MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROG

 Este cel mai extins proiect internațional de
cercetare axat pe studiul consumului de
substanțe psihoactive la adolescenți

 Se bazează pe colaborarea dintre echipe

independente de cercetare din aproximativ 40 de
țări europene

 Scopul principal este de a colecta în mod repetat

date comparabile din cât mai multe țări europene

 Colectarea de date în țările participante este

finanțată din surse naționale
La nivel internaţional:
 Proiectul ESPAD
 European Monitoring Centre for Drugs and Drug
Addiction (EMCDDA)
 Pompidou Group - Council of Europe

La nivel naţional:
 Agenţia Naţională Antidrog
 Ministerul Educaţiei Naţionale
Tutun
Pentru toate perioadele de referinţă – de-a lungul vieţii, în ultimele 30 zile şi consumul zilnic în
ultimele 30 zile, consumul de tutun în rândul adolescenților din România se menţine la valori similare
celor observate în studiul anterior.
Consumul de tutun de-a lungul vieţii în rândul adolescenților continuă linia descendentă începută
încă din 2003, scăzând succesiv de la 64%, la 54%, la 52%, respectiv la 51,7% şi ajungând în 2019,
la 49,5%.
Consumul de ţigări în ultimele 30 de zile își menține un nivel similar celui observat în 2011, ajungând
la 31,2%.
Consumul zilnic de țigări în ultimele 30 de zile revine la valoare înregistrată în 2011, respectiv
18,4%.
 să fumeze unul sau să încerce țigări
să fumeze
mai multe pachete electronice de 1-2
ocazional
de ţigări pe zi ori
risc 12 59 9.1

Faţă de riscurile consumului de tutun, adolescenţii au o percepţie mai scăzută asupra

consecinţelor nefaste la care se expun, în proporţie de 12% aceştia văzând un risc
ridicat dacă fumează ocazional. Aceeaşi percepţie scăzută asupra riscului ridicat o au
adolescenţii şi faţă de consumul ţigărilor electronice 1-2 ori, doar 9,1% dintre ei
indicând în acest tip de comportament un risc ridicat. În schimb, 59% apreciază ca
fiind un risc ridicat să fumeze unul sau mai multe pachete de ţigări pe zi.
Alcool
Proporţia adolescenţilor de 16 ani care au consumat de-a lungul vieţii vreo băutură
alcoolică a fost de 82,1%, aflându-se în creştere faţă de studiile anterioare şi
plasându-se peste media ESPAD în valoare de 78,5%.
Consumul de alcool din ultimele 12 luni înregistrează valoarea de 74%, crescând faţă
de valorile înregistrate în studiile anterioare şi plasându-se în continuare peste media
ţărilor ESPAD în valoare de 69,4%.
Consumul de băuturi alcoolice în ultimele 30 zile a înregistrat valori mai mari în
România față de 2015 (crescând de la 47%, la 51,7%). Valoarea observată în 2019 în
România este peste media ţărilor ESPAD (46,6%).
 Consumă cinci sau
Consumă una sau Consumă patru sau mai multe băuturi în
două băuturi cinci băuturi aproape cadrul aceleiași
aproape în fiecare zi în fiecare zi dăți/situații/ocazii, în
fiecare weekend
risc 21 58 57
În privinţa percepţiei riscurilor la care se expun când decid să consume alcool,
57% dintre adolescenţii consideră ca fiind un risc ridicat să bea cinci sau mai multe
băuturi în cadrul aceleiași dăți/ situații/ ocazii, în fiecare weekend, în timp ce, 58%
apreciază ca fiind un risc ridicat să bea patru sau cinci pahare de băuturi alcoolice
în fiecare zi şi doar 21% consideră un risc ridicat să bea unul sau două pahare în
fiecare zi.
Droguri
ilicite
 GHB 0.4 La nivel naţional, în rândul
1.1
elevilor de 16 ani, consumul
Metamfetamine 0.6 2019 2015
1.0 oricărui tip de drog ilicit de-a
0.8 lungul vieţii, conform
Ciuperci halucinogene 1.2 metodologiei internaţionale a
Amfetamine 0.5 studiului ESPAD, este de 9,5%.
1.1
Dacă ne referim doar la drogurile
Droguri injectabile 0.6 ilicite incluse în studiul
1.3
0.6 desfăşurat în România, atunci
Crack 1.2 consumul oricărui tip de drog ilicit
Ketamină 0.7 de-a lungul vieţii este de 11,8%.
1.8 Dacă luăm în considerare și
Heroina 0.7 medicamentele fără prescripție
1.7
medicală, atunci consumul
Sedative/ tranchilizante 1.7
2.0 înregistrează un nivel de 12,4%.
Ecstasy 1.2 Dintre drogurile ilicite studiate,
2.1
cel mai mare nivel al consumului
LSD sau alte halucinogene 1.7
2.4 este înregistrat de canabis –
2.8 8,7%. Urmează: NSP cu 3,2%,
Solventi/inhalante 3.6 solvenţi/ substanţe inhalante cu
Cocaina 1.8 2,8%, cocaină cu 1,8%, LSD sau
3.3 alte halucinogene – 1,7%,
NSP 3.2 ecstasy – 1,2%, heroină – 0,7%,
5.1
8.7 ketamină – 1,8%, crack – 0,6%,
Canabis/hasis 8.1 metamfetamine – 0,6%,
Orice drog ilicit (cf ESPAD) 9.5 amfetamine -0,5% şi GHB –
10.9 0,4%.
Orice drog ilicit (România) 11.8
15
Orice drog ilicit (inclusiv… 15.7 12.4
Clasamentul prezentat anterior 12.7 12.2 Orice drog ilicit (inclusiv…
se observă și la analiza 12.2 11.3 Orice drog ilicit (România)
consumului de droguri de-a 10.4 8.6 Orice drog ilicit (cf ESPAD)
lungul vieții în funcție de genul 9.8 7.6 Canabis
respondentului, valorile 2.8 3.5 NPS
înregistrate fiind mai mari
1.4 2.2 Cocaina
pentru consumul experimental
2.6 3.0 Solventi/inhalanti
a 7 droguri în cazul băieților
(canabis, LSD și alte 2.0 1.4 LSD si alte halucinogene

halucinogene, ecstasy, 1.3 1.1 Ecstasy

amfetamine, ciuperci 0.6 0.7 Heroina

halucinogene, metamfetamine, 0.7 0.7 Ketamină
GHB) și a 4 droguri în cazul 0.6 0.6 Crack
fetelor (NPS, cocaina, solvenți/ 0.9 0.4 Droguri injectabile
inhalante, tranchilizante și 0.7 0.3 Amfetamine
sedative), în timp ce pentru
0.9 0.6 Ciuperci halucinogene
heroină și crack se
0.7 0.6 Metamfetamine
înregistrează valori
asemănătoare. 0.7 0.2 GHB
1.6 1.8 Sedative/tranchilizante
 22.0
18.1 18.8 18.1 17.8 16.7
12.7
10.0 10.0 10.9 9.5
5.0
3.0

1995 1999 2003 2007 2011 2015 2019

România Media europeană

În categoria orice drog ilicit, La nivel european, proporţia medie a elevilor care au încercat droguri ilegale a
metodologia ESPAD a inclus: început să crească în 1995, de la 11%, ajungând în 1999, la 17%, iar în 2003, la
canabis, ecstasy, cocaină, crack, 22%. Apoi, începând cu 2007, cifra a scăzut în jurul valorii de 18%, menţinându-
amfetamine, LSD sau alte se cu mici oscilaţii la acelaşi nivel şi în 2015 – 17,8%. În 2019, proporţia medie
halucinogene, heroină, GHB a elevilor care au încercat droguri ilegale cel puţin o dată în viaţă scade uşor
ajungând la 16,7%.
În România, în 2019, prevalenţa consumului de-a lungul vieţii pentru orice tip de
drog se menţine la valori similare celor observate în ultimele 2 studii anterioare,
fiind de 9,5%.
Comparativ cu media europeană, consumul 8.7
de-a lungul vieţii este mai mic în România Canabis/hasis
16.0
pentru toate categoriile de droguri analizate.
Astfel: 3.2
NSP
consumul de canabis -8,7% în România, 3.4
faţă de 16% media europeană
2.8
consumul de NSP – 3,2% în România, faţă 7.2
Solventi/inhalante
de 3,3% media europeană
consumul de amfetamine – 0,5% în 1.8
România, faţă de 1,7% media europeană Cocaina
1.9
consumul de metamfetamine – 0,6% în
România, faţă de 1,1% media europeană 1.7
LSD sau alte halucinogene
consumul de cocaină – 1,8% în România, 2.1
faţă de 1,9% media europeană
1.2
consumul de LSD sau alte halucinogene – Ecstasy
2.3
1,7% în România, faţă de 2% media
europeană 0.7
Heroina
0.9
consumul de heroină – 0,7% în România,
faţă de 0,9% media europeană 0.6
Crack
consumul de ecstasy – 1,2% în România, 1.1
faţă de 2,3% media europeană
0.5
consumul de crack – 0,6% în România, faţă Amfetamine
1.7
de 1,1% media europeană
consumul de GHB –0,4% în România, faţă 0.6
Metamfetamine
1.1
de 0,7% media europeană
consumul de solvenți/ inhalanți – 2,8% în 0.4
GHB
România, faţă de 7% media europeană. 0.7
România Media europeană
În anul 2019, deși au fost înregistrate creşteri pentru consumul de canabis/haşiş (8,7% - de-a
lungul vieții, 7,2% - în ultimele 12 luni și 3,3% - în ultimele 30 zile), se remarcă acelaşi ritm de
dinamică mai mic.
Comparativ cu valoarea mediei europene, consumul de canabis/ haşiş de-a lungul vieții în rândul
elevilor de 16 ani din România este de aproape 2 ori mai mic (8,7% față de 15,6%).
Consumul de canabis/ haşiş în ultimul an este de 7,2% față de media europeană în valoare de
12.9%.
Consumul de canabis/ haşiş în ultimele 30 zile este de 3,3%, fiind mai puţin de jumătate din media
europeană în valoare de 7,4%.
 Consumul de NSP la adolescenţii de 16 ani din Consumul de NSP la adolescenţii de 16 ani din
România - 2015-2019 (%) România, în ultimul an, în funcţie de

După canabis, pe poziţia a doua în „topul” celor mai consumate droguri în rândul elevilor din
România, se situează noile substanţe psihoactive (NSP). Astfel, 3,2% dintre elevii de 16 ani incluşi în
eşantion au experimentat consumul de NSP, observându-se o scădere semnificativă a acestui tip de
consum față de studiul anterior, când a fost înregistrat un nivel de 5,1%.
Pentru consumul în ultimul an, 2,3% dintre persoanele intervievate au declarat consum de NSP, fiind
în scădere faţă studiul anterior când a fost observată o valoare de 3,1%.
Ca şi la nive european, cele mai consumate NSP în rândul elevilor din România sunt cele care se
prezintă sub forma amestecurilor de ierburi de fumat cu efecte asemănătoare drogurilor.
În România, consumul de astfel de amestecuri a fost declarat de 2,7% dintre adolescenţi.
 Consumul de ecstasy la adolescenţii de 16 ani din România - 1999-2019 (%)

În ceea ce priveşte consumul de ecstasy, se observă o scădere a consumului de-a

lungul vieţii, la nivelul valorii înregistrate în studiul anterior – de la 2%, faţă de 1,2%.
În mod similar, şi în cazul consumului de ecstasy din ultimul an, valoarea scade ușor
față de nivelul observat în 2015, ajungând la 1%.
 Consumul de solvenţi/ inhalante la adolescenţii de 16 ani din România - 1999-2019 (%)

În ceea ce priveşte consumul de solvenţi/ substanţe inhalante, se observă o scădere

continuă a prevalenţei consumului de-a lungul vieţii de la 7% în 2013, la 3,6% în 2015,
ajungând la 2,8% în 2019.
În mod similar, se reduce și consumul de solvenţi/ substanţe inhalante din ultimul an,
prevalenţa atingând în 2019 valoarea de 1,7%, faţă de 2,2% în 2015. De asemenea,
faţă de studiul anterior, nivelul consumului din ultimele 30 zile scade de la 1,4% în 2015,
la 1,1% în 2019.
 Consumul de sedative/ tranchilizante fără prescripţie medicală la adolescenţii de 16 ani din România -
1999-2019 (%)

Consumul de tranchilizante sau sedative fără prescripție medicală de-a lungul

vieții continuă evoluția descendentă începută în 2003, atingând în 2019 o
valoare de 1,7%. Spre deosebire de studiul anterior, în cazul fetelor, se
observă o scădere a nivelului consumului de tranchilizante sau sedative fără
prescripție medicală – de la 2,8%, la 1,8%, iar, în cazul băieților are loc o
ușoară creștere a acestui tip de consum, de la 1,1% în 2015, la 1,6% în 2019.
 canabis, 1.0
inhalante, 1.0

amfetamine/
tranchilizante, 0.4
metamfetamine, 0.3
cocaină/ crack, 0.3
ecstasy, 0.3

Cel mai mare procent de adolescenţi care au debutat în consum la vârsta de 13 ani sau
mai devreme se înregistrează în cazul consumului de inhalante – 1,8%, din totalul
respondenţilor. Pe locul al doilea, la egalitate, se situează adolescenţii care au debutat
în consumul de canabis, respectiv cei care au debutat la vârsta de 13 ani sau mai
devreme în consumul de alcool cu pastile - 1,4%, iar pe locul al treilea, se plasează
debutul înainte de vârsta de 13 ani în consumul de noi substanţe psihoactive (NSP) –
1,3%.
 55.0 57.0 58.0
39 41.0
33.0 33.0 34.0

Percepţia unui risc ridicat în cazul unui consum experimental (o dată/ de două ori), pentru drogurile
de tipul canabis, amfetamine, ecstasy sau NSP, variază între 33% şi 41%. Comparativ cu studiul
anterior, se remarcă o percepţie mai bună asupra riscurilor consumului experimental de NSP,
proporţia celor care atribuie riscuri ridicate unui astfel de consum crescând de la 30,8%, la 39%.
Aceeași îmbunătătire a percepției are loc și în cazul consumului experimental de ecstasy – creștere
de la 30,4% la 33%, și al celui de amfetamine – creștere de la 37,1% la 41%.
În schimb, pentru celelalte tipuri de droguri, adolescenţii văd în proporţii mai mici riscuri ridicate faţă
de consumul experimental: în cazul canabisului – scădere de la 37,5%, la 33%. În cazul consumului
regulat de droguri, adolescenţii văd cele mai ridicate riscuri pentru consumul de canabis – 58%,
respectiv pentru consumul de amfetamine – 57%.
 16

7.7
6.9
5.7
4.4 4.1 4.1

În opinia celor intervievaţi, canabisul este drogul cel mai ușor de procurat, aproximativ
16% dintre aceştia apreciind că acesta este aproape ușor sau foarte ușor de procurat.
La cealaltă extremă, se situează crack-ul, amfetaminele și metamfetaminele, care pot fi
procurate ușor sau foarte ușor doar de 4,1%, respectiv 4,4% dintre cei intervievați.
În ceea ce priveşte cocaina, aceasta este ușor și foarte ușor de procurat pentru 6,9%
dintre elevii de 16 ani.
Internet,
jocuri de
noroc
Participarea la jocuri de noroc pe bani în ultimele 12 luni înregistrează în rândul adolescenţilor din
România o prevalență de 25%, situându-se la nivelul mediei europene, în valoare de 22%. Interesul
pentru acest gen de activităţi este mult mai mare în rândul băieţilor, care înregistrează un nivel al
participării la jocuri de noroc pe bani în ultimele 12 luni de 35%, în timp ce, fetele au declarat în
proporţie de doar 14% o participare la astfel de activităţi. Ambele valori se înscriu în tendinţele
înregistrate la nivel european – 29% băieţi şi 15% fete.
În funcţie de tipul jocurilor de noroc pe bani la care au participat cel puţin o dată în ultimele 12 luni,
adolescenţii din România au declarat în proporţie de 8,6% implicarea în jocuri mecanice online. Și în
acest caz, prevalența este mai mare în rândul băieților – 15%, față de 2,4% în rândul fetelor.
 Proporţia de elevi care au petrecut peste 6 ore pe reţelele de socializare, în ultimele 30 zile, într-o zi obişnuită
din timpul săptămânii (%)
Băieţi Fete Total

29
25
20

Proporţia de elevi care au petrecut peste 6 ore pe reţelele de socializare, în ultimele 30 zile, într-o zi obişnuită de
sfârşit de săptămână (%)
Băieţi Fete Total

43
36
29

În ceea ce priveşte utilizarea Internetului, proporţia elevilor care au utilizat internetul într-o zi obişnuită
de săptămână, pentru a naviga pe reţelele de socializare peste 6 ore este de 25% în rândul elevilor
de 16 ani din România, fiind peste media europeană, în valoare de 16%.
Interesul pentru utilizarea Internetului este uşor crescut în rândul fetelor, care în proporţie de 29%, au
dedicat peste 6 ore zilnic într-o zi obişnuită de săptămână acestui tip de activităţi.
Proporţia tinerilor care dedică peste 6 ore pe zi reţelelor de socializare creşte atunci când este vorba
de o zi obişnuită de sfârşit de săptămână: 36% în rândul elevilor de 16 ani din România (faţă de 31%
media europeană), 43% în rândul fetelor, 29% în rândul băieţilor.
 Consumul de tutun: se menţine la valori similare celor observate
în studiul anterior. Fetele tind să adopte acelaşi comportament de
consum

 Consumul de alcool: în creştere faţă de studiul anterior. Niveluri

ridicate ale consumului mai mari în rândul băieţilor

 Orice drog ilicit: menținere a consumului oricărui drog ilicit de-a

lungul vieţii la nivelul valorii înregistrate în 2011

 Comparativ cu media europeană, consumul de-a lungul vieţii

este mai mic în România pentru toate categoriile de droguri
analizate
 Cel mai consumat drog ilicit în rândul adolescenţilor continuă
să fie canabisul/ haşişul. După canabis/ haşiş, noile substanţe
cu psihoactive se plasează în rândul celor mai consumate
droguri

 Creşteri uşoare ale consumului de-a lungul vieţii pentru

canabis

 Scăderi ale consumului de-a lungul vieţii pentru solvenţi/

substanţe inhalante, amfetamine, cocaină, droguri injectabile,
heroină, ciuperci halucinogene, LSD, ecstasy, GHB și
sedative

 Cei mai mulţi dintre adolescenţii care au declarat debut

precoce (la vârsta de 13 ani sau mai devreme), au
experimentat consumul de solvenţi/ substanţe inhalante
Percepţia riscurilor:
 Consumul experimental de droguri:
 doar o treime dintre adolescenţi consideră că are efecte
negative

 o percepţie mai bună asupra riscurilor consumului

experimental de NSP, de amfetamine şi de ecstasy –
proporţie în creştere a celor care atribuie riscuri ridicate unui
astfel de consum

 În cazul consumului de canabis - proporţiile adolescenţilor

care atribuie riscuri ridicate unui consum experimental de
droguri scad

 Consumul regulat de droguri

 cele mai ridicate riscuri pentru consumul de amfetamine şi
pentru consumul de canabis
 Utilizarea Internetului:
 proporţia elevilor care au utilizat internetul într-o zi obişnuită
de săptămână, pentru a naviga pe reţelele de socializare
peste 6 ore este de 25% în rândul elevilor de 16 ani din
România, fiind peste media europeană, în valoare de 16%.
 proporţia tinerilor care dedică peste 6 ore pe zi reţelelor de
socializare creşte atunci când este vorba de o zi obişnuită de
sfârşit de săptămână: 36% în rândul elevilor de 16 ani din
România (faţă de 31% media europeană).

 Participarea la jocuri de noroc pe bani în ultimele 12 luni

înregistrează în rândul adolescenţilor din România un nivel de
25% (peste media europeană), interesul pentru acest gen de
activităţi fiind mult mai mare în rândul băieţilor.
 AGENŢIA NAŢIONALĂ ANTIDROG
B-dul Unirii nr. 37, bl. A4, parter, sector 3, Bucureşti
tel./fax. 021-318.44.00,
website: www.ana.gov.ro