Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
Descărcați ca pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 8
Bilanțul electroenergetic
Bilanţul electroenergetic se elaborează diferenţiat pentru următoarele tipuri de
echipamente şi instalaţii: - Receptoare electrice, - Elemente de reţea. • Prin receptor electric se înţelege ansamblul echipamentului electric şi tehnologic: - acţionări electrice - motorul electric de antrenare şi instalaţia antrenată: moară, bandă rulantă, pompă, compresor, maşini unelte, - procese electrotermice: încălzire electrică cu rezistoare, încălzire cu arc electric, încălzire cu inducţie electromagnetică, încălzire cu radiaţii infraroşii, împreună cu incinta încălzită, - procese de electroliză.
- Prin elemente de reţea se înţeleg: linii electrice, transformatoare, bobine de
reactanţă, instalaţii de compensare a factorului de putere, instalaţii de filtrare - simetrizare etc. Bilanțul electroenergetic • Bilanţul electroenergetic pe un contur dat presupune: măsurarea cantităţilor de energie electrică activă intrate în contur pe perioada de referinţă, determinarea prin calcul, pe baza aparatelor de măsurare a puterii, sau a măsurării simultane a curentului, tensiunii şi factorului de putere, a pierderilor de energie, stabilirea cantităţilor de energie absorbite util, ca diferenţă a celor două valori precedente. • Observaţii: • În majoritatea cazurilor, energia electrică se transformă, în cadrul conturului, într-o formă de energie (mecanică, termică), uneori măsurabilă şi ea, alteori nemăsurabilă; • În unele cazuri, energia utilă poate fi direct calculată (deci nu ca diferenţă între energia intrată şi suma pierderilor). Exemple: energia de pompare, energia necesară compresiei. • Valorile care intervin în bilanţ sunt unele măsurate, altele calculate, având fiecare erorile sale specifice de determinare. Bilanțunl electroenergetic • Este permisă şi măsurarea indirectă a energiei prin intermediul mărimilor putere şi timp, intervalele de citire fiind de maximum 15 minute.
• În cazul receptoarelor încărcate simetric (motoare electrice trifazate) este
permisă şi măsurarea monofazică, după care valoarea măsurată se înmulţeşte cu numărul de faze.
• În lipsa aparatelor de măsurare a energiei sau a puterii, este permisă şi
determinarea ei prin calcul, pe baza măsurătorilor simultane de curent, tensiune, factor de putere şi timp, intervalele fiind mai mici de 15 minute. Bilanțul electroenergetic • În cazul în care în conturul considerat funcţionează consumatori perturbatori, în calculele de bilanţ electric nu este permisă folosirea aparatelor de măsură curente. În asemenea cazuri, puterile se vor măsura cu aparate specializate pentru regim deformant. Este permisă şi determinarea prin calcul a puterilor fundamentalei şi armonicilor, folosind metodele analizei armonice. Pentru măsurători executate în spaţii în care sunt prezente câmpuri electromagnetice importante (electroliză, reţeaua scurtă a cuptoarelor electrice cu arc ş.a.) se vor lua măsuri de protejare prin incinte Faraday atât a legăturilor electrice la aparate, cât şi a aparatelor propriu-zise. Bilanțul electroenergetic • Pentru un grup de motoare electrice, care au funcţii tehnologice asemănătoare şi puteri apropiate (motoarele dintr-o secţie de prelucrări mecanice, motoarele dintr-o schelă de extracţie a ţiţeiului, motoarele dintr-o ţesătorie ş.a.), este admisă folosirea noţiunii convenţionale de "motor echivalent". El este motorul fictiv a cărui putere nominală este egală cu suma puterilor nominale ale motoarelor reale pe care le cuprinde, puterea absorbită egală cu suma puterilor absorbite de motoarele individuale reale (care se citeşte într-un singur punct - la intrarea în contur) şi are un grad de încărcare β: P = abs Pnom Bilanțul electroenergetic • Cu ajutorul motorului echivalent se determină suma pierderilor în motoarele individuale reale. Ca valori nominale ale randamentului şi factorului de putere ale motorului echivalent se consideră valorile randamentului şi, respectiv, factorului de putere ale motoarelor majoritare.
• Pierderile de energie în motoare electrice, se compun din pierderi
electromagnetice şi din pierderi mecanice. Pierderile electromagnetice apar în cuprul şi fierul motorului, iar pierderile mecanice apar atât în motorul propriu-zis, cât şi în mecanismul antrenat. Întrucât separarea pierderilor mecanice este adesea dificilă, în bilanţuri această separare, în general, nu se mai face. Metoda de determinare a pierderilor depinde de regimul de lucru al motorului. Bilanțul electroenergetic • În cazul proceselor electrotermice şi de electroliză, bilanţul electroenergetic se elaborează ţinând cont şi de procesele termice şi chimice desfăşurate. Energia electrică este purtătorul de bază, în timp ce căldura este folosită fie ca auxiliar, fie ca rezultat al transformării energiei electrice. Sub această formă ea generează resurse energetice refolosibile. Pentru aceste procese, energia electrică intrată în contur se va stabili prin măsurători. Deoarece pe parcursul procesului energia se înglobează în produs şi/sau în pierderi, energia utilă se va determina prin calcul (termotehnic, termochimic, electrochimie etc.). Bilanţul electroenergetic al elementelor de reţea • Pierderile de energie electrică în liniile electrice se pot determina după caz prin măsurători directe (linii radiale fără sarcini racordate de-a lungul lor), sau prin calcule, în funcţie de configuraţia liniilor şi de aparatele de care se dispune. Pierderile de energie electrică în transformatoare, bobine de reactanţă etc. se vor determina prin calcule. • Observaţie: • Pentru o staţie de transformare, în bilanţul electroenergetic se ţine cont şi de consumul de energie electrică activă al serviciilor interne ale staţiei (instalaţii de răcire forţată, compresoare de aer etc.). În acest caz, consumul de energie electrică al serviciilor interne, cât şi energia electrică intrată/ieşită din contur se vor determina prin măsurători.