Cazanul de abur BENSON al grupului energetic de 330 MW

Functionarea grupurilor energetice de 330 MW este conditionata si de respectarea normelor de

poluare aplicate in toate tarile Uniunii Europene. Grupurile energetice de 330 MW intra in
componenta marilor centrale termoelectrice ale Complexului Energetic Oltenia. Centrala
termoelectrica Rovinari, centrala termoelectrica Turceni.
Grupul energetic de 330 MW este compus dintr-un cazan de abur Benson cu debitul
nominal de 1035 t/h, o turbina cu abur cu actiune cu puterea de 330 MW si un generator electric
cu puterea de 330 MW.
Cazanul de abur de 1035 t/h este de tip Benson, cu străbatere forţată unică, cu un singur
drum de gaze de ardere şi cu supraîncălzire intermediară. Acesta a fost realizat în România, după
licenţă Babcock , la Uzinele Vulcan Bucuresti.
Cazanul de abur Benson functioneaza cu praf de lignit, dar este proiectat si pentru a
functiona integral pe pacura.
Construcţia sa este de tip turn, suspendată de o platformă situată la cota + 92,0 m. În partea
inferioară se află camera de ardere, iar în partea superioară suprafeţele de schimb de căldură.
Cazanul de abur este închis etanş, cu pereţi tip membrană, având la exterior o izolaţie
termică uşoară şi înveliş metalic. Acesta este amplasat într-o sală închisă cu acoperişul la cota +
45,0 m, restul cazanului de abur fiind în aer liber.
Instalaţiile electrice folosite pentru reţinerea cenuşii din gazele de ardere evacuate la coşul
de fum (electrofiltrele) sunt montate pe platforma de la cota + 92,0 m.

Soluţia constructivă folosita pentru generatorul de abur Benson

La cazanele care ard combustibili inferiori (lignit), ca şi în acest caz, a căror cenuşă are un
conţinut mare de siliciu (SiO2) există probleme deosebite legate de eroziunea ţevilor schimbătoare
de căldură de către cenuşă antrenată de gazele de ardere. Eroziunea este foarte pronunţată la
schimbările de direcţie a gazelor de ardere.
Cenuşa lignitului de Rovinari are un conţinut de circa 45 % SiO2. Din acest motiv s-a
adoptat soluţia de tip turn, cu un singur tiraj şi fără schimbări de direcţie a gazelor de ardere.
Schema geometrică a acestui cazan este redată în figura 3.
 Cazanul turn mai prezintă încă şi alte avantaje, respectiv:
- ocupă o suprafaţă de teren mai mică;
- tehnologia de montaj este mai simplă;
- se pretează mai bine la construcţii exterioare sau semiexterioare.
Pereţii focarului şi ai tirajului convectiv sunt de tipul membrană astfel că se permite
funcţionarea cu suprapresiune în focar, se evită înzidirea exterioara a cazanului şi înlocuirea
acesteia cu o izolaţie uşoară şi se îmbunătăţeşte schimbul de căldură dintre gazele de ardere şi
pereţi.
Pereţii focarului sunt formaţi de ţevile vaporizatorului, iar ai tirajului convectiv de
supraîncălzitorul I de înaltă presiune de perete. Cazanul nu are o secţiune transversală constantă
de jos până sus şi prezintă o micşorare a secţiunii pe pereţii din faţă şi spate la trecerea de la focar
la tirajul convectiv . Această strangulare creează complicaţii din punct de vedere a asigurării
dilatărilor şi evitarea tensiunilor termice. Focarul are partea inferioară în formă de pâlnie, pentru
racordarea lui la transportorul de zgură, aflat sub această pâlnie şi care necesită o lăţime mult mai
mică decât lăţimea cazanului. Cazanul este orientat cu frontul spre coşul de fum.

Suprafeţele de schimb de căldură ale cazanului pe partea de înaltă presiune sunt înseriate, circulaţia
apei realizându-se cu ajutorul pompelor de alimentare (EPA).Apa de alimentare este tratată chimic,
pentru a atinge parametrii necesari funcţionării cazanului.
Schema geometrică a generatorului de abur Benson
 Circuitul apa – abur la generatorul Benson

1-economizor; 2-vaporizator; 3-separator de picături; 4-supraîncălzitor î.p. nr.1; 5-injecţia 1; 6-

supraîncălzitor î.p. nr.2; 7-injecţia 2; 8-supraîncălzitor î.p. nr.3; 9-by-pass de î.p. ; 10-expandor de
pornire ; 11- supraîncălzitor intermediar nr.1 ; 12 - injecţia nr.3 ; 13 - supraîncălzitor intermediar
nr.2 ; 14 - vane de linie ; 15 - ventile eşapare intermediar; 16 - supape de siguranţă m.p; 17 -
recipient de pornire; 18 - conductă pornire din stare caldă; 19 - conductă de aerisire a recipientului
de pornire.
Suprafeţele de schimb de căldură ale cazanului pe partea de înaltă presiune sunt înseriate, circulaţia
apei realizându-se cu ajutorul pompelor de alimentare (EPA).Apa de alimentare este tratată chimic,
pentru a atinge parametrii necesari funcţionării cazanului.
În economizor (1), amplasat între cotele +79,6 m şi +66,3 m în partea superioară a zonei
convective înainte de ieşirea gazelor arse spre preîncălzitoarele de aer, are loc încălzirea apei de
alimentare până aproape de temperatura de saturaţie. După străbaterea economizorului în
contracurent cu gazele de ardere, apa de alimentare este condusă la partea inferioară a pâlniei
vaporizatorului .
Vaporizatorul (2), amplasat între cotele +2,6 m şi +43,9 m, formează pereţii membrană
care îmbracă sub formă de spirală cu 11 grade înclinate în sens orar, pâlnia şi camera de ardere.În
vaporizator temperatura apei creşte până la temperatura de saturaţie când are loc vaporizarea.În
colectoarele de ieşire ale vaporizatorului apa ajunge sub formă de emulsie apă-abur. Aburul umed
este condus apoi în ţevile supraîncălzitorului 1 de perete (4) prin cele două separatoare de picături
(3).
Supraîncălzitorul 1 de perete, amplasat între cotele +44,5 m şi +84,3 m, formează pereţii
membrană ai canalului convectiv. De la colectoarele de ieşire ale supraîncălzitorului 1 de perete,
aburul este condus prin răcitoarele cu injecţie treapta a 1-a ( 5) spre colectoarele de intrare ale
supraîncălzitorului de înaltă presiune nr.2 .
Supraîncălzitorul de înaltă presiune nr.2 (6) este situat în zona convectivă între
supraîncălzitorul intermediar nr.1 şi supraîncălzitorul intermediar nr.2, între cotele +54,3 m şi 60
m. Aburul străbate serpentinele acestuia în contracurent cu gazele de ardere şi ajunge în
colectoarele de ieşire, de unde este condus prin răcitoarele cu injecţie treapta a 2-a (7) spre
colectoarele de intrare în supraîncălzitorul de înaltă presiune nr.3 .
Supraîncălzitorul de înaltă presiune nr.3 este situat în zona convectivă la ieşirea gazelor de
ardere din focar, între cotele +45,4 m şi 49,7 m. Aburul care străbate în echicurent cu gazele de
ardere serpentinele acestuia, atinge la ieşirea din supraîncălzitor temperatura nominală de 5400C,
fiind trimis la corpul de înaltă presiune al turbinei prin conductele de abur viu .
După destindere în corpul de înaltă presiune al turbinei (CIP) aburul se reântoarce la cazan
pentru supraîncălzire intermediară. Supraîncălzirea intermediară se realizează în două
supraîncălzitoare intermediare înseriate. Între supraîncălzitoarele intermediare Si1 şi Si2 se face
injecţie cu apă de alimentare (12) pentru reglarea temperaturii (injecţia nr 3) .
 Supraîncălzitorul intermediar nr.1 (11) este situat în zona convectivă între economizor şi
supraîncălzitorul de înaltă presiune nr.2, între cotele +60,8 m şi 68,3m.Aburul străbate în
contracurent cu gazele de ardere serpentinele supraîncălzitorului şi este condus la răcitoarele cu
injecţie nr.3 (12), de unde este trimis în colectoarele de intrare ale supraîncălzitorului intermediar
nr.2.
Supraîncălzitorul intermediar nr.2 este situat în zona convectivă între supraîncălzitorul de
înaltă presiune nr.2 şi supraîncălzitorul de înaltă presiune nr.3, între cotele +51,7 m şi +55,7 m.
Aburul străbate serpentinele supraîncălzitorului în echicurent cu gazele de ardere după care este
condus spre corpul de medie presiune al turbinei .
Pe conductele de abur supraîncălzit intermediar cald la ieşirea din cazan, se află supapele
de siguranţă la suprapresiune (16), în număr de două, reglate la valoarea de 64,7 bar. Expandorul
de pornire (10) serveşte la expandarea apei la ieşirea din circuitul de înaltă presiune, la pornirea
cazanului.
În recipientul de pornire (17) se menţine nivelul constant la pornirea cazanului din stare
caldă, prin realizarea circulaţiei apei prin conducta de legătură (18) între recipientul de pornire şi
expandorul de pornire.
La pornirea din stare rece, separatorii, recipientul de pornire şi întreg circuitul de înaltă
presiune este la început plin cu apă până la vanele de linie (14). După depăşirea temperaturii de
saturaţie, nivelul de apă se stabileşte între ieşirea din vaporizator şi intrarea în supraîncălzitorul 1
de perete .
Cele două staţii de by-pass de înaltă presiune (9) reglează presiunea în partea de înaltă
presiune a cazanului la pornire, menţinând-o la valoarea de 147 bar şi deschid automat în timpul
funcţionării în sarcină, la depăşirea presiunii impuse. Aceste staţii îndeplinesc şi funcţia de supape
de siguranţă pentru partea de înaltă presiune.
După ce s-a destins în corpul de medie presiune (CMP) şi cele două corpuri de joasă
presiune ale turbinei (CJP1 şi CJP2) producând lucru mecanic ce a antrenat rotoarele turbinei
cuplate cu generatorul electric, aburul ajunge în condensatorul turbinei unde este condensat cu
ajutorul apei de răcire care circulă prin ţevile condensatorului.
Condensatul principal rezultat în condensatorul turbinei, este trimis cu electropompele de
condensat de bază treapta a 1-a prin răcitorii de hidrogen ai generatorului electric (RG) în staţia de
tratare a condensatului (STC), de unde, cu ajutorul electropompelor de condensat de bază treapta
a 2-a ajunge în circuitul de preîncălzire regenerativă al turbinei .
Apa este preîncalzită în circuitul regenerativ al turbinei (trei preîncălzitoare de joasă
presiune PJP, degazor, patru preîncălzitoare de înaltă presiune PIP) şi este introdusă în cazan cu
ajutorul turbopompei de alimentare TPA (debit 100%) la funcţionarea în regim de bază, respectiv
cu două electropompe de alimentare EPA (debit 50%) în regim de pornire a grupului sau în caz
de avariere a turbopompei de alimentare.