii
la Școala Normală o atmosferă de Școlii Normale se cuvine să amin-
aleasă spiritualitate și o tradiție de tim profesorul de limba română –
dezbatere academică a tuturor chesti- Gheorghe Ghibănescu, profesorul
unilor importante ce priveau școala și de matematică I.V. Praja, Grigore
învățământul. Buțureanu, profesor de istorie, Gheor-

ghe Apostolescu-profesorul de științe ropa.
naturale care a amenajat aleea Copou Localul, cu întreg ansamblul de
cu puieți din pepiniera Școlii Normale anexe și grădină, parcurile, aleile și
și a amenajat cimitirul Eternitatea, pepinierele erau elementele care au
Timofti Popovici-pedagog pentru lim- impresionat cel mai mult pe orice viz-
ba germană. itator.
Au urmat la conducerea școlii Eman- Elementele fundamentale pe care
oil Călinescu (1892 – 1896), apoi Gheo- s-a dezvoltat școala au fost, pe de o
rghe Ghibănescu (1893 – 1896) precum parte, prezența la conducerea ei a unor
și marele profesor de matematică Ioan personalități culturale cu o temeinică
V. Praja, pentru câteva luni. pregătire pedagogică animați de cre-
Când Ioan V. Praja gira direcţia zul că învățătorul format la Şcoala
şcolii, ministru era Petru Poni. Acesta Normală trebuie să aibă o înaltă etică
şi-a legat numele și de dorinţa de a profesională și să fie conștient de
unifica școala primară, dar și de in- misiunea importantă pe care o are de
teresul deosebit pe care l-a acordat îndeplinit, iar pe de altă parte grija
pregătirii învățătorilor fapt ce a deter- și libertatea acestor directori de a-şi
minat insistența acestuia în a-l aduce atrage în școală cei mai buni profesori
director la Școala Normală pe Ioan ai vremii.
Mitru, absolvent al Facultății de litere Acest lucru a fost posibil și datorită
și filosofie din Iași, personalitate cu o miniștrilor instrucțiunii care au cunos-
temeinică pregătire pedagogică și o cut rolul Școlii Normale în dezvoltarea
cultură filosofică, istorică și literară. învățământului public primar unitar și
Venit la conducerea școlii în 1896 și în consecință au făcut tot ce era posi-
cu sprijinul ulterior al ministrului Spi- bil pentru a o susține (Titu Maiorescu,
ru Haret a realizat numai în patru ani Petru Poni, Spiru Haret).
lucrările de transformare a localului În timpul directoratului lui Ioan Mi-
școlii care au făcut din Institutul Vasil- tru, până la primul război mondial se
ian una dintre cele mai frumoase și regăsesc în corpul profesoral nume
bine organizate școli normale din Eu- de mare rezonanță pentru cultura

română, nume pe care puține școli au C. I. Parhon, N. Iorga, S. Mehedinţi, O.
avut șansa să le scrie în cartea istoriei Goga care au vizitat şcoala şi au vorbit
lor: Gheorghe Ghibănescu, Mihai Carp, elevilor săi.
Octav Botez, Emil Panaitescu la limba În războiul pentru unitatea noastră
română, Constantin Meissner, Ioan naţională mulţi absolvenţi ai şcolii au
Mitru, Vasile Todicescu la pedagogie, cazut vitejeşte pe câmpul de luptă, iar
Teodor Crivăț, Ștefan Popescu, Valeriu cei care s-au întors au adus cele mai
Alaci la matematică, Gheorghe Apos- înalte distincţii militare.
tolescu, Dimitrie Cădere, Petru Bog- Directorul Ioan Mitru a conceput
dan la științe naturale, Constantin N. învăţătorul ca pe un apostol care, s-a
Ionescu, Constantin Baciu și Dimitrie întors în satul său să culturalizeze şi să
Ionescu la muzică și caligrafie, Vasile ridice masele la o viaţă mai bună. Chiar
A. Gheorghiță la lucru manual. dacă modelul de învăţător nu mai cores-
Pentru calitatea pregătirii cultura- punde întru totul societăţii în care trăim,
le și experiența didactică pe care o mai mult ca oricând acestuia îi trebuie
demonstrau profesorii și directorii aceeaşi dăruire, acelaşi crez social şi mai
Școlii Normale „Vasile Lupu” au fost ales dragostea pentru copii şi respectul
de cele mai multe ori aleşi să ocupe pentru valorile autentic româneşti.
funcţii de responsabilitate fie în Min- Prin Ioan Mitru Şcoala Normală
isterul Instrucţiunii fie în conducerea „Vasile Lupu” a dobândit un prestigiu
regională a învăţământului. de netăgăduit. Când s-a realizat primul
La Şcoala Normală „Vasile Lupu” n-a congres al profesorilor din şcolile nor-
încetat o clipă să fie adusă în atenţie male din ţara noastră, dezbaterile au
problema naţională prin conferinţe, avut loc la Şcoala Normală „V. Lupu”
serbări, festivaluri şi manifestări , iar revista Şcoala Normală pe care
naţional-patriotice , dar mai eles prin congresul a editat-o cu scopul ca pro-
contactul cu marile personalităţi ale fesorii şcolilor normale să-şi aibă or-
culturii româneşti şi în special cu marii ganismul propriu de publicitate, tot la
luptători pentru unitate naţională din Şcoala din Iaşi s-a stabilit redacţia şi
ţinuturile asuprite: I. Simionescu, Dr. administraţia revistei.

În 1919 Ioan Mitru a fost nu- naţionale.
mit inspector general în Ministerul Sunt de remarcat cel puţin două
Instrucţiunii publice, iar la conducerea momente rămase în analele instituţiei
şcolii a venit Vasile Todicescu, profeso- care fac referire la modul cum erau
rul de pedagogie tânăr care a introdus apreciate valorile culturii naţionale în
în Şcoala Normală „V. Lupu” spiritul Şcoala Normală.
nou al pedagogiei apusene, precum În 1921 mareşalul Badoglio, ca
şi bazele pedagogiei experimentale, reprezentant al Italiei, a venit la Iaşi
de altfel pedagogia ştiinţifică. De nu- în vederea decorării oraşului pentru
mele lui, se leagă de asemenea, pro- sacrificiile din timpul războiului. Cu
paganda culturală realizată în scopul această ocazie a vizitat Şcoala Normală
desăvârşirii unirii şi a unificării cul- „V. Lupu”. A fost primit de către direc-
turii, propagandă care a început chiar tor, profesori şi elevi îmbrăcaţi în cos-
în primii ani după integrarea statului tume naţionale. Un program artistic,
român. În această acţiune un rol im- dansuri naţionale şi vizitarea şcolii au
portant l-au avut învăţătorii de frunte produs o puternică impresie asupra
proveniţi din Şcoala Normală „V. mareşalului, care rămânând profund
Lupu” care făceau parte din echipele mişcat de buna organizare a acestei
instituite de ministerul Instrucţiunii exemplare şcoli, nu s-a putut opri să
şi trimise în ţinuturile eliberate. De nu declare: „O astfel de şcoală, în care
asemenea, elevii Şcolii Normale au se creşte în specificul naţional viitorul
participat la manifestările culturale învăţător, ar face cinste şi ţării mele”.
ale Ateneului Tătăraşi de promovare (Ziarul Moldova, 1943).
a legăturii puternice care există între În octombrie 1922 şcoala este vizitată
românii de pretutindeni şi mai ales de Nicolae Iorga însoţit de o delegaţie
dintre românii din Moldova şi Ardeal. de profesori şi studenţi de la Sorbona.
Directorul Vasile Todicescu a intro- Iată ce scrie istoricul în ziarul „Solia”
dus la Şcoala Normală portul popular din 1922: „ După ce am vizitat cu pri-
tradiţional şi solemnitatea prezentării etenii privelişti care dezonorează Iaşul
acestuia la toate evenimentele a fost pentru toţi o mângâiere şi pentru

mine o uşurare cercetarea Şcolii Normale de învăţători. Numai o bună chibzuinţă
de la început şi o serie de directori cu cele mai înalte calităţi au putut să deie
şcolii strălucita ei înfăţişare de astăzi. Nici un lux, nici o trufie exterioară ...ci o
gospodărire exemplară. Pădure, ogoare, vie .. nu era un singur lucru care să nu
fie la locul lui. Aspectul însuşi al şcolarilor, pe care-i conduce părinteşte dom-
nul Todicescu, spune câtă muncă fericită este aici. A învăţat destul şcoală de la
politică. Oare ce ar fi dacă şi politica ...ar învăţa de la această şcoală?”
După Vasile Todicescu la conducerea şcolii va veni Gheorghe Mitru, fratele
lui Ioan Mitru, care a condus şcoala în două rânduri, dar pentru puţin timp
(1925/1926 şi în 1928).
O altă perioadă notabilă a fost cea în care a urmat la conducere profesorul
Ştefan Bârsănescu. Şcoala Normală „V. Lupu” s-a bucurat prima de activita-
tea didactică şi culturală bogată şi variată pe care a desfăşurat-o profesorul
Bârsănescu influenţând atât dezvoltarea învăţământului primar şi normal pri-
mar în primii ani, iar ulterior a întregului învăţământ românesc.
Deşi a condus şcoala timp de aproape doi ani a reluat cele mai importante
tradiţii frumoase iniţiate de magiştri directori ai şcolii: a reeditat anuarul, a
reintrodus conferinţele pedagogice pe teme celor mai presante probleme ale
învăţământului pedagogic, a introdus durata orei de 50 de minute (durată
generalizată ulterior în toate şcolile de grad superior, valabilă şi astăzi). Profe-
sorului Ştefan Bârsănescu i se datorează şi introducerea cursului de filosofie în
planul de învăţământ al şcolilor normale şi a liceelor.
Tot profesorul Bârsănescu a creat Şcoala Normală Superioară ca un nivel de
pregătire academică considerând că liceul pedagogic asigură o cultură generală
şi de specialitate care nu poate fi suficientă timp de 30 de ani pentru învăţător.
De aceea a propus şi formele concrete de perfecţionare a învăţătorilor care, deşi
ar fi trebuit să fie în obligaţia statului au fost desfăşurate la iniţiativa asociaţiei
învăţătorilor fiind legiferate abia mult mai târziu.
După plecarea lui Vasile Todicescu de la conducerea şcolii au urmat foarte
dese schimbări de directori şi profesori la Şcoala Normală „V. Lupu” ceea ce a

afectat bunul mers al şcolii. fixat loc de refugiu Şcoala Normală din
Vasile Petrovanu vine la conducerea Craiova. Localul şcolii a fost distrus în
şcolii în 1938 şi contribuie în mare întregime, din biblioteca şcolii au fost
măsură la dezvoltarea şcolii cu spri- distruse sau au dispărut colecţiile de
jinul ministrului Petre Andrei. Noua cărţi rare, în mare parte donaţii ale di-
lege a învăţământului din 1939 a in- rectorilor Titu Maiorescu, Constantin
trodus secţiile agricolă şi tehnică în Meissner, Ioan Mitru şi prof. univ. Ioan
pregătirea învăţătorilor, iar ministrul Simionescu. Tablourile în ulei, opera
Petre Andrei a înfiinţat prima dată pictorului Octav Băncilă au fost dis-
aceste secţii la Şcoala Normală „V. truse.
Lupu” din Iaşi: „A fost aleasă Şcoala Cu toate acestea, instituția și-a ur-
Normală „V. Lupu” pentru că această mat cursul firesc pentru o instituție de
şcoală are o tradiţie recunoscută, cu referință pentru învățământul ieșean
reputaţia de a fi cea mai bună şcoală și românesc, purtându-și cu modestie
din Peninsula Balcanică. Apoi, corpul și distincție faima.
didactic select, în frunte cu valorosul Dacă până în 1989 Școala Normală
ei director, domnul profesor Vasile „Vasile Lupu” și-a îndeplinit constant
Petrovanu, este o garanţie că şi în rolul de instituție responsabilă de
direcţia practică, viitorii învăţători vor formarea inițială și continuă a cad-
fi cât se poate de bine pregătiţi.” (Vre- relor didactice pentru învățământul
mea şcolii, 1939) preșcolar și primar, anul 1990 a fost
Când Şcoala Normală „V. Lupu” anul de grație care a adus o continuă
ajunsese la apogeu, cel de-al doile raz- luptă pentru o nouă identitate
boi mondial i-a adus dezastrul. În anul creionată de repetatele reforme ale
1943 lumea începea să evacueze Iaşul. învățământului românesc.
Pentru Şcoala Normală „V. Lupu” s-a

Contribuţia Şcolii
Normale „V. Lupu”
la dezvoltarea
învăţământului nor-
mal şi normal-primar
din ţara noastră
Fiind prima şcoală de pregătire a învă-
ţătorilor din Moldova şi Ţara Româneas-
că, Şcoala Normală „V. Lupu” a reuşit să
plaseze Iaşul şi Moldova imediat au izvorât din corpul profesoral al Şcolii

după Arad, înaintea celorlalte re- Normale „V. Lupu” au fost transmise Mi-
giuni. nisterului Instrucţiunii şi după aprobare
În domeniul organizării învăţă- au fost generalizate în toate şcolile nor-
mântului normal şi primar, toa- male care au luat fiinţă în România.
te propunerile privind principiile Cu primul director al Şcolii Preparan-
de organizare a pregătirii învă- dale, Anton Velini, începe organizarea
ţătorilor, concepţia privind con- învăţământului normal primar pe princi-
ţinuturile ce se studiau în şcolile pii ştiinţifice, având de îndeplinit ca scop
de învăţători, precum şi modelul imediat şi foarte important răspândirea
învăţătorului ce era potrivit so- învăţăturii de carte în rândul satelor ro-
cietăţii româneşti, propuneri ce mâneşti.
Prima problemă era recrutarea ti- deosebiţi pentru fiecare obiect de în-
nerilor din sate pentru Şcoala prepa- văţământ, prilejuind fiecăruia dintre
randală, precum şi oblogaţia, anga- aceştia o cunoaştere mai profundă a
jamentul acestora de a se întoarce în obiectului predat.
sate pentru a-şi exercita profesia de Anton Velini a introdus în 1860 muzi-
învăţător. Pentru ca pregătirea prepa- ca vocală şi desenul şi s-a propus să se
randală să nu fie una doar teoretică, ci introducă istoria, geografia şi grama-
şi practică, directorul propune ca aceş- tica.
tia să susţină lecţii practice la toate Spătarul Gheorghe Burada a fost
disciplinel. Apare astfel pentru prima primul profesor de muzică şi a înfiin-
dată ideea şcolii primare de aplicaţie, ţat cu elevii şcolii primul cor bisericesc
care însă se va realiza mai târziu. Chiar de muzică vocală din Moldova, fiind
şi în Europa Apuseană această institu- felicitat de domnitorul Al. I. Cuza.
ţie era o creaţie nouă. Ea luase naştere Anton Velini a realizat primul „Ma-
abia în Prusia, considerată pe atunci nual de pedagogie şi metodică pentru
cea mai avansată ţară din punct de ve- profesorii şcoalelor primare” şi a pus
dere al organizării învăţământului po- problema cunoaşterii psihologiei co-
pular şi al pregătiruu învăţătorilor şi pilului şi caracterului formativ al învă-
era opera pedagogului german Adolf ţământului.
Deisterweg care o înfiinţase pe lângă Galeria primilor sprijinitori ai
Şcoala Normală din Berlin. şcolilor publice din Principatele Ro-
Preparanzii studiau cursul de pe- mâne se deschide la Iaşi cu personali-
dagogie, cursul de istorie naturală şi tatea directorului Şcolii Normale “Va-
agricultură, iar pentru îmbunătăţirea sile Lupu”, Titu Maiorescu, unul dintre
scrisului s-a introdus caligrafia. puţinii învăţaţi din trecutul nostru
De asemenea, Anton Velini a an- naţional care a parcurs calea regală
ticipat una dintre cerinţele învăţă- de îndrumător al culturii române cu
mântului modern şi anume speciali- atâta strălucire, fiind şi cel mai înfo-
zarea profesorilor, propunând ca la cat apărător al învăţământului primar
Şcoala preparandală să fie profesori şi al rolului învăţătorului în ridicarea

satelor româneşti.Titu Maiorescu a gice la o clasă model ce va fi înfiinţată
dat şcolilor normale din ţara noastră, la şcoala primară.
prin modelul Şcolii Normale de la Iaşi, Prima propunere de Programa ana-
o viziune unitară asupra pregătirii în- litică pentru Şcoala Normală vine tot
văţătorilor de pe întreg teritoriul ţării. de la Titu Maiorescu şi este aprobată
Această viziune era conturată de: grija de Consiliul Permanent şi Consiliul
pentru aspectul cult al limbii naţiona- General al Instrucţiunii în anul 1866.
le, metoda fonetică de însuşire a ci- Odată lansată ideea şcolii de aplica-
tit-scrisului şi primul abecedar, intere- ţie de către Anton Velini ea va deveni
sul deosebit pe care trebuie să-l arate realitate sub conducerea lui Titu Maio-
învăţătorul tezaurului culturii popula- rescu. În România crearea şi maturiza-
re, organizarea şcolilor de aplicaţie în rea, precum şi desăvârşirea acestei in-
care se trebuie să-l arate învăţătorul stituţii va fi opera şi punctul de onoare
tezaurului culturii populare, organi- al Iaşului, întregul proces desfăşurân-
zarea şcolilor de aplicaţie în care se du-se la Şcoala Normală „V. Lupu” şi
desăvârşea pregătirea practică a învă- generalizându-se în toate şcolile nor-
ţătorului, precum şi creionarea profi- male nou înfiinţate.
lului moral al învăţătorului întruchipat Deşi nu a stat mult la conducerea
la Iaşi în modul cel mai strălucit de pri- Şcolii Normale, Titu Maiorescu a adus
mii discipoli ai săi, Ion Creangă şi Mi- servicii de mare însemnătate instituţi-
hai Busuioc – Domnul Trandafir. ei şi după plecarea sa.
El începe reorganizarea şcolii de la Când cele două şcoli normale de la
principiul potrivit căruia obiectul lim- Iaşi şi Bucureşti, singurele care pregă-
ba română este una din cheile mari teau învăţători pentru şcolile rurale au
care deschid poarta viitorului nostru fost ameninţate cu desfiinţarea, Titu
naţional. Maiorescu a fost cel care le-a salvat. Ca
Titu Maiorescu propune prelungirea ministru a venit în 1876 cu un proiect
duratei studiilor la doi ani, introduce- de lege prin care aducea modificări Le-
rea unei metode noi de predare, pre- gii Instrucţiunii publice din 1864. Prin
cum şi desfăşurarea practicii pedago- acest proiect propunea ca pregătirea

învăţătorilor să se facă numai prin directoratul lui Petre Cujbă.
şcolile normale, anume create pentru Constantin Meissner este una
acest scop. În felul acesta, a legalizat dintre cele mai reprezentative perso-
existenţa acestor instituţii. De aseme- nalităţi care şi-a consacrat întreaga
nea, spre a înălţa gradul de cultură al viaţă muncii de organizare şi moder-
profesorilor noul proiect prevedea ca nizare a învăţământului primar şi nor-
toţi profesorii să posede studii acade- mal primar din toată ţara noastră. Ca
mice. Prin această măsură a modifi- director el a contribuit în foarte mare
cat optica privind profilul cadrelor di- măsură la ridicarea prestigiului Şcolii
dactice. De asemenea, a creat pentru Normale „V. Lupu”.
prima dată profilul învăţătorului cerut Deoarece până la 1879 elevii din
de societatea de atunci. ultimul an studiau pedagogia şi didac-
În timpul primului ministeriat al lui tica odată cu practica pedagogică a în-
Titu Maiorescu şcoala ieşeană a ob- lăturat această anomalie considerând
ţinut unificarea organizării şcolilor şi justificând că practica pedagogică
normale, iar în al doilea mandat de trebuie să se desfăşoare numai după
ministru tot prin grija sa, s-a rezolvat ce elevii au dobândit un minimum de
problema localului şcolii, Titu Maio- cunoştinţe teoretice de pedagogie şi
rescu fiind cel care a încheiat contrac- metodică.
tul pentru clădirea din Copou în care Primul regulament de organiza-
Şcoala Normală se află şi astăzi. re şi funcţionare a şcolilor normale a
O altă modificare ce va fi gene- fost întocmit de Constantin Meissner
ralizată ulterior la toate şcolile nor- şi profesorii şcolii a fost aprobat în
male a fost aceea privitoare la durata 1893 şi a servit ca bază la întocmirea
studiilor. Deoarece conferinţa profe- regulamentului oficial de ordine in-
sorilor considera că durata studiilor ternă a şcolilor normale din întreaga
este insuficientă s-a propus, iar Mi- ţară.
nisterul Instrucţiunii a aprobat ca din De asemenea, din timpul cât a fost
1893 durata studiilor să fie prelungită director Constantin Meissner s-a sta-
la cinci ani. Acest lucru s-a instituit în bilit detaliat modul de desfăşurare a

practicii pedagogice, mod care va fi mâneşti au intrat în practica predării
codificat într-un regulament de că- lecţiei în şcoala primară, uşurând mai
tre profesorul Gheorghe Ghibănescu ales munca elevilor, dar şi a învăţăto-
şi care va dăinui până la reforma din rilor.
1948. Constantin Meissner poate fi consi-
Ca preşedinte al comisiei de redac- derat ctitor al învăţământului special
tare a programelor analitice pentru în- din ţara noastră şi implicit al pedago-
văţământul primar din 1893 a introdus giei speciale. El s-a remarcat în mişca-
cunoştinţele fizico-naturale şi de ase- rea pedagogică românească, fiind ini-
menea, a acordat o atenţie deosebi- ţiator al protecţiei şi educării copiilor
tă lucrului manual în şcolile normale, „cu rele porniri”. Încununând eforturi-
elaborând şi programa analitică pen- le sale de 35 de ani în acest scop şi cu
tru această disciplină. De asemenea, a eforturi filantropice deosebite ia fiin-
propus ca grădina şcolii să fie lucrată ţă în 1921 Şcoala de îndreptare de la
cu elevi, urmărind pregătirea viitorilor Copou care va funcţiona până în 1955
învăţători şi în domeniul agricol-prac- când trece sub jurisdicţia Ministerului
tic. Afacerilor Externe.
Constantin Meissner a clarificat Dacă Titu Maiorescu prefigurase
şi introdus elementele principale de profilul învăţătorului legat de şcoa-
tehnologie didactică, fixând numărul lă şi care-şi desfăşura activitatea în
şi numele treptelor formale ale peda- interiorul acesteia, sub conducerea
gogiei herbartiene din structura lecţi- pedagogului Ioan Mitru la Şcoala Nor-
ei: mală „V. Lupu” apare ideea educaţiei
• anunţarea; permanente care va căpăta ulterior o
• pregătirea; importanţă vitală. Este ideea care se
• predarea; suprapune cu prefigurarea portretului
• asocierea; apostolului haretian care îşi lărgeşte
• generalizarea; considerabil sfera de activitate.
• aplicarea. Din educator al copiilor, acesta devi-
Aceste cuvinte clare şi precise, ro- ne educator al satului, adică al între-

gului şir de generaţii cu care convieţu- zent.
ia în mica sa comunitate. În jurul anilor 1919 în Şcoala Nor-
În spiritul acestei concepţii, învăţă- mală „V. Lupu” pătrundeau ideile noi
torul trebuia să culeagă, să promo- ale pedagogiei apusene prin profeso-
veze şi să dezvolte spiritul autentic rul Vasile Todicescu. Acesta a deschis
românesc. Fapt pentru care tradiţia calea pedagogiei experimentale la Iaşi
jocurilor naţionale la Şcoala Normală pentru că a pus problema cunoaşte-
„V. Lupu” este introdusă odată cu ve- rii de către învăţător a individualităţii
nirea la catedra de gimnastică a pro- copilului pentru a-l putea influenţa în
fesorului ieşean Ilie Burghelea (1906). consecinţă. De asemenea, a reluat ide-
De altfel, chiar elevii Şcolii Normale ea caracterului formativ al învăţămân-
„V. Lupu” erau formaţi în spiritul des- tului prin accentuarea rolului elevului
făşurării unor apmple acţiuni sociale. în procesul propriei transformări.
Astfel, elevii, împreună cu profesorii, A înfiinţat la Şcoala Normală „V.
participau la toate festivităţile prilejui- Lupu” un laborator de pedagogie ex-
te de importante evenimente naţiona- perimentală, un laborator similar
le, susţineau serbări pentru ajutorarea există doar la Universitatea din Cluj.
copiilor săraci. În acest laborator, realizat cu mari sa-
De asemenea, sub conducerea lui crificii în condiţiile grele create de răz-
Ioan Mitru elevii şcolii au deschis liste boi a făcut o serie de experimente cu
de subscripţie în vederea reconstrucţi- elevi, aratându-le practic cum trebuie
ei bojdeucii lui Ion Creangă, absolvent să lucreze ca să ajungă să cunoască pe
eminent al Şcolii Normale, şi tot elevii cale ştiinţifică modul cum se dezvoltă
au avut iniţiativa listelor de subscrip- copiii.
ţie pentru construcţia capelei şcolii. De asemenea, Vasile Todicescu poa-
Ulterior aceasta a beneficiat de dona- te fi considerat iniţiatorul cinemato-
ţia Regelui Carol I pentru ctitoria sa în grafiei şcolare în ţara noastră, pentru
1911. că a introdus proiecţiile în desfăşura-
Toate aceste iniţiative au construit o rea lecţiilor şi conferinţelor şcolare.
frumoasă tradiţie a şcolii până în pre- Pedagogia ştiinţifică a pătruns ul-

terior în România tot pe poarta Şcolii minute. De data aceasta, dispoziţia
Normale „V. Lupu” prin personalitatea s-a generalizat în toate şcolile de grad
profesorului Ştefan Bârsănescu. secundar şi a rămas valabilă şi astăzi.
De la numirea sa ca profesor, a De asemena, tot Şcoala Normală a
exercitat prin activitatea didactică şi propus organizarea anului şcolar în
culturală bogată şi variată pe care a trei trimestre, precum şi sistemul de
desfăşurat-o, o covârşitoare influenţă notare al elevilor.
asupra dezvoltării învăţământului pri- Preocupat fiind de creşterea statu-
mar şi normal primar în primii ani, iar, tului profesional şi cultural al învăţă-
ulterior asupra întregului învăţământ torului, profersorul Bârsănescu a că-
din România. utat soluţia pentru realizarea acestui
Experienţa a arătat că printre facto- scop şi a ridicat Şcoala Normală la
rii care contribuie în mod real la dey- rang de liceu, iar pentru desăvârşirea
voltarea învăţământului în cea mai pregătirii profesionale şi culturale a
mare mpsură sunt profesorii şi învă- propus Academia pedagogică cu spri-
ţătorii. Legile şcolare, regulamentele jinul ministrului de atunci al Culturii
şi programele şcolare au corespuns Naţionale, sociologul Petre Andrei.
nevoilor şcolii româneşti atunci când Școala Normală Superioară conce-
profesorii şi învăţătorii au fost consul- pută de profesorul Ștefan Bârsănescu
taţi la elaborarea lor. De aceea, profe- s-a înființat în 1939 având o secție
sorul şi directorul Ştefan Bârsănescu, pentru predarea profesorilor și una
ca şi înaintaşii săi a continuat tradiţia pentru pregătirea învățătorilor. Secția
conferinţelor profesorilor, în cadrul pentru pregătirea profesorilor fusese
cărora se dezbăteau cele mai impor- înființată cu un an înainte de Armand
tante probleme ale învăţământului şi Călinescu. Din păcate, această școală
se făceau propuneri către Ministerul nu a funcționat decât foarte puțin.
Instrucţiei. În urma discuţiilor dintr-o Profesorul Ștefan Bârsănescu este și
astfel de conferinţă în 1927, aducân- inițiatorul cursurilor de perfecționare
du-se argumente Ministerului, s-a pentru învățători. În manualul de di-
aprobat durata orei şcolare de 50 de dactică, profesorul argumentează că

pregătirea teoretică și practică dobân- de conducătoare înfiinţată în 1919.
dită de învățător în timpul studiilor Liceul Pedagogic „V. Lupu” a devenit
nu pooate fi suficient pentru un nu- astfel singura instituţie care pregătea
măr mare de ani. De aceea el propune cadre didactice atât pentru învăţă-
pentru perfecționarea învățătorilor: mântul preşcolar cât şi primar.
cursuri și conferințe, schimbul de în- Tot de atunci şcoala devine centru
vățători (interasistențe), excursiile de de perfecţionare pentru aceste cate-
studiu și vizitarea școlilor de experi- gorii de cadre didactice, activitate pe
ență pedagogică, tabere de învățători. care profesorii şcolii au desfăşurat-o
Între anii 1934-1939 acestea s-au or- ani de-a rândul în vacanţele şcolare
ganizat cu sprijinul Asociației învăță- fără a fi remunerată în vreun fel.
torilor. Desfiinţarea specializării învăţă-
Mutații importante în dezvoltarea tor-educatoare din cadrul şcolilor
instituțională a Școlii Normale „V. normale, prin măsuri administrative
Lupu” apar abia după cel de-al doilea şi legislative neinspirate, luate în ulti-
război când şcoala revine începând cu mul deceniu, a reprezentat, în opinia
anul 1954 în localul din Strada Culturii noastră, o eroare politico‑educaţiona-
(Corpul D al Universităţii). lă majoră. S‑a renunţat astfel, în con-
În 1955 exact la 100 de ani de la înfi- diţiile democraţiei şi fără o fundamen-
inţare, Şcoala Normală „V. Lupu” de- tare ştiinţifică autentică, la una dintre
vine mixtă pentru prima dată în istoria puţinele instituţii naţionale veritabile,
ei, în sensul că nu va mai fi numai de care au rezistat timpului, inclusiv în
învăţători, ci şi de învăţătoare, unin- epoca comunismului totalitar.
du-se cu Şcoala Pedagogică de fete Împrejurările istorice au demonstrat
„M. Sturdza” care devenise din 1893 importanţa şcolilor pedagogice de în-
Şcoala Normală de fete. văţători-educatoare, respectiv licee
De la 1 septembrie 1977 şcoala nu pedagogice, exemplaritatea lor, prin
va mai fi doar de învăţători, ci şi de modul de organizare, prin pregătirea
educatoare prin trecerea la Liceul pe- psihopedagogică şi metodică siste-
dagogic „V. Lupu” acum a fostei Şcoli matică şi complexă pe care au oferit-o

absolvenţilor şi prin calitatea ethosu- Din anul 1999, în cadrul Şcolii
lui în care s-au format aceştia. Normal „V. Lupu” funcţionează şi pro-
În 1995 s-a înfiinţat la Şcoala Nor- filul teologic romano-catolic din iniţi-
mală „V. Lupu” Şcoala Postliceală cu ativa Episcopiei Romano-Catolice şi a
specializarea Psihopedagogie specia- conducerii şcolii, prof. Mariana Purţuc.
lă şi asistenţă socială în colaborare cu Trebuie menţionat faptul că muta-
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale ţiile instituţionale care au avut loc au
Educaţiei a Universităţii Al. I. Cuza. răspuns nevoii de diversificare a profi-
De asemenea, în 1996 s-a înfiinţat lului şcolii pentru a satisface un grup
Şcoala Postliceală cu specializarea în- ţintă cât mai larg, dar mai ales, a fost
văţător-educatoare, iar în 1997 s-au un semn de încredere şi recunoaştere
adăugat cursurile şcolii postliceale cu a autorităţilor şcolare faţă de ethosul
aceeaşi specializare dar în colaborare şi calitatea corpului profesoral al Şco-
Episcopia Romano-Catolică, iar învă- lii Normale „V. Lupu” validate de tradi-
ţătorii finalizau studiile şi cu atestat ţia de peste o sută cincizeci de ani.
de predarea religiei romano-catolice. Cu toate dificultăţile determinate de
Instituţia Şcolii Posliceale a răspuns instabilitatea legislativă şi de legislaţia
unei nevoi fireşti identificate la nivelul discriminatorie care a determinat mo-
sistemului de specializare a unor ca- dificarea ofertei educaţionale a şcoli-
dre didactice care funcţionau ca neca- lor pedagogice de nivel preuniversitar,
lificate în mediul rural mai ales. Şcoala Normală „V. Lupu” a organizat
Între anii 1995-2001 la iniţiativa Înalt o serie de evenimente culturale cu im-
Preasfinţiei sale Mitropolitul Daniel şi pact deosebit asupra învăţământului
a Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi, ieşean:
la Şcoala Normală „V. Lupu” a func- în anul 1995 a avut loc Conferinţa
ţionat Seminarul Teologic Ortodox Naţională a Liceelor Pedagogice din
„Sfântul Vasile cel Mare”, iar corpul ţară şi aniversarea a 130 de ani de la
profesoral al şcolii a fost unul comun, înfiinţarea Şcolii Normale „V. Lupu”. La
colaborând în spiritul frumoasei tradi- evenimente au participat prof. dr. Ioan
ţii a Şcolii Normale. Neacşu prof. dr. Vasile Molan precum

şi oficiali din Ministerul Educaţiei. Normală „V. Lupu” Olimpiada Naţio-
În anul 1996 Şcoala Normală „V. nală de Limba şi Literatura română.
Lupu” a organizat Centenarul Ştefan În 1997 şi 2001 au avut loc la Şcoala
Bărsănescu împreună cu Universita- Normală „V. Lupu” două ediţii ale Se-
tea Al. I. Cuza. La eveniment au par- minarului Internaţional Formarea For-
ticipat prof. univ. George Văideanu, matorilor sub patronajul MEC, SNEC,
Adrian Neculau, Teodor Cozma, Con- Comisia Naţională Unesco.
stantin Moise.
În anul 1998 s-a organizat la Şcoala

PERSONALITĂŢI
CULTURALE
Foşti profesori ai
Școlii Normale
„Vasile Lupu”
Anton Velini – Pedagogie
Titu Maiorescu – Limba română și Pedagogie
Gheorghe Burada – Muzică vocală
Samson Bodnărescu – Pedagogie
Petre Cujbă – Istorie și Geografie
Grigore Petrovanu – Pedagogie Ilie Burghelea – Gimnastică
Calistrat Hogaș - Istorie Octav Botez – Limba română, Gramatica
Ioan V. Praja – Matematici Constantin Kirițescu – Limba română
Grigore Buțureanu – Istoria Teodor Teodorescu – Muzică vocală
Dimitrie Chiaburu - Gimnastica Vasile Todicescu – Pedagogie
Gheorghe Ghibănescu – Limba română Gheorghe Comicescu – Pedagogie
Gavriil Musicescu – Muzică Mihai Barbu – Muzică
Petru Bogdan - Științe naturale, Chimie Ștefan Bârsănescu – Pedagogie
Timotei Popovici – Pedagog pentru limba Constantin Baciu – Muzică
germană Constantin Arvinte - Muzică
Atanasie Teodorini – Violină Ierod. Canon Arămescu Donici – Religie și
Ioan Mitru – Istorie chestiuni de morală
Vasile A. Gheorghiță – Pictură, Lucru manual, Dr. Gh. Iuliana – Igienă
Sculptură Gheorghe Apostolescu – Agronomie și
Octav Băncilă – Caligrafie, Desen Științe fizico-naturale
Constantin N. Ionescu - Științe naturale Constantin Meissner – Pedagogie

Şcoala Normală
„Vasile Lupu” – Spaţiul
emblematic unde tradi-
ţia, valoarea şi vocaţia
legitimează competiţia
şi excelenţa
Tradiţia Şcolii Normale ieşene este resim-
ţită cu responsabilitate de generaţiile mai
recente de cadre didactice şi elevi ca o veri-
tabilă punte de legătură între prezent şi tre-
cut, profilul marilor întemeietori şi făuritori
ai unei educaţii naţionale solide şi moderne
fiindu-le reper fundamental al propriei deve-
niri.
În calitate de parteneri de dialog, profeso-
rii Şcolii Normale au înţeles că au o gativi, cu vocaţie de viitori pedagogi, for-

misiune decisivă pentru elevii nor- maţi în spiritul ethosului normalist.
malişti: de a-i provoca permanent Elevii care au acceptat provocarea de
să participe activ la procesul de a deveni normalişti, au ales şansa unei
(in)formare, dintr-o reală motiva- educaţii într-un spaţiu cu deschideri eu-
ţie interioară – aceea a descoperirii ropene în care competiţia, seriozitatea,
de sine şi a capacităţilor definitorii consecvenţa, creativitatea şi colaborarea
pentru propria individualitate. sunt cultivate permanent cu credinţa că
Profesorii sunt perfecţionişti, toate la un loc, susţinute de valoarea şi
competenţi, riguroşi, creativi şi dăruirea echipelor de elevi şi profesori,
perseverenţi, ceea ce-i motivează legitimează excelenţa.
pe elevi să devină exigenţi, intero- Promovabilitatea la examenele naţio-
nale s-a ridicat, în fiecare an, la apro- naţionale şi internaţionale. Premiile
ximativ 100%, demonstrând calitatea obţinute au făcut proba calităţilor de
actului educaţional şi cultivarea în excepţie în domeniile care îi consacră
sufletele elevilor a dorinţei de a face pentru statutul de actuali sau viitori
performanţă într-o societate modernă pedagogi, responsabili ai modelării
a cunoaşterii. interioare a viitoarelor generaţii: pe-
Valorificând oportunităţile pentru dagogie, psihologie, limba şi literatura
o carieră didactică, dar asigurându-şi română, ştiinţe umaniste.
o pregătire solidă cu deschideri spre Premianţii normalişti nominalizaţi
toate domeniile de activitate, elevii în continuare reiterează efortul susţi-
şi profesorii normalişti, împreună, au nut al profesorilor lor – mentori care
configurat an de an profilul unic al au declanşat în fiecare disponibilita-
Şcolii Normale “Vasile Lupu” Iaşi în tea de competitor într-o competiţie cu
relieful educaţional românesc, prin sine şi cu ceilalţi.
participări şi rezultate meritorii la
competiţiile şcolare locale, judeţene,

Absolvenţi ai
Şcolii Normale
„Vasile Lupu”,
Învăţători,
Personalităţi Culturale
Ion Creangă
Mihai Busuioc (Domnul Trandafir)
Mihai Lupescu
Simion Teodorescu-Kirileanu
Vasile Tomegea
Anton Popescu
Teodor C. Ionescu-Paşcani
Constantin Platon
Leon Mrejeriu
Gheorghe Comicescu
Pavel Herescu
Aceştia, ca şi cei peste 20.000 de absolvenţi
Vasile Uglea
normalişti, au fost învăţători destoinici, lumi-
Constantin Brudariu
nători ai satelor româneşti, având şi o susţinută
Ion Teodorescu- Broşteni
activitate publicistică de formare şi dezvoltare
Alexandru Vasiliu Tătăruşi
a spiritului autentic naţional. Ei şi-au consacrat
Neculai Stoleriu
existenţa şlefuirii permanente a mii de de ge-
Grigore Sturzu
neraţii de elevi, viaţa lor fiind, de fapt, o perma-
nentă risipire sufletească, ritmul lor existenţial
devenind, aproape întotdeauna, sinonim cu
cel al ŞCOLII.

CAPITOLUL 2
STRUCTURA ORGANIZIŢIONALĂ A ŞCOLII

Structura
Organiziţională a Şcolii
I. Nivelul învăţământului gimnazial – 5 clase (127 elevi):
Clasa a V-a – o clasă

Clasa a VI-a - o clasă
Clasa a VII-a – o clasă
Clasa a VIII-a – 2 clase
II. Nivelul învăţământului liceal – 20 clase (563 elevi):
Clasa a IX-a – 5 clase:

Fliera Vocaţională, Profil pedagogic:
4 clase—învăţător / educatoare;
Fliera Vocaţională, Profil teologic:
1 clasă - teologie romano-catolică.

Clasa a X-a – 5 clase :
Fliera Vocaţională, Profil pedagogic
1 clasă - teologie romano-catolică
Clasa a XI-a – 5 clase:
Fliera Vocaţională, Profil pedagogic
Filiera Teoretică, Profilul Uman
Clasa a XII-a— 5 clase:
Filiera Vocaţională, profil pedagogic:

INFORMAŢII PRIVIND SPAȚIILE ŞCOLARE
Unitatea functionează cu un număr de 1 schimb, durata orei de curs/ activi-

tatilor didactice fiind de 50 minute, iar a pauzelor/ activitatilor recreative
fiind de 10 minute (pauza mare 20 min).
INFORMAŢII PRIVIND SPAȚIILE AUXILIARE
INFORMAŢII PRIVIND SPAȚIILE ADMINISTRATIVE

CAPITOLUL 3
FUNDAMENTAREA STRATEGIEI
DE DEZVOLTARE A LICEULUI PEDAGOGIC

3.1. Analiza mediului
extern în care funcţio-
nează şcoală - elemen-
te contextuale ale orga-
nizaţiei educaţionale
3.1.1. Mediul extern direct
Şcoala Normală „Vasile Lupu” a furnizat timp

de 158 de ani, fără întrerupere comunităţii lo-
cale, regionale şi chiar naţionale promoţii de
învăţători şi educatoare cu o pregătire care aleg Şcoala Normală atât din per-
excelentă în domeniul socio-psihope- spectiva tradiţiei de familie dar şi da-
dagogic. Majoritatea populaţiei şco- torită încrederii părinţilor în calitatea
lare a instituţiei noastre provine din serviciului educaţional pe care şcoala
familii de învăţători, din mediul rural, îl poate oferi copiilor lor.
CONCURENŢI POTENŢIALI derea unei cariere didac- ţională a Şcolii Normale.

În repetate rânduri tice. Există însă o serie de ba-
(1999, 2006, 2011) spe- În aceste condiţii pre- riere pe care NOII CON-
cializarea învăţător edu- luarea specializării în- CURENŢI trebuie să le ia
catoare a fost înlocuită văţător-educatoare de în seamă:
cu alte specializări însă către Facultatea de Psi- Renumele, prestigiul
rămâne prin oferta curri- hologie şi Ştiinţe ale Şcolii Normale a creat
culară preponderent Educaţiei ar putea re- de-a lungul timpului un
psihopedagogică o insti- prezenta o ameninţare sentiment de loialitate şi
tuţie de referinţă pentru pentru atractivitatea pe respect faţă de produse-
pregătirea iniţială în ve- care o are oferta educa- le şi serviciile oferite;
Costurile mici pe care le presupune devenind studenţi la specializările Pe-
şcolarizarea clienţilor noştri faţă de dagogia învăţământului preprimar şi
alte instituţii considerate concurente; primar sau Psihologie.
Diferenţierea produselor / serviciilor
prin includerea unor specializări di- PUTEREA DE NEGOCIERE A CLIENŢILOR
verse la profilul pedagogic şi umanist,
Clienţii Şcolii Normale „Vasile Lupu”
precum şi diversificarea educaţiei
exercită o presiune mică asupra asigu-
nonformale printr-o serie de alterna-
rării produselor / serviciilor de calitate
tive eficiente de petrecere a timpului
la costuri cât mai mici, de aceea acest
complementar curriculumului obliga-
lucru este considerat o oportunitate
toriu.
pentru capacitatea şcolii de a-şi struc-
RIVALITATEA ÎNTRE
ORGANIZAŢIILE EXISTENTE tura activitatea într-o manieră pro-
Având în vedere singularitatea pro- prie.
filului pedagogic între liceele vocaţi- PUTEREA DE NEGOCIERE A
FURNIZORILOR
onale din judeţul Iaşi, acest factor nu
Aceasta este limitată de cadrul legis-
reprezintă o ameninţare pentru Şcoa-
lativ care reglementează strict costuri-
la Normală.
le intrărilor necesare pentru desfăşu-
Fenomenul concurenţial nu poate
rarea activităţilor.
fi invocat nici între şcoala noastră şi
Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale
PRODUSELE DE SUBSTITUŢIE
Educaţiei deoarece, în timp ce Şcoa-
la Normală oferă o pregătire iniţială Ar putea fi reprezentate de organiza-
psihopedagogică, pregătirea univer- rea aceloraşi servicii în sistem la dis-
sitară preia şi valorifică structura de tanţă, cu alte caracteristici ale proce-
competenţe dobândită prin liceu, o sului educaţional şi cu alte valenţe ale
mare parte dintre absolvenţii noştri relaţiei professor-elev.

3.1.2. Mediul extern indirect (peste)
asupra celor intelectuale, morale şi
FACTORII POLITICI FACTORII ECONOMICI estetice de la nivelul societăţii pun în
Stabilitatea, claritatea şi direcţia
Având în vedere funcţiona- dificultate şcolile româneşti prin con-
imprimată de politica educaţională
rea şcolii într-o zonă relativ defavoriza- tradicţia dintre valorile pe care le pro-
centrală şi judeţeană definesc para-
tă din punct de vedere economic, propune şcoala şi cele pe care le admite
metrii legali în care Şcoala Normală îşi
venienţa populaţiei şcolare din familii societatea.
desfăşoară activitatea precum şi ca-
cu venit mediu şi submediu, Şcoala Şcoala Normală precum celelalte
drul în care aceasta cooperează cu alte
Normală trebuie să facă eforturi mari şcoli se confruntă cu efectele acestor
instituţii şi mecanisme democratice.
pentru a menţine costurile şcolarizării evoluţii: scăderea încrederii în puterea
Oportunităţile oferite de factorii
destul de scăzute. şcolii de a împărţi dreptatea socială,
politici şi juridici pot fi considerate
De asemenea, Şcoala Normală tre- scăderea rolului familiei şi a interesu-
toate reglementările cu incidenţă asu-
buie să-şi crească şi să-şi diversifice lui familiei faţă de prestaţia şcolară a
pra subsistemului educativ:
sursele de venituri pentru a asigura elevului / copilului, valorizarea insufi-
• Legea Învăţământului;
intrările necesare desfăşurării activi- cientă a succesului şcolar ca un prim
• Legea Calităţii;
tăţilor. pas către succesul social şi profesio-
• Regulamentele tuturor organis-
nal, către armonie morală, puterea
melor de management partici-
slabă a modelului reprezentat de per-
pativ; FACTORII SOCIO-CULTURALI ŞI
DEMOGRAFICI sonalitatea profesorului.
• Statutul Personalului Didactic;
• Legea Finanţelor;
Schimbările de ordin socio-cultural FACTORII TEHNOLOGICI
• Legea promovării interesului su-
de la nivelul societăţii româneşti au
perior al copilului;
afectat în foarte mare măsură şcoala Absolvenţii Şcolii Normale „Vasile
• Legea securităţii şi sănătăţii
în ansamblu ca subsistem social. Lupu” dobândesc o pregătire umanis-
muncii.
Decentrarea valorică de la nivelul tă completă care le va permite accesul
Factorii politici şi juridici contribu-
societăţii şi deschiderea fără discer- către studii superioare de diferite spe-
ie la elaborarea unui mediu favorabil
nământ faţă de valori ne-autentice au cialităţi sau inserţie pe piaţa muncii.
dezvoltării organizaţiei şcolare prin
adus prejudicii considerabile învăţă-
mecanismele de control al calităţii
mântului în general.
serviciilor oferite de şcoală.
Prevalenţa valorilor materiale

ANALIZA PESTE / MEDIUL EXTERN
FACTORII POLITICI
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
1. Coerenţa sistemului juridic cu 1. Instabilitatea legislativă;

relevanţă pentru subsistemul edu- 2. Lipsa instrumentelor unitare de
cativ; evaluare a calităţii;
2. Considerarea educaţiei drept pri- 3. Contradicţia dintre conţinutul
oritate naţională; 4. valorizării sociale şi şcolare;
3. Crearea cadrului legislativ pentru 5. Existenţa unor constrângeri legisla-
participarea diferitelor grupuri de tive cu privire la întărirea autorităţii
beneficiari (părinţi, elevi, factori şcolii
economici, organizaţii nonguverna-
mentale) la luarea deciziilor ce pri-
vesc educaţia;
4. Promovarea calităţii, echităţii,
egalităţii, diversităţii culturale
în actele normative privitoare la
educaţie;
5. Centrarea reglementărilor legisla-
tive pe interesul superior al elevului
şi pe nevoile de formare ale aces-
tuia;
6. Asigurarea cadrului legislativ pent-
ru creşterea autonomiei instituţiilor
de învăţământ.

FACTORII SOCIO-DEMOGRAFICI
• Menţinerea relativ constantă a cererii faţă de profilul • Renunţarea unor familii la şcolarizarea copiilor atunci
pedagogic a unui segment de beneficiari puternic motivaţi când posibilităţile de susţinere scad;
pentru cariera didactică; • Fenomenul plecării părinţilor la muncă în străinătate
• Promovarea ofertei educaţionale a Şcolii Normale în afectează motivaţia şi controlul faţă de rezultatele şcolare;
şcolile din comunităţile rurale şi recrutarea unor potenţiali • Plasarea familiei la distanţe mari de şcoală diminuează
beneficiari noi; controlul asupra copilului şi face imposibilă intervenţia
• Influenţa asupra mediului social relativ puternică promptă a celor doi factori educaţionali;
datorită inserţiei ulterioare a absolvenţilor în domenii so- • Statutul economic al familiei nu permite uneori accesul
ciale şi profesionale foarte diverse. absolventului la studii superioare datorită costurilor mari
ale şcolarizării pe interval de timp relativ mare.
• Scăderea demografică determină scăderea populaţiei
şcolare.
FACTORII ECONOMICI
• Capacitatea instituţiei de a se deschide spre a oferi ser- • Insuficienţa alocaţiilor bugetare în raport cu necesităţile
vicii educaţionale pentru adulţi pentru atragerea unor noi şcolii pentru asigurarea condiţiilor optime de finanţare;
surse de finanţare; • Gradul de uzură a clădirilor şi bazei materiale a şcolii;
• Participarea agenţilor economici locali la susţinerea • Participarea redusă a structurilor de părinţi la realizarea
financiară a unor elevi; unor investiţii pentru elevi;
• Ofertă diversă de produse şi servicii către şcoală în • Eforturi mari din partea şcolii pentru menţinerea nivelu-
sistem concurenţial ce permite negocierea preţurilor / lui de costuri pentru şcolarizarea elevilor.
costurilor.
FACTORII TEHNOLOGICI
• Creşterea rolului elementelor intelectuale în structura • Pierderea specializării învăţător-educatoare care a con-
profesiilor orientează beneficiarii către „şcolile cu tradiţie” struit tradiţia şi prestigiul Şcolii Normale;
în calitatea pregătirii şi mediu securizant, disciplinat de • Posibilitatea redusă de a se plasa imediat după absolvi-
viaţă; rea şcolii pe piaţa muncii;
• Posibilităţi diverse de a accede către specializările • Incompatibilitatea între resursele personale şi cariera pe
învăţământului superior; care au ales-o pe parcursul traseului şcolar şi posibilităţile
• Furnizarea unui certificat de profesionalizare iniţială de limitate de reorientare pe parcurs.
nivel 3;
• Furnizarea unui certificat de competenţă lingvistică;
• Inserţie imediată prin piaţa muncii.
FACTORII ECOLOGICI
• Amplasarea şcolii într-un mediu natural deosebit; • Investiţie slabă în domeniul agriculturii şi turismului
• Existenţa condiţiilor pentru dezvoltarea unor programe agrar;
de educaţie ecologică; • Rata şomajului ridicată;
• Politica locală în domeniul educaţiei promovează • Migraţie mare a forţei de muncă, fenomen caracteristic
iniţiativele şi parteneriatele comunitare de formare a ati- şi cu mare incidenţă în regiunea de nord-est a ţării.
tudinilor pozitive faţă de mediu;

3.1.3. Analiza diagnostica (SWOT)
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
• Existenţa unor resurse umane selectate pe criterii • Incertitudine legislativă şi normativă;
vocaţionale complexe atât la nivelul elevilor, cât şi la nive- • Instabilitate a posturilor personalului didactic;
lul personalului didactic; • Implicare minimă a familiilor elevilor în viaţa şcolii;
• Tradiţie în învăţământul pedagogic de peste 150 de ani; • Bază materială foarte veche;
• Receptivitate la implementarea schimbărilor resurselor • Condiţii de viaţă şi studii insuficiente pentru elevii in-
umane; terni;
• Potenţial psihoindividual şi social peste medie al
populaţiei şcolare; precum şi aptitudini foarte diverse ce
pot fi valorificate şi dezvoltate;
• Ofertă curriculară diversificată şi personalizată;
• Experienţă metodică considerabilă a cadrelor didactice;
• Deschidere spre derularea unor proiecte în parteneriat
intrasistemic şi comunitar;
• Promovarea unui climat psihosocial bazat pe coopera-
re, responsabilizare, încredere şi înaltă stimă de sine;
• Arhitectura cu spaţii deschise, ergonomice.
• Legătura permanentă între generaţiile de absolvenţi ce • Incertitudinea finalizării şi certificării specializării
favorizează circulaţia fluxului informaţional specializat; învăţător-educatoare;
• Deschidere spre parteneriate interne şi externe; • Slabă inserţie profesională, ofertă redusă de locuri de
• Disponibilitate în proiectarea şi desfăşurarea unor pro- muncă;
grame de abilitare a învăţătorilor şi educatoarelor în prob- • Costuri suplimentare pentru recalificare profesională
leme de didactică modernă; prin alte tipuri de şcoli;
• Integrarea absolvenţilor în nivelul superior al • Dificultăţi în strategia surselor de finanţare extrabuge-
învăţământului; tare;
• Credibilitate mare în plan comunitar. • Autonomie instituţională formală, limitată;
• Descentralizare insuficientă la nivel decizional;
• Discontinuitate a politicii educaţionale.

I. CURRICULUM
Curriculum general şi specializat
• Dezvoltarea curriculumului are la bază adaptarea • Insuficienta pregătire a activităţii didactice;
experienţelor de învăţare la nevoile particulare ale ele- • Necentrarea demersului educativ pe dezvoltarea
vilor; personalităţii elevului;
• Proiectarea curriculară coerentă atât a experienţelor de • Absenţa sarcinilor de învăţare de grup care facilitează
învăţare cât şi a evaluării rezultatelor învăţării; socializarea şi comunicarea elevilor;
• Asigurarea progresiei însuşirii conţinuturilor în raport cu • Utilizarea neechilibrată a sistemului de recompense şi
factorul temporar; sancţiuni;
• Promovarea interdisciplinarităţii în investigarea • Caracterul rutinier al unor activităţi didactice;
realităţii propuse de diferite discipline de studiu; • Neconcordanţă între proiect şi acţiune la nivel curricu-
• Prelucrarea şi accesibilizarea conţinutului învăţării; lar;
• Elaborarea la termen a documentelor de proiectare • Lipsa de unitate la nivelul proiectelor manageriale ale
curriculară; comisiilor metodice;
• Completarea la termen a documentelor şcolare; • Nerespectarea cerinţelor de completare a documente-
• Proiectarea şi organizarea experienţelor de învăţare ast- lor şcolare;
fel încât să răspundă nevoilor de dezvoltare a elevilor; • Lipsa de constanţă în pregătirea activităţilor didactice;
• Utilizarea metodelor didactice moderne şi a tehnologiei • Nearmonizarea (în unele situaţii) a orarului şcolii cu
moderne în activitatea didactică; orarul activităţilor de practică pedagogică;
• Coerenţă în pregătirea pedagogică a elevilor; • Lipsa de varietate a metodelor de evaluare utilizate de
• Proiectarea şi dezvoltarea unei oferte curriculare speci- profesori;
fice atractive pentru elevi; • Majoritatea profesorilor nu evaluează ritmic rezultatele
• Asigurarea caracterului ritmic al notării elevilor şi preo- şcolare ale elevilor;
cupare pentru evaluarea formativă (limba română, limbile • Număr relativ mic de profesori asistaţi la ore.
moderne).
• Elaborarea la termen a documentelor de proiectare
curriculară;
• Completarea la termen a documentelor şcolare;
• Proiectarea şi organizarea experienţelor de învăţare ast-
fel încât să răspundă nevoilor de dezvoltare a elevilor;
• Utilizarea metodelor didactice moderne şi a tehnologiei
moderne în activitatea didactică;
• Coerenţă în pregătirea pedagogică a elevilor;
• Proiectarea şi dezvoltarea unei oferte curriculare speci-
fice atractive pentru elevi;
• Asigurarea caracterului ritmic al notării elevilor şi preo-
cupare pentru evaluarea formativă (limba română, limbile
moderne).
• promovarea experienţelor de bună practică în afara • lipsa de unitate de exigenţe exprimate de ceilalţi fac-
şcolii prin participarea profesorilor la activităţi de dez- tori educaţionali în ceea ce priveşte conţinutul valorilor
voltare profesională, la practica pedagogică, la comisiile promovate, constanţa promovării acestora şi evaluarea
de examene; conduitei în ansamblu (familia, grupurile de loisir, mass-
• deschiderea şcolii către comunitate prin armonizarea media, O.N.G.-uri);
dezvoltării curriculare cu dezvoltarea comunitară; • instabilitatea legislativă;
• promovarea ofertei curriculare la nivelul şcolilor gim- • legislaţia privind mişcarea personalului didactic care nu
naziale în vederea orientării în carieră a elevilor spre pro- permite dezvoltarea ataşamentului faţă de instituţia şcolii
filul pedagogic. noastre.

II. ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE

• disponibilitatea unor profesori de a cuprinde cât mai • lipsa spaţiului adecvat desfăşurării unor activităţi care
mulţi elevi în activităţi culturale, artistice, spirituale; să cuprindă un număr mare de elevi;
• pondere mare a elevilor cu aptitudini literare, artistice, • lipsa unor instrumente de motivare financiară a pro-
sportive în cadrul populaţiei şcolare; fesorilor care în mod constant organizează şi desfăşoară
• existenţa parteneriatelor cu diferite instituţii, parteneri- activităţi extracurriculare;
ate concretizate în activităţi deosebite; • insuficienţa resurselor materiale necesare deplasării
• pregătirea de foarte bună calitate a profesorilor şcolii în elevilor la anumite activităţi;
ceea ce priveşte managementul clasei şi managementul • programul încărcat al elevilor ce determină lipsa
activităţilor extraşcolare. disponibilităţii pentru unele activităţi extracurriculare.
• diversitate mare a ofertei de activităţi extracurriculare • organizarea doar la nivel formal a unor parteneriate şi
cuprinse în calendarul M.E.C.T şi I.S.J.; activităţi concrete;
• solicitări multiple de participare la diferite activităţi • riscuri mari în cazul mişcării / deplasării unor mase mari
cultural-artistice venite din partea altor instituţii care de elevi în scopul participării la anumite activităţi;
promovează parteneriatele în scopul dezvoltării sociale şi • competitivitate mare şi criterii subiective de evaluare
personale a elevilor; uneori.
• reputaţia Şcolii Normale în comunitate;
• prestaţia foarte bună a profesorilor recunoscută în me-
diile culturale;
• legătura dintre generaţiile de absolvenţi şi instituţia
noastră.
III. RESURSE UMANE

• Recrutarea personalului pe criterii de expertiză; • Coeziune slabă a colectivului de profesori;
• Pregătire academică şi metodică foarte bună a profeso- • Reprezentarea şcolii în mod individual şi foarte puţin în
rilor; activităţi de grup;
• Nivel înalt de exigenţe exprimat faţă de elevi, ceea ce fa- • Activităţi metodice la nivelul comisiilor metodice puţin
vorizează dezvoltarea personalităţii acestora; axate pe lucrul în echipă;
• Ataşament înalt al profesorilor cu vechime în şcoală faţă • Competiţia între profesori este mult accentuată în ra-
de valorile tradiţionale. port cu cooperarea;
• Gradul de participare la activităţile extradidactice;
• Ţinuta unor cadre didactice – contradictorie valorilor pe
care le promovează.
• acreditarea unor furnizori noi de formare pentru adulţi • organizarea unor activităţi de formare doar la nivel for-
ceea ce diversifică posibilităţile de opţiune ale personalu- mal;
lui; • constrângerile legislative ale acreditării furnizorilor de
• organizarea unor dezbateri pe teme de larg interes la formare;
care participă prin cooperare mai mulţi factori educativi • lipsa ofertei de formare a furnizorilor acreditaţi pentru
printre care şi şcoala; alte categorii de personal din învăţământ.
• parteneriatele educaţionale cu instituţii – cheie pentru
promovarea valorilor comunitare.

IV. RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE

• Utilizarea raţională a fondurilor provenite de la buget- • Realizarea bugetului pornind de la nevoile reale ale şcolii
ul local precum şi a celor rezultate din activităţile şcolii dar aprobarea unor fonduri insuficiente în comparaţie cu
aducătoare de venituri proprii; aceste nevoi;
• Continuarea lucrărilor la internatul Şcolii Normale prin • Implicarea încă insuficientă a autorităţilor locale în
fonduri de la bugetul central; cunoaşterea problemelor reale ale Şcolii Normale;
• Realizarea reparaţiei capitale la sala de sport a Şcolii • Sensibilitate mică a părinţilor faţă de problemele Şcolii
Normale prin fonduri de la bugetul local; Normale;
• Modernizarea şi igienizarea spaţiilor Şcolii Normale prin • Autonomie redusă a şcolii în raport cu gestionarea fon-
fonduri proprii; durilor provenite din activităţile aducătoare de venituri
• Achiziţionarea laboratorului fonic cu ajutorul resurselor proprii.
proprii şi cu sponsorizarea realizată de Comitetul de
părinţi al şcolii;
• Continuarea unor investiţii la nivelul claselor concreti-
zate în dotarea cu mobilier nou şi / sau înclocuirea par-
doselii;
• Înnoirea fondului de carte al bibliotecii prin alocaţie de
la bugetul central;
• Înnoirea dotării la nivelul laboratoarelor de fizică, chi-
mie şi biologie precum şi la nivelul comisiei de educaţie
fizică prin alocaţii de la bugetul central.
• continuarea investiţiilor pe obiectivele nefinalizate: in- • constrângerile legislative şi termenele lungi necesare
ternat, clădirea şcolii; pentru derularea achiziţiilor publice;
• includerea unor obiective noi de investiţii – cantina • instabilitatea legislativă actuală ce poate determina în-
şcolii; treruperea unor investiţii.
• realizarea unor servicii educaţionale aducătoare de
venituri proprii (cursuri de formare pentru adulţi);
• atragerea părinţilor în sprijinirea materială a unor
acţiuni ale şcolii.
V.DOMENIUL RELAŢII SISTEMICE ŞI COMUNITARE

• Deschiderea şcolii către comunitate printr-o paletă • Impactul relativ mic al activităţilor de parteneriat la
largă de activităţi de parteneriat; nivelul populaţiei şcolare;
• Dezvoltarea unor parteneriate constante cu alte • Diseminarea redusă a experienţelor dobândite prin par-
instituţii, parteneriate care contribuie la promovarea ticiparea la parteneriatele externe.
şcolii;
• Implicarea unui număr mare de profesori la dezvoltarea
unor parteneriate comunitare;
• Implicarea şcolii în dezvoltarea unor relaţii de coopera-
re cu şcoli din Uniunea Europeană.
• politicile educaţionale încurajează dezvoltarea parte- • evoluţia demografică;
neriatelor comunitare în spiritul atitudinii proactive şi ci- • politica de mişcare a personalului din învăţământ;
vismului; • gradul de participare redus al părinţilor la activităţile
• creşterea rolului societăţii civile; iniţiate de şcoală.
• preluarea unor scopuri educative de către alte instituţii
(poliţia, instituţiile de sănătate).

CULTURA ORGANIZAŢIONALĂ
1. Simboluri şi modele comportamentale
• Spaţiu formal este re- • Accesul la echipamen- clasă sunt în special pro-
partizat relativ egal între tele disponibile pentru duse ale activităţii elevi-
diferite grupuri, dimensi- lucru (copiator) este per- lor, realizate împreună cu
unea şi dotarea cabine- mis contra cost; profesorii;
telor directorilor, cance- • Accesul elevilor este • Procedurile de moni-
lariei, secretariatului sunt permis pe baza ecusonu- torizare a prestaţiei pro-
aproximativ identice; lui şi a uniformei, dar nu fesorilor sunt controlul
• Amenajarea cabinetelor există un control exercitat direct, asistenţele la ore
directorilor este puternic sistematic al acestui as- şi criticile prezentate ca
personalizată; pect; aspecte generale neco-
• Fiecare comisie metodi- • Preferinţă pentru o ţinu- respunzătoare (în cadrul
că a şcolii beneficiază de tă decentă atât a elevilor şedinţelor);
un spaţiu pentru activi- cât şi a personalului, pre- • Existenţa unui Regula-
tăţi comune cu o dotare ferinţă declarată, dar fără ment de ordine interioară
minimă; sancţionarea abaterilor care cuprinde obligaţii şi
• Lipsa unei săli cu com- de la această conduită; drepturi pentru elevi,
putere numai pentru pro- • Tablourile, sculpturile profesori şi părinţi;
fesori, accesul la telefon sunt autentice, expuse pe • Nu există răspundere
este strict limitat; spaţiile comune, amin- alocată pentru integrarea
• Lipsa privilegiilor deo- tind de personalităţi care „noilor veniţi”;
sebite acordate anumitor s-au format în şcoală sau • Climatul destul de ri-
grupuri şi persoane; au condus şcoala; gid, există grupuri mici
• Avizierele şcolii sunt • Trofeele, diplomele, informale care-şi petrec
principala sursă de asigu- medaliile sunt expuse în pauzele împreună într-o
rare a fluxului informaţio- spaţii comune; atmosferă destinsă.
nal; • Decoraţiunile sălilor de
2. Mituri şi eroi
• Liderii informali există, corectitudine, etică şi Inspectoratul Şcolar Ju-

sunt persoane capabi- competenţă profesională deţean, Consiliul Local,
le să influenţeze opiniile (evocarea tradiţiei destul organizaţii non - guverna-
celorlalţi, persoane care de frecventă); mentale care se implică
şi-au câştigat un statut • Organizaţiile competiti- în proiecte educaţionale;
profesional înalt; ve sunt în general şcolile • Evocarea frecventă a
• „Oile negre” sunt în ge- cu tradiţie şi cu rezultate fondatorilor şcolii şi a
neral persoanele care au foarte bune în pregătirea unor directori care au
opinii diferite de ale ma- elevilor; fost personalităţi ale
jorităţii; • Instituţiile apropriate culturii naţionale (Titu
• Persoanele care au pă- şcolii sunt: şcolile şi gră- Maiorescu, Ştefan Bârsă-
răsit şcoala sunt adesea diniţele de aplicaţie, Uni- nescu);
invocate ca model de versitatea „Al. I. Cuza” şi
3. Ritualuri
• Există un ritual „de re- • Serbările şcolare sunt anului şcolar, precum şi
cepţie” a membrilor orga- cu conţinut muzical în ale semestrelor şcolare
nizaţiei sau persoanelor special, dar şi literar şi co- sunt precedate de festi-
străine; regrafic; vităţi şi recompensarea
• Există ritualuri de primi- • Şedinţele obişnuite elevilor cu rezultate deo-
re a noilor veniţi sau de sunt lipsite de elemente sebite în activitatea şco-
plecare a celor care îşi în- de ritual; lară şi extraşcolară.
cheie activitatea; • Începutul şi sfârşitul

4. Analiza elementelor profunde ale culturii organizaţionale
• Exprimarea emoţiilor cere ajutorul în luarea tăţilor este competenţa;

este privită cu suspiciune, deciziilor, valorifică do- • Lucrurile considerate
ca fiind „nefirească”; meniul de competenţă al „nedrepte” sunt în special
• Relaţiile dintre profesori profesorilor; avantajele „experienţei”
nu se prelungesc în afara • Priorităţile funcţionării şi „vechimii”, iar necinsti-
şcolii; şcolii sunt legate de di- tă este orice grupare pe
• Zilele de muncă sunt în mensiunea sarcină şi de criterii informale;
general rutiniere; distribuirea şi asumarea • Evaluarea personalului
• Activitatea este centrată responsabilităţilor în re- este o negociere între au-
pe profesor şi pe şcoa- alizarea procesului in- toevaluarea şi evaluarea
lă şi mai puţin pe elevi, structiv-educativ de foar- pe baza criteriilor unitare
ca principali beneficiari; te bună calitate; de tip fişă - post sau fişă
există şi un număr rela- • Modul predominant de de evaluare anuală;
tiv mic de profesori care implementare a schim- • Nu există „noi” şi „al
sprijină elevii în şcoală şi bărilor este decizia admi- nostru”, există „eu” şi
în afara ei; nistrativă a directorului „opinia, dorinţa mea”;
• Profesorul bun este cel precedată de consultarea • Conflictele interne sunt
punctual, conformist, „te- colectivelor specifice; analizate prin filtrul „pri-
mut” de elevi; • Unul din criteriile fun- mei reprezentări des-
• Managerul bun este cel damentale de alocare a pre...”.
care vorbeşte frumos, sarcinilor şi responsabili-

5. Analiza climatului clasei. Chestionar elev. Interpretarea chestionarului
CHESTIONAR ELEVI
În formulările de mai jos, marcaţi cu un (x) situaţia pe care o consideri potrivită cu realitatea:

INTERPRETAREA CHESTIONARULUI
Aplicarea chestionarului s-a realizat pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia şcolară

a Şcolii Normale (liceu). Acest eşantion a fost constituit din 100 de elevi de liceu.
Rezultatele ar putea fi sintetizate astfel:
1. La întrebarea referitoare la atuurile Şcolii Normale, elevii au răspuns în ordine:

• prestaţia bună a cadrelor didactice;
• exigenţele înalte ale şcolii faţă de profesori şi elevi;
• renumele şcolii;
• teama de unii profesori (capătă la elevi o conotaţie pozitivă, ei explicând că aceasta
garantează motivaţia adecvată pentru activitatea de învăţare);
• populaţia şcolară bine selecţionată;
• disciplina din şcoală;
• specializările atractive;
• îmbinarea activităţilor şcolare cu cele extraşcolare.
2. La întrebarea referitoare la punctele slabe, elevii au răspuns (85%) că unul dintre

dezavantajele şcolii în raport cu alte şcoli este dotarea materială şi lipsa fondurilor
pentru întreţinerea clădirii foarte vechi.
In ceea ce priveşte relaţia formală cu profesorii, concretizată în relaţia de predare - învăţare,

elevii au următoarele opinii:
• profesorii acordă sprijin maxim elevilor ADESEA (75%);

• profesorii sunt devotaţi disciplinei rareori (60%), deci ei sunt în general DEVOTAŢI
DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII ELEVILOR;
• profesorii exprimă ADESEA (70%) cerinţe adecvate posibilităţilor reale ale elevilor;
• în ce priveşte metodele moderne doar 50% dintre profesori FOLOSESC METODE MODERNE
în activitatea didactică zilnică;
• profesorii oferă LIBERTATE DE EXPRIMARE A OPINIILOR (80%);
In activitatea de evaluare, rezultatele arată astfel:
• profesorii acordă note corecte, pe merit în 75% dintre cazuri;

• în schimb, doar UNEORI profesorii explică cu răbdare semnificaţia notelor acordate
(40%), unii 8% le explică întotdeauna, alţii (15%) niciodată, iar alţii 37 % adesea.
• majoritatea profesorilor (68%) laudă elevii atunci când ei iau note bune.
In ceea ce priveşte atmosfera de la ore, aceasta se prezintă astfel:
• atmosfera este ADESEA (78%) calmă, destinsă;

• rece este doar în 6% dintre cazuri;
• atmosferă de dominare, teamă (1%).
Comunicarea dintre profesori şi elevi este:
• continuă, clară, deschisă (80%);

• strict legat de conţinuturile învăţării (12%);
• disfuncţională, doar în 8% dintre cazuri.
La întrebarea referitoare la obiectele preferate, majoritatea elevilor le corelează cu speci-

alitatea, punând pe primele locuri PEDAGOGIA, PSIHOLOGIA şi PRACTICA PEDAGOGICĂ.
Obiectele mai puţin îndrăgite de elevi primesc această conotaţie şi datorită profesorilor
care le predau (CHIMIA, BIOLOGIA), dar şi opiniei că ele nu-şi vor găsi niciodată relevanţa
pentru activitatea profesională şi viaţa cotidiană.

6. Analiza climatului cancelariei. Chestionar profesori. Interpretarea chestionarului
CHESTIONAR PROFESORI
Chestionar
de evaluare a culturii organizaţionale şi a factorilor de influenţă
1. în formulările de mai jos, vă rugăm să marcaţi cu un (x) situaţia care îl

caracterizează cel mai bine pe şeful dumneavoastră direct. Pe liniile 17 - 20
mai înscrieţi alte patru caracteristici considerate a fi relevante pentru şeful
dumneavoastră şi marcaţi frecventa manifestării lor.
2. Vă rugăm să selectaţi cinci dintre valorile de mal jos, pe care le consideraţi

ca fiind cele mai intens împărtăşite şi frecvent utilizate în cadrul organizaţiei,
marcând câte un singur (X), în fiecare dintre coloanele 1 - 5. Cu (X) în coloana 1,
marcaţi valoarea cea mai evidentă, cu (X) în coloana 2, marcaţi valoarea situată
pe locul al doilea şi aşa mai departe. Evaluaţi atât situaţia existentă în prezent,
cât şi situaţia ce aţi dori să existe peste 4-5 ani.
În cazul în care consideraţi că mai sunt şi alte valori care se manifestă în ca-
drul organizaţiei, înscrieţi-le în rândurile 23 - 25.
Situaţia dorită peste
Situaţia existentă în prezent
4-5 ani
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5
1 Asumarea responsabilităţii pentru consecinţele propriilor decizii sau acţiuni
2 Buna dispoziţie a salariaţilor este esenţială pentru climatul de muncă şi

performanţele organizaţiei
3 Comportament etic şi integritate (la nivelul fiecărui salariat şi al
organizaţiei în ansamblu)
4 Comunicaţii deschise, sincere, atât între colaboratori cât şi între
subordonaţi şi şefi ierarhici
5 Executarea întocmai a dispoziţiilor şefilor ierarhici
6 Evaluarea corectă a performanţelor individuale şi recunoaşterea
meritelor
7 încrederea reciprocă între colaboratori, dar şi între subordonaţi şi şefi
ierarhici
8 Interesul pentru protejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu (apă, aer,
sol)
9 Interesul faţă de comunitate şi implicarea în programe ale comunităţii locale
10 Orientarea spre inovare continuă, spre îmbunătăţirea procedurilor şi

schimbarea organizaţională
11 Respectarea angajamentelor managerilor
12 Respectarea ordinii şi a disciplinei
13 Respectarea procedurilor
14 Respectul faţă de opiniile celorlalţi, indiferent de funcţia lor şi poziţia în
ierarhia întreprinderii
15 Responsabilitatea socială a organizaţiei
16 Sprijinul organizaţiei pentru îmbunătăţirea continuă a cunoştinţelor şi
abilităţilor personalului
17 Stimularea lucrului în echipă şi a colaborării între salariaţi
18 Satisfacţia clienţilor este o preocupare majoră a întreprinderii
19 Satisfacţia salariaţilor faţă de postul ocupat (activităţi, responsabilităţi,
relaţii, recompense)
20 Securitate / siguranţă (personală, a postului etc.)
21 Stabilitatea organizaţională (stabilitatea structurii organizatorice,
stabilitatea structurii posturilor, a funcţiilor şi a activităţilor desfăşurate de
salariaţi)
22 Toţi salariaţii sunt preocupaţi de profitabilitatea întreprinderii ,
23
24
25
3. Selectaţi trei, dintre sursele de informaţii privind valorile organizaţiei, pe

care le consideraţi ca fiind cele mal frecvent utilizate în cadrul firmei, marcând
câte un singur (X), pe fiecare dintre coloanele 1 - 3. Cu (X) în coloana 1, marcaţi
sursa de informaţii cea mai frecvent utilizată, cu (X) în coloana 2, marcaţi sursa
de informaţii situată pe locul al doilea şi aşa mai departe.
1 2 3
1 Regulamente ale întreprinderii (regulament de ordine interioară, regulament de organizare şi funcţionare şi altele)
2 Broşuri ale întreprinderii şi diverse materiale cu rol publicitar
3 Şedinţe şi instructaje periodice cu salariaţii
4 Adunări generale anuale
5 Website
6 Afişe
7 Solicitările salariaţilor
8 Altele (................................................................................................................................................................ .……......)

4. Marcaţi printr-un (X), situaţia pe care o consideraţi reală în cadrul firmei
Nu sunt
DA NU
sigur
1 Atenţia acordată corectitudinii şi comportamentului etic este mai puternică decât preocuparea pentru
reducerea costurilor şi creşterea veniturilor
2 Atunci când salariaţii se abat de la valorile organizaţiei, ei suportă consecinţe (acest lucru este evident)
3 Ceea ce oficialii firmei declară în public este uneori în contradicţie cu mesajele interne (ce declară în interior)
sau cu situaţia reală
4 Dacă o acţiune are suport legal dar ea este percepută ca fiind neetică, atunci ea nu se întreprinde
5 Salariaţii cunosc modul în care valorile firmei sunt concretizate în performanţele postului şi acest lucru este
valabil pentru toţi salariaţii, de la directorul general la personalul de execuţie
6 Valorile organizaţionale sunt promovate de managerii superiori
5. în formulările de mai jos, marcaţi cu un (x) situaţia care există în prezent în

cadrul firmei
Frecvența a situaţiilor reale
Nr. crt.
întotdeauna
Niciodată
Rareori
Uneori
Denumirea factorilor
Adesea
1 Mediul meu de muncă este:
a) caracterizat prin spirit de întrajutorare
b) creativ
c) agreabil, cu o atmosferă destinsă
d) mobilizator (dificil, dar plin de satisfacții)
2 Se așteaptă de la mine să am rezultate remarcabile iar pentru aceasta mi se oferă:
a) îndrumare (sfaturi pertinente)
b) autonomie
c) flexibilitate
3 In organizația noastră, am posibilitatea:
a) să cresc profesional
b) să învăț
c) să-i învăț pe alții din experiența mea (să fiu mentor pentru colaboratorii mei)
d) să primesc feedback pentru performanțele realizate de mine
4 Lucrez cu oameni:
a) pe care îi respect
b) care îmi plac
c) de la care învăț
5 Managerii de vârf ai organizației noastre:
a) respectă angajații şi au încredere în ei
b) recunosc şi apreciază eforturile făcute de noi
c) promovează valori ce demonstrează interesul organizației pentru oameni
d) sunt accesibili tuturor angajaților
e) comunică bine
f) ascultă cu interes pe interlocutori
6 Organizația noastră oferă:
a) salarii corespunzătoare în raport cu piața muncii
b) salarii corecte (echitabile) în cadrul organizației
c) recompense materiale pentru performanțele realizate
d) recompense morale (recunoașterea performanțelor realizate)
e) posibilități de acces la „fructele" succesului organizației (participare la profit, achiziționare de acțiuni
în condiții avantajoase etc.)
7 În organizația noastră, se pune accentul pe:
a) o viziune (orientarea pe următorii 2-3 ani) ce are sens pentru mine
b) valori fundamentale care sunt clare pentru toți
c) luarea unor decizii care ne ajută să realizăm viziunea propusă
d) luarea unor decizii care sunt în concordanță cu valorile organizației
8 În organizația noastră, am posibilitatea să fiu implicat în:
a) activități de planificare
b) luarea deciziilor
c) soluționarea problemelor
d) inovarea activităților, procedurilor, proceselor, produselor
9 In organizația noastră, comunicarea între oameni:
6. Cum apreciaţi importanţa următoarelor elemente asupra prestigiului firmei
dumneavoastră? Marcaţi cu (X) situaţia pe care o consideraţi ca fiind corectă.
Foarte Important Neimportant Nu ştiu
1 Abordarea etică a activităţilor de marketing important

2 Apartenenţa organizaţiei la diverse reţele internaţionale ale producătorilor
3 Atitudinea faţă de salariaţi
4 Caracteristicile generale ale managementului firmei
5 Dialogul cu acţionarii
6 Impactul activităţii organizaţiei asupra protejării mediului
7 Iniţiative comunitare
8 Relaţiile cu organismele locale, naţionale şi internaţionale
9 Relaţiile cu toţi cei implicaţi pe canalele de achiziţie şi distribuţie
10 Transparenţa financiară
11 Valorile etice
7 Firma are un cod de etică în afaceri? Dacă DA, vă rugăm să îl anexaţi DA NU
GLOSAR
Autonomie gradul în care un post de muncă oferă individului independenţă şi libertate de alegere în ceea ce priveşte
programarea şi modul de realizare a sarcinilor de muncă.
Creativitate generarea de idei noi ce au posibilitatea de a se concretiza tn produse, servicii, procese noi sau noi modalităţi de a
proceda.
Cultură organizaţională un ansamblu coerent de valori împărtăşite şi utilizate de către membrii unei organizaţii, valori transmise prin
intermediul unor mijloace simbolice, cum ar fi ritualurile, ceremoniile, legendele, miturile, eroii, simbolurile,
sloganurile şi altele.
Feedback privind informaţii directe, clare şi oportune privind nivelul şi calitatea rezultatelor reale ale activităţilor desfăşurate.
performanţele
Implementa (a) a pune în practică, a executa în conformitate cu un anumit plan sau cu o anumită procedură.
Inovare dezvoltarea şi implementarea unei idei creative, concretizată într-un nou produs, serviciu, proces sau o nouă
metodă de muncă.
Luarea deciziei hotărâre luată în urma examinării unei probleme, a unei situaţii etc, soluţie adoptată (dintre mai multe posibile).
Mentor o persoană cu experienţă care ajută alţi oameni cu mai puţină experienţă (îndeosebi la locul de muncă).
Proactiv (demers) a acţiona şi a iniţia schimbări din timp, înainte de ca problemele dificile să ia amploare.
Soluţionarea problemelor luarea deciziilor şi implementarea lor.
Valoare o tendinţă generală de a prefera o stare de lucruri altor stări de lucru. Valorile definesc ceea ce este "bun" şi "rău"
pentru membrii unui grup, fiind strâns legate de idealurile grupului respectiv. Ele stabilesc "cum ar fi de dorit să mă
port, spre ce aspir prin conduita mea". În consecinţă, valorile sunt veritabile repere pentru a alege între mai
multe alternative posibile de acţiune.
Valori fundamentale valori puternic interiorizate (credinţe înrădăcinate), cu rol central în dirijarea comportamentului individului.
Viziune un ansamblu de formulări care descriu rezultatele ideale ce se doreşte a fi obţinute într-o perioadă mai îndelungată de
timp (2-3 ani). Aceste formulări arată ce va fi nou, diferit şi mai bun în orice domeniu cu implicaţii directe asupra
afacerilor organizaţiei (clienţi, cotă de piaţă, avantaj competiţional, produse/servicii, creşterea vânzărilor, creştere
financiară, procese de producţie sau de operaţiuni, parteneriat, resurse umane, cultura).
VĂ MULŢUMIM !
INTERPRETAREA REZULTATELOR CHESTIONARULUI
Analiza climatului socio-profesional a performanţelor individuale şi spriji-

din Şcoala Normală s-a realizat pe un nul oferit pentru dezvoltarea perso-
eşantion reprezentativ pentru colec- nală şi profesională a angajaţilor, 92%
tivul de cadre didactice constituit din dintre subiecţi sunt încredinţaţi că şe-
25 de subiecţi. Analiza s-a realizat prin ful lor demonstrează această calitate
utilizarea unui chestionar standardi- întotdeauna, iar 8% consideră că de
zat pentru evaluarea culturii organiza- regulă se manifestă această calitate.
ţionale şi a celorlalţi factori de influen-
ţă pentru descrierea climatului. 84% dintre subiecţi consideră că şe-
ful este apropiat de angajaţi, comuni-
Prima parte a chestionarului descrie că facil, fiind sociabil întotdeauna, iar
o serie de comportamente ale şefului 16% consideră că acesta comunică
direct prin intermediul cărora se pot eficient doar de regulă.
decela: modul de relaţionare dintre În ceea ce priveşte fundamentarea
structurile manageriale şi ceilalţi pro- procesului decizional pe indicatori de
fesori, modalităţile de comunicare şi expertiză, demostrată prin ascultarea
rezolvare a conflictelor, identificarea opiniilor celorlalţi şi consultarea spe-
cu interesele firmei, factori conside- cialiştilor înainte de luarea deciziilor
raţi relevanţi pentru managerii care aceasta se întâmplă în viziunea a 60%
au calităţi de lideri. dintre angajaţii chestionaţi, ceilalţi
40% considerând că acest lucru este
Din totalul subiecţilor intervievaţi doar întâmplător.
24% au considerat că şeful lor, respec-
tiv directorul / şeful de catedră are Cât priveşte modul de cheltuire a
toate aceste calităţi considerate efici- resurselor firmei, 88% declară că şeful
ente pentru activitatea managerială. lor este atent întotdeauna la acest lu-
In ceea ce priveşte evaluarea corectă cru, iar 12% consideră că de regulă se
întâmplă acest lucru. pentru deciziile proprii şi îşi recunoaş-
te propriile greşeli în opinia a 88% din
Capacitatea de rezolvare a conflic- subiecţi.
telor este prezentă la şeful direct în
viziunea a 64% dintre profesorii ches- În îndeplinirea responsabilităţilor
tionaţi, restul o consideră destul de proprii, dar şi a subordonaţiilor, 84%
rar manifestată în comportamentul dintre subiecţi consideră că pe şeful
acestuia. lor îl caracterizează fermitatea, restul
de 16% consideră că aceasta este de
Descentralizarea autorităţii de a lua regulă demonstrată de şef. Cât priveş-
decizii datorită încrederii în subor- te integritatea şefului 80% consideră
donaţi este descrisă ca fiind o calita- că aceasta este o calitate a şefului lor,
te prezentă a şefului în opinia a 64% iar 20% consideră că aceasta este pre-
dintre subiecţi. Acestea consideră că zentă de regulă în personalitatea şefu-
întotdeauna şeful are încredere şi de- lui.
legă colegilor luarea unor decizii în
interiorul organizaţiei, 24% consideră 84% dintre angajaţi consideră că
că de regulă se întâmplă acest lucru, şeful este orientat spre perfecţionare
iar 12% consideră că doar uneori este şi inovare, contribuind astfel la îmbu-
posibil acest lucru. nătăţirea performanţelor celorlalţi şi
organizationale. Acelaşi procent rele-
72% dintre subiecţi consideră că şe- vă şi loialitatea şefului faţă de firmă,
ful este capabil să motiveze angajaţii respectiv şcoală, punând interesele
şi să obţină sprijinul acestora, (fîg.8) acesteia mai presus de interesele pro-
76% consideră că şeful are capacita- prii.
tea de supervizare a angajaţilor fără
ca aceştia să se simtă stingheriţi sau În cazul eşecului, 64% dintre su-
stresaţi. biecţi consideră că şeful nu-i descu-
rajează din dorinţa de a face lucrurile
De asemenea, şeful îşi asumă riscuri mai bine, iar 36% consideră că de re-

gulă nu sunt descurajaţi cei care gre- al persoanelor vizate.
şesc. A doua parte a chestionarului pro-
84% dintre profesori consideră că pune o serie de valori prezente în ge-
şeful este oportun, intervenind atunci neral în cultura organizaţională (22)
când este nevoie, iar 92% sunt con- destul de diverse, iar subiecţii sunt
vinşi că acesta este preocupat de găsi- invitaţi să realizeze o ierarhie constru-
rea celor mai bune soluţii atât pentru ită doar din cinci valori pe care le con-
organizaţie cât şi pentru angajaţi şi cli- sideră cel mai intens împărtăşite de
enţi în luarea deciziilor. membrii organizaţiei. In felul acesta se
O privire globală asupra acestor ca- deduc elementele profunde ale cultu-
lităţi indică faptul că persoanele in- rii organizaţionale din Şcoala Normală
vestite cu roluri manageriale la nivelul “Vasile Lupu”.
Şcolii Normale “Vasile Lupu” se iden- Din cei 25 de subiecţi, 8% au con-
tifică destul de mult cu organizaţia şi siderat că toate valorile amintite au
cu scopurile acesteia (1), (4), (12), (13), aceeaşi relevanţă pentru mediul exis-
(16) însă autoritatea nu este suficient tent în prezent în Şcoala Normală.
distribuită prin delegarea acesteia. Pe primul loc în ierarhia valorilor
Acest lucru poate indica şi o tendinţă existente în Şcoala Normală se situea-
spre autocratism, deşi motivaţiile ar ză “ buna dispoziţie”, “asumarea res-
putea fi legate de dorinţa de a face to- ponsabilităţilor pentru consecinţele
tul mai sigur şi mai bine. propriilor decizii sau acţiuni”, “comu-
In acest caz se constată o contrare nicarea deschisă” “evaluarea corectă
pe sine în adoptarea deciziilor şi de- a performanţelor individuale şi recu-
legarea responsabilităţilor (3), (5), (6), noaşterea meritelor”.
(9). Indirect, se pot deduce şi o sensi- Pe cel de-al doilea loc în ierarhia va-
bilă nesiguranţă în abordarea conflic- lorilor se regăsesc (în ordinea ponderii
telor, precum şi în recţia şefilor faţă valorii respective în opiniile subiecţi-
de eşecurile angajaţilor. Aceştia ar fi lor): evaluarea corectă a performanţe-
factorii ce ar trebui să facă obiectul lor individuale , interesul pentru pro-
unor schimbări în stilul de conducere tejarea şi îmbunătăţirea condiţiilor de

mediu, interesul faţă de comunitate prezentată de subiecţii intervievaţi
şi implicarea în programe ale comu- există elemente din diferite modele
nităţii locale, comportamentul etic şi culturale. Astfel, există valori care in-
integritatea (la nivelul fiecărui salariat dică orientarea culturii către rezulta-
şi a organizaţiei în ansamblu) şi exe- te, personalul considerând o valoare
cutarea întocmai a dispoziţiilor şefilor fundamentală orientarea către inova-
ierarhici. ţie, schimbare, personalul este pregă-
tit pentru confruntările cu neprăvăzu-
Pe al treilea loc se regăsesc: com- tul. Implicarea salariaţilor este mare,
portamentul etic, orientarea spre ino- ei doresc să obţină rezultate, să-şi de-
varea continuă, spre îmbunătăţirea monstreze competenţa, sunt dispuşi
procedurilor şi schimbarea organiza- să accepte riscuri.
ţională, respectarea angajamentelor Cât priveşte orientarea manage-
managerilor, rescpectarea ordinii şi mentului din Şcoala Normală, acesta
disciplinei. sugerează o cultură orientată către
muncă şi nu către salariaţi. Se exerci-
Locul al patrulea este ocupat de ori- tă presiuni mari asupra persoanelor
entarea spre inovare, respectful faţă pentru a fi atinse obiectivele. Abor-
de opiniile celorlalţi, preocuparea darea generală în organizaţie este in-
pentru profitabilitatea întreprinderii. dividualistă ceea ce face ca şi colecti-
Pe ultimul loc se află satisfacţia sa- vul să demostreze un grad destul de
lariaţilor faţă de postul ocupat, res- redus de coeziune. Din perspectiva
ponsabilitatea socială a organizaţiei. obiectului nostru de studiu (climatul
Modul de constituire, elementele socio-profesional) constatăm că este
componente şi factorii ce influenţea- mai potrivită orientarea către salariaţi
ză cultura organizaţională determină pentru un climat mai stimulativ şi mai
ca aceasta să se manifeste în cadrul afectiv, având în vedere specificul or-
organizaţiei în mod diferit. Analizând ganizaţiei şcolare.
diferitele modele create de specialişti
concluzionăm că în structura valorică De asemenea, există tendinţa de

a se crea subculturi diverse şi chiar nele pe care le cunoştem mai bine.
contradictorii. In timp ce orientarea Un climat democratic este, prin exce-
este faţă de muncă, totuşi membrii lenţă, un climat în care membrii tind
se identifică cu organizaţia. Ca sistem să fie cât mai abstracţi, considerând
deschis / închis salariaţii se comportă necesară stabilirea unui cadru gene-
ca aparţinând unei caste, noii veniţi ral cu norme ce au aceeaşi valabilitate
sunt acceptaţi într-o perioadă relativ pentru toţi, pentru a asigura echitatea
mare. De vreme ce controlul nu este şi consistenţa. De asemenea nu se în-
foarte intens, salariaţii nu sunt supuşi trevede nici tendinţa culturii spre co-
unor proceduri formalizate, ordinea şi lectivism. Numeroase opinii consideră
disciplina, executarea întocmai a dis- chiar că individualismul este o trăsă-
poziţiilor şefilor ierarhici nu ocupă pri- tură importantă a societăţii moderne,
mele locuri în ierarhia de valori descri- dezvoltate, în timp ce colectivismul
să. Faptul că această cultură este una este apanajul societăţilor tradiţiona-
individualistă este susţinut şi de lipsa le. Ele se deosebesc prin relaţia dintre
din ierarhia valorilor, a celor referitoa- individ şi grupul de apartenenţă. Altfel
re la respectul faţă de opinia celorlalţi, spus, există suficiente momente în
precum şi a celor referitoare la stimu- care interesele unei anumite persoa-
larea muncii în echipă. ne intră în conflict cu interesele gru-
pului din care acesta face parte. Modul
Cultura Şcolii Normale indică faptul în care acest potenţial conflic evolu-
că nu există explicit exprimată obli- ează, punnând mai presus interesele
gaţia de a adera la standarde ce sunt individuale, respectiv pe cele colecti-
considerate universale din moment ce ve determină esenţa acestei dimen-
majoritatea membrilor nu declară ca siuni. Prin urmare, de vreme ce nu se
foarte importante valorile legate de regăsesc la o majoritate de membrii
respectarea ordinii şi disciplinei sau valorile referitoare la coeziunea din
respectarea prcedurilor stricte. Se în- interiorul organizaţiei putem deduce
trevede mai curând importanţa mare insuficientă orientare către grupul în-
acordată obligaţiilor faţă de persoa- treg. Fie tendinţa este spre individua-

lism, fie există foarte multe subgrupuri Foarte important ar fi de identifi-
relativ coezive în interiorul lor. cat orientarea spre control intern sau
extern. Nu există indicii clare pentru
In relaţia difuz specific nu pot fi de- această orientare. In culturile orienta-
celate clar orientările însă, cunoscând te pe control intern atitudinea predo-
elementele “vizibile” ale culturii Şco- minantă este adesea agresivă faţă de
lii Normale am putea conchide că ea mediu; conflictele şi opoziţia frecven-
este orientată spre difuz pentru că tă indică faptul că ai convingeri solide;
relaţionarea este indirectă de foarte focalizarea este pe sine, pe propriul
multe ori, părând că nu are un scop grup sau pe organizaţie, iar cel mai
foarte precis, iar moralitatea tinde să important lucru este să-ţi realizezi
depindă într-un grad foarte mare de obiectivele. In culturile orientate spre
persoana şi contextul concrete. control extern atitudinea predomi-
Dimensiunea statut câştigat versus nantă este una flexibilă, înclinaţia spre
statut atribuit creează orientarea co- compromis şi dorinţa de pace; accen-
lectivului în două subgrupuri: un grup tul este pus pe armonie, responsabili-
al celor cu statut atribuit pe criterii de tate, sensibilitate; focalizarea este pe
vârstă, relaţii sociale, educaţie şi un ceilalţi, adică clienţi, parteneri, colegi;
alt subgrup cu mult mai puţini mem- iar cel mai important lucru este să-ţi
bri cu statut câştigat, sau acordat în păstreze relaţiile bune.
funcţie de rezultatele pe care le-a ob-
ţinut. Astfel, utilizarea pe scară largă Cultura existenţialistă pare a fi cel
a titlurilor ştiinţifice în special când mai apropiat model de cultura Şcolii
acestea contribuie la clarificarea sta- Normale. Acest tip de cultură se regă-
tutului social, poziţiei în organizaţie seşte în organizaţiile în care accentul
este o caracteristică. De asemenea este pus pe indivizi, managerii având
respectul pentru şef este perceput ca rolul de a le facilita şi coordona acti-
o măsură a angajamentului faţă de or- vitatea, precum şi de a le asigura con-
ganizaţie şi faţă de misiunea acesteia. diţii organizatorice adecvate pentru
desfăşurarea activităţii.

Această cultură ar putea fi caracteri- • schimbările sunt dificil de realizat,
zată astfel: deoarece fiecare are punctul său
propiu de vedere şi propiile soluţii,
• organizaţia este considerată cea care fiind greu de armonizat interesele
trebuie să-1 apere pe individ şi să-i organizaţiei cu cele ale membrilor săi;
ofere condiţii de realizare personală şi
profesională; • acest tip de cultură ar trebui să fie
predominant în mediile educaţionale
• organizaţia se bazează pe o serie de unde managerii nu trebuie să se con-
experţi, fiecare cu o specializare bine sidere superiorii colegilor lor, ci ca şi
conturată; în mediile universitare, ei sunt doar
persoane care, la un moment dat
• statutul persoanelor este egal, nu administrează instituţia în aşa fel
există diferenţe mari din punctul de încât ceilalţi colegi să aibă condiţiile
vedere al puterii deţinute, relaţiile desfăşurării unor activităţi de calitate.
sunt profesionale, fiecare persoană
având drept de “veto”; Este dificil de identificat o cultură
• procesul de învăţare se bazează mai concretă cu un astfel de model pur de
mult pe experienţa acumulată în viaţa cultură organizaţională. Se pot iden-
practică şi mai puţin pe elementele tifica doar aceste linii de formă şi mai
teoretice; ales intervenţiile cele mai eficace în
direcţia unor schimbări dezirabile.
• controlul este dificil de realizat şi chi- Este esenţial să identificăm elemen-
ar respins vehement atât ca idee, cât tele culturale care nu mai sunt de ac-
şi ca proceduri concrete de lucru; tualitate sau pe cele absolut necesare
pentru asigurarea calităţii educaţiei.
• motivarea se realizează foarte difer-
it de la o persoană la alta, deoarece Partea a treia a chestionarului iden-
există tendinţa ca fiecare să acţioneze tifică şi sursele de provenienţă a in-
în funcţie e propriile interese; formaţiei privind valorile organizaţi-

ei. Dintre subiecţii intervievaţi, 28% valorile organizaţiei, ei suportă conse-
consideră că toate sursele sunt la fel cinţele.”
de importante şi chiar este necesa-
ră o diversificare a acestora. Ceilalţi ACORD 48% DEZACORD 52%
se concentrează pe sursele interne şi
formalizate. Astfel 40% consideră re- • “Ceea ce oficialii organizaţiei declară
gulamentele cele mai semnificative public este uneori în contradicţie cu
din punct de vedere axiologic, iar 20% mesajele interne sau cu situaţia reală.”
consideră şedinţele mai eficiente pen-
tru construirea sistemului de valori. ACORD 48% DEZACORD 52%
Restul de 12% consideră mai impor-
tante internetul, pliantele şi alte surse • “Dacă o acţiune are support legal
de informaţii oarecum “imparţiale”, dar ea este percepută ca fiind neetică,
provenite din exteriorul organizaţiei. atunci ea nu se întreprinde.”
Pentru caracterizarea climatului so- ACORD 16% DEZACORD 84%

cial din şcoală, subiecţii sunt invitaţi
să-şi exprime dezacordul faţă de anu- • “Salariaţii cunosc modul în care val-
mite afirmaţii privitoare la acesta. Si- orile firmei sunt concretizate în per-
tuaţia se prezintă astfel: formanţele postului şi acest lucru este
valabil pentru toţi salariaţii, de la di-
• “Atenţia acordată corectitudinii rectorul general la personalul de exe-
şi comportamentului etic este mai cuţie.”
puternică decât preocuparea pentru
reducerea costurilor şi creşterea veni- ACORD 88% DEZACORD 12%
turilor.”
• “Valorile organizaţiei sunt promo-
ACORD 64% DEZACORD 36% vate de managerii superiori.”
• “Atunci când salariaţii se abat de la ACORD 84% DEZACORD 16%

Cea mai consistentă patre a chesti- 20% ADESEA, 8% UNEORI, iar 4% RA-
onarului cuprinde date, caracteristici REORI. Într-ajutorarea nu pare să fie
referitoare la mediul de muncă mediul o caracteristică pregnantă a mediului
stimulativ este considerat a fi cel care socio-profesional din Şcoala Norma-
are următoarele caracteristici: este lă deoarece nici unul din subiecţi nu
agreabil, creativ, mobilizator (dificil, consideră aceasta prezentă ÎNTOT-
dar plin de satisfacţii şi de asemenea DEAUNA, iar 32% consideră că aceas-
este caracterizat prin într-ajutorare). ta se regăseşte ADESEA în cancelarie,
Subiecţii au considerat în mare că me- 16% fiind de acord că ea este prezentă
diul lor de muncă prezintă aceste cali- UNEORI aici.
tăţi. Astfel, opt subiecţi, respectiv 32%
consideră toate aceste calităţi prezen- În situaţia în care aşteptările faţă
te, deci 32% dintre profesori sunt sa- de rezultatele angajaţilor sunt mari,
tisfăcuţi de mediul în care îşi desfăşoa- ei consideră că li se oferă în 40% din
ră activitatea. De asemenea, 32% sunt cazuri îndrumare, sfaturi pertinente,
de părere că mediul lor de muncă este iar 60% consideră că li se oferă auto-
agreabil întotdeauna, 32% consideră nomie şi flexibilitate.
că mediul lor de muncă este agreabil
doar ADESEA. De asemenea, mediul La precizarea “Lucrez cu oameni pe
de muncă este considerat creativ de care îi respect/care îmi plac/de la care
către 36%o dintre subiecţi, iar această învăţ”, angajaţii au răspuns astfel: 80%
caracteristică este prezentă ADESEA, lucrează cu oameni pentru care sunt
în ttimp ce 12% consideră că mediul valabile toate cele trei caracteristici,
lor de muncă este creativ ÎNTOTDEAU- 8% lucrează cu oameni pe care doar îi
NA, 4% consideră acest mediu creativ respectă şi 12% lucrează cu oameni pe
doar UNEORI. care doar îi respectă şi învaţă de la ei,
fără a afirma însă că îi şi plac.
In ceea ce priveşte caracteristica
de a fi mobilizator 24% consideră că Managerii de vârf ai organizaţiei
mediul lor este astfel ÎNTOTDEAUNA, sunt cât se poate de optimist carac-

terizaţi de către subiecţii intervievaţi. bună adesea, 4% doar rareori.
Astfel, 76% dintre angajaţi consideră
că aceştia îi respectă şi au încredere în Cele mai mari nemulţumiri ale an-
ei întotdeauna, în timp ce 24%o consi- gajaţilor sunt referitoare la salarii şi
deră că doar adesea managerii dove- la distribuirea sistemului de recom-
desc această calitate. pense pentru activitatea desfăşurată.
Concret, 12% consideră salariile nee-
84% dintre subiecţi consideră că chitabile şi necorespunzătoare, 36%)
managerii recunosc şi apreciază efor- consideră că uneori se oferă recom-
turile lor întotdeauna, iar 16 % numai pense materiale, în timp ce 52% c con-
adesea, de asemenea, 76%o dintre sideră că există suficiente posibilităţi
angajaţi consideră că managerii pro- de acces la “fructele organizaţiei”.
movează valori umaniste, 24% cred că
acest lucru se întâmplă doar adesea. În privinţa orientării pe termen me-
72% dintre angajaţi consideră că diu şi lung a politicii educaţionale,
managerii sunt accesibili tuturor an- subiecţii recunosc că există o viziune
gajaţilor întotdeauna, 24% consideră (52%) şi valori fundamentale clare
că managerii sunt accesibili adesea, pentru toţi angajaţii(52%), luarea de-
iar 4% doar uneori. ciziilor vine să sprijine realizarea viziu-
nii organizaţiei (68%) şi pentru promo-
Comunicarea este deficitară în com- varea valorilor organizaţionale (68%).
paraţie cu celelalte caracteristici ale
managerilor. Răspunsurile se distribu- În Şcoala Normală, profesorii consi-
ie astfel:68% consideră comunicarea deră că au posibilitatea să fie implicaţi
bună întotdeauna, 24% consideră că înplanificarea activităţilor (64%), în
aceasta este bună doar adesea, 4% luarea deciziilor şi soluţionarea pro-
doar uneori, 4% rareori. Şi capacitatea blemelor apărute (60%), iar în inova-
de ascultare a managerilor este sen- rea produselor, activităţilor, procese-
sibil dificil de realizat pentru că 64% lor doar 52%.
o consideră bună întotdeauna, 32%

Se detaliază şi caracteristicile comu-
nicării din cadrul organizaţiei, aceasta I. Atitudinea fată de salariaţi;
este deschisă, sinceră întotdeauna în II. Valorile etice;
opinia a 60% dintre profesori, comu- III. Iniţiativele comunitare;
nicarea este frecventă în opinia a 60% IV. Relaţiile cu organizaţiile locale,
dintre profesori, 48% consideră comu- naţionale şi internaţionale;
nicarea coerentă, noncontradictorie, V. Caracteristicile generale ale ma-
64% consideră că prin comunicare li nagementului organizaţiei;
se clarifică ceea ce se aşteaptă de la ei, VI. Apartenenţa organizaţiei la di-
68% cred că li se oferă suficiente infor- ferite consorţii, reţele internaţio-
maţii despre strategiile promovate. De nale;
asemenea, 76% cred că prin comuni- VII. Transparenţa financiară.
care se oferă informaţii despre proble-
mele cu care se confruntă organizaţia Deşi există suficiente puncte slabe
şi despre situaţia financiară a acesteia în ceea ce priveşte comunicarea şi în-
72% au suficiente informaţii. tr-ajutorarea, situarea ponderii peste
medie a majorităţii caracteristicilor
Cât despre posibilitatea de a contri- indică în Şcoala Normală un climat
bui cu idei noi în organizaţie, de a-şi profesional relativ sănătos care per-
asuma riscuri calculate şi de a fi pro- mite organizaţiei să supravieţuiască
active, ponderea răspunsurilor este prin calitate şi să se adapteze într-un
de 60%. context social larg ostil. Este o şcoa-
lă cu standarde ridicate atât pentru
Dintre elementele ce influenţea- elevi cât şi pentru personal, dar care
ză prestigiul organizaţiei 64% cred se îngrijeşte să ofere condiţii pentru
că acestea sunt la fel de importante. dezvoltare pe termen lung atât carie-
Pentru restul de 36% dintre subiecţi, rei personalului cât şi a organizaţiei în
aceste elemente ar putea fi ierarhizate ansamblu.
astfel:

CAPITOLUL 4
VIZIUNEA ŞCOLII NORMALE „VASILE LUPU”

4.1. Viziunea Şcolii
Normale „Vasile Lupu”
Şcoala este o instituţie specializată în exerci-
tarea funcţiei educative a societăţii. Ca institu-
ţie, ea reproduce întocmai caracteristicile aces-
teia, dar dispune de o relativă autonomie faţă
de celelalte instituţii sociale.
Societatea contemporană nu mai poate lăsă
doar familiei libertatea de a-şi modela progeni-
turile, ci apelează la şcoală ca factor ce asigură
consensul, funcţionarea culturii societăţii ca în-
treg.
De asemenea, şcoala creează Şcoala este o instanţă a alocării forţei

contextul potrivit pentru a deter- de muncă, dar şi o instanţă a alocării sta-
mina sensul evoluţiei personalită- tutelor sociale. Într-o societate mobilă,
ţii. Existenţa acestui context este şcoala devine o miză importantă pentru
de altfel şi argumentul principal toate categoriile sociale. „Ea presupune
al şcolii întrucât contextul sociali- o dublă logică care îmbină determinis-
zant furnizează membrilor socie- mul structural al modurilor de şcolari-
tăţii accepţii şi valori comune şi zare şi libertatea actorilor sociali de a
face posibil un răspuns emoţional urmări strategii proprii într-un spaţiu de
unificat al membrilor societăţii la joc; o logică pe care clasele privilegiate
situaţii în care sunt implicate va- o descoperă mai uşor, dar care rămâne,
lorile lor comune. în general, ascunsă claselor populare;
pentru acestea din urmă şcoala pare Şcoala deposedează familia de co-
a funcţiona mai degrabă ca o „capca- pil şi de puterea acesteia de a decide
nă”, creându-le iluzia existenţei unui prea mult asupra viitorului copilului.
spaţiu de joc al libertăţilor şi meritelor Ea influenţează identitatea copilului
personale, atunci când de fapt, ea im- şi îl formează pe acesta „după chipul
pune constrângerile explicite şi impli- şi asemănarea societăţii”. Evaluările
cite ale unui mod de şcolarizare care şcolare contribuie la cristalizarea ima-
le dezavantajează.” (Berthelot, 1983) ginii de sine a copilului şi a reputaţiei
Şcoala este producătoarea celui mai sale în faţa profesorilor şi colegilor săi.
profitabil capital – pregătirea persona- În societatea contemporană de-
lă. Şcoala actuală este privită de mulţi mocratică, se instituie o ideologie a
părinţi şi copii ca un serviciu public în deschiderii şcolii, a creşterii transpa-
raport cu care familia este consuma- renţei proceselor educative către be-
tor. Iar consumatorul de şcoală (fami- neficiarii lor direcţi. Cu toată această
liile, copiii, comunitatea) au dreptul deschidere se constată, totuşi un „et-
să aleagă între mai multe alternative nocentrism” al profesorilor (cadrelor
şcolare, să renunţe la un serviciu care didactice) care poartă un dialog „al
nu îi satisface în favoarea unuia mai surzilor” cu beneficiarii educaţiei. Ast-
bun. Trăim într-o lume a consumato- fel, pertinenţa valorilor şi practicilor
rului educativ, aşa cum o dovedeşte şcolare deja consacrate nu poate fi
investiţia în şcolarizarea copiilor. obiectul negocierii cu partenerii de di-
Timpul şcolarităţii este o etapă ex- alog, părinţii şi copii, comunitatea.
trem de importantă în cursul vieţii Date fiind condiţiile particulare în
individului, dar şi o etapă în evoluţia care au evoluat sistemele şcolare eu-
comunităţii din care provine individul. ropene, profesorii manifestă nu o res-
Şcoala organizează riguros orarul co- ponsabilitate de tip profesional, ci de
pilului şi familiei acestuia, asumân- tip birocratic. Ei înţeleg să răspundă
du-şi totodată producerea unei anu- pentru activitatea lor în faţa autorită-
mite ritmicităţi şi stabilităţi în viaţa ţii care i-a angajat şi nu în faţa benefi-
familiei. ciarilor direcţi.

Şcoala ca instituţie deţine o serie tamentele de tip expresiv, prin exce-
de caracteristici care o apropie de ce- lenţă subiective. În această activitate
lelalte organizaţii, dar şi nenumărate reglementările sunt fundamentate
altele care o disting ca pe o organiza- pedagogic pe logica dezvoltării perso-
ţie specifică. Specificul ei decurge din nale şi relaţionale.
faptul că ea este investiţia cu funcţia Activitatea pedagogică este subor-
de a produce învăţarea şi îşi orientea- donată normelor care decurg din na-
ză toate celelalte aspecte organizaţio- tura proceselor de predare-învăţare
nale în acest sens. Şcoala, de fapt este pe fondul normelor generale institu-
o organizaţie care învaţă şi produce ţionale. Logica activităţilor pedagogi-
învăţare. Întreaga arhitectură institu- ce îşi găseşte sursa în premisele psi-
ţională a şcolii se subordonează logicii hologiei precum: particularităţile de
proceselor pedagogice complexe care dezvoltare ale elevilor, caracteristicile
se petrec în interiorul ei. Astfel, două proceselor de învăţare la diferite vâr-
sunt activităţile de bază. Una este ac- ste, resursele afective motivaţionale
tivitatea managerial – administrativă, generatoare de învăţare, dar şi în pre-
reglementată de logica organizaţio- misele de natură pedagogică precum:
nală şi care constă în conducerea şi modalităţile de organizare şi desfă-
administrarea resurselor, structurilor şurare a predării-învăţării, structuri-
care reglementează activitatea cadre- le curriculare, caracteristicile relaţiei
lor didactice, precum şi statutul şi ro- dintre profesor şi elevi, natura şi func-
lul lor instituţional. Dacă la acest nivel ţiile comunicării didactice. Prin urma-
predomină organizarea de tip birocra- re, regulile, reglementările de efici-
tic şi reglementările de tip formal, cel enţă din şcoală sunt de tip calitativ şi
de-al doilea nivel, cel al activităţilor vizează dimensiunile personalităţii ce
pedagogice-educaţionale, deschide vor fi dezvoltate, calităţile produsului
către structurile informale şi compor- ce părăseşte la un moment dat şcoala.

4.2. Misiunea Şcolii
Normale „ Vasile Lupu ”
De mai bine de un secol Şcoala Normală
„Vasile Lupu„ se impune ca o prestigioasă
instituţie de învăţământ pedagogic. „Spiritul
normalist” este o atitudine, un mod special
de a privi în trecut, dar mai ales în viitor.
Cu toate că schimbările sociale au ajuns şi
în Dealul Copului, Şcoala Normală păstrea-
ză încă demnitatea unei şcoli competitive în
pregătirea dascălilor. Neatinsă de trecerea
timpului va trebui să rămână credibilitatea
acestei şcoli pentru comunitate. care părinţii şi profesorii aşază copilă-

Şcoala Normală trebuie să evo- ria pe noi coordonate mai personaliza-
ce trecutul în fiecare zi, dar nu în te, mai responsabile, o Şcoală Normală
sensul de a deveni o şcoală—mu- care face din fiecare şcolar o realitate pe
zeu, ci în sensul păstrării şi va- cale de a se defini, o fiinţă care trăieşte,
lorizării tradiţiei de învăţământ experimentează şi alege dintr-o densita-
pedagogic şi dezvoltării acesteia te mare de oportunităţi de formare, de
prin includerea de noi specializări petrecere a timpului liber, de dezvoltare
educative cerute de contextul so- a propriei personalităţi.
cial, naţional şi european. Ea nu Normalistul va rămâne şi trebuie să ră-
trebuie să uite numele şi spiritul mână un „altfel” de om care să răspân-
unor profesori care au fost peda- dească dăruire şi respect pentru calita-
gogi desăvârşiţi. te în tot ceea ce face, fie că se va găsi în
Ne dorim o Şcoală Normală şcoală sau în-afara ei.
precum o comunitate deschisă în
4.3. Nevoile beneficiarilor
serviciilor educaţionale
Lista de nevoi pe care organizaţia le
Domenii manageriale
poate satisface
· Comunicare
· Cunoaştere
· Învăţare
· Înregistrarea informaţiilor
· Prietenie
· Cooperare
· Dezvoltare personală
· Relaţii interpersonale
· Satisfacţie
· Supraveghere
CURRICULUM · Tradiţia şi cunoaşterea moştenirii culturale
· Abilităţi psihopedagogice
· Alte abilităţi sociale
· Coordonare
· Competiţii
· Instruire / Informaţie
· Formare iniţială
· Educaţie de bază
· Supraveghere
· Muncă în echipă
· Alegere
· Ajutor
· Dezvoltare profesională
· Coordonare
· Planificare
· Participare la decizie
RESURSE UMANE · Imagine pozitivă de sine
· Formare continuă
· Implicare
· Schimbare şi idei noi
· Sprijin emoţional
· Cercetare
· Spaţiu, echipamente şi facilităţi logistice
· Adăpost
· Hrană
· Sprijin financiar
RESURSE FINANCIARE · Servicii de sănătate
· Resurse de învăţare şi materiale auxiliare
· Cooperare
· Educaţie multiculturală
· Educaţie multilingvistică
RELAŢII SISTEMICE ŞI · Prietenie
COMUNITARE · Satisfacţie
· Sprijin emoţional
· Timp liber
· Prestigiu / Reputaţie

4.4. Opţiuni şi ţinte
strategice
+ OPŢIUNE STRATEGICĂ OBIECTIVE STRATEGICE TERMENE RESURSE ALOCATE REZULTATE AŞTEPTATE
· Proiectarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţilor Conform Resurse umane Creşterea gradului de

1. CURRICULUM ŞI VIAŢA de învăţare astfel încât să fie facilitată dezvoltarea graficelor de Resurse materiale satisfacţie a
ŞCOLARĂ competenţelor – cheie necesare societăţii proiectare a Resurse temporale beneficiarilor faţă de
moderne; activităţilor serviciile educaţionale.
· Promovarea diversităţii culturale în abordarea curriculare
conţinuturilor învăţării;
· Creşterea atractivităţii învăţării prin dezvoltarea
situaţiilor de învăţare de tip explorativ care să
faciliteze adaptabilitatea, comunicarea şi
socializarea;
· Dezvoltarea unei oferte curriculare diversificate
care să asigure oportunităţi de dezvoltare fiecărui
elev;
· Dezvoltarea unui climat şcolar bazat pe securitate
fizică şi afectivă, sprijin, nivel de expectanţă înalt;
· Susţinerea unei culturi organizaţionale care
promovează echitatea, moralitatea,
nondiscriminarea la toate nivelurile structurale.
· Crearea unor oportunităţi de consiliere Lunar, Resurse umane Creşterea gradului de
2. RESURSE UMANE profesională şi dezvoltare în carieră pentru toate semestrial şi Resurse materiale participare a
categoriile de personal; anual Resurse temporale personalului la diferite
· Dezvoltarea unor competenţe cross-curriculare de 2013—2017 Fonduri europene activităţi de formare
tipul spiritului antreprenorial în cadrul echipelor de continuă. Asigurarea
profesori în scopul atragerii resurselor comunitare; participării fiecărui
· Promovarea dimensiunii europene a formării Cheltuieli de angajat la cel puţin un
formatorilor prin cercetare şi informare dar şi prin formare curs de formare în
dezvoltarea unei culturi a mobilităţii; profesională din decursul unui an)
· Creşterea accesului profesorilor la utilizarea bugetul propriu Încheierea anuală a cel
tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale puţin unui proiect cu
(încurajarea folosirii potenţialului internetului, finanţare europeană
multimedia şi mediilor de învăţare virtuale);
· Promovarea formării continue prin parteneriate Stabilirea nevoilor de
naţionale, regionale, locale în scopul satisfacerii formare la fiecare
nevoilor proprii de formare ale fiecărei categorii de categorie de personal
personal.
· Dezvoltarea unor activităţi producătoare de 2013—2017 Înfiinţarea unei şcoli
3. RESURSE MATERIALE ŞI resurse materiale; postliceale pentru
FINANCIARE · Elaborarea unui program de acţiune integrată în pregătirea asistenţilor
domeniul îmbunătăţirii dotării cu mobilier şi maternali
echipamente pentru desfăşurarea optimă a Acreditarea la nivel
activităţilor; 2013—2017 local a unor servicii
· Integrarea instrumentelor de finanţare a politicii educaţionale pentru
de coeziune a Uniunii Europene în cadrul adulţi (pregătire pentru
programelor de dezvoltare a şcolii; definitivat şi gradul II
· Reabilitarea clădirilor şcolii, căminului şi cantinei; învăţători-educatoare şi
· Modernizarea echipamentelor de tehnologie maiştri instructori)
comunicaţională şi informaţională. Accesarea
instrumentelor
structurale de finanţare
europeană
4. RELAŢII SISTEMICE ŞI · Optimizarea relaţiei dintre şcoală şi comunitate Anual Resurse umane Organizarea lunară a
COMUNITARE în sensul dezvoltării unor parteneriate cu diverse Burse unor activităţi de tip
instituţii publice, private, guvernamentale şi Sponsorizări şcoala părinţilor
nonguvernamentale la nivel judeţean şi naţional.
Înlăturarea barierelor de comunicare dintre familie
şi şcoală prin implicarea părinţilor în realizarea
unor evenimente pozitive ale şcolii: serbări,
festivităţi de premiere, ritualuri de aniversare;
· Organizarea unor acţiuni de interes comunitar în
colaborare cu autorităţile locale;
· Promovarea parteneriatelor internaţionale în
scopul dezvoltării dimensiunii europene a
educaţiei;
· Înfiinţarea unui centru cultural de valorificare a
tradiţiilor locale şi regionale.

I. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A OFERTEI CURRICULARE
Nr. Opţiunea dezvoltării Opţiunea dezvoltării

Ţinte strategice Opţiunea curriculară Opţiunea financiară
crt. resursei umane comunitare
1. Proiectarea, desfăşurarea şi · Promovarea în cadrul · Utilizarea · Promovarea · Dezvoltarea unor

evaluarea activităţilor de învăţare lecţiilor a modelului didactic echipamentelor şi formării continue parteneriate cu instituţii
astfel încât să fie facilitată comunicativ, interactive şi a tehnologiilor din prin activităţi de furnizoare de programe de
dezvoltarea competenţelor-cheie relaţiilor democratice dotare în scopul dezvoltare pregătire a personalului
necesare în societatea modernă. profesor-elev; facilitării învăţării; profesională a didactic
· Utilizarea metodelor · Îmbunătăţirea cadrelor didactice din
moderne de studio al limbilor dotării existente prin cadrul şcolii sau prin
străine; achiziţionarea de noi stagii de formare în
· Introducerea T.I.C. în materiale, mijloace, afara instituţiei
predarea tuturor disciplinelor echipamente,
de studiu mobilier ergonomic
2. Promovarea diversităţii culturale · Valorificarea elementelor de · Utilizarea resurselor · Organizarea unor · Dezvoltarea unor
în abordarea conţinuturilor cultură familială, locală, în scopul organizării activităţi nonformale parteneriate cu organizaţii
învăţării. naţională în cadrul lecţiilor; cercului de tapiserie; legate de evenimente care conservă şi
· Promovarea nondiscriminării · Premierea elevilor tradiţionale, promovează cultura.
în procesul educativ formal şi participanţi la împărtăşirea valorilor
nonformal; concursurile diferitelor etnii,
· Pavoazarea spaţiului folclorice, expoziţii culturii.
apropiat al elevului cu valori etnografice.
autentice de tip ştiinţific,
artistic, istoric;
· Utilizarea cooperării, a
lucrului în echipă în cadrul
disciplinelor de studiu.
3. Creşterea atractivităţii învăţării · Adaptarea stilului de predare · Achiziţionarea · Motivarea · Prezentarea ofertelor de
prin dezvoltarea situaţiilor de la particularităţile soluţiilor profesorilor pentru formare ale diferitelor
învăţare de tip explorative care să personalităţii şi nevoile educaţionale care să participarea la instituţii acreditate ca
faciliteze adaptabilitatea, specifice de formare ale crească eficienţa, activităţi de formare furnizoare de servicii
comunicativitatea şi elevului; atractivitatea şi continuă pe teme de pentru adulţi;
sociabilitatea elevului · Stimularea învăţării raţionalizarea modernizare a · Încheierea unor contracte
interactive în cadrul lecţiilor timpului în cadrul metodologiilor de parteneriat cu furnizori
prin implicarea elevilor în activităţilor didactice. didactice. de formare;
procesul predării. · Dezvoltarea culturii
mobilităţii prin proiecte
europene de colaborare.
4. Dezvoltarea unei oferte · Identificarea nevoilor de · Formarea · Elaborarea unor · Elaborarea unor
curriculare diversificate care să dezvoltare a elevilor prin profesorilor prin pliante prin care să programe de consiliere a
asigure oportunităţi de dezvoltare aplicarea unor instrumente participarea la stagii fie prezentată oferta părinţilor pentru
fiecărui elev. specifice de cunoaştere de formare în domenii disciplinelor cunoaşterea problemelor
psihologică în cadrul orelor de psihopedagogice şi de opţionale pentru ca elevilor.
consiliere; management al elevii să aleagă în
· Introducerea unor opţionale colectivului de elevi; cunoştinţă de cauză.
adaptate vârstei şi aspiraţiilor · Promovarea
elevilor; activităţilor de
· Desfăşurarea unor activităţi mentorat pentru
de consiliere individuală şi de profesorii aflaţi la
grup care să răspundă începutul carierei.
problemelor specifice vârstei
elevilor.
5. Dezvoltarea unui climat şcolar · Creşterea calităţii procesului · Elaborarea unor · Implicarea elevilor · Facilitarea schimbului
bazat pe securitate fizică şi instructiv-educativ; materiale de în cadrul consiliului cultural şi experienţial
afectivă, sprijin, nivel de · Dezvoltarea unor relaţii prezentare a consultativ la luarea între generaţiile de
expectanţă înalt. bazate pe încredere între istoricului şi culturii deciziilor; absolvenţi sau foşti
professor şi elevi; şcolii situate la loc · Încurajarea profesori ai şcolii şi actualii
· Promovarea culturii specifice vizibil; comportamentelor elevi şi profesori;
şcolii atât prin curriculum cât · Elaborarea unor civice în rândul · Implicarea comitetelor de
şi prin modelele de conduită produse de tipul elevilor; părinţi în creşterea
ale personalului. revistei şcolii; · Consultarea şi autorităţii şcolii.
· Achiziţionarea unor implicarea elevilor în
sisteme de prezentarea ofertei
supraveghere pentru şcolii în cadrul
creşterea siguranţei în Salonului ofertelor
spaţiul şcolii. educaţionale;
· Cultivarea
respectului faţă de
însemnele şcolii.

II. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A RESURSELOR UMANE
1. Crearea unor oportunităţi de · Abordarea problemelor de · Motivarea · Popularizarea · Asigurarea participării

consiliere profesională şi interes general pentru fiecare personalului prin ofertelor instituţiilor personalului la programe
dezvoltare în carieră pentru toate categorie de personal în instrumente de tip furnizoare de de perfecţionare periodice
categoriile de personal. cadrul unor şedinţe de premial pentru formare; şi obligatorii.
informare / documentare dezvoltarea în carieră; · Asigurarea
· Stimularea participării la
achiziţionării de activităţile de
resurse educaţionale perfecţionare din
pentru profesori cadrul comisilor
organizate în şcoală.
2. Dezvoltarea unor competenţe · Elaborarea unor programe · Alocare de resurse · Popularizarea · Consilierea instituţiilor
crosss-curriculare de tipul de discipline opţionale la pentru organizarea exemplelor de bună partenere pentru
spiritului antreprenorial în cadrul nivele diferite de activităţilor practică bazate pe elaborarea proiectelor în
echipelor de profesori în scopul interdisciplinaritate, demonstrative lucrul în echipe de cadrul programelor de
atragerii resurselor comunitare. transdisciplinaritate. interdisciplinare; profesori. absorbire a fondurilor
· Elaborarea structurale.
proiectelor pentru
absorbirea fondurilor
europene.
3. Promovarea dimensiunii · Includerea elementelor de · Elaborarea · Participarea · Stabilirea unor
europene a formării formatorilor cultură, istorie, civilizaţie proiectelor finanţate profesorilor la stagii parteneriate
prin cercetare şi informare dar şi europeană în cadrul de Uniunea de formare pentru internaţionale.
prin dezvoltarea unei culturi a disciplinelor de învăţământ. Europeană. elaborarea
mobilităţii. proiectelor europene.
4. Creşterea accesului profesorilor · Introducerea T.I.C. la toate · Achiziţionarea de · Motivarea · Organizarea unor stagii
la utilizarea tehnologiilor disciplinele de studiu. reţele noi de personalului pentru de formare cu formatori
informaţionale şi calculatoare şi utilizarea soft-urilor C.C.D. în scopul
comunicaţionale. tehnologie educaţionale şi îmbunătăţirii accesului la
comunicaţională crearea de noi soft-uri noile tehnologii.
modernă pentru
facilitarea circulaţiei
informaţiei.
III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A RESURSELOR MATERIALE ŞI FINANCIARE

1. Dezvoltarea unor activităţi · Implicarea personalului · Susţinerea unor · Acreditarea instituţiei · Încheierea unor
aducătoare de venituri în crearea unei oferte de activităţi şi servicii cu ca furnizoare de contracte de
gestiune a timpului liber taxă; servicii pentru adulţi. consultanţă cu firme
al elevilor. · Închirierea unor spaţii de specialitate pentru
disponibile. obţinerea acreditării.
2. Elaborarea unui program de · Desfăşurarea unor · Sensibilizarea · Îmbunătăţirea relaţiei · Încheierea unor
acţiune integrată în domeniul activităţi extracurriculare autorităţilor locale în profesorilor cu părinţii. contracte de
îmbunătăţirii dotării. pentru informarea scopul finanţării sponsorizare;
comunităţii. activităţilor şcolii; · Realizarea
· Popularizarea nevoilor contractelor de
de dotare către achiziţii de mobilier şi
autorităţi sau potenţiali echipamente noi.
sponsori.
3. Integrarea instrumentelor de · Familiarizarea · Asigurarea contribuţiei · Implicarea întregului · Solicitarea consilierii
finanţare a politicii de coeziune profesorilor cu proprii la proiectele personal la elaborarea unităţii de
a Uniunii Europene în cadrul programele cu finanţare pentru accesarea şi implementarea implementare POS-
programelor de dezvoltare a europeană în cadrul fondurilor structurale. proiectelor cu DRU, regiunea NORD-
şcolii. şedinţelor de lucru şi finanţare din fonduri EST pentru accesareaf
activităţilor de structurale. ondurilor structurale.
documentare.
4. Reabilitarea clădirilor şcolii, Includerea în proiectele
internatului şi cantinei. de buget annual a
rerselor necesare
investiţiilor.
5. Modernizarea echipamentelor Elaborarea proiectelor Participarea Dezvoltarea unor
de tehnologie comunicaţională de buget în concordanţă personalului la stagii parteneriate în
şi informaţională. cu nevoia de de formare specifice domeniu.
modernizare a atât pentru folosirea
echipamentelor. T.I.C. în procesul
didactic cât şi pentru
informatizarea
proceselor
administrative.

IV. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A RELAȚIILOR COMUNITARE ȘI INTERNAȚIONALE
Nr. Ținte strategice Opțiunea curriculară Opțiunea financiară Opțiunea Opțiunea dezvoltării
crt. dezvoltării comunitare
resursei umane
1. Optimizarea relației dintre • Includerea în oferta • Alocarea resurselor • Constituirea unor • încheierea unor
școală şi comunitate in sensul curriculară a activităților necesare pentru echipe de profesori parteneriate cu instituții
dezvoltării unor parteneriate extra didactice organizate în dezvoltarea de pentru elaborarea publice, private. ON.G-
specifice. parteneriat cu alte instituții. parteneriate: proiectelor uri.
• Utilizarea resurselor educaționale.
materiale obținute
din dezvoltarea
parteneriale lor
educaționale
2. înlăturarea barierelor dc comu- • Invitarea părinților la • Identificarea unor • Dezvoltarea • Realizarea unor
nicare dintre familie şi școala activitățile de consiliere ale sponsori pentru competentelor de activități de formare cu
prin implicarea părinților In claselor. susținerea prin burse consiliere a elevilor sprijinul C.C.D-uliii şi
realizarea unor evenimente a elevilor şi prin participarea C.J.A.P.P.-ului.
pozitive ale școlii: serbări. premierea elevilor cu profesorilor diriginți
festivități de premiere, ritualuri rezultate foarte bune. la stagii dc formare.
de aniversare.
3. Organizarea unor acțiuni de in- • Invitarea reprezentanților • Sensibilizarea • Participarea • Deschiderea școlii către
teres comunitar in colaborare autorităților locale la autorităților cu reprezentanților comunitate prin
cu autoritățile locale. festivitățile şi evenimentele privire la nevoile autorităților locale participarea elevilor Şi
școlii. reale ale instituției.
la ședințele profesorilor la activități
consiliului de organizate in parteneriat
administrație şi ale cu Politia. Direcția dc
consiliului Sănătate Publică, alic
profesoral sau autorități locale.
adunărilor
părinților.
4. Promovarea parteneriatelor • Valorizarea clementelor de Alocarea resurselor Motivarea Elaborarea documentații
internaționale în scopul cultura europeana în cu finanțare personalului lor pentru încheierea
dezvoltării dimensiunii curriculumul obligatoriu. europeană pentru didactic pentru contractelor de
europene a educației. diferențiat și la decizia activitățile din cadrul participarea la colaborare
școlii. proiectelor europene. mobilitățile internațională
proiectelor
europene împreuna
cu elevii
5. Înființarea unui centru cultural Obținerea finanțării Dezvoltarea unor Elaborarea demersurilor
de valorificare a tradițiilor din fondurile echipe dc profesori pentru înființarea unui
locale şi regionale. structurale pentru pentru culegerea centru de promovare a
înființarea unui diferitelor elemente culturii locale prin
centru cultural dc cultură locală. parteneriat cu Centrul
pentru promovarea Județean pentru
tradițiilor locale. promovarea culturii
tradiționale.
MECANISME DE EVALUARE ȘI ASIGURAREA CALITĂȚII
Elemente strategice ale managementului calităţii serviciilor educaţionale

Principalele servicii educaţionale oferite de Şcoala Normală se adresează
unor categorii foarte largi şi diverse de beneficiari:
• elevii şi familiile acestora; • educatoarele şi învăţătorii din în-
• profesorii şi celelalte categorii de văţământul preuniversitar.
personal din organizaţia şcolară;

A. Beneficiile clienţilor
Satisfacţia clienţilor Şcolii Norma- • asigură obţinerea rezultatelor supe-

le este evaluată periodic, de regulă la rioare la evaluările cu caracter extern;
sfârşitul fiecărui an şcolar, în vederea • oferă posibilitatea valorificării po-
introducerii în planurile operaţionale tenţialului de care dispune fiecare
de dezvoltare a şcolii pentru anul şco- elev;
lar următor. • asigură o pregătire iniţială de bază în
Se utilizează chestionare de opinie domeniul didactic prin calitatea acti-
construite, pentru fiecare categorie de vităţilor de practică pedagogică;
beneficiari. • oferă posibilitatea valorificării po-
În mod indirect, satisfacţia clienţilor tenţialului de care dispune fiecare
este exprimată şi prin gradul de parti- elev;
cipare / implicare a acestora la activi- • asigură o pregătire iniţială de bază în
tăţile organizate de şcoală. domeniul didactic prin calitatea acti-
Rezultatele procesului educaţional vităţilor de practică pedagogică;
asigură satisfacţia beneficiarilor prin- • promovează valori autentice deter-
cipali dacă răspund aspiraţiilor aces- minând dezvoltarea şi ierarhizarea co-
tora: respunzătoare a sistemului de valori
• asigură fiecăruia, după posibilităţi proprii fiecărui elev;
şansa de a obţine succesul şi de a-şi • promovează un climat educativ po-
creşte stima de sine; zitiv care oferă siguranţă elevilor.
• asigură fiecărui elev accesul la forme
superioare de educaţie;

B. Conceptul de servicii educaţionale
Şcoala Normală „Vasile Lupu” oferă o educaţie umanistă axată pe dobândi-

rea unei culturi generale şi didactice complete, pe dezvoltarea competenţelor
comunicaţionale funcţionale, pe dezvoltarea aptitudinilor elevilor.
Serviciile educaţionale sunt construite pe următoarele domenii funcţionale:
A. Curriculum: B. Dezvoltarea resurselor umane:

• calitatea procesului didactic al • centrarea serviciilor educaţionale pe
educaţiei formale – calitatea disci- nevoia de dezvoltare personală a ben-
plinelor din trunchiul comun; calitatea eficiarilor principali şi pe nevoia de dez-
şi diversitatea disciplinelor din curricu- voltare profesională a personalului;
lumul la decizia şcolii; calitatea disci- • armonizarea organizaţiei cu nevoile
plinelor curriculumului diferenţiat în clienţilor interni şi externi;
funcţie de specializarea beneficiarului; • flexibilizarea procedurilor de identifi-
• calitatea educaţiei nonformale asigu- cate a nevoilor formabililor.
rate şi destinate pentru grupuri mici de
beneficiari, în funcţie de nevoile speci- C. Calitatea procesului educaţional
fice de formare (cercuri pe discipline, şi a rezultatelor obţinute
concursuri şcolare, activităţi artistice); Şcoala Normală are o tradiţie de 158
• calitatea curriculumului educaţiei de ani de învăţământ pedagogic, asig-
informale – atmosfera şcolii, cul- urând pregătirea învăţătorilor şi edu-
tura organizaţională, legătura dintre catorilor.
generaţii de absolvenţi, ritualuri ocazi- În condiţiile apariţiei instituţiilor
onate de evenimente legate de istoricul concurenţiale de pregătire a cadrelor
şcolii, promovarea imaginii şcolii în didactice pentru învăţământul prep-
comunitate, dezvoltarea proiectelor rimar şi primar, Şcoala Normală şi-a
educaţionale în parteneriat cu alte diversificat oferta educaţională intro-
instituţii. ducând şi alte specializări în paleta
serviciilor educaţionale (instructor-

animator activităţi extraşcolare, in- în colaborare cu profesorii metodişti
structor – educator, bibliotecar – doc- şi învăţătorii şi educatoarele din
umentarist). unităţile de aplicaţie.
Majoritatea absolvenţilor Şcolii Nor- Consiliul elevilor reprezintă intere-
male acced în învăţământul superior sele beneficiarilor în relaţia cu condu-
şi se formează ca profesori, pregătirea cerea şcolii, ceea ce face ca serviciile
didactică iniţială fiindu-le principalul educaţionale să fie adaptate perma-
avantaj la concursurile de ocupare a nent la nevoile argumentate expri-
posturilor didactice. mate de aceştia.
D. Procedurile de efectuare a ser- E. Determinări privind calitatea

viciilor educaţionale serviciilor
Elevii profilului pedagogic îşi dove- Pentru evaluarea calităţii servi-
desc competenţele didactice în ciilor educaţionale principalele proce-
activităţile de practică pedagogică la duri sunt compararea performanţelor
început observatorii, începând cu cla- obţinute în mod real cu indicatorii
sa a X-a constând în desfăşurarea de care descriu performanţele de nivel
către elevii practicanţi a activităţilor optim.
CALITATEA ACTIVITĂŢII ŞCOLARE

INDICATORI DE PERFORMANŢĂ LA NIVELUL
PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV
(pentru personalul didactic)
PREDAREA – ÎNVĂŢAREA ce centrate pe elev, îmbinând activita-

• Profesorii stăpânesc conţinutul disci- tea individuală cu cea de grup;
plinei şi didactica specialităţii; • Profesorul explică şi organizează clasa
• Profesorii accesibilizează conţinutul eficient;
disciplinei şi diferenţiază sarcinile de în- • Profesorul urmăreşte sistematic acti-
văţare pentru anumite grupuri de elevi vităţile elevilor atât în clasă cât şi în-a-
sau chiar individual; fara ei;
• Profesorul foloseşte strategii didacti- • Profesorul încurajează dezvoltarea

gândirii elevului, permiţând exprimarea tăţească performanţele;
liberă a opiniei şi exprimarea judecăţi- • Profesorul îşi adaptează stilul propriu
lor de valoare asupra conţinuturilor; de evaluare particularităţilor clasei cu
• Profesorul creează suficiente ocazii de care lucrează.
valorificare în practică a conţinuturilor DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELE-
teoretice prezentate şi explicate; VULUI PRIN PROCESUL DIDACTIC /
• Profesorul apreciază şi laudă elevul INDICATORI DE PERFORMANŢĂ
atunci când acesta progresează, sti- • Profesorul valorifică potenţialul edu-
mulând încrederea în forţele proprii şi cativ al disciplinei predate;
prelungirea studiului în-afara clasei; • Profesorul ajută elevii să se
• Profesorul informează elevii cu privire autocunoască, descoperindu-şi aptitu-
la concursurile şcolare şi motivează ele- dinile, calităţile şi chiar punctele slabe;
vii pentru participarea la acestea. • Profesorul creează oportunităţi pen-
EVALUAREA REZULTATELOR ŞCOLARE tru ca elevii să decidă în grup sau indi-
• Profesorul integrează modalităţile de vidual, pentru ca aceştia să manifeste
evaluare – evaluare iniţială, continuă şi autonomie în gândire şi acţiune;
sumativă – corect în procesul instruc- • Profesorul încurajează comunicarea
tiv-educativ; deschisă şi dialogul argumentativ între
• Profesorul evaluează sistematic şi elevi;
obiectiv, utilizând întregul registru al • Profesorul este echidistant în relaţiile
metodelor de evaluare (probe scrise, cu elevii;
practice, metode alternative); • Profesorul este deschis, afectuos,
• Profesorul acordă note însoţite de manifestă simţ al umorului, oferind un
argumente care explicitează calitatea model de comportare pozitivă pentru
însuşirii conţinuturilor şi modul în care elevi.
elevul se foloseşte de conţinuturi în LEGĂTURA CU COMUNITATEA ŞCOLARĂ
practică; ŞI EXTRAŞCOLARĂ
• Profesorul valorifică rezultatele eva- Profesorul promovează valorile Şco-
luării, dezvoltă la elevi capacitatea de lii Normale printr-o conduită cores-
autoevaluare, ajutându-i să-şi îmbună- punzătoare;

Profesorul participă la activităţile sugestive din lecţii diferite prin care să
extradidactice organizate în şcoală şi argumenteze alegerea unor strategii
în-afara ei; didactice active şi interactive, precum
Profesorul colaborează cu colegii şi corelaţiile din interiorul disciplinei
de specialitate şi de alte specialităţi şi corelaţiile interdisciplinare;
pentru a asigura pregătirea optimă a Un proiect de grup realizat de elevi
elevilor; în cadrul disciplinei;
Profesorul este preocupat de dez- Probe de evaluare utilizate la clase
voltarea sa personală şi profesională, diferite şi pentru ritmuri diferite de în-
participă la activităţi metodice şi de văţare;
perfecţionare în şcoală şi în-afara ei; Fişe de observare a comportamen-
Profesorul informează familia elevi- tului şi personalităţii elevilor din care
lor şi o sprijină în interesul elevilor; să rezulte evaluarea diferitelor aspec-
Profesorul răspunde nevoilor comu- te de personalitate;
nităţii în ceea ce priveşte dezvoltarea Un raport asupra activităţii profe-
unor activităţi culturale şi educative în sionale şi de perfecţionare, însoţit de
parteneriat cu alte instituţii. acte doveditoare (diplome, certificate
INSTRUMENTE DE EVALUARE de atestare, abilitare curriculară, acor-
A ACTIVITĂŢII dare de grade didactice);
PERSONALULUI DIDACTIC Chestionare pentru elevi, părinţi
1. PORTOFOLIUL PROFESIONAL (CONŢINUT) aplicate în scopul identificării nevoilor
Planificarea calendaristică anuală şi de formare.
semestrială pentru fiecare clasă; 2. INSPECŢIA ŞCOLARĂ
Câte două caiete ale unor elevi din Asistarea la clasă a profesorului (2
fiecare clasă cu care lucrează; clase diferite);
Modele ale unor fişe de evaluare uti- Celelalte aspecte ale activităţii pro-
lizate în activitatea cu elevii; fesorului:
• discuţii cu conducerea şcolii, şeful
Alte materiale didactice elaborate comisiei metodice, personalul şcolii,
părinţi, elevi;
de profesor pentru activitatea la clasă; • consultarea portofoliului profesorului;
• consultarea proiectelor didactice ale
Prezentarea unor secvenţe didactice profesorului.

V. STRATEGIA DE MARKETING
Variabilele /
Nr.
componentele mix- Caracteristici Impact asupra organizaţiei şcolare
crt.
ului
1 Învăţământ obligatoriu:
a)
- clasele I – IV – sistem de învăţământ simultan, educaţie de bază realizată de absolvenţi ai şcolii Asigurarea unei continuităţi reale între nivele diferite de
(perceperea directă a produsului realizat de şcoală); şcolaritate.
- activităţi de educaţie nonformală realizate în cadrul practicii pedagogice de către elevii de liceu;
- curriculum la decizia şcolii elaborat în funcţie de caracteristicile învăţării şa grupul educat, dar şi de Orientarea carierei pe baza identificării aptitudinilor reale
aptitudinile unor microgrupuri din interiorul clasei; ale educabililor.
- posibilitatea de continuare a studiilor în aceeaşi organizaţie. Creşterea încrederii părinţilor în posibilitatea şcolii de a
b) oferi o pregătire temeinică şi o organizare riguroasă a
- clasele V – VIII – educaţie de bază cu posibilitatea ca, după examenul de selecţie, elevul să continue timpului de studiu.
studiile la una din specializările profilului pedagogic;
- procesul de învăţare se realizează într-o atmosferă de încredere, respect faţă de aşteptările
beneficiarilor; Consilierea psihopedagogică în vederea alegerii profesiunii.
- socializarea progresivă a elevului şi integrare în climatul psihosocial al şcolii (diminuarea şocului Consilierea psihopedagogică a elevului în fiecare stadiu de
adaptării la clasa a IX-a); dezvoltare a personalităţii.
- realizarea procesului didactic cu strategii didactice moderne, interactive;
Produsul - posibilitatea de a locui în internatul şcolii, beneficiind astfel şi de organizarea psihopedagogică a
timpului liber;
- disciplină clară şi fermă care favorizează dezvoltarea armonioasă a personalităţii;
- curriculumul la decizia şcolii elaborat ţinând cont de necesitatea pregătirii examenului de selecţie.
c)
- clasele (IX) X – XII – Învăţământ liceal, filiera vocaţională, profil pedagogic;
- diferenţierea educaţiei pe specializările profilului:
- învăţător-educatoare
- instructor-animator activităţi extraşcolare Dezvoltarea personalităţii şi carierei atât în profilul
- bibliotecar-documentarist pedagogic cât şi crearea oportunităţilor diverse de a
- filologie – limbi moderne intensiv; continua studiile universitare în alte profiluri.
- oferta curriculară a şcolii axată pe dezvoltarea aptitudinilor testate prin probe specifice de Armonizarea clientului cu cultura şcolii şi cu nevoile lui de
aptitudini; formare.
- educaţie prin excelenţă umanistă, realizată cu personal didactic recrutat pe criterii de expertiză;
- dotarea materială adecvată studiului temeinic – bibliotecă cu peste 10.000 de volume, laborator de
informatică, acces la internet, mobilier ergonomic.
2 - cazare gratuită în internatul şcolii pentru copii proveniţi din familii de cadre didactice; Opţiunea părinţilor creşte la următoarea generaţie, astfel
- posibilitatea de a lua masa de prânz şi pentru elevii care nu locuiesc în internatul şcolii; încât se constituie ca tradiţie prezenţa mai multor fraţi din
- posibilitatea de a împrumuta manuale de la biblioteca şcolii; aceeaşi familie în Şcoala Normală.
- sistem de burse obţinute din surse extrabugetare; Încredere în educaţia oferită într-un mediu securizant
Preţ
- contribuţie financiară minimă a părinţilor pentru îmbunătăţirea condiţiilor de studiu; pentru elevi, constituit pe bază de norme clare şi ferme.
- acces la Internet fără costuri suplimentare;
- activităţi extracurriculare care satisfac nevoile de formare pentru societatea contemporană fără
costuri suplimentare (vizionări de filme de cinematecă, pregătire pentru Cambridge);
3 - Şcoala Normală este plastă departe de centrul oraşului, într-un cadru natural deosebit;
- plasarea specifică oferă siguranţă, accesibilitate, atmosferă de relaxare şi creaţie; Plasarea serviciilor educaţionale ale şcolii în contextul
- pentru elevii proveniţi din mediul rural există posibilitatea de a locui în internatul aflat în incinta educaţiei permanente.
şcolii;
Plasare - pentru elevii din mediul urban există posibilităţi diverse de acces prin transportul public;
- şcoala oferă servicii educaţionale adulţilor prin realizarea schimburilor din cadrul practicii
pedagogice în diferite grădiniţe şi şcoli de aplicaţie;
- şcoala oferă cursuri de formare prin personalul didactic abilitat pentru formarea continuă a
personalului didactic.
4 - personal didactic cu o înaltă calificare obţinută prin studii universitare şi cursuri de abilitare în
domeniul psihopedagogic şi metodic; Promovarea imaginii şcolii prin valorile şi normale
- disponibilitatea personalului de a fuziona cu cultura şcolii; organizaţiei şcolare.
- clamat psihorelaţional bazat pe intercomunicare, cooperare, responsabilizare colectivă, ambiţie, Asigurarea continuităţii culturii şcolii prin inserţia
Personal stimă de sine înaltă; absolvenţilor în sistemul de învăţământ.
- disponibilitatea personalului didactic de a iniţia proiecte de activitate educativă extracurriculară;
- politica de personal oferă fiecăruia posibilităţi diverse de dezvoltare profesională şi personală;
- sistem propriu de recompense morale şi materiale care încurajează iniţiativa personalului;
- comunicare eficientă şi funcţională între toate categoriile de personal.
5 A.
- Publicitatea media realizată în mod curent pentru a face cunoscute acţiunile şi activităţile şcolii; Creşterea motivaţiei pentru participare la viaţa şcolii.
- Publicitatea realizată prin activităţile iniţiate prin elevii şcolii (voluntariat pentru asociaţii şi
fundaţii care au în vedere acţiuni de protecţia copilului); Impulsionarea cererii de înscriere la obţinerea de servicii
- Publicitate prin intermediul revistei şcolii, cu apariţie semestrială; educaţionale oferite de şacoală.
- Publicitate prin broşura şcolii realizată cu ocazia Târgului ofertelor educaţionale (aprilie 2004).
B.
- Oferirea de servicii educaţionale absolut necesare pentru exercitarea rolurilor sociale de adult
active prin C.D.Ş specific (Psihologia relaţiilor sociale, Psihosexologie, Educaţie pentru viaţa de
familie, Puericultură);
- Cazare gratuită pentru copii cadrelor didactice;
Promovare / - Sistem propriu de burse şi recompense materiale pentru elevii merituoşi;
comunicare - Realizarea activităţilor cultural-artistice cu resurse proprii (Teatru şcolar, serbări şcolare,
concursuri de dans) ceea ce implică minimum de costuri pentru participanţi.
C.
Relaţii publice
- Promovarea unui sistem de relaţii sistemice şi comunitare armonioase;
- Asigurarea unui flux de informaţii funcţional cu celelalte organizaţii şcolare, dar şi cu structurile
ierarhice superioare;
- Atragerea părinţilor în viaţa şcolii (participarea lor la serbările şcolare, la festivităţile organizate de
şcoală);
- Desfăşurarea unor schimburi de experienţă, mese rotunde, lansări de carte cu participarea
reprezentanţilor partenerilor sociali.

CAPITOLUL 5
PLAN OPERAŢIONAL DE DEZVOLTARE ŞCOLARĂ

PROGRAMUL MANAGERIAL
NR. OPŢIUNE REZULTATE
OBIECTIVE STRATEGICE TERMENE RESURSE ALOCATE
CRT. STRATEGICĂ AŞTEPTATE
- Proiectarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţilor de Conform Resurse umane Creşterea gradului de

învăţare astfel încât să fie facilitată dezvoltarea graficelor de Resurse materiale satisfacţie a
1. CURRICULUM competenţelor – cheie necesare societăţii moderne; proiectare a Resurse temporale beneficiarilor faţă de
ŞI VIAŢA ŞCOLARĂ - Promovarea diversităţii culturale în abordarea activităţilor serviciile educaţionale.
conţinuturilor învăţării; curriculare
- Creşterea atractivităţii învăţării prin dezvoltarea
situaţiilor de învăţare de tip explorativ care să
faciliteze adaptabilitatea, comunicarea şi
socializarea;
- Dezvoltarea unei oferte curriculare diversificate care
- să asigure oportunităţi de dezvoltare fiecărui elev;
- Dezvoltarea unui climat şcolar bazat pe securitate
fizică şi afectivă, sprijin, nivel de expectanţă înalt;
- Susţinerea unei culturi organizaţionale care
promovează echitatea, moralitatea,
nondiscriminarea la toate nivelurile structurale.
- Crearea unor oportunităţi de consiliere profesională şi Lunar, Resurse umane Creşterea gradului de
dezvoltare în carieră pentru toate categoriile de semestrial şi Resurse materiale participare a
2. RESURSE UMANE personal; anual Resurse temporale personalului la diferite
- Dezvoltarea unor competenţe cross-curriculare de tipul activităţi de formare
spiritului antreprenorial în cadrul echipelor de continuă. Asigurarea
profesori în scopul atragerii resurselor comunitare; participării fiecărui
angajat la cel puţin un
curs de
formare în decursul unui
an)
- Promovarea dimensiunii europene a formării An școlar Fonduri europene Încheierea anuală a cel
formatorilor prin cercetare şi informare dar şi prin puţin unui proiect cu
dezvoltarea unei culturi a mobilităţii; finanţare europeană
- Creşterea accesului profesorilor la utilizarea
tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale
(încurajarea folosirii potenţialului internetului, Cheltuieli de formare Stabilirea nevoilor de
multimedia şi mediilor de învăţare virtuale); profesională din formare la fiecare
- Promovarea formării continue prin parteneriate bugetul propriu categorie de personal
naţionale, regionale, locale în scopul satisfacerii
nevoilor proprii de formare ale fiecărei categorii de
personal.
- Dezvoltarea unor activităţi producătoare de An școlar Înfiinţarea unei şcoli

- resurse materiale; postliceale pentru
3. RESURSE MATERIALE - Elaborarea unui program de acţiune integrată în pregătirea asistenţilor
ŞI domeniul îmbunătăţirii dotării cu mobilier şi maternali
echipamente pentru desfăşurarea optimă a activităţilor; Acreditarea la nivel local
FINANCIARE
- Integrarea instrumentelor de finanţare a politicii de a unor servicii
coeziune a Uniunii Europene în cadrul programelor de educaţionale pentru
dezvoltare a şcolii; adulţi (pregătire pentru
- Reabilitarea clădirilor şcolii, căminului şi cantinei; definitivat şi gradul II
- Modernizarea echipamentelor de tehnologie învăţători-educatoare şi
- comunicaţională şi informaţională. maiştri instructori)
Accesarea
instrumentelor
structurale de finanţare
- Optimizarea relaţiei dintre şcoală şi comunitate în Anual Resurse umane europeană
Organizarea lunară a
4. RELAŢII SISTEMICE sensul dezvoltării unor parteneriate cu diverse instituţii unor activităţi de tip
ŞI publice, private, guvernamentale şi nonguvernamentale Burse şcoala părinţilor
COMUNITARE la nivel judeţean şi naţional.
- Înlăturarea barierelor de comunicare dintre familie şi Sponsorizări
şcoală prin implicarea părinţilor în realizarea unor
evenimente pozitive ale şcolii: serbări, festivităţi de
premiere, ritualuri de aniversare;
- Organizarea unor acţiuni de interes comunitar în
colaborare cu autorităţile locale;
- Promovarea parteneriatelor internaţionale în scopul
dezvoltării dimensiunii europene a educaţiei;
- Înfiinţarea unui centru cultural de valorificare a
tradiţiilor locale şi regionale.
Ă
ACTIVITĂȚI ÎN CADRUL PLANULUI DE MĂSURI PENTRU PREVENIREA
ȘI COMBATEREA VIOLENȚEI ÎN MEDIUL ȘCOLAR
COORDONEAZĂ/
OBIECTIVUL ACTIVITATEA / ACŢIUNEA / MĂSURA PARTENERI TERMEN
EVALUEAZĂ
1. Analizarea Elaborarea periodică de analize pe baza unor Prof. Vasilica

situaţiei din unitatea chestionare ce vor fi completate de către elevi. Botezatu Membrii Semestrial
de învăţământ, în Concluziile desprinse vor fi diriginților şi directorilor comisiei
special în ceea ce școlii. (Diriginţi)
priveşte violenţa
Instruirea diriginţilor şi învăţătorilor astfel încât să Prof. Vasilica

poată desfăşura activităţi educativ-preventive în Botezatu Membrii Sept. – Oct.
2. Pregătirea elevilor clasă/ în şcoală cu elevii. Prof. consilier școlar comisiei
în vederea adoptării Organizarea de întâlniri cu elevii în şcoală în scopul: Prof. Vasilica
unui comportament  Identificării problemelor cu care se Botezatu Membrii
bazat pe respectarea confruntă aceştia şi găsirii unor mijloace de Prof. consilier școlar comisiei Permanent
normelor de soluţionare;
convieţuire socială.  Prezentării unor teme cu caracter
educativ-preventiv referitoare la siguranţa personală
şi la consecinţele săvârşirii de infracţiuni, în special a
celor cu violenţă.
Elaborarea de materiale de susţinere (pliante, broşuri, Prof. Vasilica

afişe) pentru a fi folosite în cadrul activităţilor Botezatu Permanent
desfăşurate
Organizarea unor activități de tip mediere școlară în Responsabil comisie Prof. diriginți Formarea de
rândul elevilor, în special constînd în: Reprezentant formatori –
3. Atragerea şi  Selectarea elevilor (liderul informal din fiecare Prof. diriginți ai ONG sem. I
implicarea elevilor în clasă) (Alternative Derularea
organizarea şi  Pregătirea formatorilor/ mediatorilor în cadrul Coord. de proiecte si Sociale/Sal- activităților
desfăşurarea unor cursuri speciale programe ed. vați copiii) de mediere
activităţilor de  Derularea unor activități de tip mediere școlară
prevenire a violenţei școlară (teme cu caracter preventiv destinate sem. II
colegilor din clasă/ școală).
Organizarea periodică de către elevi a unor dezbateri Prof. Vasilica Diriginţi Lunar, la
la care să fie invitaţi profesori, părinţi, reprezentanţi ai Botezatu propunerea
poliţiei şi autorităţilor locale, în cadrul cărora să fie elevilor
abordate problemele de tip prevenire a
comportamentelor violente
Participarea elevilor la activităţi preventive alături de Prof. Vasilica Diriginţi Permanent
poliţişti Botezatu
Organizarea Concursului local de proiecte ale Prof. Vasilica Diriginţi Sem. II
elevilor “Nonviolenţa în mediul şcolar” Botezatu
Prof. Mircea Eugen

Derularea unor proiecte educativ-preventive, în Responsabil comisie
colaborare cu organizaţii neguvernamentale, în care Coord. de proiecte si Diriginţi Permanent
să fie cooptaţi voluntari din rândul elevilor programe ed.
Editarea la nivelul şcolii (în funcţie de posibilităţi), a Responsabil comisie

unor buletine informative periodice/ expoziții care să Coord. de proiecte si Diriginţi
conţină materiale elaborate de elevi pe tema sguranţei programe ed. Semestrial
în şcoală și promovarea activității echipelor de
mediere
Colaborarea cu reprezentanţii ai Poliției de Director Prof. Mihaela

Proximitate, ONG –urilor etc. implicați în prevenirea Ungureanu Membrii
4. Crearea unui faptelor antisociale; Stabilirea unui sistem de Prof. Vasilica comisiei Permanent
sistem de comunicare în vederea intervenţiei rapide pentru Botezatu
comunicare reală şi aplanarea sau soluţionarea stărilor conflictuale ori a
eficientă între şcoală, actelor de violenţă.
autorităţi şi familie Acordarea de sprijin de specialitate conducerii şcolii Director Prof. Mihaela
pentru identificarea, pentru asigurarea pazei, în concordanţă cu prevederile Ungureanu
monitorizarea şi legii nr. 333/2003 şi identificarea unor soluţii eficiente Permanent
prevenirea actelor de de organizare a controlului.
violenţă/ agresivitate,
prin implicarea Participarea periodică a politiştilor de proximitate la Director Prof. Mihaela
tuturor factorilor şedinţele cu părinţii. Ungureanu Permanent
educaţionali Prof. Vasilica
Botezatu
Organizarea de întâlniri cu părinţii ai căror copii au
probleme de comportament şi cu diriginţii claselor în Diriginţi
care aceştia îşi desfaşoară activitatea, în vederea Prof. Vasilica Permanent
discutării modalităţilor de prevenire a victimizării Botezatu
elevilor şi a implicării lor în fapte antisociale
Realizarea unor activităţi extraşcolare (artistice, Responsabil Comisia
sportive, culturale) care să stimuleze spiritul de echipă Diriginților Diriginţi
şi counicarea între elevi şi care să constituie alternative Prof. Vasilica Permanent
educative de petrecere a timpului liber Botezatu
Identificarea familiilor în cadrul cărora elevii (minori)
sunt în risc să fie supuşi la violență/ alte abuzuri Consilierul școlar Diriginţi
Permanent
Cooptarea instituțiilor guvernamentale şi Prof. Vasilica
neguvernamentale care pot acorda asistenţă Botezatu Diriginţi
psihologică şi sprijin elevilor cu situaţii materiale Prof. consilier școlar
precare, cauzate de alte situaţii familiale: familii Permanent
monoparentale, cu situație socio-economică și
educativă precară, părinţi bolnavi etc.).
Cunoaşterea şi aplicarea prevederilor Legii 272/2004 Prof. Vasilica Diriginţi Decembrie
privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului Botezatu
de către profesori

BUGET DE VENITURI ȘI CHELTUIELI

Ă
Aleea M. Sadoveanu nr. 46
Cod Postal 700489 Județul Iași
Telefon / fax : 0232 214 955 ; 0232 219 011
cod fiscal 4701460
E-mail: [email protected]
www.colegiulpedagogiciasi.ro

CPVL Proiect de Dezvoltare Institutionala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CPVL Proiect de Dezvoltare Institutionala

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CPVL Proiect de Dezvoltare Institutionala

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COLEGIUL PEDAGOGIC „VASILE LUPU” IAȘI

Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” Iași 3

4 Proiect de Dezvoltare Instituțională

6 Proiect de Dezvoltare Instituțională

Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” Iași 7

8 Proiect de Dezvoltare Instituțională

Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” Iași 9

10 Proiect de Dezvoltare Instituțională

Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” Iași 11

12 Proiect de Dezvoltare Instituțională

Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” Iași 13

plaseze Iaşul şi Moldova imediat au izvorât din corpul profesoral al Şcolii

Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” Iași 15

16 Proiect de Dezvoltare Instituțională

Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” Iași 17

18 Proiect de Dezvoltare Instituțională

Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” Iași 19

20 Proiect de Dezvoltare Instituțională

Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” Iași 21

22 Proiect de Dezvoltare Instituțională

Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” Iași 23

24 Proiect de Dezvoltare Instituțională

rii Şcolii Normale au înţeles că au o gativi, cu vocaţie de viitori pedagogi, for-

26 Proiect de Dezvoltare Instituțională

Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” Iași 27

28 Proiect de Dezvoltare Instituțională

I. Nivelul învăţământului gimnazial – 5 clase (127 elevi):

Clasa a V-a – o clasă

II. Nivelul învăţământului liceal – 20 clase (563 elevi):

Clasa a IX-a – 5 clase:

Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” Iași 29

30 Proiect de Dezvoltare Instituțională

Unitatea functionează cu un număr de 1 schimb, durata orei de curs/ activi-

INFORMAŢII PRIVIND SPAȚIILE AUXILIARE

INFORMAŢII PRIVIND SPAȚIILE ADMINISTRATIVE

Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” Iași 31

DE DEZVOLTARE A LICEULUI PEDAGOGIC

32 Proiect de Dezvoltare Instituțională

Şcoala Normală „Vasile Lupu” a furnizat timp

CONCURENŢI POTENŢIALI derea unei cariere didac- ţională a Şcolii Normale.

34 Proiect de Dezvoltare Instituțională

Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” Iași 35

1. Coerenţa sistemului juridic cu 1. Instabilitatea legislativă;

36 Proiect de Dezvoltare Instituțională

Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” Iași 37

38 Proiect de Dezvoltare Instituțională

Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” Iași 39

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

III. RESURSE UMANE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

40 Proiect de Dezvoltare Instituțională

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

V.DOMENIUL RELAŢII SISTEMICE ŞI COMUNITARE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” Iași 41

• Liderii informali există, corectitudine, etică şi Inspectoratul Şcolar Ju-

Colegiul Pedagogic „Vasile Lupu” Iași 43

• Exprimarea emoţiilor cere ajutorul în luarea tăţilor este competenţa;

44 Proiect de Dezvoltare Instituțională