Enunţurile testelor pentru examenul la disciplina

Medicină internă. Gastroenterologie

1. Alegeți afirmația incorectă despre boala Crohn.

2. Alegeți afirmațiile ce confirmă patogenia autoimună a hepatitei autoimune.
3. Alegeți agenții medicali utilizați în bioterapia bolii Crohn.
4. Alegeți cantitatea zilnică de alcool pur, inofensivă pentru ficat la femei.
5. Alegeți caracteristicile endoscopice ale bolii Crohn.
6. Alegeți caracteristicile tipice ale colitei ulcerative.
7. Alegeți cea mai comună localizare a bolii Crohn.
8. Alegeți complicaţiile bolii de reflux gastroesofagian.
9. Alegeți complicațiile tipice ale bolii Crohn.
10. Alegeți contraindicația de utilizare a corticosteroizilor în boala alcoolică a ficatului.
11. Alegeți criteriile clinice a diareei cauzate de dismotilitate intestinală.
12. Alegeți criteriile clinice pentru diareea de tip osmotic.
13. Alegeți criteriile de laborator pentru evaluarea activității în colita ulcerativă.
14. Alegeți denumirea corectă pentru investigația de mai jos.
15. Alegeți exemplu clasic de boala cu diaree de tip osmotic.
16. Alegeți exemplu clasic de boală cu diaree de tip secretor.
17. Alegeți factorii de risc pentru cancerul colorectal.
18. Alegeți factorii etiopatogenetici pentru boala celiacă.
19. Alegeți faza de absorbție ce include digestia parietală.
20. Alegeți indicațiile certe pentru efectuarea endoscopiei digestive superioare în boala de reflux
gastroesofagian.
21. Alegeți indicațiile pentru corticosteroizi în boala inflamatorie a intestinului.
22. Alegeți manifestările cutanate extraintestinale ale bolilor inflamatorii intestinale.
23. Alegeți markerii serologici ai infecției cu virus hepatitic D.
24. Alegeți medicamente pentru tratamentul de menținere în colita ulcerativă ușoară.
25. Alegeți medicamentul de bază pentru menținerea remisiei în colita ulceativă ușoară și moderată.
26. Alegeți patologia care se asociază cel mai frecvent cu diaree cronică.
27. Alegeți principalele metode de diagnostic în boala celiacă.
28. Alegeți recomandările generale incluse în managementul hepatitei alcoolice.
29. Alegeți recomandările specifice incluse în managementul bolii alcoolice a ficatului .
30. Alegeți semnele mai caracteristice pentru boala Crohn decât pentru colita ulceativă.
31. Alegeți semnele mai caracteristice pentru colita ulcerativă decât pentru boala Crohn.
32. Alegeți simptomele de intoleranță la lactoză.
(balonarea si diareea)
33. Alegeți testul cel mai des utilizat pentru evaluarea asimilării carbohidraților.
34. Alegeți testul informativ pentru evaluarea asimilării grăsimilor.
35. Alegeți tratamentul medicamentos de bază în caz de sindrom de intestin iritabil.
36. Alegeți tratamentul medicamentos în caz de sindrom de intestin iritabil cu constipație.
37. Alegeți tratamentul medicamentos în caz de sindrom de intestin iritabil cu constipație.
38. Alegeți tratamentul medicamentos în caz de sindrom de intestin iritabil cu diaree.
39. Alegeți tratamentul medicamentos în caz de sindrom de intestin iritabil cu diaree.
40. Boala Wilson reprezintă.
41. Caracterizați leziunea hepatică indusă de infecția cu virusul hepatitic B.
42. Care afirmație caracterizează iliusul biliar?
43. Care afirmații sunt caracteristice pentru colangita parazitară?
44. Care afirmații sunt caracteristice pentru vezicula scleroatrofică?
45. Care agenți patogeni pot provoca colangita parazitară?
46. Care complicații cel mai frecvent constituie cauza decesului la pacienții cu hepatită alcoolică acută.
47. Care component al bilei deține cea mai mare valoare procentuală?
Apa
48. Care din afirmații reprezintă simptomatologia bolii de reflux gastroesofagian?
49. Care din urmatoarele măsuri nu este recomandabila în tratamentul encefalopatiei hepatice.
50. Care dintre componentele sfincterului Oddi reglează fluxul bilei în ampula duodenală?
51. Care dintre componenții biliari induce formarea bilei independent de acizii biliari?
52. Care dintre factorii enumerați pot scădea tonusul sfincterului esofagian inferior?
53. Care dintre măsurile generale Nu este binevenită pentru un pacient cu boală de reflux
gastroesofagian?
54. Care dintre preparatele enumerate cresc tonusul vezicii biliare?
55. Care dintre următoarele modificări hematologice se întâlnește în hepatita autoimună.
56. Care dintre urmatoarele sindroame reflectă stadiile avansate (Child-Pugh B - C) ale cirozei
alcoolice.
57. Care este atitudinea corectă pentru pacienţii cu boală de reflux gastroesofagian care acuză disfagie?
58. Care este caracterul bilei în mod normal?
59. Care este durata optimă a tratamentului imunosupresor în hepatita autoimună?
60. Care este importanța fiziologică a bilei?
61. Care este localizarea sfincterul Oddi?
62. Care este metoda diagnostică de start a patologiei vezicii biliare și căilor biliare?
63. Care este noțiunea ce definește odinofagia?
64. Care este rata cirozei hepatice alcoolice depistată în studii histologice?
65. Care este rolul abstinenței în boala alcoolică a ficatului?
66. Care factori favorizează afectarea vezicii biliare și căilor biliare?
67. Care factori pot favoriza inflamația colecistului?
68. Care nozologie Nu poate fi drept complicație indusă de herniile hiatale?
69. Care preparate pot stimula eliminarea bilei în duoden?
70. Care preparate sunt eficiente în tratamentul bolii de reflux gastroesofagian?
71. Care preparate sunt necesare pentru tratamentul colangitei bacteriene?
72. Care semne denotă agravarea bolii de reflux gastroesofagian?
73. Care semne şi simptome reprezintă elementele pentadei Reynolds în angiocolita acută?
74. Care sunt caracteristicele bilei vezicale?
75. Care sunt cauzele ce pot induce leziuni esofagiene în boala de reflux gastroesofagian?
76. Care sunt cele mai frecvente manifestări extradigestive în boala de reflux gastroesofagian sunt?
77. Care sunt complicațiile colangitei infecțioase?
78. Care sunt componentele bilei?
79. Care sunt efectele fosfolipidelor din componența bilei asupra tractului digestiv?
80. Care sunt factorii favorizanți ai litiazei veziculare?
81. Care sunt indicațiile pentru manometrie?
82. Care sunt preparatele de elecție în tratamentul infecțiilor biliare cronice?
83. Care sunt reacțiile adverse la tratamentul cu glucocorticoizi in hepatita autoimună.
84. Care sunt semnele caracteristice a sindromului coledocian în cadrul colelitiazei?
85. Ce criterii diagnostice sunt caracteristice pentru disfuncția sfincterului Oddi de tip pancreatic?
86. Ce manifestări obiective sunt prezente la un pacient cu colangită infecțioasă?
87. Ce situație permite confirmarea cancerului esofagian?
88. Cum se caracterizează sindromul dolor în disfuncțiile tractului biliar?
89. Definiți caracteristica infecției cronice virale Delta.
90. Definiți caracteristicile hepatitei Delta.
91. Definiți ce reprezintă maldigestia lipidică.
92. Definiți criterii de evaluare a răspunsului la terapia antivirală în hepatita cronică virală B.
93. Definiți factorii de risc în achiziționarea infecției cu virusul hepatic B.
94. Definiți scopul final al terapiei antivirale în hepatita cronică virală B.
95. Definiți starea caracteristică prezenței virusului hepatitic B.
96. Descrieți caracteristicile antigenului core al VHB.
97. Descrieți caracteristicile tratamentului antiviral al hepatitei cronice virale B în sarcină.
98. Descrieți care antigene conține virusul hepatitic B.
99. Descrieți pașii ulteriori la un pacient diagnosticat cu hepatita virală Delta.
100. Descrieți rolul analogilor nucleozi(ti)dici în hepatita cronică delta.
101. Determinați parametrii care pot fi depistați în hepatita cronică virală B cu AgHBe negativ.
102. Diagnosticarea cărei patologii necesită utilizarea manevrei „turn-up” la endoscopia digestivă
superioară?
103. După scăderea în greutate a obezilor cu steatohepatită non-alcoolică. 104. Efectele adverse ale
AINS din partea TGI sunt legate de.
105. Enumerați care din variantele de mai jos explică ascita refractară.
106. Enumerați consecințele fiziopatologice directe ale hipertensiunii portale.
107. Enumerați elementele care NU se referă la ascita refractară .
108. Enumerați elementele ce caracterizează hepatita autoimună.
109. Enumerați factorii care contribuie la scăderea potasiului în ciroza hepatică.
110. Enumerați factorii care contribuie la scăderea potasiului seric în ciroza hepatică.
111. Enumerați factorii de risc în achiziționarea virusului hepatitic B.
112. Enumerați grupele de preparate antibacteriene implicate în tratamentul peritonitei bacteriene
spontane.
113. Enumeraţi indicii de laborator caracteristici hepatitei autoimune.
114. Enumerați markerii de laborator ai sindromului de colestază.
115. Enumerați modificările biochimice ce pot fi întilnite în hepatita autoimună.
116. Enumerați modificările depistate la USG în cadrul sindromului Caroli.
117. Enumerați pașii obligatori pentru diagnosticul dispepsiei funcționale.
118. Enumerați principiile de bază în profilaxia primară a peritonitei bacteriene spontane.
119. Enumerați stările clinice în cadrul cărora se atestă mărirea bilirubinei neconjugate.
120. Enumerați stările clinice în care se atestă mărirea fracției bilirubinei conjugate.
121. Enumerați stările în care este dereglată conjugarea bilirubinei cu acidul glucuronic.
122. Enumerați trăsăturile care NU se includ în definiția cirozei hepatice.
123. Enumerați trăsăturile care se includ în definiția cirozei hepatice.
124. Enumerați tulburările electrolitice în ciroza hepatică.
125. Enumerați tulburările electrolitice în ciroza hepatică.
126. Factori de risc în achiziționarea infecției cu virusul hepatitic B.
 127. Identificați afecțiunile care pot evolua cu ascită.
128. Identificați afirmația caracteristică hepatitei Delta.
129. Identificați afirmațiile adevărate despre infecția cu Helicobacter pylori.
130. Identificați afirmațiile caracteristice pentru cazurile de ulcer la senili.
131. Identificați afirmațiile corecte ce se referă la steatoza hepatică alcoolică.
132. Identificați afirmațiile despre virusul hepatitei Delta. 133. Identificați afirmațiile referitoare la
AgHBs.
134. Identificați calea de transmitere care nu se referă la VHD.
135. Identificați când este recomandată terapia antivirală pentru tratarea hepatitei cronicevirale B.
136. Identificați caracteristica scaunului care definește amiloreea.
137. Identificați caracteristica scaunului care definește creatoreea.
138. Identificați caracteristica scaunului care definește steatoreea.
139. Idențificați caracteristicele peristaltismului fiziologic al esofagului.
140. Identificați caracteristicile antigenului core al VHB.
141. Identificați caracteristicile care definesc acalazia cardiei.
142. Identificați caracteristicile funcției discrimanante (DF)/Scorul Maddrey.
143. Identificați caracteristicile morfologice ale hepatitei cronice lobulare.
144. Identificați caracteristicile morfologice ale hepatitei cronice.
145. Identificați caracteristicile stadiului endoscopic activ a ulcerului gastric, după Sakita-Miwa.
146. Identificați caracteristicile stadiului endoscopic de cicatrizare roșie a ulcerului gastric, după SakitaMiwa.
147. Identificați caracteristicile unei hepatite cronice virale B cu AgHBe negativ.
148. Identificați care afecțiuni pot determina insuficiență hepatică fulminantă.
149. Identificați care dintre sintagmele de mai jos definește ascita refractară.
150. Identificați care dintre sintagmele de mai jos definește ascita refractară.
151. Identificați care metodă nu se consideră eficientă în prevenirea infectării cu VHB.
152. Identificati care NU este cauză rară a cirozelor hepatice.
153. Identificați care sunt măsurile terapeutice în encefalopatia hepatică.
154. Identificați care sunt principiile de tratament în encefalopatia hepatică.
155. Identificați care sunt semnele şi manifestările hipertensiunii portale.
156. Identificați care ținte moleculare sunt implicate în inhibarea acțiunii insulinei.
157. Identificați care tip de autoanticorpi este caracteristic pentru hepatita autoimună tip 2.
158. Identificați care tip de autoanticorpi este caracteristic pentru hepatita autoimună tip 1.
159. Identificați cauza apariţiei steluţelor vasculare.
160. Identificați cauza cea mai frecventă a cirozelor hepatice. 161. Identificati cauza frecventa a cirozelor
hepatice.
162. Identificați cauza gastritei cronice tip "B".
163. Identificați cauza principală a refluxului gastro-esofagian.
164. Identificaţi cauzele metabolice ale cirozei hepatice.
165. Identificaţi cauzele vasculare ce duc la dezvoltarea cirozei hepatice.
166. Identificați cazurile de ulcer cronic cînd se recomandă tratamentul chirurgical.
167. Identificați ce medicamente in afara preparatelor de bismut se includ in guadruploterapie pentru
eradicarea Helicobacterului pylori.
168. Identificați cel mai frecvent factor de risc întâlnit în dezvoltarea pancreatitei cronice.
169. Identificați cel mai tipic semn clinic al ulcerului duodenal.
170. Identificați cel mai tipic semn clinic pentru ulcerul gastric/duodenal.
171. Identificați celulele hepatice care funcționeaza ca macrofage 172. Identificați celulele secretoare de acid
clorhidric.
173. Identificați celulele secretoare de factor intrinsec.
174. Identificați celulele secretoare de gastrină.
175. Identificați celulele secretoare de pepsinogen.
176. Identificați cercetarea utilizată pentru a obiectiviza steatoreea.
177. Identificați complicaţiile posibile ale esofagitelor.
178. Identificați complicaţiile ulcerelor.
179. Identificați componența tractului biliar.
180. Identificați componentele clinice a triadei Charcot.
181. Identificați componentele funcției discriminante (DF) sau Scorului Maddrey în boala hepatică
alcoolică.
182. Identificați condiția când poate fi indicată terapia antivirală la pacienții cu infecție VHB cronică.
183. Identificați condiția esențială pentru apariția steatohepatitei non-alcoolice.
184. Identificați condițiile care pot induce absența răspunsului la terapia antivirală în hepatita cronică
virală B.
185. Identificați consecința steatohepatitei non-alcoolice.
186. Identificați criteriile diagnostice ale hepatitei autoimune.
187. Identificați criteriile distinctive ale sindromului dolor toracic de origine esofagiană față de durerea
din angina pectorală.
188. Identificați descrierea tipică a sindromului dolor din ulcerul duodenal.
189. Identificați efectele patogenetice ale corticosteroizilor în tratamentul hepatitei alcoolice.
190. Identificați enzima pancreatică, care este secretată în formă activă.
191. Identificați factorii care pot favoriza lipsa de răspuns la terapia antivirală în hepatita cronică virală
B.
192. Identificați factorii ce predispun la apariția steatohepatitei non-alcoolice.
193. Identificați factorii de agresiune implicaţi în etiopatogeneza bolii ulceroase.
194. Identificați factorii de apărare implicaţi în etiopatogeneza bolii ulceroase.
195. Identificați factorii de protecţie a mucoasei în patogenia bolii ulceroase.
196. Identificați factorii declanșatori (trigger) care ar putea fi implicați în patogenia hepatitei autoimune.
197. Identificați factorii endogeni de protecţie a mucoasei gastrice si duodenale 198. Identificați
factorii etiologici ai duodenitei cronice.
199. Identificați factorii implicați în producerea steatohepatitei alcoolice. 200.
Identificați factorii implicați în producerea steatohepatitei alcoolice. 201.
Identificați factorii implicați în producerea steatohepatitei alcoolice.
202. Identificați factorii patogenetici la duodenita cronică.
203. Identificați factorii ulcerogeni.
204. Identificați factorul care contribuie la dezvoltarea steatohepatitei alcoolice. 205. Identificați factorul
care nu posedă agresivitate contra celulelor mucoasei gastrice.
206. Identificați factorul de agresiune implicat în etiopatogeneza bolii ulceroase.
207. Identificați factorul de agresiune implicat în etiopatogeneza bolii ulceroase.
208. Identificați factorul de apărare implicat în etiopatogeneza bolii ulceroase.
209. Identificați factorul etiologic principal al gastritelor cronice hiperacidice întîlnite la tineri.
210. Identificați forma clinică de pancreatită cronică, cînd pacienții se prezintă cu icter, dureri
abdominale minimale și pierdere în greutate, dar în ser se depistează nivel crescut de IgG4.
*tip 1
211. Identificați hormonii responsabili de metabolismul acizilor grași.
212. Identificați în ce patologie este prezentă metaplazia gastrică sau intestinală a mucoasei esofagiene.
213. Identificați indicațiile de cercetare a anticorpilor anti- Helicobacter pylori Ig G.
214. Identificați indicele prin care se manifesta sindromul de laborator de citoliză hepatică
215. Identificați indicele prin care se manifestă sindromul de laborator de citoliză hepatică.
216. Identificați indicii sindromului colestatic de laborator.
217. Identificați maladiile pentru care este caracteristică inflamaţia granulomatoasă în tractul
gastrointestinal.
218. Identificați manifestarea clasică a insuficienţei exocrine pancreatice.
219. Identificați manifestarea tipică a diareei în cazul insuficienţei exocrine pancreatice.
220. Identificați manifestările clinice posibile ale hepatitei autoimune.
221. Identificați manifestările extrahepatice întâlnite în hepatita autoimună.
222. Identificați manifestările neoplasmului gastric.
223. Identificați marcherii direcți ai consumului de alcool la pacienții cu boală hepatică alcoolică.
224. Identificați mecanismele ce contribuie la producerea steatozei hepatice alcoolice.
225. Identificați mecanismele de acţiune nocivă a AINS la nivelul mucoasei gastrice/duodenale.
226. Identificați mecanismul patogenetic implicat în producerea hepatitei autoimune.
227. Identificați medicamentele care presupun schemele de eradicare a Helicobacterului pylori.
228. Identificați medicamentele care presupune terapia triplă standard pentru eradicarea Helicobacter
pylori.
229. Identificați medicamentul care formează pelicula de protecţie pe suprafața ulcerului.
230. Identificați medicația folosită pentru terapia de substituţie în corecţia funcţiei exocrine a
pancreasului la pacienții cu pancreatită cronică.
231. Identificați medicaţia pentru durerile colicative biliare.
232. Identificați metoda de diagnostic imagistic a pancreatitei cronice cu cea mai înaltă sensibilitate,
inclusiv pentru pancreatita cronică cu modificări ușoare.
233. Identificați metodele de tratament a ascitei în cazul cirozei hepatice.
234. Identificați modificările caracteristice pentru hepatita autoimună.
235. Identificați modificările histopatologice favorizante extinderii fibrozei în steatohepatita
nonalcoolică.
236. Identificați modificările morfologice prezente în hepatita cronică virală C.
237. Identificați modificările sugestive pentru sindromul hepatopriv de laborator.
238. Identificați nivelul cărei imunoglobine serice este elevat în boala alcoolică a ficatului.
239. Identificați nivelul de elastază-1 în fecale, care indică insuficienţă exocrină a pancreasului.
240. Identificați nivelul minim pe care trbuie să-l depășească bilirubina la determinarea icterului
tegumentar
241. Identificați particularitatea care se depistează în faza înalt replicativă a VHB, cu boala hepatică
activă.
242. Identificați particularitățile suprainfecției VHD+VHB.
243. Identificați patologia cu risc înalt de malignizare.
244. Identificați patologia la care colangiografia retrogradă endoscopică relevă pereţii căilor biliare cu
aspect neregulat, de "arbore mort în picioare", de "şirag de mărgele".
245. Identificați patologia pentru care este caracteristică prezența anticorpii antimitocondriali-M2.
246. Identificați patologiile pentru care crește riscul de apariție în cazul ascitei refractare.
247. Identificați patologiile precanceroase.
248. Identificați pentru care patologie monitorizarea pH esofagian, în 24 ore are valoare diagnostică.
249. Identificați perioada de incubație a virusului hepatitic B.
250. Identificați preparatele cu acţiune benefică asupra inflamaţiei mezenchimale în cazul hepatitei
autoimune.
251. Identificați preparatele utilizate în tratamentul hepatitei autoimune.
252. Identificați preparatul cu efect litolitic pentru calculii biliari.
AUDC
253. Identificați prin ce se caracterizează infecția ocultă cu VHB.
254. Identificați rolul prostaglandinelor în cazul bolii ulceroase.
255. Identificați rolul testării anticorpilor anti-VHD.
256. Identificați scăderea activității cărei enzime pancreatice serice indică insuficiența exocrină
pancreatică avansată.
257. Identificați schimbările histopatologice care favorizează extinderea fibrozei în steatohepatita
nonalcoolică.
258. Identificați semnele caracteristice hepatitei autoimune.
259. Identificați semnele caracteristice sindromului Zollinger-Ellison.
260. Identificați semnele care caracterizează icterul obstructiv.
261. Identificați semnele care pot fi prezente în ciroza hepatică.
262. Identificați semnele cele mai frecvent întâlnite în cazul icterului prehepatic.
263. Identificați semnele clinice ale gastritei atrofice autoimune.
264. Identificați semnele clinice caracteristice colangitei sclerozante primare.
265. Identificați semnele cutanate caracteristice pentru ciroza hepatică virală.
266. Identificați semnele de boală cronică hepatică.
267. Identificați semnele diagnostice caracteristice pentru hepatita autoimună.
268. Identificați semnificațiile creșterii fosfatazei alcaline în cazul icterului.
269. Identificați semnul caracteristic pentru ciroza hepatică.
270. Identificați semnul care stabilește definitiv gradul activității necroinflamatorii a hepatitelor cronice.
271. Identificați semnul clinic tipic pentru pancreatita cronică.
272. Identificați semnul, prezența cărui este necesară suplimentar la anamneza şi etiologia tipică pentru a
stabili pancreatita cronică certă.
273. Identificați simptomele tipice în duodenita cronică.
274. Identificați simptomele ulcerului duodenal.
275. Identificați simptomul care apare precoce în cazul colangitei biliare primare.
276. Identificați sindromul ce determină la un etilic cronic icter de tip colestatic, hiperlipidemie mixtă, cu
predominanţa trigliceridelor, anemie hemolitică.
*sindromul Zieve
277. Identificați sindromul pe baza căruia se poate presupune evoluţia hepatitei spre ciroză hepatică.
278. Identificați situația clinică ce determină frecvenţa urmăririi endoscopice a pacienţilor cu metaplazie
intestinală la nivelul esofagului distal.
279. Identificați situațiile în care se poate dezvolta hepatomegalia semnificativă.
280. Identificați situațiile, când se dezvoltă hipotonia esofagului.
281. Identificați stările când are loc reactivarea infecției cronice cu VHB.
282. Identificați stimulatorul celulelor pancreatice acinare.
283. Identificați stimulatorul celulelor pancreatice ductale.
284. Identificați strategiile pentru controlul transmiterii nozocomiale cu VHB.
285. Identificați testul recomandat pentru confirmarea eradicării Helicobacter Pylori.
286. Identificați tipul de terapie care NU este eficient în tratamentul hepatitei alcoolice.
287. Identificați tipul patologic de secreţie exocrină a pancreasului a cărui caracteristică este scăderea
secreţiei de enzime și bicarbonaţi la volumul secretor normal.
288. Identificați tipurile care se includ în clasificarea etiologică a hepatitelor cronice.
289. Identificați tratamentul gastritei acute necomplicate.
290. Idntificați intervalul minim de evoluție pentru defini o hepatită cronică.
291. Indicați activitatea cărei enzime scade cel mai rapid în conținutul duodenal al personelor cu
pancreatită cronică.
292. Indicați afirmatia ce nu este corectă în patogeneza diareei în boala celiacă.
293. Indicați afirmația corectă pentru diagnosticul de hepatită autoimună.
294. Indicați afirmațiile caracteristice pentru disfuncția biliară.
295. Indicați afirmațiile ce corespund tabloului morfologic a colangitei cronice.
296. Indicați agenții medicali utilizați în bioterapia colitei ulcerative.
297. Indicați alimentele recomandate a fi restricționate la bolnavii cu hemocromatoză.
298. Indicați antiacidele neabsorbabile.
299. Indicați antibiotic cu acțiune intestinală intraluminală (cu efect sistemic minim).
300. Indicați boala ce se caracterizeaăa prin următoarea imagine endoscopică.
301. Indicați boala ce se caracterizeaza prin următoarea imagine endoscopică.
302. Indicați boala ce se caracterizeaza prin următoarea imagine endoscopică.
303. Indicați boala ce se caracterizează prin următoarea imagine endoscopică.
304. Indicați boala ce se caracterizează prin următoarea imagine endoscopică.
305. Indicați boala ce se caracterizează prin următoarea imagine endoscopică.
306. Indicați boala ce se caracterizează prin următoarea imagine radiologică.
307. Indicați boala ce se caracterizează prin următoarea imagine radiologică.
308. Indicați căile de transmitere a infecției cu virus hepatitis B.
309. Indicați caracteristicele microscopice ale colangitei sclerozante primare.
310. Indicați caracteristicele sfincterului esofagian inferior.
311. Indicați caracteristicile bolii Crohn.
312. Indicați caracteristicile modificărilor inflamatorii în colita ulcerativă.
313. Indicați caracteristicile steatozei hepatice alcoolice.
314. Indicați caracteristicile tabloului clinic tipic ulcerului duodenal.
315. Indicați caracteristicile tabloului clinic tipic ulcerului gastric.
316. Indicați care caracteristici se referă la anticorpii către fibră musculară netedă(SMA) în hepatita
autoimuna (HAI).
317. Indicați care din următoarele afirmaţii sunt corecte pentru hepatita autoimună.
318. Indicați care este cea mai frecventă tumoare hepatică malignă.
319. Indicați care este scopul final al terapiei antivirale în hepatita cronică virală B.
320. Indicati care este semnul caracteristic sindromului insuficientei hepatocelulare.
321. Indicaţi care este semnul caracteristic sindromului insuficienţei hepatocelulare.
322. Indicați care este semnul specific pentru sindromul hipertensiunii portale din cadrul cirozei
hepatice.
323. Indicaţi care este semnul specific sindromului hipertensiunii portale în ciroza hepatică.
324. Indicați care scor prognostic NU este specific pentru hepatita alcoolică acută.
325. Indicați care senzație de încetinire sau oprire a bolului alimentar sunt caracteristice pentru disfagie.
326. Indicați care simptom clinic NU este caracteristic pentru hepatita autoimună.
327. Indicați cauza ce determină hipoalbuminemia din ciroza hepatică.
328. Indicați cauza mai frecventă de hemoragie digestivă superioară la bolnavii cu ciroză hepatică.
 329. Indicați cauzele etiologice potențiale pentru ulcerul peptic, rar întâlnite.
330. Indicați cauzele malabsorbției în duodenita severă.
331. Indicați cazurile cînd se indică endoscopia superioară.
332. Indicați ce poate sugera hiperecogenitatea hepatică difuză la examenul ecografic.
333. Indicați ce poate sugera hiperecogenitatea hepatică difuză la examenul ecografic.
334. Indicați ce reprezintă Esofagul Barrett.
335. Indicați cea mai frecventă cauză a diareei cronice.
336. Indicați cea mai frecventă cauză de ascită.
337. Indicați cea mai frecventă cauză etiologică a pancreatitei cronice la aduți.
338. Indicați cea mai frecventă etiologie a diareei acute.
339. Indicați cea mai informativă examinare pentru determinarea nivelului de obstrucţie a circulaţiei
portale.
340. Indicați cea mai răspândită cauză a gastritelor cronice medicamentoase.
341. Indicați cea mai simplă metodă de detecție a sindromului de malabsorbție.
342. Indicați cel mai caracteristic sindrom paraclinic în cazul colangitei biliare primare.
343. Indicați cel mai efectiv tratament în diareea cronică.
344. Indicați cel mai informativ test pentru evaluarea funcţiei exocrine a pancreasului.
345. Indicați cele mai comune semne clinice la un pacient cu hepatită acută alcoolică. 346. Indicați cele
mai informative simptome ale ulcerului duodenal.
347. Indicați circumstanțele caracteristice hidropsului vezicular.
348. Indicați complicația cea mai severă în hemocromatoză.
349. Indicați complicaţiile care pot surveni la tratamentul agresiv cu diuretice de ansă al cirozei hepatice.
350. Indicați complicațiile frecvente ale bolii Crohn.
351. Indicați complicațiile tipice bolii Crohn prezentate pe această imagine.
352. Indicati componentele tratamentului etiologic în cirozele hepatice.
353. Indicați consecințele hipertensiunei portale în ciroză hepatică.
354. Indicați criteriile de diagnostic a disfuncțiilor biliare.
355. Indicați criteriile de evaluare a activității în colita ulcerativă.
356. Indicați criteriile pentru globus.
357. Indicați criteriile pentru globus.
358. Indicați criteriile pentru globus.
359. Indicați criteriile pentru gradul moderat de malabsorbție.
360. Indicați criteriile pentru incontinență de fecale.
361. Indicați criteriile pentru pirozisul funcțional.
362. Indicați criteriile pentru pirozisul funcțional.
363. Indicați criteriul cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de hepatită cronică.
364. Indicați criteriul sugestiv pentru diagnosticul bolii hepatice induse de consumul de alcool.
365. Indicați criteriul sugestiv pentru diagnosticul hepatitei autoimune.
366. Indicați cu care din următoarele entități se asociază dereglarea de motilitate digestivă.
367. Indicați definiția corectă a pseudodiareei.
368. Indicați ducturile biliare extrahepatice.
369. Indicați după care enzima se face dozarea preparatelor enzimatice cu scop de substituție.
370. Indicați efectele adverse ale interferonului.
371. Indicați efectele adverse anticolinergice ale preparatelor antispastice.
372. Indicați efectele secundare posibile după administrarea corectă a interferonului.
373. Indicați etiologia hemocromatozei.
374. Indicați examinările informative pentru diagnosticul bolii de reflux gastroesofagian.
375. Indicați examinările informative pentru diagnosticul complicaţiilor bolii de reflux gastroesofagian.
376. Indicați factorii care determină tipurile de simptoame în sindromul intestinului scurt.
377. Indicați factorii care intervin la producerea herniilor transhiatale prin alunecare.
378. Indicați factorii de risc pentru neoplazia în boala Crohn.
379. Indicați factorii patogenetici majori în bolile inflamatorii intestinale.
380. Indicați forma clinică a dispepsiei funcționale.
381. Indicați formele clinice ale dispepsiei funcționale.
382. Indicați funcția primară a colonului.
383. Indicați funcția primară a intestinului subțire.
384. Indicați grupul de preparate destinat pentru tratamentul refluxului gastroesofagian.
385. Indicați importanța fiziologică a bilei.
386. Indicați inhibitorul celulelor pancreatice acinoase.
*somatostatina
387. Indicaţi investigaţiile, necesare a fi efectuate membrilor familiilor bolnavilor diagnosticaţi cu boala
Wilson.
388. Indicați la care grupe de persoane este necesară suspectarea hemocromatozei, cu efectuarea testelor
diagnostice.
389. Indicaţi localizarea tipică a afecţiunilor oculare în cadrul bolii Wilson.
390. Indicați maladia pentru care pirozisul este simptomul tipic.
391. Indicați maladiile în care pot fi prezente hepato- și splenomegalia.
392. Indicați maladiile pentru care este caracteristic sindromul citolitic.
393. Indicați manifestările clinice ale bolii Crohn.
394. Indicați manifestările clinice ale sindromului de malabsorbție.
395. Indicați manifestările sindromului icteric la un pacient cu ciroza hepatică.
396. Indicați marcherii consumului de alcool la pacienții cu boală hepatică alcoolică.
397. Indicați markerii de laborator ai sindromului citolitic la patologia hepatică.
398. Indicați markerii serologici ai infecției cu virusul hepatic C.
399. Indicați markerii serologici ai infecției cu virusul hepatic G.
400. Indicați markerii serologici ai infecției cu virusul hepatitic B.
401. Indicați markerul infecției cu virusul hepatic B, nedetectabil în sânge.
402. Indicați mecanismele posibile prin care fumatul de țigară contribuie la formarea ulcerului peptic.
403. Indicați medicamente pentru tratamentul de menținere in colita ulcerativă severă.
404. Indicați medicamentele ce se recomandă în celiachia refractară.
405. Indicați medicamentele de tratare a gastritei de reflux biliar.
406. Indicați medicamentele incluse în terapia quadruplă cu bismut pentru eradicarea Helicobacter pylori.
407. Indicați medicamentele utilizate în tratamentul colitei ulcerative.
408. Indicați medicamentele, la care Helicobacter pylori poate dezvolta rezistenţă.
409. Indicați metoda de elecție în aprecierea ascitei de gradul I.
410. Indicați metoda de management a hemoragiei digestive superioare prin efracția din varice folosind
tamponada mecanică.
411. Indicați metoda de prelucrare eficientă a instrumentelor medicale pentru prevenirea infectării cu virusul
hepatitei B.
412. Indicați metodele imagistice pentru evaluarea patologiilor intestinului subțire.
413. Indicați metodele utile pentru diagnosticul de hepatită cronică.
414. Indicați modelul cel mai frecvent de evoluție a colitei ulceative.
415. Indicați modificările histologice tipice în boala celiacă.
416. Indicaţi modificările morfologice hepatice depistate în boala Wilson.
417. Indicați modificările sugestive pentru diagnosticul colangitei sclerozante primare.
418. Indicați modificările ultrasonografice posibile în sindromul Caroli.
419. Indicați organele afectate tipic în hemocromatoză.
420. Indicați particularităţile colangitei sclerozante primitive.
421. Indicați patologia care poate fi declanșată de infecția cu virusul hepatic C.
422. Indicați patologia ce se caracterizează prin acest tablou endoscopic.
423. Indicați patologia hepatică, care necesită tratamentul imunosupresiv.
424. Indicați patologia pancreatică mai frecvent întâlnită.
425. Indicați patologiile ce evoluează cu diaree cauzată de dismotilitate intestinală.
426. Indicați patologiile ce evoluează cu diaree de tip inflamator.
427. Indicați patologiile ce evoluează cu diaree de tip osmotic.
428. Indicați patologiile ce evoluează cu diaree de tip secretor. 429. Indicați pentru ce patologie este
caracteristică hipertensiunea portală la nivel sinusoidal.
430. Indicați peste cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice nivelul α-amilazei
pancreatice atinge valori maximale în serul sanguin. *2h
431. Indicați peste cât timp de la debutul puseului acut al pancreatitei cronice nivelul lipazei serice atinge
valori maximale în serul sanguin. *2-4 zi
432. Indicați pierderea cărui procent din parenchimul pancreatic funcţional determină manifestări de
maldigestie cu malabsorbţie.
433. Indicați posibile metode de tratament a malabsorbției.
434. Indicați principalele caracteristici clinice ale colitei ulcerative necomplicate.
435. Indicaţi produsele alimentare ce trebuie excluse din alimentaţia bolnavilor cu boala Wilson.
436. Indicați produsele ce ar putea conține gliadină.
(Berea,crenvusti,pine)
437. Indicați reacțiile adverse la tratamentul cu azatioprină in hepatita autoimună.
438. Indicați recomandarea dietetică de bază în caz de sindrom de intestin iritabil cu diaree.
439. Indicați recomandarea dietetică de bază în caz de sindrom de intestin iritabil cu constipație. 440.
Indicați recomandarea dietetică de bază în caz de sindrom de intestin iritabil cu diaree.
441. Indicați recomandarea dietetică de bază în caz de sindrom de intestin iritabil cu constipație.
442. Indicați regiunile cu prevalență ridicată a bolilor inflamatorii intestinale.
443. Indicaţi rolul biopsiei hepatice în diagnosticul bolii Wilson.
444. Indicați semne endoscopice ce nu sunt caracteristice bolii Crohn.
445. Indicați semnele bolii Crohn prezentate pe această imagine.
446. Indicați semnele bolii Crohn prezentate pe această imagine.
447. Indicați semnele caracteristice cirozei hepatice.
448. Indicați semnele colitei ulcerative prezentate pe această imagine.
449. Indicați semnele colitei ulcerative prezentate pe această imagine.
450. Indicaţi semnele neurologice caracteristice în boala Wilson.
451. Indicați semnele posibile la acalazia cardiei.
452. Indicați semnele tipice ale colitei ulcerative prezentate pe această imagine.
453. Indicați semnul caracteristic pentru o hepatopatie alcoolică.
454. Indicați semnul cert de prezență în organism a virusului hepatic B.
455. Indicați semnul clinic cardinal în pancreatita cronică.
456. Indicați semnul de bază al cirozei hepatice.
457. Indicați semnul patognomonic pentru pancreatita cronică.
458. Indicați semnul sugestiv pentru o hepatopatie alcoolică.
459. Indicați simptomele caracteristice pentru ficatul gras alcoolic.
460. Indicați simptomele majore în colita ulcerativă.
461. Indicați simptomele tipice ale bolii de reflux gastroesofagian.
462. Indicați simptomul sindromului de malabsorbție de grad ușor.
463. Indicați situația ce caracterizează prezența anti-HBs în ser.
464. Indicați situația clinică care determină sindromul citolitic maximal
*Hepatita acuta
465. Indicați situațiile când este necesar aprecierea nivelului ADN VHB.
466. Indicați situațiile în care este posibilă hepatita de etiologie virală D.
467. Indicați situațiile în care este recomandată endoscopia digestivă superioară.
468. Indicați situațiile în care este risc crescut de complicaţii ale bolii de reflux gastroesofagian.
469. Indicați strategiile pentru controlul transmiterii infecției nozocomiale cu VHB.
470. Indicaţi structura anatomică a creierului tipic afectată în boala Wilson.
471. Indicați substanța consumul căreia trebuie de limitat în caz de comă hepatică.
472. Indicați tactica de tratament în cazul esofagitelor severe şi insucces la terapia medicamentoasă.
473. Indicați tacticile necesare pentru pacienţii cu simptome de reflux gastroesofagian nonresponderi la
tratamentul empiric cu inhibitorii pompei de protoni timp de 4 săptămâni.
474. Indicați testele de laborator sugestive pentru o hepatopatie etanolică.
475. Indicați testele de laborator utilizate în diagnosticarea hemocromatozei.
476. Indicați testul clinic care este indicat pentru diagnosticarea insuficienței pancreatice exocrine.
477. Indicați testul, acceptat ca și standard de aur pentru diagnosticul steatoreei, care este caracteristică
pentru insuficiența pancreatică exocrină severă.
478. Indicați tipul de autoanticorpi care se întâlneste în 60 - 80% cazuri în cazul colangitei sclerozante
primare.
479. Indicați tipurile fiziopatologice de diaree acută.
480. Indicați tratamentul de bază în diareea acută.
481. Indicati tratamentul etiotrop în cirozele decompensate de etiologie virala.
482. cuIndicați valoarea optimă a pH-ului la care fermenţii pancreatici menţin activitate înaltă.
483. Indicați variantele de evoluție a coinfecției VHB + VHD.
484. La ce nivel se localizează anastomozele porto-cavale esofagiene?
485. Marcați afecțiunile cu care se face diagnosticul diferenţial al leziunii din ulcerului cronic gastric.
486. Marcați afecțiunile cu risc oncologic majorat.
487. Marcați afecțiunile hepatice care pot determinaapariția febrei.
488. Marcați afecțiunile hepatice, care pot determina pruritul cutanat.
489. Marcați afecțiunile pentru care este caracteristică hepatomegalia.
490. Marcați afecţiunile stomacului cu risc crescut de transformare în cancer.
491. Marcați afirmația corectă despre tratamentul patogenetic al hepatitei autoimune.
492. Marcați afirmațiile caracteristice pentru esofagul Barrett.
493. Marcați afirmațiile corecte care caracterizează hepatita autoimună.
494. Marcați afirmaţiile corecte care se referă la colangita primară sclerozantă.
495. Marcați afirmațiile corecte curente despre rolul factorilor alimentari în ulcerul peptic.
496. Marcați afirmațiile corecte privind hepatita cronică virală D.
497. Marcați alimentele ce pot induce refluxul gastroesofagian. 498. Marcați căile biliare extra-hepatice.
499. Marcați caracteristica decisivă pentru diagnosticul hepatitei cronice.
500. Marcați caracteristica inflamației care se referă la angiocolită (colangita).
501. Marcați caracteristicele afectării alcoolice a ficatului.
502. Marcați caracteristicile care se referă la boala de reflux gastroesofagian.
503. Marcați caracteristicile care se referă la diverticulii faringoesofagieni Zenker.
504. Marcați caracteristicile care se referă la monitorizarea pH-ului intraesofagian.
505. Marcați caracteristicile care se urmăresc la colangita sclerozantă primară.
506. Marcați caracteristicile icterului mecanic (prin obstrucție).
507. Marcați caracteristicile morfopatologice ale ulcerului cronic.
508. Marcați caracteristicile sindromului dolor în ulcerul duodenal.
509. Marcați caracteristicile sindromului hepatopriv în patologia hepatică.
510. Marcați caracteristicile ulcerului duodenal.
511. Marcați caracteristicile ulcerului gastric.
512. Marcați care caracteristici se referă la anticorpii antimicrozomali hepatorenali (LKM1) în hepatita
autoimuna (HAI).
513. Marcați care categorie de persoane mai frecvent dezvoltă hepatita autoimună.
514. Marcați care din manifestările enumerate pot fi sugestive pentru o hepatopatie cronică.
515. Marcați care dintre următoarele afirmații are referire la hepatita cronică.
516. Marcați care dintre urmatoarele afirmații, referitoare la anticorpii antimicrosomali hepatorenali
(LKM1), NU este corectă.
517. Marcați care dintre următoarele afirmații, referitoare la anticorpii antinucleari (ANA) în hepatita
autoimună (HAI), NU este corectă.
518. Marcați care simptome sunt caracteristice hepatitei autoimune.
519. Marcați care sunt complicaţiile posibile ale paracentezei terapeutice.
520. Marcați care sunt contraindicațiile tratamentului cu alfa-interferon a bolilor hepatice virale. 521.
Marcați care tip de autoanticorpi sunt caracteristici hepatitei autoimune.
522. Marcați ce poate sugera apariția icterului persistent la un pacient ce suferă de pancreatită cronică.
523. Marcați ce se poate menționa despre examenul histologic în hepatitele cronice.
524. Marcați cel mai frecvent agent patogen implicat în colangita bacteriană. A. B. C. D. E. Răspuns. D.
525. Marcați clasa de medicamente prescrise în cazul suspecției la peritonita bacterienă spontană.
526. Marcați complicaţiile cirozei hepatice.
527. Marcați complicaţiile ulcerului gastric/duodenal.
528. Marcați condițiile care pot provoca pirozis la un pacient ce suferă de boala de reflux
gastroesofagian.
529. Marcați contraindicațiile absolute în cazul tratamentului cu interferon al infecției cronice cu virus
hepatic Delta.
530. Marcați contraindicațiile pentru manometria esofagiană.
531. Marcați criteriul de diagnostic pentru steatohepatita non-alcoolică.
532. Marcați criteriul de diagnostic pentru steatohepatita non-alcoolică.
533. Marcați datele de laborator prezente în cazul hepatitei autoimune, tip 2.
534. Marcați datele incluse în tabloul clinico-paraclinic al unei hepatite cronice cu activitate moderată.
535. Marcați denumirile gastritei cronice de tip „A".
536. Marcați durata minimă de evoluție a hepatitei acute în forma cronică.
537. Marcați efectele antiacidelor, care conţin aluminiu.
538. Marcați elementul ce contribuie la apariția hemoragiilor digestive superioare din cardul cirozei
hepatice.
539. Marcați elementul ce contribuie la apariția hemoragiilor digestive superioare din cardul cirozei
hepatice.
540. Marcați elementul paraclinic ce contribuie la apariția sindromului hemoragipar în ciroză.
541. Marcați elementul patogenetic ce contribuie la apariția hemoragiilor în ciroză.
542. Marcați elementul principal ce induce reacția inflamatorie și inițierea fibrogenezei hepatice în
steatohepatita non-alcoolică.
543. Marcați elementul principal ce induce reacția inflamatorie și inițierea fibrogenezei hepatice în
steatohepatita non-alcoolică.
544. Marcați explorările paraclinice în ulcerul gastric/duodenal.
545. Marcați factorii endogeni de agresiune a mucoasei gastrice si duodenale.
546. Marcați factorii precipitanţi ai encefalopatiei hepatice.
547. Marcați formele de ciroză hepatică pentru care este caracteristică fibroza difuză.
548. Marcați formele de ciroză hepatică pentru care nu este caracteristică fibroza centrolobulară. 549.
Marcați funcția de bază a vezicii biliare.
550. Marcați grupul de medicamente ce pot induce scăderea tonusului sfincterului esofagian inferior.
551. Marcați grupul de preparate care se include în tratamentul patogenetic al cirozei compensate de
etiologie autoimună.
552. Marcați grupul de preparate care se include în tratmentul patogenetic al cirozei compensate de
etiologie alcoolică.
553. Marcați grupul de preparate indicat în profilaxia primară a rupturii de varice esofagiene.
554. Marcați hormonii şi mediatorii, care intensifică secreţia de HCl.
555. Marcați indicațiile nutriționale pentru pacientul cu encefalopatie hepatică.
556. Marcați indicațiile pentru tratamentul antiviral în cazul hepatitei cronice B.
557. Marcați indicatorii caracteristici pentru colangita biliară primară.
558. Marcați indicii care arată reducerea funcţiei de sinteză în caz de ciroză hepatică.
559. Marcați indicii care se includ în sindromul de hipersplenism.
560. Marcați indicii normali ai bilirubinei serice
561. Marcați investigația, care identifică cert prezența leziunii ulceroase gastrice/duodenale.
562. Marcați investigațiile folosite pentru determinarea infecției cu virusul hepatitei C.
563. Marcați la care pacienți se poate dezvolta steatoza hepatică non-alcoolică.
564. Marcați manifestările cirozei hepatice.
565. Marcați manifestările clinice ale sindromului postcolecistectomic.
566. Marcați manifestările extrahepatice autoimune care sunt întâlnite în hepatita autoimună.
567. Marcați medicamentele antisecretorii.
568. Marcați medicamentul care poate fi folosit pentru prevenirea transmiterii perinatale și intrauterine a
infecției cu virusul hepatic B, în ultimul trimestru de sarcină la pacientele HBsAg pozitive, cu nivel
înalt de viremie (ADN HBV seric >10^6-7 UI/ml).
569. Marcați medicația specifică utilizată in tratamentul patogenetic al hepatitei autoimune. 570. Marcați
metoda alternativă de tratament în cazul hepatitei autoimune.
571. Marcați metodele noninvazive de diagnostic a infecţiei cu Helicobacter pylori.
572. Marcați modificările de laborator depistate in boala alcoolica a ficatului.
573. Marcați modificările parametrilor de laborator care nu fac parte din ciroza hepatică.
574. Marcați parametrele de laborator care NU face parte din ciroza hepatică.
575. Marcați parametrii biologici care fac parte din sindromul imuno-inflamator în cadrul cirozelor
hepatice.
576. Marcați parametrul de laborator care NU face parte din ciroza hepatica.
577. Marcați particularitățile inhibitorilor pompei de protoni.
578. Marcați patologiile cu care se asociază hepatita autoimună în caz de overlap sindrom.
579. Marcați pentru care patologie este mai sugestivă prezenţa în hepatocite a "corpusculilor Mallory".
580. Marcați pentru care patologie histologic se evidențiază aspectul de sticlă mată al hepatocitelor
(ground glass).
581. Marcați peptidele mediatoare secretate de adipocite.
582. Marcați preparatele antibacteriene care NU sînt utilizate în tratamentul peritonitei bacteriene
spontane.
583. Marcați preparatul antibacterian de elecție utilizat în tratamentul peritonitei bacteriene spontane.
584. Marcați preparatul utilizat pentru ameliorarea pruritului indus de colestază.
585. Marcați reducerea absorbției cărui nutrient are loc primar în insuficiența pancreatică exocrină.
586. Marcați rolul Imunoglobulinei A ce intră în componența bilei?
587. Marcați semnele caracteristice cirozei hepatice.
588. Marcați semnele caracteristice pentru ciroza hepatică.

Marcați semnele caracteristice pentru colangita biliară primitivă.

589. Marcați semnele caracteristice pentru dumpingul-sindrom.
590. Marcați semnele caracteristice pentru hemocromatoză.
591. Marcați semnele caracteristice pentru pentru sindromul colestatic.
592. Marcați semnele caracteristice ulcerului duodenal.
593. Marcați semnele care se referă la caracteristicile macroscopice ale ficatului gras.
594. Marcați semnele care se referă la manifestările clinice ale hemocromatozei.
595. Marcați semnele clinice întâlnite la ciroza hepatică care se pot datora hipertensiunii portale. 597.
Marcați semnele morfologice caracteristice cirozei hepatice neactive.
598. Marcați semnele sugestive bolii alcoolice a ficatului.
599. Marcați simptomul extradigestiv în boala de reflux gastroesofagian.
600. Marcați sindroamele clinice de bază în cadrul patologiei colecistului și căilor biliare.
601. Marcați sindromul care indică decompensarea cirozei hepatice.
602. Marcați sindromul clinic caracteristic perioadei precoce a pancreatitei cronice.
603. Marcați situația când pacienții cu hepatită autoimună nu necesită tratament imunosupresor.
604. Marcați situațiile în care este posibilă prezența ascitei refractare.
605. Marcați standardul de aur la diagnosticarea disfuncției sfincterului Oddi.
606. Marcați sursele posibile a hematemezei la un pacient cu ciroză hepatică.
607. Marcați tactica de primă intenție la un pacient tânar cu simptome tipice de boală de reflux şi fără
semne de alarmă.
608. Marcați terapia de bază utilizată în tratamentul hepatitei alcoolice.
609. Marcați testul ce indică indirect consumul de alcool la un pacient cu boală hepatică.
610. Marcați tipurile de terapie empirică de linia 1, pentru eradicarea Helicobacter pylori pentru regiuni
sau populații cu rezistență ridicată la claritromicină.
611. Marcați valoarea alaninaminotransferazei (ALT) serice, care este predictor de răspuns adecvat
pentru tratamentul antiviral al hepatitei cronice virale B cu interferonul pegilat-alfa.
612. Marcați valoarea alaninaminotransferazei (ALT) serice, care este predictor de răspuns adecvat
pentru tratamentul antiviral al hepatitei cronice virale B cu analogi nucleozidici.
613. Menționați caracteristicile sindromul dolor din ulcerul duodenal.
614. 614. Menționați complicaţiile posibile la bolnavii cu reflux gastroesofagian.
615. Menționați consecițele sindromului postcolecistectomic.
616. Menționați despre ce sugerează melena în asociere cu hepatosplenomegalia.
617. Menționați indicațiile pentru preluarea obligatorie a biopsiei cu examinarea morfologică.
618. Menționați maladiile în cadrul cărora poate să apară disfagia.
619. Menționați medicamentele care provoacă refluxul gastroesofagian.
620. Menționați recomandările de control pentru evaluarea eradicării infecţiei cu Helicobacter pylori
după tratamentul de eradicare.
621. Menționați semnele radiologice care pot fi depistate în acalazia cardiei.
622. Menționați semnul distinctiv pentru hepatita virală B.
623. Menționați standard-ul de diagnostic al gastritei cronice.
624. Menționați un semn caracteristic pentru cancerul hepatic.
625. Mrcați afirmațiile caracteristice infecției cu VHB.
626. Notați complicațiile posibile ale colangitei sclerozante primitive.
627. Notați indicii paraclinici sugestivi pentru hepatita alcoolică acută.
628. Notați investigațiile ce se efectuează cu scop de screening membrilor familiei unui bolnav,
diagnosticat cu hemocromatoză primară.
629. Notați maladiile în etiopatogeneza căror poate fi implicat Helicobacterul pylori.
630. Numiți afecțiunile care se asociază cu hiperbilirubinemie.
631. Numiți afirmația care nu este caracteristică virusului hepatitic Delta.
632. Numiți afirmaţiile corecte referitoare la ulcerul gastric.
633. Numiți afirmațiile despre particula Dane (VHB).
634. Numiți analgezicul pentru controlul durerii din pancreatita cronică preferat la nivelului I.
635. Numiți autoanticorpii specifici prezenți în hepatita autoimună.
636. Numiți căile de transmitere a infecției cu virusul hepatic B.
637. Numiți când este indicat testul cu secretină-pancreozimină în caz de suspectare a pancreatitei
cronice.
638. Numiți caracteristica evolutivă a steatozei hepatice non-alcoolice.
639. Numiți caracteristica specifică virusului hepatitei Delta.
640. Numiți caracteristicele nișei din ulcerul gastric observate la imagistica prin radiologia baritată.
641. Numiți caracteristicele nișei din ulcerul gastric observate la radiologia baritată.
642. Numiți caracteristicele nișei maligne, observate la radiologia baritată.
643. Numiți caracteristicele nișei maligne, observate la radiologia baritată.
644. Numiți caracteristicile coinfecției VHB+VHD.
645. Numiți care este molecula de ADN a genomului VHB.
646. Numiți care factor nu poate fi considerat de risc în achiziționarea infecției VHB.
647. Numiți care tip de țesut este caracteristic pentru mucoasa esofagului.
648. Numiți câte genotipuri ale virusului hepatitic B sunt.
649. Numiți câte tipuri de hepatită autoimună se cunosc.
650. Numiți cauzele etiologice potențiale comune pentru ulcerul peptic.
651. Numiți ce fel de gastrită cronică reprezintă Boala Menetrier.-
*hipertrofică gintică
652. Numiți cea mai importantă recomandare de tratament a hepatitei alcoolice.
653. Numiți cea mai precisă metodă de dignostic a steatohepatitei non-alcoolice.
654. Numiți cine a descoperit antigenul HBs în 1965.
655. Numiți complicația ulcerului duodenal pentru care este caracteristică melena.
656. Numiți complicația ulcerului duodenal pentru care este caracteristică melena.
657. Numiți condiția când este necesară determinarea cantitativă a ARN VHD.
658. Numiți condiția caracteristică coinfecției VHB cu VHC.
659. Numiți condiția ce indică geneza virală C a hepatitei.
660. Numiți condițiile când e necesar să identificăm nivelul ADN VHB.
661. Numiți condițiile caracteristice unui rezultat pozitiv pentru anticorpii anti-VHD.
662. Numiți condițiile care caracterizează dispariția AgHBs din sânge.
663. Numiți contraindicația absolută pentru paracenteza diagnostică.
664. Numiți criteriile de diagnostic al durerii abdominale funcționale.
665. Numiți criteriile de diagnostic al sindromului de intestin iritabil.
666. Numiți criteriile de dignostic al sindromului de intestin iritabil.
667. Numiți criteriile de evaluare a răspunsului la terapia antivirală în hepatita cronică virală B.
668. Numiți criteriul de diagnostic al durerii abdominale funcționale.
669. Numiți criteriul de diagnostic al sindromului de intestin iritabil.
670. Numiți din care Familie face parte virusul hepatitic B.
671. Numiți durata terapiei "quadruple cu bismut" la tratamentul de eradicare a infecției "Helicobacter
pylori".
672. Numiți durata terapiei "quadruple nonbismut" la tratamentul de eradicare a infecției "Helicobacter
pylori".
673. Numiți efectul adiponectinei în ficat.
674. Numiți elementele definitorii pentru hipersplenism.
675. Numiți etapa care nu este obligatorie pentru diagnosticul dispepsiei funcționale.
676. Numiți etapele ulterioare în evaluarea unui pacient cu hepatită virală delta.
677. Numiți factori agresiune ce intervin în patogeneza ulcerului cronic gastric/duodenal.
678. Numiți factorii care determină evoluția naturală a infecției cronice cu VHB.
679. Numiți factorii de risc pentru hemoragia digestivă superioară din ulcerul gastric.
680. Numiți factorii principali care favorizează recurența ulcerului cronic gastric/duodenal după
eradicarea reușită a Helicobacter pylori.
681. Numiți fazele infecției cu virusul hepatic B dobândită perinatal.
682. Numiți imformația pe care o oferă examenul radiologic baritat în patologia esofagului.
683. Numiți indicația pentru cercetarea gastrinemiei.
684. Numiți localizarea cea mai frecventă a tumorilor asociate sindromului Zollinger - Ellison.
[x] Peretele duodenal sau multifocal
685. Numiți localizarea cea mai frecventă a ulcerului cronic gastric (UG) și duodenal (UD),respectiv .
686. Numiți manifestările clinice ale stenozei pilorice.
687. Numiți markerii caracteristici coinfecției VHD+VHB.
688. Numiți markerii serologici pentru infecția cu VHB.
689. Numiți markerul care nu este specific pentru infecția cu virusul hepatitic B.
690. Numiți medicamente din grupul de antispastice selective miotrope.
691. Numiți medicamente din grupul de antispastice selective neurotrope.
692. Numiți medicamentele care cresc riscul de boală ulceroasă la subiecții Helicobacter pylori infectați.
693. Numiți medicamentele care cresc riscul de hemoragie digestivă superioară la pacienții cu ulcer
peptic.
694. Numiți medicamentele care cresc riscul de hemoragie digestivă superioară la pacienții cu ulcer
peptic.
695. Numiți medicamentele care cresc riscul de ulcer peptic la subiecți Helicobacter pylori infectați.
696. Numiți medicamentele care pot determina risc de hemoragie digestivă superioară la pacienții cu
antecedente de ulcer peptic cu hemoragie.
697. Numiți medicamentele care pot determina risc de hemoragie digestivă superioară la pacienții cu
antecedente de ulcer peptic sau de hemoragie din ulcer peptic.
698. Numiți medicamentele care se utilizează la tratamentul etiologic al hepatitei cronice virale B.
699. Numiți medicamentele la care s-a observat rezistență a HP.
700. Numiți medicamentele la care s-a observat rezistență la Helicobacter Pylori.
701. Numiți medicamentul care cel mai frecvent cauzează hepatită medicamentoasă
702. Numiți medicamentul care poate fi administrat în terapia adjuvantă la cea de eradicare a infecţiei cu
Helicobacter pylori.
703. Numiți medicamentul care se utilizează în schemele de tratament etiologic al hepatitei cronice
virale C.
704. Numiți medicamentul care se utilizează în terapia de eradicare a infecţiei cu Helicobacter pylori.
705. Numiți medicamentul la care bacteria ”Helicobacter pylori” poate dezvolta rezistenţă.
706. Numiți medicamentul utilizat primele 7 zile în terapia secvențială de eradicare a infecţiei cu
Helicobacter pylori.
707. Numiți medicația utilizată pentru corecția insuficienței exocrine a pancreasului.
708. Numiți metoda diagnostică de elecție necesară în cazul evoluției atipice a peritonitei bacteriene
spontane.
709. Numiți metodele informative pentru stabilirea diagnosticului pozitiv al bolii de reflux
gastroesofagian.
710. Numiți modificările sistemului imun celular întilnite în hepatita autoimună.
711. Numiți obiectivele controlului endoscopic al ulcerului cronic gastric la 4-6 săptămâni.
712. Numiți obiectivele terapiei antivirale la pacienții cu hepatita cronică virală B (varianta HBeAg
negativă).
713. Numiți obiectivele tratamentului hepatitei cronice în cazurile etiologiei virale VHB sau cu VHC,
respectiv.
714. Numiți parametrii care vor fi luați în considerare la inițierea terapiei antivirale în hepatita cronică
virală B.
715. Numiți particularitățile coinfecției VHB+VHD.
716. Numiți particularitățile virusului hepatitic Delta.
717. Numiți patologia care determină durei ritmice în epigastru peste 0,5 - 1 ore postalimentar.
718. Numiți patologia care determină durei ritmice în epigastru peste 0,5 - 1 ore postalimentar.
719. Numiți recomandările de alimentație pentru pacienţii diagnosticați cu Dumping-sindrom.
720. Numiți recomandările pentru un pacient cu ARN VHD pozitiv.
721. Numiți schimbările morfologice prezente în hepatita autoimună.
722. Numiți semnul histologic, caracteristic pentru ciroza hepatică.
723. Numiți sindromul clinic de bază în ulcerul duodenal .
724. Numiți sindromul clinic de bază în ulcerul duodenal.
725. Numiți sinonimul gastritei cronice tip „B".
*H.Pylori
726. Numiți situațiile când poate fi depistat anticorpul anti-HBcore izolat.
727. Numiți situațiile când poate să apară rezultat fals negativ pentru testul ureazic rapid.
728. Numiți starea când replicarea VHB este considerată a fi activă.
729. Numiți starea caracterizată de pozitivitatea anti-HDV IgM în ser.
730. Numiți testele invazive pentru determinarea infecţiei cu Helicobacter pylori.
731. Numiți testul diagnostic invaziv utilizat pentru cercetarea infecţiei cu Helicobacter pylori.
732. Numiți tipul de celule ale pancreasului endocrin care secretă grelina.
*epsilon
733. Numiți variante clinice ale sindromului de intestin iritabil.
734. Numiți variante clinice ale sindromului intestinului iritabil.
735. Numiți variantele de evoluție a coinfecției VHB+VHD.
736. Precizați caracteristicile replicării virusului hepatitei D (VHD).
737. Precizați cauzele dezvoltării hipertensiuni portale.
738. Precizați complicaţiile posibile ale herniilor paraesofagiene.
739. Precizați criteriile diagnostice pentru gastrita autoimună.
740. Precizați indicaţiile pentru cert digestivă superioară în cazul bolii de reflux gastroesofagian.
741. Precizați informația oferită de endoscopia digestivă superioară privind precizarea patologiei
esofagului.
742. Precizați metodele utilizate în tratamentul hemocromatozei.
743. Precizați modificările biologice, care pot apărea în neoplasmul gastric.
744. Precizați pentru care maladie este caracteristic nivelul majorat de gama-globuline și prezența
anticorpilor antinucleari (ANA).
745. Precizați pentru care maladie este caracteristic nivelul majorat de gama-glutamiltranspeptidază
(GTP).
746. Precizați pentru care maladie este caracteristic nivelul majorat de gamaglutamiltranspeptidază.
747. Precizați pentru ce patologie este caracteristică disfagia mai pronunţată la lichide, decât la
alimentele solide.
748. Precizați simptomele caracteristice tabloului clinic al colangiocarcinomului.
749. Precizați simptomele și semnele clinice prezente în hemocromatoză.
750. Precizați situațiile în care este posibilă disfagia.
751. Precizați situațiile în care este posibilă hemoragia digestivă superioară.
752. Selecați indicatorii sindromului citolitic în patologia hepatică.
753. Selectați afecșiunile care determină creșterea evidentă a consistenței hepatice la palpare.
754. Selectaţi afectarea oculară cea mai caracteristică în boala Wilson.
755. Selectaţi afecţiunile care pot evolua cu ascită.
756. Selectați afirmația caracteristică suprainfecției VHD+VHB.
757. Selectați afirmația ce NU este corectă despre scaunul normal în țările europene.
758. Selectați afirmațiile caracteristice sindromului postcolecistectomic.
759. Selectați afirmațiile corecte ce se referă la hepatita autoimună.
760. Selectați afirmațiile corecte despre legătura între fumatul de țigară cu ulcerul peptic.
761. Selectați afirmațiile corecte despre patogeneza bolii hepatice alcoolice.
762. Selectați afirmațiile corecte despre termenul „binge drinking” – beție chef.
763. Selectați afirmațiile corecte legate de infectia cu Helicobacter pylori (HP) și AINS.
764. Selectați afirmațiile corecte privind tratamentul etiotrop al cirozei hepatice compensate de etiologie
virală tip B.
765. Selectați afirmațiile corecte referitoare la anticorpii antinucleari (ANA) în hepatita autoimuna
(HAI).
766. Selectați afirmațiile corecte referitor la tratamentul cu analogi nucleozidici și nucleotidici în hepatita
delta.
767. Selectați afirmațiile corecte.
768. Selectați afirmațiile de conduita corectă în ulcer cronic gastric/duodenal.
769. Selectați afirmațiile se confirmă rolul predispoziției genetice în producerea hepatitei autoimune.
770. Selectați afirmațiile veridice pentru colangita toxică.
771. Selectați anastomozele porto-cavale extrahepatice care apar în hipertensiunea portală. 772. Selectați
anastomozele porto-cavale extrahepatice de tip intern.
773. Selectați anticorpii caracteristici pentru colita ulceativă.
774. Selectați anticorpii cu semnificație diagnostică în hepatita autoimună.
775. Selectați boala care ar putea cauza malabsorbția proteinelor.
776. Selectați bolile ce sunt incluse în bolile inflamatorii intestinale.
777. Selectați calea de transmitere a virusului hepatitic Delta.
778. Selectați cantitatea de bautură care corespunde unei porții sau unitați standard de alcool (8-10 g
alcool pur).
779. Selectați cantitatea zilnică de alcool pur inofensivă pentru ficat la barbați.
780. Selectați caracterele substratului morfologic în cadrul colecistitei cronice alitiazice?
781. Selectați caracteristicile diareei funcționale.
782. Selectați caracteristicile durerii în ulcerul duodenal.
783. Selectați caracteristicile endoscopice ale colitei ulcerative.
784. Selectați caracteristicile epidemiologice ale bolilor inflamatorii intestinale.
785. Selectați caracteristicile histologice ale bolii hepatice alcoolice.
786. Selectați caracteristicile leptinei.
787. Selectați caracteristicile sindromului de intestin iritabil de tip diareic.
788. Selectați caracteristicile sindromului de intestin iritabil de tip neclasificabil.
789. Selectați caracteristicile sindromului dolor tipic pentru ulcerul cronic duodenal.
790. Selectați caracteristicile sindromului Zieve în boala hepatiă alcooliă.
791. Selectați care cercetător a descoperit în anul 1965 virusul hepatic B.
792. Selectați care din patologiile endocrine autoimune se asociază mai frecvent cu hepatita autoimună.
793. Selectati care din urmatoarele definitii este corectă pentru Sindromul Hepato-Renal.
794. Selectați care este cea mai bună modalitate imagistică pentru stabilirea unui diagnostic precoce de
pancreatită cronică.
795. Selectati care este cel mai frecvent simptom pentru pacientii cu ficat gras alcoolic .
796. Selectați care este contraindicația pentru paracenteza terapeutică în ascita refractară la pacienții cu
ciroză hepatică.
797. Selectați care este prima treaptă a tratamentului ascitei refractare la pacienții cu ciroza hepatică.
798. Selectați care IPP pot fi preferate pentru schemele de eradicare a Helicobacter pylori în Europa și
America de Nord, unde prevalența metabolizatorii extensive a IPP este mare .
799. Selectați care NU este cauza ascitei refractare.
800. Selectați care sunt afirmațiile adevărate în tratamentul etiologic al cirozei decompensate de etiologie
virală.
801. Selectați care sunt afirmațiile adevarate privind tratamentul etiologic al cirozei decompensate de
etiologie virală.
802. Selectați care sunt afirmațiile corecte în tratamentul și monitorizarea cirozei compensate de
etiologie virala tip B.
803. Selectați care sunt caracteristicile Sindromului Hepato-Renal tip 2 conform International Ascites
Club în ciroză.
804. Selectați care sunt caracteristicile Sindromului Hepato-Renal tip 1 conform International Ascites
Club în ciroza hepatică.
805. Selectați care sunt contraindicatiile de utilizare a corticosteroizilor în tratamentul bolii alcoolice a
ficatului.
806. Selectați care sunt indicațiile în cazul alimentației parenterale la pacienții cu encefalopatie hepatică.
807. Selectați care sunt indicațiile paracentezei terapeutice în ciroza hepatică.
808. Selectați care sunt măsurile generale și recomandările nutriționale la pacienții cu encefalopatie
hepatică severă.
809. Selectați care sunt metodele de tratament în caz de ascită refractară în ciroza hepatică.
810. Selectați care sunt sindroamele clinice specifice cirozelor hepatice.
811. Selectați care sunt verigile patofiziologice principale ale Sindromului Hepato-Renal în ciroza
hepatică.
812. Selectați care tratament etiotrop se indică în ciroza hepatică compensată de etiologie virală.
813. Selectaţi categoriile de bolnavi, necesari a fi suspectaţi şi examinaţi pentru excluderea bolii Wilson.
814. Selectați cauzele leziunii hepatice în infecția cu virusul hepatic B.
815. Selectați cauzele malabsorbției conform clasificării fiziopatologice.
816. Selectați cauzele posibile a diareei cronice.
817. Selectați cauzele supraîncărcării secundare cu fier în organism.
818. Selectați cazurile în care este indicat tratamentul empiric cu inhibitorii pompei de protoni la
pacienţii cu simptome de reflux.
819. Selectați ce este necesar de evaluat pentru inițierea tratamentului antiviral la pacienții cu VHB. 820.
Selectați ce masură este indicată în tratamentul encefalopatiei hepatice.
821. Selectați ce patologie este prezentată.
822. Selectați cea mai efectivă opțiune de tratament pentru hepatita alcoolica severă.
823. Selectați cea mai informativă metodă de diagnostic pentru hepatita autoimună.
824. Selectați cel mai eficient tratament pentru sindromul de malabsorbție.
825. Selectați cel mai important factor de risc pentru necro-inflamație și progresie spre ciroză la pacienții
cu boală hepatică indusă de consumul cronic de alcool.
826. Selectați cele mai frecvente cauze a obstrucției fluxului biliar în colangite.
827. Selectați cercetătorul care a descoperit virusul hepatic Delta.
828. Selectați combinația markerilor imunologici caracteristici pentru colangita biliară primară.
829. Selectați complicațiile ce nu sunt caracteristice pentru boala celiacă.
830. Selectați complicațiile întîlnite în colita ulcerativă.
831. Selectați complicațiile posibile în sindromul Caroli.
832. Selectați complicaţiile ulcerului cronic duodenal .
833. Selectați componentele triadei clasice în hemocromatoză.
834. Selectați condiția care ar putea provoca tulburări de malabsorbție în faza luminală (maldigestia).
835. Selectați condiția care confirmă hepatita Delta cu replicare virală activă.
836. Selectați condiția care poate provoca sindromul de intestin subțire contaminat.
837. Selectați condiția responsabilă de acumularea în exces a lipidelor în ficat.
838. Selectați condiția responsabilă de acumularea în exces de lipide în ficat.
839. Selectați contraindicațiile pentru transplantul hepatic în tratamentul cirozei hepatice cu ascită
refractară.
840. Selectați contraindicațiile pentru vaccinare contra infecției cu virus hepatitic B.
841. Selectați criteriile clinice a diareei de tip inflamator.
842. Selectați criteriile de diagnostic ale dispepsiei funcționale.
843. Selectați criteriile de diagnostic ale Sindromului Hepato-Renal conform International Ascites Club
în ciroză.
844. Selectați criteriile de diagnostic pentru disfuncția sfincterului Oddi de tip biliar.
845. Selectați criteriile de spitalizare a unui pacient cu boală de reflux gastroesofagian.
846. Selectați criteriile pentru diareea cronică.
847. Selectați criteriul ce NU reprezintă un factor de risc pentru progresarea bolii hepatice alcooolice.
848. Selectați criteriul de diagnostic greșit al dispepsiei funcționale.
849. Selectati critriul sugestiv pentru diagnosticul de hepatită autoimună.
850. Selectați definiția corectă a malabsorbției în practica clinică (în sensul larg).
851. Selectați denumirea corectă pentru imaginea de mai jos. 852. Selectați din ce familie face parte
virusul hepatic B.
853. Selectați durata corectă pentru definirea diareei cronice.
854. Selectaţi durata tratamentului cu chelatori ai Cuprului la bolnavii cu boala Wilson.
855. Selectați efectul adiponectinei în ficat.
856. Selectați elemente pediculului hepatic.
857. Selectați elementele ce stimulează procesul de fibroză hepatică.
858. Selectați elementele histologice caracteristice pentru o ciroză hepatică.
859. Selectați elementele tabloului histopatologic în steatohepatita non-alcoolică.
860. Selectați enzimele ce participă în digestie.
861. Selectați etiologia bolilor inflamatorii intestinale.
862. Selectaţi examinarea, în baza căreia se estimează eficacitatea tratamentului iniţiat cu chelatori ai
Cuprului în boala Wilson.
863. Selectați exemplu clasic de boală cu diaree de tip inflamator.
864. Selectaţi factorii care pot provoca insuficienţa hepatică.
865. Selectați factorii care prezic un prognostic nefavorabil in boala alcoolică a ficatului.
866. Selectați factorii care prezic un prognostic nefavorabil în boala alcoolică a ficatului.
867. Selectați factorii ce pot provoaca ciroza hepatică.
868. Selectați factorii de risc pentru hemoragia din varicele esofagiene.
869. Selectați factorii de risc pentru neoplazia în colita ulceativă.
870. Selectați factorii de risc pentru singerare din varicele esofagiene.
871. Selectați factorii declanșatori (trigger) care ar putea fi implicați în patogenia hepatitei autoimune.
872. Selectaţi factorii declanșatori ai comei hepatice.
873. Selectaţi factorii declanşatori ai insuficienţei hepatice la pacienţii cu ciroză hepatică.
874. Selectați factorii etiopatogenetici ale sindromului de intestin subțire contaminat.
875. Selectați factorii gastrici care pot determina boala de reflux gastroesofagian.
876. Selectați formă clinică de pancreatită cronică care necesită tratament cu glucocorticosteroizi.
*autoimuna
877. Selectați formele clinice posibile a bolii celiace.
878. Selectați formele de evoluție ale bolii Crohn.
879. Selectați formele evolutive ale colangitei.
880. Selectați gradele de esofagită ce corespund clasificării Los Angeles. 881. Selectați hormonii
intestinali ce induc contractarea vezicii biliare.
882. Selectați indicația de urgență pentru sfincterotomia endoscopică.
883. Selectați indicația pentru terapia antivirală a pacientului cu hepatită cronică virală B.
884. Selectați indicațiile administrării curei suplimentare cu altă grupă de antibiotice în tratamentul
peritonitei bacteriene spontane.
885. Selectați indicațiile pentru administrarea сorticosteroizilor în hepatita alcoolică.
886. Selectați indicațiile pentru șuntul peritoneovenos în tratamentul ascitei refractare din ciroza
hepatică.
887. Selectați indicațiile pentru tratamentul ascitei refractare prin aplicarea șuntului transjugular
intrahepatic portosistemic în ciroza hepatică.
888. Selectați indicatorii de laborator ai sindromului de inflamație mezenchimală în patologia hepatică.
889. Selectați indicatorii sindromului colestatic de laborator.
890. Selectați indicatorii sindromului colestatic în cazul patologiei hepatice.
891. Selectați indicele de laborator ce reflectă severitatea hepatitei acute alcoolice.
892. Selectați indicele utilizat pentru monitorizarea eficacității flebectomiilor efectuate bolnavilor cu
hemocromatoză primară.
893. Selectați indicii de laborator, incluşi pentru aprecierea stadiului cirozei hepatice după Child-Pugh.
894. Selectați investigația ce permite exploararea bilei la un pacient cu patologia vezicii biliare și căilor
biliare.
895. Selectati investigația de elecție ce confirmă gradul steatozei hepatice alcoolice.
896. Selectați investigațiile ce permit determinarea prezenței calculilor biliari.
897. Selectați itimii caracteristici pentru o stază biliară.
898. Selectați maladia care mai frecvent se asociază cu colangita sclerozantă primară.
899. Selectați maladia gastroenterologică ce se poate asocia frecvent cu hepatita autoimună.
900. Selectaţi manifestarea hematologică cel mai frecvent întâlnită în boala Wilson.
901. Selectați manifestările clinice a hepatitei autoimune.
902. Selectați manifestările clinice ale sindromului colestatic.
903. Selectați manifestările clinice care pot fi prezente în ciroza hepatică alcoolică.
904. Selectați manifestările clinice pezente în ciroza alcoolică a ficatului.
905. Selectați manifestările cutanate tipice pentru boala celiacă.
906. Selectați manifestările extrahepatice ce pot fi întîlnite în hepatita autoimună.
907. Selectați manifestările hipertensiunii portale.
908. Selectați marcherii indirecți ai consumului de alcool la pacienții cu boală hepatică alcoolică.
909. Selectați markerii biologici ai consumului de alcool ce se utilizează pentru a diferenția
steatohepatita alcoolică de steatohepatita non-alcoolică.
910. Selectați markerii pentru boala celiacă.
911. Selectați markerii serologici ai infecției cu virus hepatitic C.
912. Selectați markerii serologici ai infecției cu virusul hepatitic B.
913. Selectați markerii serologici în boala celiacă.
914. Selectaţi mecanismul patogenetic al apariţiei excesului de Cupru în organism în boala Wilson.
915. Selectați mecanismul patogenetic al apariției excesului de fier în organism în hemocromatoză.
916. Selectați medicamente pentru tratamentul constipației cronice.
917. Selectați medicamentele cu efect prokinetic.
918. Selectați medicamentele de linia 2 utilizate în tratamentul hepatitei autoimune la pacienții
nonresponderi la azatioprină.
919. Selectați medicamentele folosite în schemele de eradicare a Helicobacter pylori, pentru care ratele
de rezistenta a Helicobacter pylori sunt în creștere.
920. Selectaţi medicamentele, utilizate în tratamentul bolii Wilson.
921. Selectaţi medicamentele, utilizate în tratamentul bolii Wilson.
922. Selectați medicamentul pentru menținerea remisiunii în colita ulceativă severă.
923. Selectați metodele de evacuare a continutului intestinal în encefalopatie hepatică.
924. Selectaţi metodele de examinare, utile în confirmarea diagnosticului bolii Wilson.
925. Selectaţi metodele de examinare, utile în confirmarea diagnosticului bolii Wilson.
926. Selectați metodele instrumentale utile în diagnosticul disfuncțiilor biliare.
927. Selectați metodele/reperele diagnostice utile în diagnosticul hemocromatozei.
928. Selectați modificările biochimice ce pot fi induse de colangita infecțioasă.
929. Selectați modificările hematologice ce pot fi întinite în hepatita autoimună. 930. Selectaţi
modificările în testele de laborator, caracteristice în boala Wilson. 931. Selectati modificarile la
nivel renal din cadrul Sindromului Hepato-Renal.
932. Selectați modificările macroscopice din ficatul gras alcoolic.
933. Selectaţi modificările morfologice hepatice depistate în boala Wilson.
934. Selectati modificarile morfologice tipice pentru steatoza hepatică alcoolică macroveziculară.
935. Selectați momentele cheie în patogenia angiocolitei.
936. Selectați nozologiile care reprezintă cea mai frecventă cauză de malabsorbție a vitaminelor
liposolubile.
937. Selectați nutrientul în metabolismul căruia ficatul este organul principal.
938. Selectați opțiunea terapeutică cea mai recomandată în tratamentul hepatitei autoimune.
939. Selectați opțiunile de tratament pentru eradicarea Helicobacter pylori, recomandate ca tratament de
linia a doua după eșecul tratamentului triplu cu IPP-claritromicină-amoxicilină .
940. Selectaţi organele tipic afectate în cadrul bolii Wilson.
941. Selectați parametrii pe care se bazează diagnosticul achalaziei cardiei.
942. Selectați particularitățile alimentației a pacienților cu encefalopatie hepatică în stadiile III, IV.
943. Selectați patologia ce ar putea cauza malabsorbția vitaminei B12.
944. Selectați patologia ce ar putea cauza malabsorbția vitaminelor liposolubile.
945. Selectați patologia ce se caracterizează prin următoarea imagine radiologică.
946. Selectați patologiile care pot determina gastrita granulomatoasă.
947. Selectați patologiile cu care necesită a fi diferențiată colangita sclerozantă primară.
948. Selectați pentru care maladie este caracteristic tabloul histologic din imagine – hepatită periportală
cu infiltrat limfoplasmocitar.
949. Selectați pilonul principal al terapiei pentru forma usoară și moderată a colitei ulcerative.
950. Selectați posibilele localizări în boala Crohn.
951. Selectați posibilitățile evoluție a unei colecistite cronice netratate.
952. Selectați preparatele antibacteriene de linia a II-a utilizate în tratamentul peritonitei bacteriene
spontane.
953. Selectați preparatele ce scad tonusul vezicii biliare.
954. Selectați preparatele ce stimulează funcția hepatică de formare a bilei.
955. Selectați preparatele necesare în tratamentul disfuncțiilor sfincterului Oddi.
956. Selectați preparatele utile în tratamentul colangitei biliare primare.
957. Selectați preparatele utilizate pentru tratamentul etiologic al hepatitei cronice virale C.
SOF/Daclatasvir
958. Selectați prin ce se manifestă sindromul hipertensiunei portale în ciroza hepatică.
959. Selectați prin ce se manifestă sindromul insuficienței hepatocelulare în ciroza hepatică.
960. Selectați principalele caracteristici clinice ale bolii Crohn.
Selectați punctele dureroase în colepatii.
961. Selectați punctul de proiecție a vezicii biliare pe abdomen.
962. Selectați recomandarea medicală în cazul depistării anti-VHD IgM pozitiv.
963. Selectați recomandările pentru controlul eradicării Helicobacter pylori în caz de ulcer duodenal
necomplicat.
964. Selectați recomandările terapeutice pentru bolnavul cu ciroză hepatică.
965. Selectați remediile medicamentoase recomandate în caz de dispepsie funcțională.
966. Selectați remediile medicamentoase recomandate în caz de dispepsie funcțională.
967. Selectați schema corectă a medicației cu prednisolon în tratamentul hepatitei alcoolice acute.
968. Selectați segmentul care poate fi afectat în boala Crohn.
969. Selectați segmentul intestinal unde are loc absorbția acizilor biliari.
970. Selectați semnalele de "alarmă" în caz de reflux gastroesofagian.
971. Selectați semnele clinice a malabsorbției vitaminei B12.
972. Selectați semnele de alarmă care exclud tulburările gastrointestinale funcționale.
973. Selectati semnele ecografice caracteristice pentru ciroza alcoolică a ficatului . 975. Selectati
semnele ecografice sugestive pentru ficatul gras alcoolic.
976. Selectați semnele pentru pseudodiaree.
977. Selectați semnele sindromului de intestin subțire contaminat.
978. Selectați semnele sugestive pentru consumul problematic de alcool la pacienții cu boală hepatică
alcooliă.
979. Selectați semnul distinctiv pentru diagnosticul de boală celiacă.
980. Selectați semnul principal al colitei ulcerative.
981. Selectați simptomele malabsorbției vitaminei A.
982. De grad uSelectați simptomele sindromului de malabsorbție de grad moderat.
983. Selectați sindroamele de bază care fac parte din tabloul biologic al cirozei hepatice.
984. Selectați sindroamele de bază care se includ în tabloul biologic al cirozelor hepatice.
985. Selectați sindromul de bază care face parte din tabloul biologic al cirozei hepatice.
986. Selectați sindromul de bază care face parte din tabloul biologic al cirozei hepatice.
987. Selectați situația caracteristică coinfecției VHD+VHB.
988. Selectați situația caracteristică infecției cronice cu VHD.
989. Selectați situația caracteristică prezenței în ser a anti-HDV IgM.
990. Selectați situațiile în care tratamentul cu IPP se continua după terapia de eradicare a Helicobacter
Pylori.
991. Selectați stigmatele consumului de alcoool la un pacient cu boală hepatică.
992. Selectați tabloul morfologic depistat la biopsia hepatică în hemocromatoză.
993. Selectați testele de laborator asociate cu recidiva în colita ulcerativă.
994. Selectați testele non-invazive pentru evaluarea fibrozei în boala hepatică alcoolică.
995. Selectați testul care nu este strict necesar de efectuat în timpul tratamentului antiviral în hepatita
cronică virală B.
996. Selectați testul sugestiv pentru hepatita autoimună.
997. Selectați tipurile de rezecție extinsă ce ar putea fi cauza steatoreei.
998. Selectați tratamentul alternativ al hepatitei alcoolice severe în cazul când steroizii sunt ineficienți.
999. Selectați tratamentul etiopatogenetic în pancreatita cronică autoimună.
1000. Selectați tratamentul medicamentos de bază în caz de durere epigastrică funcțională.
1001. Selectați tratamentul medicamentos de bază recomandat în caz de sindrom al distresului
postprandial.
1002. Selectați tratamentul optimal pentru formele de overlap cu hepatita autoimună.
1003. Selectați tratamentul patogenetic al bolilor inflamatorii intestinale.
1004. Selectați tulburarea funcțională esofagiană.
1005. Selectați tulburarea funcțională gastroduodenală.
1006. Selectați tulburarea funcțională intestinală conform criteriilor Roma IV.
1007. Selectați tulburările funcționale biliare conform criteriilor Roma IV.
1008. Selectați tulburările funcționale biliare.
1009. Selectați tulburările funcționale esofagiene.
1010. Selectați tulburările funcționale esofagiene.
1011. Selectați tulburările funcționale gastroduodenale.
1012. Selectați tulburările funcționale gastro-duodenale.
1013. Selectați tulburările funcționale intestinale conform criteriilor Roma IV.
1014. Selectați tulburările funcționale intestinale conform criteriilor Roma IV.
1015. Selectaţi varianta corectă a modificărilor caracteristice bolii Wilson.
1016. Selectaţi variantele posibile de afectare hepatică în boala Wilson.
1017. Selectați zona de distribuire a septurilor fibroase în ciroza de etiologie virală.
1018. Selectați zona de distribuire a septurilor fibroase în ciroza de etiologie etilica.
1019. Selectați zona de distribuire a septurilor fibroase în ciroza de etiologie virală.
1020. Selectati zona hepatică ce se afectează specific în cazul bolii hepatice alcoolice.
1021. Selectați zonele cu prevalență mai mare a bolilor inflamatorii intestinale.
1022. Selectează varianta corectă a modificărilor caracteristice hemocromatozei ereditare.
1023. Specificați semnele clinice întîlnite în hepatita autoimună.
1024. Stabiliți atitudinea corectă despre biopsierea şi diagnosticul histologic în caz de ulcer cronic gastric
sau duodenal.
1025. Stabiliți atitudinea despre reevaluarea endoscopică în cazul ulcerului duodenal necomplicat.
1026. Stabiliți atitudinea despre reevaluarea endoscopică în cazul ulcerului gastric. 1027. Stabiliți semnele
de alarmă la un pacient cu ulcer cronic gastric/duodenal 1028. Stabiliți simptomul clinic principal în
recurența bolii ulceroase.