DUNAREA DE JOS nr.235 - Octombrie NEW
DUNAREA DE JOS nr.235 - Octombrie NEW
DUNAREA DE JOS nr.235 - Octombrie NEW
1
Festivaluri CCDJ
Festivalul Naţional de Folclor Doina Covurluiului
septembrie 2021
2
Festivalul Naţional de Folclor Doina Covurluiului
septembrie 2021
3
Şcoala de Arte - Un nou început
2021 - 2022
4
5
Autori gălăţeni şi cărţile lor. Ediţia a Il-a,
20 - 30 septembrie 2021
Ediţia a doua a celei mai importante expoziţii de carte din zona Galaţi - Brăila s-a desfăşurat sub egida
Casei de Ajutor Reciproc a pensionarilor dar cu sprijinul celor mai importante instituţii de cultură din judeţ:
Direcţia Judeţeană de Cultură, Centrul Cultural „Dunărea de Jos”, Filiala Sud Est a Uniunii Scriitorilor din
România, Biblioteca judeţeană „V.A. Urechia”. Amfitrionul şi organizatorul acestui eveniment care a adunat
peste 130 de autori (de la 7 la 90 de ani) a fost profesorul Ghiţă Nazare, redactor - sef al Revistei Armonii de
toamnă.
Un cuvânt de întâmpinare la vernisajul expoziţiei au avut Ion Mehedinţi (preşedintele CARP - Galaţi),
Florina Zaharia (preşedintele Filialei Galaţi-Brăila a U.S.R.), Cătălin Negoiţă (directorul Direcţiei de Cultură
Galaţi), Corina Dobre (directoarea Bibliotecii „V.A. Urechia”), Gheorghe Felea, pr. Ionel Rusu, Petru Todoran,
Victoria Bodolan, Mihaela Popa, Nicolae Leonte.
O toamnă rodnică literar, un Galaţi bogat artistic şi cultural având în vedere că expoziţia a fost structurată
pe următoarele secţiuni: Literatură şi Artă, Ştiinţe, Educaţie - învăţământ, Viaţă Spirituală, Sport, Turism,
Divertisment şi Reviste de educaţie si cultură.
Felicitări organizatorilor!
6
Autori gălăţeni şi cărţile lor. Ediţia a Il-a,
20 - 30 septembrie 2021
7
I.C. Brătianu, în sufletul gălăţenilor
Nu ştiu cât îşi mai aminteşte Galaţiul de Ion viaţa personală, trebuie menţionat şi prietenul apropiat
C. Brătianu, de marele om politic care a marcat, al familiei Brătianu, Eugeniu Carada, un mare patriot,
neîndoios, destinul României, şi totodată al oraşului o minte luminată şi un economist de marcă, a cărui
nostru. Anul acesta, în iunie, s-au împlinit 200 de ani valoare este omagiată de actualul guvernator al BNR,
de la naşterea sa. Mugur Isărescu.
În Galaţi, în perioada Dar aceste realizări s-au făcut cu
interbelică, statuia lui I.C. Brătianu muncă, inteligenţă şi sacrificii
era amplasată pe strada Portului, în materiale. Sabina Cantacuzino, fiica
faţa Şcolii „Cuza Vodă”, cu faţa spre cea mare a lui Brătianu a povestit în
Dobrogea, arătând spre provincia memoriile sale Din viaţa familiei Ion
care ne-a fost redată după Războiul C. Brătianu: „Greutăţile din lipsă de
de Independenţă din 1877. De bani se întrevăd din corespondenţa lui,
Bobotează, Episcopul Dunării de Jos însă fără o vorbă de părere de rău,
arunca crucea în Dunăre din dreptul căci se ştia unde se ducea mare parte
acestei statui. Acum, pe Aleea din venituri. Românul (ziarul), toată
Domnească, într-o mică piaţetă de la politica liberală erau susţinute cu
capătul dinspre Dunăre, statuia pare averea Brătienilor, Goleştilor,
că priveşte spre localitatea care-i Ruşeţilor şi a tuturor acelor care
poartă numele, I.C. Brătianu, fostă dispuneau de ceva. Tata a cheltuit din
„23 August”, fostă Zaclău. punga lui şi când a trebuit a plătit
Ion C. Brătianu (1821-1891) datoria făcută, a vândut moşia de
a fost personalitatea care şi-a pus zestre a mamei, Pleşoiul, care era în
amprenta pe toate realizările care au familia ei de multe generaţii”.
dus la crearea statului naţional român. Cine mai face astăzi aşa ceva?
A fost alături de revoluţionarii de la Elita politică şi culturală de
1848, a acţionat pentru obţinerea odinioară a oraşului, a înţeles valoarea
Independenţei României şi a contribuit hotărâtor la făuritorului României Mari şi a avut grijă să-l
modernizarea şi consolidarea statului român. Multe şi imortalizeze pentru generaţiile viitoare. „Un comitet
importante sunt faptele lui de patriot român, dar ne ia de iniţiativă condus de avocatul Mihail G. Orleanu,
prea mult să le menţionăm pe toate, aşa că ne rezumăm propune municipalităţii gălăţene ridicarea unui
să amintim doar câteva care au avut efect şi asupra monument închinat marelui patriot I.C. Brătianu.
Galaţiului. Ca preşedinte al Partidului Naţional Liberal Propunerea este întâmpinată cu entuziasm de primarul
şi unul din cei mai longevivi prim-miniştri, a gândit şi din acea vreme, loan N. Prodrom, aşa că este demarată
aplicat reforme avansate, care au schimbat în bine o acţiune de strângere de fonduri. Lucrarea era
viaţa românilor şi care sunt şi astăzi model pentru multe comandată artistului Oscar Spaethe, aflat în acel
din hotărârile politice: moment în apogeul carierei, iar în 1926 monumentul
În anul 1881, modificarea Constituţiei din 1866 era gata. Turnată în bronz la Fabrica „V. V. Răşcanu”
a stabilit că România a devenit regat, proclamându- din Bucureşti, avea 3,5 metri înălţime, iar cu tot cu
se, printre altele, că şeful statului Carol I, va fi rege. soclul din piatră ajungea la 8 metri.
• s-a răscumpărat reţeaua feroviară, concesionată Piaţeta unde s-a amplasat iniţial statuia, se
până atunci companiei Strousberg şi s-a început numea „Sfinţii Apostoli”, lângă strada Portului, în faţa
construirea de noi şosele şi căi ferate, care să dezvolte Şcolii „Cuza Vodă”, zonă unde erau numeroase
infrastructura neeficientă şi aproape inexistentă; reprezentanţe comerciale ale unor mari companii
• prin înfiinţarea Băncii Naţionale în 1880, s-a creat europene, dar şi locuinţe ale oamenilor de vază ai
sistemul bancar modern ceea ce a dus la descurajarea oraşului. O confirmă o carte poştală pusă în circulaţie
practicilor cămătăreşti, a fost ieftinit creditul, s-a în anul 1934, care înfăţişează monumentul şi
constituit piaţa capitalurilor şi s-a dezvoltat capitalul vecinătăţile acestuia. La dezvelirea statuii a participat
autohton, s-au stabilit contacte cu băncile din Europa, alături de gălăţeni, aproape întreg Guvernul ţării, printre
s-a favorizat apariţia întreprinderilor industriale şi ei şi fii lui I.C. Brătianu, respectiv Ion I.C.Brătianu
comerciale productive şi s-a sprijinit agricultura. în (preşedintele Consiliului de Miniştri la acea vreme) şi
1881, începeau să funcţioneze cele patru sucursale Vintilă I.C. Brătianu (ministru al Finanţelor în acel
ale BNR stabilite prin lege, la laşi, Galaţi, Brăila, moment)”, cum scrie în câteva articole, ziaristul Costel
Craiova. Pentru această realizare în care şi-a sacrificat Crângan.
8
Inscripţiile aflate pe soclul statuii arată că statuia drept ţintă de tir, provocându-i daune
marele om politic a înţeles importanţa dezvoltării importante.
economice a Galaţiului, port maritim la Dunăre, şi a Regimul comunist a dat statuia jos de pe soclu
acţionat pentru materializarea acestor aspiraţii: “Are şi a ascuns-o în grajdul Primăriei de pe strada
să se facă un regim care să asigure libertatea Dunării, Constantin Brâncoveanu. „Mai întâi au tras-o jos cu
de unde începe să fie navigabilă, până la Mare - 28 patru perechi de boi, după care au târât-o către malul
mai 1882”) şi „Libertatea Dunării este o condiţie Dunării. După aceea, au demolat soclul cu târnăcoapele
esenţială pentru propăşirea economică a ţării -16 şi au folosit piatra pentru a astupa câteva din gropile
noiembrie 1882,,. de pe strada Griviţei. În fine, după câteva zile au dus
Totuşi, oamenii nu judecă la fel sub auspiciile statuia la grajdurile unde se ţineau caii de poliţie”, scrie
democraţiei care asigură tuturor libertatea de gândire, istoricul Paul Păltânea.
unii sunt tentaţi să acţioneze după cum înţeleg ei, „La grajd, lucrarea a stat mai bine de două decenii,
realitatea. În perioada mandatelor lui I.C. Brătianu, fiind folosită ca suport de hamuri, furci şi lopeţi. În
au existat destui conservatori care nu au fost de acord 1968, la un an după înfiinţarea Muzeului de Artă statuia
cu ideile liberale şi au negat valoarea reformelor este luată şi dusă în curtea instituţiei de pe strada
Partidului Liberal. Ba chiar, au fost persoane Domnească”, menţionează criticul de artă Corneliu
particulare care l-au detestat şi l-au voit mort. Sunt Stoica. Doctorul Vasile Popa, în cartea Spitalul
consemnate de Istorie, două agresiuni asupra primului- Judeţean şi alte întâmplări, povesteşte: „în anul 1992
ministru I.C. Brătianu, petrecute în 1880 şi 1886, din este ales primar Eugen Durbacă... Mă întâlnesc cu
care, din fericire, a scăpat cu viaţă. totul întâmplător cu el, în curtea spitalului. Îl felicit şi îi
Primul atentat s-a petrecut la ieşirea de la una adresez o rugăminte: în spatele Muzeului de Artă
din şedinţele Camerei Deputaţilor, aflată la vremea Modernă se află două statui în bronz care reprezintă
respectivă în Dealul Mitropoliei, pe strada Patriarhiei. două personalităţi de marcă ale istoriei noastre: Lascăr
Ion C. Brătianu tocmai plecase de la Camera Catargiu, gălăţean din comuna Schela şi Ion Brătianu,
Deputaţilor. Un fost profesor, Ivan Petraru care lucra făuritorul României Mari. Stau aruncate de zeci de
ca funcţionar public în Bucureşti, l-a atacat cu un cuţit. ani. Repuneţi-le pe soclurile lor, să le vadă lumea, să
L-a apărat paltonul gros al premierului dar şi deputatul înţeleagă că avem o istorie, că nu venim de nicăieri.
lordache Goga, care „l-a lovit pe agresor cu bastonul Că o fi ascultat de doctorul cel cult, că i-au mai
lui de modă veche garnisit cu o gheară de aur ţinând o spus-o şi alţii, cert este că primarul a avut o idee fericită
ghiulea de fildeş. Pietraru scăpă cuţitul şi voi să fugă, şi a decis după 100 de ani de la moartea lui Brătianu,
dar îl prinse şi îl predă agenţilor, care la strigătele lui restaurarea şi reinstalarea statuii. Au fost acoperite
sosiră în fine. Se urcă cu tata în trăsură şi îl însoţi găurile făcute de gloanţele legionarilor şi s-a reparat
până acasă”, a povestit Sabina Cantacuzino. mâna care dispăruse în cei mai bine de 20 de ani, în
După aproape şase ani, a avut loc cel de-al doilea grajd. „Soclul, asemănător cu cel din 1926, a fost
atentat. Într-o seară, Ion C. Brătianu ieşea de la construit de o echipă de la Regia Autonomă de
Ministerul de Interne, însoţit de C. F. Robescu, director Drumuri şi Spaţii Verzi Galaţi condusă de Nicolae
general al Poştelor şi Telegrafului şi de un sergent care Malamatidis, maistru specializat în zidărie, ornamentaţii
avea misiunea de a-l păzi pe premier. Sabina şi lucrări din marmură, format la şcoala unor
Cantacuzino povesteşte şi acest episod: „în strada antreprenori italieni existenţi la Galaţi în perioada de
Wilson, Vămii pe vremea aceea, agentul observă un aur de dinainte de război. Tot această echipă a restaurat
individ care îi urma şi se apropia de grup. În acel şi statuia. A fost reconstituit degetul arătător al mâinii
moment o detunătură de revolver se auzi, tocmai când drepte (care a ieşit mai mare, de-a dreptul
poliţistul lovise mâna asasinului şi devie lovitura. disproporţionat) şi au fost astupate găurile provocate
Glonţul, în loc să atingă pe tata, merse la d. Robescu de gloanţe”, menţionează criticul de artă Corneliu
şi alunecă de-a lungul unei centuri ce purta. Astfel că Stoica.
nimeni nu fu nici măcar rănit, dar atentatorul, înhăţat Aşa că ne vom aminti cu drag de I. C.
de doi sergenţi care se găseau la Legaţiunea austriacă, Brătianu, omul politic care sigur că a făcut şi bune, şi
fu arestat”. Din cercetări, a rezultat că atacatorul, rele, ca orice pământean, dar dacă tragem linie şi
Stoica Alexandrescu, un mărunt negustor din Râmnicu socotim, vom constata că mai mult atârnă ceea ce a
Sărat care devenise falit de două ori, dorea să facă o făcut pentru ţara asta, pentru oraşul nostru, şi de aceea
ispravă de răsunet, care să atragă atenţia asupra lui. îi vom păstra cu drag, amintirea, în suflet.
Nici statuia din Galaţi nu a fost ferită de distrugeri. în
anul 1940, o grupare legionară încercând să-şi Gabriela Neguţu
impresioneze liderul, pe Horia Sima care era atunci
vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, a folosit
9
Jocurile populare din Zona Romanaţi
Aspecte coregrafice generale
Încadrată din punct de vedere coregrafic în la Amărăşti de jos, Bucinişu, Minţita la Fărcaşele. În
Dialectul din sud-estul Europei, făcând parte din Stilul repertoriul de la hora satului predominau jocurile executate
Dunărean, Zona Romanaţi se identifică printr-o mare la comandă, Hora în două părţi, Sârba la comandă, Rustem,
varietate de manifestări folclorice. Jocul popular din această Iţele, Alunelul bătut, acestea fiind câteva exemple specifice
zonă a atras atenţia specialiştilor, prin complexitatea şi pentru această manifestare. Jocul se desfăşura după un
bogăţia repertorială specifică acestei zone, prin multitudinea ciclu de joc predefinit, ordinea principalelor jocuri fiind una
manifestărilor folclorice în care se performează jocul popular, prestabilită de regulă de către cel cei, care conduceau jocul,
prin bogăţia motivelor cinetice prezente în structura sau în unele cazuri de către lăutari.
acestuia. Hora satului a fost înlocuită astăzi de sărbători cu
Specialiştii în folclor coregrafic apreciază jocurile caracter local, fiecare localitate denumind sărbătoarea după
populare din Romanaţi astfel: ”Prin repeziciunea şi tehnica un eveniment sau o anumită particularitate specifică
foarte complicată a paşilor, ceea ce este caracteristic jocurilor localităţii respective: Sărbătoarea Iilor la Cezieni, Sărbătoarea
de câmpie, ele se situează în fruntea tuturor jocurilor din Bujorului la Radomireşti, Sărbătoarea Teiului la Băbiciu,
Oltenia Sărbătoarea Lubeniţei la Văleni, Sărbătoarea cireşelor la
Vechimea portului şi a jocului popular în Romanaţi poate fi Bucinişu sau sărbători legate de Sf. Mărie Mare la Redea,
apreciată şi după descoperirile făcute în această zonă. Una Deveselu, Vişina, Târgul de fete de la Coteniţa, Sf. Mărie
dintre descoperiri care pune în valoare vechimea costumului Mică la Vlădila, Gostavăţu, Govia de Sf. Gheorghe la
este o statuetă de lut, obiect de cult, descoperită la Vădastra, Vădastra şi alte manifestări legate de anumite sărbători
aparţinând Culturii de Vădastra Faza a IV-a, cu o vechime religioase sau de sărbătorile de iarnă. Cu această ocazie în
de 6000-6500 de ani, reprezentând o femeie în costum majoritatea localităţilor se organizează petreceri, baluri la
popular, cu o compoziţie şi motive ornamentale care se care participă persoane din toate categoriile sociale şi de
regăsesc şi astăzi pe costumul popular din zona Romanaţi. toate vârstele, în cadrul cărora se performează joc popular.
O altă descoperire legată de numele obiceiul de Şezătoarea a fost unul din obiceiurile cu rol foarte
invocare a ploii, Caloianul, singura inscripţie getică, unde important în viaţa socială a satului. La şezătoare munca era
apare numele Kogaion, este un text orfic, în versuri, scris îmbinată cu petrecerea, se cânta şi de cele mai multe ori
pe o cărămidă descoperită la ruinele cetăţii Romula în şezătoarea se termina cu joc. Repertoriul de joc era unul
localitatea Reşca-Dobrosloveni, Romanaţi, astăzi jud. Olt: adaptat spaţiului în care se desfăşura obiceiul. Spaţiul şi
HAR TIOS/TINTONINOS / INSUS TIKO IS DAKON / uneltele de lucru au determinat crearea unor jocuri care se
KAND SIA TIL KOGAION / ILMATON HLIOYLO / practicau numai cu această ocazie. Am să mă opresc asupra
PLEISTE NAKTOILO a două exemple, Hora din casă şi Vârtelniţa. Primul are atât
Traducerea acestui text: numele cât şi structura cinetică adaptate spaţiului în care
Mare e Zeul, întotdeauna (şi pretutindeni)! Aşa să spună se practica. Deplasările se fac pe spaţii mici predominând
vitejii (cei curaţi), când privesc spre Kogaion! Ucenicii motivele coregrafice cu deplasări laterale, în cercuri mici de
(recruţii) să cânte: Sfânt (puternic) este Domnul Nopţii! 4-6 persoane, cu o viteză de execuţie într-un ritm accelerat.
Dansul tradiţional s-a performat întotdeauna într-un anumit Al doilea joc, Vârtelniţa, executat numai de bărbaţi, este
context, legat de o anumită ocazie de joc, legată de viaţa unul de mare virtuozitate care implică o mare putere de
omului sau de sărbătorile calendaristice de peste an. concentrare, mobilitate şi dexteritate pentru execuţia lui.
I.Ocaziile de joc Jocul se execută sărind cu paşi încrucişaţi peste braţele
1.Ocazii generale (Hora satului, şezătoarea, petreceri) crucii de la vârtelniţă care se aşează cu fofezele (braţele) în
Ocazia de joc cel mai des întâlnită a fost incontestabil, Hora jos. Într-o cercetare realizată în anul 2004 pe Valea Şieului în
satului. Acest eveniment se desfăşura duminica, sau cu judeţul Bistriţa, am întâlnit un joc asemănător numit Crucea.
ocazia anumitor sărbători religioase, ocazie la care participa La Monor se aşează două baltage(toporaş) în cruce peste
toată comunitatea. Repertoriul de joc abordat cu această care se sare la fel ca la jocul amintit mai sus, diferenţe apărând
ocazie era unul obişnuit, specific fiecărei localităţi, la muzică precum şi la componenţa celor care îl execută:
cuprinzând un număr foarte mare de jocuri, între 20 si 40. O Vârtelniţa se execută individual, Crucea câte doi bărbaţi
parte din repertoriu era reprezentat de jocuri comune de faţă în faţă cu priză de mâna dreaptă. Este posibil ca acest
circulaţie generală care se întâlnesc în aproape toate joc să fie unul de circulaţie pastorală, adus în Oltenia de
localităţile, Hora, Sârba, Brâuleţul, Alunelul, Rustemul, cu păstori, deşi este semnalat într-un număr mic de localităţi,
anumite particularităţi sau variante cu nume proprii specifice un joc asemănător este consemnat şi în nordul Bulgariei,
anumitor localităţii. Există un număr mare de jocuri cu o existând posibilitatea ca provenienţa acestuia să fie una
structură cinetică identică dar purtând nume diferite de la o bulgărească, având în vedere faptul ca în localităţile în care
localitate la alta: Hora florilor la Dobrosloveni, Hora minţită se întâlneşte jocul au existat comunităţi de bulgari.
10
2.Ocaziile legate de ciclul vieţii (Naşterea, Nunta, unele speciale, Hora dreaptă fiind jocul practicat cel mai
înmormântare) des. Există localităţi unde se întâlnesc şi variante de horă
Naşterea este un eveniment important în viaţa practicate numai cu această ocazie. În localitatea Ştefan cel
familiei, însă acest eveniment este foarte rar însoţit de joc, Mare se joacă Hora de ouă, la Ianca hora numită Bordeiul
repertoriul abordat, atunci când se organizează petreceri, se joacă numai la Paşte. La Gârcov sunt întâlnite trei
fiind cel curent, fără jocuri speciale legate de această ocazie. momente de joc unde se performează atât jocuri din
Nunta este fără îndoială cel mai important repertoriul curent, Horă în două părţi, Sârba, cât şi un joc
eveniment din viaţa omului. Ocaziile de joc sunt numeroase din repertoriul de nuntă, Nuneasca. Primul moment de joc
în toate fazele ei de desfăşurare. Primul moment de joc este se petrece la cimitir în jurul mormântului, al doilea moment
cel desfăşurat sâmbătă seara la casa miresei, moment ce de joc în faţa casei celui trecut în nefiinţă, unde părinţii
poartă nume diferite: Fedeleş, Betele. Acest moment acestuia sunt “obligaţi” “să dea un pas în horă”, adică să
reprezintă o petrecere la casa miresei (de regulă), în seara se prindă în horă şi dacă pot să şi danseze, iar al treilea
de dinaintea nunţii, la care participă tinerii, prieteni ai celor moment de joc se petrece în curtea bisericii unde se
doi miri, precum şi alţi invitaţi. La începutul petrecerii, tineri desfăşoară hora de pomană propriuzisă şi unde se împart
pregătesc ornamentele (boboci de beteală, beteală) cu care darurile pregătite pentru această ocazie. Acest obicei
va fi împodobit bradul de nuntă. Petrecerea începe cu joc, presupune un studiu separat şi am să revin asupra lui.
repertoriul fiind cel curent specific fiecărei localităţii, însă 3.Ocaziile legate de perioade calendaristice
datorită faptului că la petrecere participă numai tinerii, Dintre ocaziile de iarnă decât două sunt cele în
repertoriul este redus uneori la jocurile cunoscute de cadrul cărora se performează joc popular. Unul dintre
aceştia. Nu există jocuri speciale care să fie practicate cu obiceiuri este Banda lui Jianu, obicei la sfârşitul căreia ceata
această ocazie. Următorul moment de joc este reprezentat de feciori, organizată asemănător cetelor de feciori din
de împodobirea bradului. Cu această ocazie se interpretează Transilvania, organizează o petrecere cu joc. Cu această
cântecul bradului, sau cântecul boboacelor şi se joacă Hora ocazie se performează un repertoriu specific bărbătesc, iar
bradului. Din punct de vedere cinetic nu este un joc diferit dacă există şi fete invitate se practică şi jocuri mixte. Al
de o horă dreaptă, numai melodia este una specială. Hora doilea obicei în cadrul căruia apare joc este jocul caprei.
miresei este următorul joc special din repertoriul de nuntă, Jocul caprei este un ritual menit să aducă rodnicie anului
practicat în momentul în care mireasa merge la apă sau la care urmează, spor de animale în turmele păstorilor şi recolte
udat cum se numeşte obiceiul în multe localităţi. După udat bogate.
se joacă o horă, caracterul acesteia fiind unul distractiv. în Fără îndoială cel mai reprezentativ obicei de
localitatea Brastavăţu se aşează în mijlocul horei ploştile primăvară-vară specific Romanaţiului şi nu numai, este
ginerelui şi/sau a cumnatului de mână, iar în momentul când Căluşul. Jocul căluşarilor ilustrează principalele trăsături
se opreşte muzica flăcăii participanţi trebuie să fure din specifice Olteniei: vigoarea şi vioiciunea, exuberanţa şi
mijlocul cercului ploştile, urmând ca ginerile, respectiv veselia, având în cadrul obiceiului un rol important, fiind
cumnatul de mână să le răscumpere dacă acestea au fost principalul instrument al diferitelor acţiuni desfăşurate în
luate de alt flăcău. Cel mai important moment de joc din timpul ritualului. Obicei cu dată mobilă, Căluşul se desfăşura
nuntă este atunci când alaiul se întoarce de la cununat, de Rusalii, a 50-a zi de la Paşte, cu o durată de 9 zile, începea
când se joacă Nuneasca, sau Hora darului, Luneasca, Hora în Duminica de Rusalii şi se termina la 9 zile, în Marţea
naşului aşa cum este denumită în fiecare localitate, horă în ciocului, atunci când ceata îngropa steagul. În ceata de
care soacra mică împarte darurile rudelor apropiate. După căluş numărul dansatorilor este impar: 5, 7, 9, 11, sau mai
acest moment în cadrul petrecerii de nuntă este practicat mulţi, în acest număr intrând şi vătaful, mutul, stegarul
tot repertoriul specific fiecărei localităţi, repertoriu variabil precum şi căluşarii. Există cete de căluşari în componenţa
de la 15-20 de jocuri cât se întâlnesc în general în fiecare cărora există peste 50, 60 de căluşari, pregătite anume pentru
localitate, până la peste 40 de jocuri întâlnite la Brastavăţu. festivaluri sau alte manifestări, un exemplu în acest sens
Înmormântarea fiind ceata de căluşari din Dobrun care a participat la
In Romanaţi nu există jocuri speciale de priveghi, Festivalul Căluşul Românesc de la Caracal cu peste 80 de
sau care să fie performate în cadrul obiceiurilor de căluşari. Vătaful este considerat cel mai important personaj
înmormântare, însă există un obicei practicat atât în Oltenia din ceată, el este cel care conduce, coordonează, pregăteşte
cât şi în Banat, obicei postfunerar numit Hora de pomană. ceata, acceptă sau elimină căluşarii din ceată şi este ales pe
Obiceiul se desfăşoară diferit de la o localitate la alta, atât un an sau mai mulţi. Au fost cazuri când aceştia au condus
ca zi de desfăşurare cât şi ca perioadă de timp de la decesul ceata între 30 şi 40 de ani, sau situaţii în care funcţia s-a
celui pentru care se desfăşoară. Obiceiul are loc în prima zi transmis din tată în fiu. Funcţie importantă, mutul, este
de Paşte în localităţile Băbiciu, Stoeneşti, Studina, a doua zi simbolul cultului fertilităţii şi al vindecării sterilităţii, este
de Paşte la Gârcov, Izbiceni, Gostavăţu, fie trei ani la rând în cel care stabileşte locurile unde se joacă. Principalul însemn
primul an în prima zi, al doile a an a doua zi, în al treilea an a al cetei de căluşari este steagul, la împodobirea căruia se
treia zi de Paşte în localitatea Amărăşti de Jos, Daneţ, Celaru. foloseşte pelin, usturoi, spice de grâu, busuioc, frunze de
Jocurile populare practicate în cadrul acestui obicei nu sunt nuc, cu un anumit număr în funcţie de numărul căluşarilor
11
din ceată, plante cu caracteristici profilactice sau de transhumanţei. Acestea sau suprapus pe specificul zonei
vindecare şi o maramă sau ştergar, cu care plantele se leagă şi au determinat crearea unor jocuri noi, combinând
la steag. Ritualul Căluşului are rol de asigurare a fertilităţii specificul local, jocurile în cerc, cu jocurile de perechi.
şi fecundităţii, asigurare a belşugului, prin jocul pe care Desfăşurarea acestora se bazează pe combinaţii între horă
aceştia îl practică în jurul mesei în curtea gospodarilor, masă şi sârbă în prima parte a jocului şi jocuri de perechi în partea
pe care sunt puse grăunţe (grâu, mei, orz, ovăz, mazăre şi a doua. Numele şi melodiile pe care acestea se performează
cânepă), lână, apă, sare, pelin, usturoi, produse care sunt atestă clar influenţa jocurilor păstoreşti, Ungurica,
folosite în hrana animalelor, sau sunt oprite pentru a fi Ungureanu.
însămânţate anul următor sau pentru tratarea anumitor c. Jocuri de petrecere erau performate cu ocazii speciale,
afecţiuni. Dansului căluşarilor îi este atribuită şi funcţia acestea având vădit funcţie distractivă, de petrecere. Câteva
profilactică, prin purtarea betelor femeilor, acestea având dintre acestea, întâlnite nu numai în Romanaţi, sunt: Vulpea
efect taumaturgic şi apotropaic asupra acestora. Prinderea pe furate, joc la care se schimbă partenera în partea a doua
femeilor şi bărbaţilor în horă, faptul că se dau copiii în braţe a jocului, fiind o combinaţie între sârbă şi joc de perechi,
în timpul jocului, sau sunt plătiţi căluşarii să treacă peste ei, Baraboiul joc de perechi în coloană cu desfăşurare pe
jocul în jurul anumitor obiecte prin care acestea capătă verticală, la care se schimbă partenera în timpul jocului, la
putere de vindecare, de atragere a forţelor benigne, toate comandă sau pe baza strigăturilor care însoţesc jocul şi
acestea au rosturi de vindecare şi profilaxie. Ritul de Mătura, joc de petrecere la care se joacă cu un obiect, de
vindecare a celor luaţi din căluş are două etape, obicei mătură, la care se schimbă partenerii în momentul în
diagnosticarea şi vindecarea. Sunt situaţii când care acest obiect este lăsat jos.
diagnosticarea se face prin muzică, bolnavul reacţionează d. Jocuri ritual-ceremoniale
la anumite melodii căluşereşti, iar vindecarea se face prin Cele mai reprezentative mişcări de căluş poartă
dans, jucând la capul bolnavului, în jurul lui, trecând peste numele celor care le-au creat, nume specifice localităţii de
el. Recuzita folosită cu această ocazie este compusă dintr- provenienţă sau nume legate de anumite particularităţi
o oală nouă cu apă neâncepută, în care se pune pelin şi cinetice specifice mişcărilor respective: Dobruneasca,
usturoi, oală care apoi este spartă la capul bolnavului, şi o Osiceanca, Olteneasca, Râul lui Mureş, A lui Viţu, A lui
găină neagră căreia îi est rupt gâtul la sfârşitul ritualului. Lele, A lui Manole, Peştele, Raţa, Bobocul, Ca aluna, Zâi
Cele mai importante vetre de căluş se găsesc pe valea zâi, Greaua, Pintenaşul, Două sus şi una jos, Trei laturi,
Olteţului în localităţile Dobrun, Osica de sus, Osica de Jos, Ţâra.
Brâncoveni, Morunglav, Cezieni, însă au existat vetre III. Categorii tipologice
căluşereşti, unde obiceiul a dispărut, pe Valea Oltului în 1.Clasa
localităţile Gostavăţu, Băbiciu, Rusăneşti, Cilieni. Din punct de vedere tipologic întâlnim în Romanaţi toate
I.Repertoriul (vechimea acestuia, răspândirea, categoriile clasele şi aproape toate tipurile de joc popular, conform
funcţionale) sistemului de clasificare alcătuit de Andrei Bucşan. Clasa
1.Fondul repertorial specific I.Hore mari / Grupa A. Hore simple
a.Jocuri de hora satului Tipul Horă dreaptă (Hora mare, Hora dreaptă)
Repertoriul specific fiecărei localităţi este variabil, Horă în două părţi( Hora florilor, Hora trandafirului, Minţita,
de la 15-20 în cele mai multe localităţi până la 42 în Boiereasca)
Brastavăţu, localitate care deţine cel mai mare număr de Grupa B. Hore dunărene, Tipul Horă bătută (Hora ceasului,
jocuri din Romanaţi. Jocurile populare predominate, nelipsite Ceasul, Hora de mână), Geampara (Geamparaua,
în nici o localitate sunt Hora şi Sârba, variante comune sau Geamparalele)
cu anumite particularităţi şi nume specifice fiecărei localităţi. Clasa II. Brîuri; Grupa Brâuri dunărene
Repertoriul curent al comunei Brastavăţu este compus din Tipul Rustem (Rustemul împletit, Rustemul schimbat,
jocurile: Alunelul des, Alunelul rar, Ariciul, Băluţa, Rustemul întors, Sucitu răsucitu) Tipul Brâuleţ oltenesc(
Bidineaua, Boieresca, Bordeiul, Brâuleţul, Ciocârlanul, Brâul, Brâuleţul, Galaonul, Balta, Bâluţa, Cazacul, Alunelul)
Ciuleandra, Costorăreasa, Galaonul, Geamparalele, Hora Clasa III. Hore mici Tipul Ciuleandra
ceasului, Hora de mână, Hora Nuţi, Iţele, Jiencuţa, Joiana, Clasa IV. Doiuri/ Tipul Doi schimbat (Baraboiul, Mătura)
Maneaua, Periniţa, Rustemul pe 3, Rustemul pe 5, Sinistra, Clasa V. Cete / Grupa Cete speciale
Simianca, Sârba dăogarilor, Sârba de la Gorj, Sârba Tipul Căluş ritual
sârbească, Sârba Studiniţii, Sârba şchioapă. Sârba Clasa VI. Solo / Grupa Solo de virtuozitate
ţigănească, Toanta, Trandafirul, Tuguliţele, Vulpea. Tipul Geampara solistică (Vârtelniţa)
Varietatea tipologică a acestor jocuri este foarte mare IV. Analiza morfologică
acoperind aproape toate clasele şi tipurile de joc. În 0 succintă analiză morfologică dovedeşte faptul că, datorită
Romanaţi se întâlnesc hore simple şi hore dunărene, brâuri, prezenţei tuturor claselor de dans, se regăsesc în jocul
sârbe, jocuri de perechi, jocuri de ceată şi jocuri solistice. popular din Romanaţi majoritatea aspectelor de ansamblu,
b.Jocuri de circulaţie pastorală au ajuns şi în Romanaţi de mişcare, compoziţionale, de structură cinetică şi metrico
venind dinspre nord dinspre judeţul Vâlcea, datorită ritmice.
12
1. Aspecte de ansamblu Împărţite în mai multe categorii, legate de mişcare, motivele
a. Formaţia: în ceea ce priveşte formaţia în care se desfăşoară cinetice întâlnite în jocurile populare din Romanaţi, ilustrează
jocul se regăsesc majoritatea formelor prezente, determinate conţinutul acestora. Se regăsesc aici motive cinetice simple
de categoria tipologică: cerc, cerc deschis, semicerc, linie, executate pe loc sau cu ocolire, bătăi pe sol în acord şi
individual, perechi. accentuate, cârlige, încrucişări ale picioarelor în faţă sau în
b. Componenţa: în ceea ce priveşte componenţa, aceasta a spate, pinteni şi sărituri. Paşii care se execută în cadrul
suferit modificări majore, dacă în trecut se putea vorbi de acestora(paşi simpli, paşi accentuaţi, paşi alăturaţi, paşi
componenţă femeiască, bărbătească şi mixtă, astăzi nedepăşiţi, paşi încrucişaţi, paşi forfecaţi, paşi bătuţi, paşi
majoritatea fluturaţi, paşi executaţi pe toc sau pe vârf, paşi vârf-toc,
jocurilor au suferit modificări în ceea ce priveşte flexiuni, extensii, bătăi din palme, pinteni executaţi în aer
componenţa, majoritatea jocurilor devenind mixte. sau pe sol, sărituri.
c. Ţinuta: aşa cum au apărut modificări în ceea ce priveşte 5.Aspecte metrico-ritmice
componenţa şi ţinuta jocurilor a suferit modificări, majoritatea a.Măsura muzicală cel mai frecvent întâlnită la jocurile
jocurilor având astăzi o ţinută de mână jos. Însă apar frecvent populare din Romanaţi este de 2/4, însă există şi câteva
şi alte ţinute( de umăr, încrucişate la spate, cu braţele excepţii, jocuri care se desfăşoară fie pe măsuri combinate,
îndoite).2. Aspecte de mişcare Sălcioara 6/8 şi 2/4, Tepuşul, Şobolanul unde apar combinaţii
a. Desfăşurarea în spaţiu de 5/8 cu 7/8 în proporţii diferite şi Geamparaua 7/16.
În ceea ce priveşte desfăşurarea în spaţiu aceasta se b. Categoriile ritmice întâlnite în jocurile populare din
desfăşoară cu ocolire spre dreapta, bilateral, cu avansare Romanaţi sunt: cel mai frecvent ritm întâlnit este ritmul binar
înainte cât şi desfăşurare într-un punct fix. alcătuit din pulsaţii cu valoare de optime şi pătrime, rareori
b.Tempoul şaisprezecimea şi doimea la care accentul cade pe primul
În jocurile din Romanaţi există mari variaţii în privinţa timp (Hora, Sârba, Alunel, Brâu). Ritmul binar sincopat la
tempoului. De la tempoul moderat întâlnit la hore, la unul care accentele provin din sincope prin deplasarea acestora
accelerat şi vioi întâlnit la sârbe şi brâuri, până la unul rapid întâlnit la câteva variante de Alunel, Brâu, Sârbe şi Căluş.
întâlnit numai la jocurile olteneşti, una dintre caracteristicele Cu o frecvenţă redusă apare ritmul ternar întâlnit la jocul
jocului oltenesc fiind schimbarea tempoului în timpul Sălcioara şi ritmul asimetric foarte rar întâlnit, chiar pe cale
dansului la unele jocuri, pornind de la unul vioi la unul de dispariţie la care alternează pulsaţii binare cu pulsaţii
accelerat. ternare, într-un raport de 2-3, 3-2(5/8), 2-2-1-2(7/8)întâlnit la
3. Aspecte compoziţionale Ţepuş şi Şobolan.
a. construcţia Motivele ritmice întâlnite sunt cu precădere dipiric,
Construcţia jocurilor populare se încadrează în cele trei tipuri spondeu, anapest şi dactil, cu o frecvenţă redusă se
determinate: simplă, dezvoltată şi complexă, plecând de la întâlneşte şi amfibrahul.
jocuri cu un singur motiv coregrafic până la jocuri cu 5-7 Acestea sunt doar câteva dintre cele mai reprezentative
motive coregrafice, cu un mod de organizare diferit de la o aspectele coregrafice generale specifice jocurilor din
localitate la alta, plecând de la o construcţie fixă până la una Romanaţi, aspecte ce conturează unitatea coregrafică
complexă. specifică Văii Dunării şi Câmpiei Romanaţiului, Stilul
Construcţia simplă se întâlneşte în cazul horelor şi sârbelor, Dunărean în care se încadrează Zona Romanaţi. Situată într-
bazate pe un singur motiv coregrafic (Hora dreaptă, Sârbă). o zonă de interferenţă între Muntenia şi Oltenia, între
Construcţia dezvoltată se regăseşte în majoritatea jocurilor, celelalte zone din Dolj şi Vâlcea, Romanaţiul se diferenţiază
având la bază un motiv coregrafic care de cele mai multe ori faţă de zonele învecinate prin viabilitatea ocaziilor de joc,
este modificat (Horă în două părţi, Sârba bătută, Sârba la prin marea varietate repertorială existentă şi astăzi.
comandă).
Predominantă este construcţia complexă în care apar două Bibliografie selectivă:
sau mai multe motive coregrafice( Hora trandafirului 2 1. Academia Română - Institutul de etnografie şi folclor C.
motive, Hora ceasului 4 motive, Sârba Ghencii 4 motive, Brăiloiu, „Sărbători şi obiceiuri”, Voi. I, Oltenia, ed.
Brâul de la Vişina 5 motive, Alunelul de la Vlădila 7 motive Enciclopedică, Bucureşti, 2001
coregrafice), motive care se repetă într-o anumită succesiune 2. Bîrlea Ovidiu, „Eseu despre dansul popular românesc”,
fixă sau mobilă, acestea fiind doar câteva exemple. Cartea Românească, Bucureşti, 1982
b. succesiunea figurilor 3. Bucşan Andrei, „Specificul dansului popular românesc”
Succesiunea figurilor coregrafice este de cele mai multe ori Ed. Academiei R.S.R., Bucureşti, 1971
uniformă şi fixă, însă datorită faptului că foarte multe jocuri 4. Căluşul - Tezaur universal, Ed. Universitatea pentru toţi,
olteneşti se execută la comandă există jocuri cu succesiune Slatina, 2002
mobilă, determinată de strigătura specifică fiecărei părţi, de 5. Dejeu Zamfir - Dansuri tradiţionale din Transilvania,
caracterul arhaic al jocului din Romanaţi. Ed.Clusium, 2000
4.Aspecte de structură cinetică
Motive cinetice
Florian Teodorescu - Prof. Coregraf
13
“ABECEDAR ISTORIC GĂLĂŢEAN”
Am fost piatră de temelie la apariţia naţiunilor? tutun ameţitor. Fumatul ţigării, mai comod, s-a dovedit
însă în vremea care a urmat periculos pentru sănătate!
Victor CILINCĂ
14
tehnologie să vezi, domnule dragă, „trăsură făr’
de cai/”, „fug” nemţesc - după cum îi zicea, ca-n
popor, şi Eminescu, „maşină cu aburi pe drum de
fier”!) şi să se zgâiască la trăsurile care aduceau
de la Gară veseli călători plini de geamantane,
veniţi din capitală şi din alte locuri...
15
CALEIDOSCOP - Octombrie
1 octombrie 331 î.Hr.: Alexandru cel Mare 4 octombrie 2000: Văduva lui John Lennon,
îl învinge pe Darius al III-lea al Persiei în bătălia de la Yoko Ono, a inaugurat într-o zonă de la periferia oraşului
Gaugamela. Tokio, primul muzeu consacrat în exclusivitate
1 octombrie 1800: Spania a cedat Franţei legendarului component al formaţiei Beatles. Muzeul
provincia Louisiana din America de Nord, în baza conţine cca 130 de obiecte care au aparţinut marelui
tratatului de la San Ildefonso. După trei ani, francezii cântăreţ, între care şi un jurnal, care conţine poezii şi
o vor vinde Statelor Unite. schiţe.
2 octombrie 31 î.Hr.: Bătălia navală de la 5 octombrie 1905: Wilbur Wright realizează
Actium. Cleopatra şi Antonius sunt învinşi de Octavian cu avionul Wright Flyer III un zbor de peste 38,6 km în
Augustus. 39,5 minute, până atunci cel mai lung zbor cu un avion
2 octombrie 1409: Este atestată cea mai alimentat.
veche pisanie românească, cea de la Biserica din 5 octombrie 1962: Dr. No, primul film din
Streisângeorgiu, Hunedoara. seria James Bond, are premiera în Marea Britanie. în
2 octombrie 1984: Cei trei cosmonauţi distribuţie Sean Connery şi „Bond-Girl“ Ursula
sovietici Leonid Denisovich Kizim, Vladimir Andress.
Alekseyevich Solovyov şi Oleg Jurjewitsch Atkow au 5 octombrie 2000: Regimul autoritar al lui
revenit după 237 zile pe Pământ. A fost până atunci, Slobodan Miloşevici în Republica Federală Iugoslavia
una din misiunile cu cele mai multe zile petrecute de a luat sfârşit prin demisia acestuia în urma
cosmonauţi, la bordul staţiei spaţiale Salyut 7. demonstraţiilor de pe străzile Belgradului.
2 octombrie 2006: Charles Cari Roberts 5 octombrie 2011: A murit Steve Jobs,
intră într-o şcoală Amish din oraşul Nickel Mines, cofondatorul şi CEO-ul (directorul general) al firmei
Pennsylvania şi împuşcă cinci eleve în cap, răneşte Apple Computer. Este considerat ca fiind unul dintre
alte cinci (cu vârste cuprinse între 6 şi 13 ani) apoi se cele mai influente personaje atât din industria
sinucide. calculatoarelor cât şi în industria divertismentului.
3 octombrie 1849: Autorul american Edgar 6 octombrie 1973: Egiptul, condus de
Allan Poe este găsit căzut pe un trotuar în oraşul preşedintele Anwar El Sadat, în cooperare cu Siria, a
Baltimore, Maryland în stare de confuzie mintală după atacat Israelul, declanşând Războiul de Yom Kippur.
o dispariţie de câteva zile. Este ultima dată când este 6 octombrie 1981: Anwar al-Sadat,
văzut în public înainte de moartea sa. preşedinte al Egiptului şi laureat al Premiului Nobel
3 octombrie 1942: Racheta germană A4-/ pentru pace, este asasinat în Cairo de un grup de
V-2, prima rachetă balistică din lume şi primul obiect fanatici.
care a făcut un zbor suborbital a fost testată cu succes 7 octombrie 1571: Bătălia de la Lepanto:
pentru prima oară. Flota unită a Spaniei, Maltei, Veneţiei, Genovei şi
3 octombrie 1990: Reunificarea Germaniei: Ducatului de Savoia, organizată de Papa Pius
Germania de Est aderă la Germania de Vest, astfel al IV-lea, zdrobeşte flota turcă. Începutul declinului
ziua de 3 octombrie înlocuieşte ziua de 17 iunie ca zi Imperiului Otoman.
de sărbătoare naţională a Germaniei. 7 octombrie 1857: În cadrul Adunării ad-hoc
4 octombrie 1582: Papa Grigore al XlII-lea a Moldovei, Mihail Kogălniceanu prezintă Proiectul de
aplică Calendarul gregorian în Italia, Polonia, rezoluţie care cuprindea “dorinţele fundamentale” ale
Portugalia şi Spania; 4 octombrie a acestui an devine românilor moldoveni, arătând că “dorinţa cea mai mare”
15 octombrie. este Unirea Principatelor într-un singur stat.
4 octombrie 1853: începe Războiul Crimeii 7 octombrie 1883: S-a inaugurat Castelul
(1853-1856). Ţările Române devin teatru de ocupaţie Peleş.
şi confruntări militare. 7 octombrie 1919: Ia fiinţă compania
4 octombrie 1957: Sputnik 1, primul satelit Koninklijke Luchtvaart Maatschappij (KLM). Este cea
artificial al Pământului, a fost lansat pe orbită de o mai veche companie aviatică, încă operativă.
rachetă R-7 Semiorka de la cosmodromul Baikonur 7 octombrie 1985: A fost deturnată nava
din RSS Kazahă, URSS. italiană Achille Lauro aflată în croazieră pe Marea
16
Mediterană cu peste 400 persoane la bord, de membrii 13 octombrie 1860: A fost realizată prima
organizaţiei “Frontul pentru Eliberarea Palestinei”. fotografie aeriană din lume, dintr-un balon cu aer cald
8 octombrie 1878: Armata română aflat la înălţimea de 1200 de picioare (366 de metri)
victorioasă în Războiul de Independenţă, îşi face deasupra oraşului Boston.
intrarea triumfală în Bucureşti pe Podul Mogoşoaiei, 13 octombrie 1879: A fost dată Legea de
care de atunci poartă numele de Calea Victoriei. revizuire a art. 7 din Constituţia României, care acorda
8 octombrie 2009: Herta Muller, scriitoare cetăţenie şi locuitorilor de altă religie decât cea
şi traducătoare germană originară din România, creştină. Evreii pământeni primeau, astfel, cetăţenie
primeşte Premiul Nobel pentru Literatură. română.
8 octombrie 2008: A murit George Emil 13 octombrie 1917: A şasea şi ultima
Palade, om de ştiinţă american de origine română, presupusă apariţie a Fecioarei Maria la Fatima
laureat al premiului Nobel pentru Medicină (1974). (Portugalia, 130 km la nord de Lisabona).
9 octombrie 2006: Google anunţă că preia 13 octombrie 1998: Regizorului Lucian
compania YouTube. Fondatorii acesteia Chad Hurley Pintilie i-a fost decernat Premiul special al juriului, la
şi Steve Chen, vor continua să conducă independenţi Festivalul Internaţional de Film de la Veneţia, pentru
afacerile firmei YouTube. filmul Terminus Paradis.
10 octombrie 1903: Compania Bayer a pus 14 octombrie 1802: În Ţara Românească a
în vânzare aspirina. Noul medicament a fost obţinut avut loc un puternic cutremur de pământ, cel mai mare
de un chimist bavarez, Felix Hoffman, pentru a seism din România, consemnat de documente.
ameliora reumatismul tatălui său. Aspirina a fost Cutremurul s-a produs în Vrancea şi se apreciază că
derivată la început din acidul salicilic, un extract din a avut o magnitudine de 7,7-7,9 grade. Şi Bucureştiul
coajă de salcie, dar în 1899 Bayer a realizat un procedeu a fost grav afectat, aici prăbuşindu-se Tumul Radu
de a-1 obţine prin sinteză. Vodă, Hanul Şerban Vodă, o parte din Tumul Colţei şi
10 octombrie 1933: Compania multe alte construcţii.
Procter&Gamble a lansat pe piaţă primul detergent 14 octombrie 1947: Pilotul american Chuck
de uz casnic, Dreft, care conţinea surfactanţi sintetici. Yeager zboară cu un Bell X-l devenind primul om care
10 octombrie 1957: Incendiul de la a zburat cu viteză mai mare decât a sunetului.
Windscale - una dintre cele mai grave accidente 14 octombrie 1962: Un avion de
nucleare înainte de dezastrul de la Cernobîl; sunt recunoaştere american Lockheed U-2 a zburat
eliberate cantităţi mari de materiale radioactive. deasupra Cubei şi a fotografiat rachete sovietice
10 octombrie 1989: Dizidentul Dan capabile de a purta încărcătură nucleară, declanşând
Petrescu a contactat postul de radio „Europa Liberă”, criza rachetelor cubaneze.
căruia i-a oferit un interviu ad-hoc despre situaţia 14 octombrie 1994: Liderul palestinian
dezastruoasă din România. Dan Petrescu şi Liviu Yasser Arafat, primul ministru israelian Yitzhak Rabin
Cangeopol scriseseră o carte intitulată „Ce-ar mai fi şi ministrul de externe israelian Shimon Peres primesc
de spus” -virulentă critică a regimului comunisto- Premiul Nobel pentru Pace.
ceauşist. 15 octombrie 1815: Napoleon I al Franţei
10 octombrie 1914: A murit la Sinaia Regele îşi începe exilul în insula Sfânta Elena din Oceanul
Carol I al României, după 48 de ani de domnie. Atlantic.
11 octombrie 1593: Mihai Viteazul intră în 15 octombrie 1922: La Alba Iulia a avut
Bucureşti şi urcă pe tronul Ţării Româneşti, după loc încoronarea lui Ferdinand Victor Adalbert Meinrad
acceptarea sa de către Poarta Otomană. de Hohenzollern-Sigmaringen ca rege al tuturor
11 octombrie 1866: Carol 1 este recunoscut românilor - Ferdinand I.
de către Poarta Otomană ca domn al Principatelor 15 octombrie 2001: Prim-ministru japonez
Unite. Junichiro Koizumi a cerut scuze Coreei de Sud pentru
13 octombrie 1307: Din ordinul regelui Filip atrocităţile comise de japonezi în timpul ocupaţiei din
al IV-lea cel Frumos, cavalerii templieri din Franţa, în Coreea, 1910-1945.
frunte cu Jacques de Molay, sunt arestaţi. Ulterior, o 16 octombrie 1978: Cardinalul Karol Jozef
bulă a Papei Clement al V-lea cerea tuturor monarhilor Wojtyla din Cracovia, Polonia a devenit Papa Ioan Paul
creştini din Europa să facă acelaşi lucru şi să pună al II-lea, devenind primul papă dintr-o ţară slavă şi
sechestru pe averile templierilor. primul papă neitalian în ultimii 400 de ani.
17
16 octombrie 2005: Papa Benedict al XVI- 20 octombrie 1920: Începe greva generală
lea a acordat, pentru prima oară în istoria papalităţii, a proletariatului din România, la care participă cca
un interviu televizat difuzat de canalul public polonez 400.000 de salariaţi; cuprinde toate ramurile industriei
TVP1. şi transporturilor şi este prima greva politica generală
17 octombrie 1973: OPEC începe a proletariatului din întreaga Românie (20-28
embargoul; anunţă decizia de a opri exportul de petrol octombrie).
spre Statele Unite şi alte naţiuni care ofereau ajutor 20 octombrie 1935: Comuniştii chinezi
militar Israelului în cadrul Războiului Yom Kippur din conduşi de Mao Tzedun ajung în nord-vestul Chinei la
octombrie 1973. capătul unui marş de 10.000 km de-a lungul ţării,
cunoscut ca Marşul Cel Lung.
18 octombrie 1968: Atleţii americani 20 octombrie 1944: În timpul vizitei de la
Tommie Smith şi John Carlos, câştigători ai medalilor Moscova, primul ministru britanic W. Churchill i-a
de aur, respectiv bronz, în proba de 200 de metri sprint, propus, şi Stalin a acceptat, înţelegerea cu privire la
la Jocurile Olimpice de la Mexico City, sunt excluşi împărţirea zonelor de influenţă în Balcani.
din lotul american şi din satul olimpic. Decizia a fost
luată după ce, la ceremonia de înmânare a medaliilor, 21 octombrie 1754: Sunt inaugurate primele
cei doi protestaseră faţă de situaţia populaţiei de şcoli din Blaj: „Şcoala de Obşte”, cu predare în română,
culoare din SUA, făcând salutul specific organizaţiei şi Gimnaziul din Blaj, cu predare în latină şi germană.
“Black Power”. Blajul devine centrul învăţământului românesc din
19 octombrie 202 î.Hr.: Scipio Africanul, Transilvania.
proconsul Republicii Romane, i-a învins pe cartaginezii 21 octombrie 1879: Thomas Alva Edison a
lui Hannibal în bătălia de la Zama, punând capăt celui demonstrat cu succes obţinerea primului bec electric
de-al Doilea Război Punic. durabil şi practic din punct de vedere comercial, la
19 octombrie 1781: Lordul Comwallis laboratorul lui din Menlo Park, New Jersey.
capitulează în Yorktown, Virginia, în faţa generalului 21 octombrie 1915: Compania americană
George Washington, comandantul armatelor de telefonie şi telegrafie a realizat primul discurs direct
americane. Această capitulare marchează victoria transatlantic din Arlington (Virginia), cu destinaţia
americanilor în Războiul de Independenţă. Paris, transmis prin sistemul de radio-telefonie.
19 octombrie 1813: Armata franceză 22 octombrie 1932: A treia Conferinţă
condusă de Napoleon Bonaparte a fost înfrântă de balcanică de la Bucureşti, la care participă Albania,
armatele Rusiei, Prusiei, Austriei şi Suediei în Bătălia Grecia, Iugoslavia, România şi Turcia. Se pun bazele
de la Leipzig, supranumită Bătălia Naţiunilor. unui pact politic balcanic bazat pe principiul
19 octombrie 1865: Inaugurarea oficială a neagresiunii.
liniei ferate Bucureşti-Giurgiu, prima din România; 22 octombrie 1962: Criza rachetelor
Filaret devine prima gară a Bucureştilor. cubaneze. începe blocada economică a SUA împotriva
19 octombrie 1987: La New York, bursa de Cubei.
pe Wall Street înregistrează o scădere istorică, de
22,6% a indicelui Dow Jones. Ziua rămâne în istorie 22 octombrie 1964: Jean-Paul Sartre a
ca „lunea neagră” marcând una dintre cele mai mari refuzat Premiul Nobel pentru Literatură, declarând că
crize economice mondiale. nu doreşte să fie „transformat” de acest premiu.
19 octombrie 1988: Izbucneşte criza politică 23 octombrie 1958: Decernarea Premiului
din Iugoslavia care marchează începutul procesului de Nobel pentru literatură scriitorului rus Boris Pasternak
dezintegrare a fostei federaţii iugoslave. (n. 1890 - m. 1960) pentru romanul “Doctor Jivago”,
devenit best-seller în Europa Occidentală, dar
20 octombrie 1860: Promulgarea Diplomei nepublicat în ţara de origine.
din Octombrie de către împăratul Franz Joseph, care 24 octombrie 1795: Teritoriul Poloniei este
a pus capăt sistemului absolutist şi a deschis era divizat între Prusia, Rusia şi Austria. Statul polonez va
guvernării constituţionale (“regimul liberal”) în Imperiul reapărea pe harta Europei abia la sfârşitul Primului
Austriac. Potrivit documentului, Transilvania a Război Mondial (1918).
redevenit stat autonom în cadrul imperiului.
18
24 octombrie 1929: Bursa din New York 29 octombrie 2015: China a anunţat că
se prăbuşeşte. Această zi a rămas în istoria Bursei renunţă la controversata politică a copilului unic după
cu numele de „Joia Neagră”. 36 de ani. Tuturor cuplurilor li se va permite sa aibă doi
25 octombrie 1854: În timpul războiului copii.
Crimeii, în Bătălia de la Balaklava, are loc 30 octombrie 1971: Accidentul ecologic de
dezastruoasa şarjă a cavaleriei uşoare britanice. la Certej, soldat cu 89 de morţi şi peste 70 de răniţi.
25 octombrie 1944: În al doilea război
mondial, armata română intră în oraşul Cărei (Bătălia
de la Cărei), preluând controlul asupra întregului
teritoriu pierdut în urma Dictatului de la Viena din
1940.
26 octombrie 1497: Lupta de la Codrii
Cosminului, armatele moldovene conduse de Ştefan
cel Mare atacă şi înfrîng armata poloneză a lui Ioan
Albert al Poloniei.
19
Strigătul pescăruşilor
LA CEAS DE IARNĂ
Iarna vine întotdeauna pe neaşteptate, te de pâine rămas de la masa noastră şi, de aceea, uneori,
Ilie ZANFIR
trezeşti dintr-o dată cu ea pe străzi, în aer, printre clădiri, pot fi zăriţi planând deasupra containerelor de gunoi,
pe crengile golaşe ale copacilor, pe aleile parcurilor şi în căutarea salvării. E lupta lor pentru existenţă, e
mai ales pe Faleză, acolo unde Galaţiul întâmpină, cum dreptul speciei la supravieţuire şi trebuie să le mulţumim
ştie el mai bine şi altfel decât oriunde, fiecare pescăruşilor că au învăţat să se lupte cu iarna şi să
schimbare de anotimp. Când strigătul pescăruşilor ducă strigătul lor de libertate mai departe în infinita
capătă un ton de nelinişte acută, când albul lor argintiu succesiune a anotimpurilor. Mult mai urban şi parcă
care străfulgeră cerul lăptos aproape se confundă cu mai „corupt” de civilizaţia societăţii de consum,
primele ninsori, înseamnă că la Galaţi a venit, iar, pescăruşul de Galaţi tinde să devină o pasăre
iarna... Nu înainte însă, cu adevărat şi temeinic, de a comunitară, prinsă şi ea dramatic, alături de alte fiinţe
se petrece ziua Sfântului Apostol Andrei, cel dintâi lipsite de protecţie, în lupta pentru existenţă.
chemat de Mântuitor, cel ai cărui paşi ar fi străbătut, Dar cine ştie să asculte strigătul pescăruşului,
acum două mii de ani vatra istorică a Galaţilor. Fie că uneori discret, c un zvon de pace, alteori voit parcă
ar fi venit spre aceste meleaguri pe ape, într-o modestă mai strident, ca un semnal de alarmă poate să
ambarcaţiune, fie că ar fi sosit aici „per pedes descopere în tonalităţile sale nuanţe de aleasă
apostolorum”, străbătând cu toiagul în mână subtilitate Vara, sub cerul albastru, pescăruşul pare a
pământurile aride ale Sciţiei Minor, tot prin Dunăre ar introduce în repertoriul să acorduri din nemuritorul vals
fi intrat spre noi, fie purtat în amonte de forţa anonimilor al lui Iosif Ivanovici, fostul copil de trup de la
vâslaşi, fie traversând fluviul de pe malul drept pe cel Regimentul 6 Infanterie Galaţi, devenit mare maestru
stâng, aici unde nu se ştie exact ce se afla atunci, dar în muzici militare, virtuos interpret şi inegalabil
orice aşezare ar fi dăinuit pe acele vremuri, ea ar fi compozitor. „Barca pe valuri pluteşte uşor/ Dar cine
fost vegheată de ochii deprinşi cu depărtările ale îngână un cântec de dor?/ Nu, nu e vântul, ni Dunărea
soldaţilor romani de veghe în Castrul de pe dealul nu-i/ E lopătarul cu cântecul lui” spune poetul Aurel
Bărboşilor... Felea pe acordurile nemuritoare ale valsului cu
Pe toată Dunărea şi până acolo sus, urmând Ivanovici, devenit atât de cunoscut în toată lumea, atât
firul Şiretului, strigătul pescăruşului conferă Galaţiului de apreciat şi atât de ascultat, încât mulţi l-au
acea identitate aparte de cetate a apelor, de străveche considerat a fi o creaţie a maestrului absolut al valsului,
aşezare de pescari urcaţi din preistorie şi de navigatori Johann Strauss-fiul... Ca şi cum nimeni altul n-ar putea
pentru care lumea adevărată începea cu Marea compune aşa ceva, ca şi cum Galaţiul, la mare distanţă
Neagră, despre care se spune că odată, demult, ar fi de Viena, dar tot la mal de Dunăre, n-ar putea scoate
avut falezele cele mai nord-vestice tocmai pe aici, pe din neant acorduri atât de sublime... „Dunărea
la noi. Atunci, ca şi acum, pescăruşul îşi marca albastră”, la ei, „Valurile Dunării”, la noi. Iată însă că
teritoriul prin zborul lui de săgeată vie şi albă, prin valsul lui Ivanovici, orchestrat prima dată la Expoziţia
anvergura impresionantă a aripilor şi mai ales prin Universală de la Paris, din 1889, anul morţii lui
strigătul său inconfundabil, care, alături de cel al Eminescu, dar şi întreaga spiritualitate gălăţeană de
sirenelor tuturor navelor care ne-au străbătut vreodată dinainte şi de după, marcată de mari personalităţi, poeţi,
partea noastră de fluviu, ne defineşte ca aşezare şi ca prozatori, muzicieni, pictori, actori, artişti, într-un cuvânt,
mod de a fi. Iarna, pescăruşii rămân aici, nu pornesc alcătuiesc acum acel „cântec” care însoţeşte etern
spre ţări mai calde, s-au obişnuit cu viscolele noastre apele Dunării, dând un nume şi un renume oraşului.
şi s-au adaptat atât de bine la condiţiile vitrege ale Iarna, pescăruşul devine şi el mai închis în sine
iernilor gălăţene, încât se poate spune că s-au şi parcă mai grav în acorduri, iar strigătul lui prin viscol
domesticit un pic, s-au învăţat cu agitaţia marilor oraşe, ar putea trimite la celebra piesă de teatru a lui Cehov,
unii îşi fac cuiburi pe clădirile înalte, plutesc fără teamă acolo însă pasărea argintie aciuată pe lângă fluviile
deasupra oraşului şi deasupra Dunării, iar atunci când marii Rusii apărea ca un simbol al sufletelor sfâşiate
apele îşi ascund bogăţiile de peşte sub pojghiţa de întortocheate tragedii existenţiale produse de o
protectoare a gheţurilor, se mulţumesc şi cu un coltuc societate în prefacere. La noi însă, la Dunăre, el zboară
20
ca un simbol al seninătăţii, al stabilităţii şi al continuităţii, strigătul lui e aici la fel ca acela de acum două mii de
ani, aşa cum l-a putut auzi Sfântul Apostol Andrei şi totuşi mereu altfel, mereu înnobilat de amprentele
vremurilor care vin şi tot vin. De aceea, la Galaţi, nimic nu poate fi mai simbolic şi mai plin de taine decât
strigătul unui pescăruş deasupra Bibliotecii, deasupra acoperişului înzăpezit dincolo de care s-au strâns la
adăpost toate poveştile lumii, şi acelea ale începuturilor primordiale, şi acelea care tocmai prind a se înfiripa,
şi povestea paşilor Sfântului Apostol Andrei pe aceste meleaguri, şi povestea pescăruşului împuşcat din piesa
lui Cehov, şi povestea naşterii Mântuitorului din aceste sfinte sărbători de iarnă, în care ne cufundăm cu toţii,
încă o dată, ca într-o magie mântuitoare şi fără seamăn...
În anotimpul în care ziua se strânge în sine iar noaptea aproape că acoperă întreaga fire, cartea are
o tresărire la viaţă, ea intră parcă mai mult decât oricând în atenţia generală, până şi Moş Crăciun vine cu
sacul plin cu poveşti scrise sau înregistrate, asprimea gerului şi ascuţişul viscolului îl refugiază pe scriitor la
căldura mesei sale de scris, iar cititorul, vindecat de frenezia şi zburdălnicia lungilor vacanţe de vară, caută şi
găseşte mai mare şi mai prielnic răgaz de a extrage din rafturile de acasă sau din acelea ale bibliotecilor
publice conturul inegalabil al copertelor dincolo de care se pot isca lungile ceasuri de lectură. „Nu, nu e vântul,
nici Dunărea nu-i/ E lopătarul cu cântecul lui...”, spune valsul Dunării, ceea ce ar putea să însemne că nu e
importantă fiinţarea, natura în sine, important este omul, „lopătarul” veşnic îndrăgostit şi povestea lui, „cântecul
lui”, pentru că numai prin cunoaştere şi prin creaţie universul în care trăim devine semnificativ şi plin de
sensuri.
Cine altcineva decât cei trei magi de la Răsărit au urmat neabătut steaua care anunţa naşterea
Mântuitorului şi au venit de departe cu daruri de preţ pentru prunc şi cu vestea cea mare a împlinirii sfintei
profeţii? Şi cine erau magii, altcineva decât trei învăţaţi, trei cunoscători de carte, trei cititori în manuscrise şi
stele, trei înţelepţi care numai prin decriptarea tainelor puteau să prevadă şi să urmeze pas cu pas săvârşirea
celei mai mari minuni a omenirii creştine, naşterea, în ieslele de la Beethlem, a Domnului nostru, Iisus? De
aceea, la ceas de iarnă gălăţeană, de sfintele sărbători ale Naşterii Mântuitorului, se cuvine să aducem, cu
modestie şi sinceritate, şi un afectuos şi preţios omagiu cărţii. Căci numai aşa strigătul de iarnă al pescăruşului
de Dunăre, de la Galaţi, ţâşnit deasupra Bibliotecii, va fi fost înţeles...
21
FESTIVALUL NAŢIONAL DE POEZIE “GRIGORE HAGIU”
a XXX-a ediţie de la Tg Bujor
obişnuit, profesorul şi scriitorul Ghiţă Nazare publică lumea fără cărţi. Ce lume ar mai fi aceea? ”
acum o nouă carte intitulată sugestiv „Scriitori în Generaţia noastră chiar nu-şi poate închipui lumea fără
Agora”, prin intermediul căreia avem posibilitatea să cărţi. Şi probabil, oricât de simplificată ar fi lectura,
pătrundem în gândurile şi preocupările mai multor poeţi, tot va fi nevoie de un suport pe care să fie stocate
eseişti, prozatori, dramaturgi, istorici, istorici literari, ideile.
istorici ai religiei, critici literari şi critici de artă, lingvişti, În mediul literar se tot vorbeşte că există o
profesori, jurnalişti, epigramişti, aforişti, manageri diferenţă între literatura de elită din Bucureşti, şi cea
culturali, traducători, atât din Galaţi, cât şi din Brăila, de provincie, inferioară primei. Dumitru Anghel,
Tulcea etc. prozator, critic literar şi critic muzical, chiar a fost
În antichitate, când scriitorii, retorii, filosofii întrebat ce părere are în această privinţă. „Se vorbeşte
se adunau în piaţa publică denumită „Agora” şi îşi - a răspuns el. Dar, în realitate, nu există decât
ţineau prelegerile sau citeau din creaţiile proprii, iar succesul provocat de valoarea literaturii, de
lumea se aduna în jurul lor să-i asculte cu interes şi cu „succesul de carte”, de personalitatea scriitorului,
plăcere. Era momentul când oamenii simpli se aflau fie el din Capitală sau din Humuleşti. Ipoteştii, locul
faţă în faţă cu creatorii, cu gânditorii, cu poeţii, făceau de naştere al poetului Eminescu a surclasat firma
schimb de idei, îşi exprimau propriile păreri. Iaşilor, iar comuna Haimanale, unde s-a născut
Cititorul faţă în faţă cu autorul, într-o piaţă Caragiale, devenise mai celebră decât Ploieşti,
publică - acest deziderat rar realizat astăzi, este suplinit capitala de judeţ”.
de interviurile cu personalităţi din diferite domenii pe Ion Avram, prozator, conducătorul cenaclului
care le practică televiziunile, dar şi revistele de literar „Noduri şi semne”, la întrebarea: «Care este
specialitate. rolul şi semnificaţia unui cenaclu, ca „ laborator
Ghiţă Nazare, dă prin această carte, ca şi prin de creaţie ” în formarea unui scriitor? » a răspuns:
celelalte de acelaşi gen, posibilitatea de întâlnire, de „ Un text este atât de bun pe cât de bun este cititorul
cunoaştere şi de apropiere chiar indirectă, cu autori lui. În laboratorul Noduri şi semne, înainte de a
cunoscuţi. E meritul celui care are răbdarea şi ştiinţa scrie se recomandă cu obstinaţie cititul. Orice
să practice interviul, ca instrument de recunoaştere în scriitor visează un cititor cu mintea şi cu inima
celălalt. călare pe text, un cititor care, când citeşte, să dea
Şi, după cum se vede din cărţile sale, Ghiţă cu pumnul în masă şi să strige: Asta este!”
Nazare ştie să pună întrebări specifice, ştie să provoace Tănase Caraşca, poet şi prozator tulcean, a
la dialog, astfel încât să scoată esenţialul, dar mai ales tranşat problema editării cărţilor:
să-şi determine interlocutorul să-şi spună părerea „Tipografiile care încheie contracte de
despre diverse aspecte ale vieţii sociale şi literare, ca tipărire a unor cărţi pe cheltuiala lor oferă
şi despre contribuţia la schimbarea societăţii de astăzi, scriitorilor un procent de maxim 10 % şi asta numai
chiar dacă Agora de azi nu mai este Agora de ieri... după vânzarea cărţilor. De aceea scriitorii preferă
Cum nu mai există, ca pe vremuri, competiţii literare să-şi tipărească cărţile în tiraje mici şi să le
şi scriitorii se fac mai greu cunoscuţi, este destul de administreze cum vor şi de cele mai multe ori să le
dificil ca mânuitorul de litere să fie în stare să răstoarne dăruiască cititorilor. ”
pământul. Dar măcar cu ajutorul revistelor literare care Violeta Craiu, o cunoscură poetă şi
încă mai promovează condeie, şi al cărţilor pe care prozatoare din Brăila, care publică şi în multe reviste
fiecare reuşeşte să şi le publice, există totuşi literare, a fost întrebată „în ce fel activitatea
posibilitatea de a schimba opinii. publicistică o ajută în demersul creativ?”
Odată cu înmulţirea mijloacelor de comunicare Răspunsul a venit prompt: „Promovarea literaturii
în masă, dorinţa de a citi cărţi a scăzut destul de mult, din zona Dunării, mai ales a Brăilei, m-a preocupat
mai ales în rândul tinerilor, ceea ce ne îngrijorează. La întotdeauna. Am tras după mine scriitori brăileni
întrebarea: „Are un popor nevoie de carte?”, poeta şi nu numai, scriitori care au înţeles că, publicând
Cezarina Adamescu a răspuns: „Da, întotdeauna în reviste de specialitate, se pot face cunoscuţi.
oamenii vor avea nevoie de cărţi, indiferent de
24
De fapt, avem nevoie să fim citiţi, văzuţi şi auziţi. întrebarea: „ Cum vedeţi independenţa presei, când
Da, este o chestiune de imagine ”. este apolitică şi când reprezintă un vector politic?”
Vasile Ghica de la Tecuci, prozator, „S-au făcut studii, s-au scris manuale,
epigramist, aforist, un om cu un fin spirit de observaţie, s-au ţinut discursuri despre independenţa presei.
a fost rugat să facă „o radiografie a societăţii Teoretic, ea nu există. Termenul în sine este
româneşti la timpul prezent: politică, educaţie, supradimensionat.
cultură”. Nimeni nu poate fi perfect independent.
„De foarte multă vreme nu mai fac politică Oamenii sunt subiectivi, au opinii, preferinţe,
de partid, fiindcă toate partidele sunt vinovate de idiosincrazii. Vrei, nu vrei, un ziar, o televiziune
dezastrul în care se află România acum. Am trăit vor reflecta şi personalitatea jurnaliştilor. Iar ei
comunismul de la începutul lui la noi şi până în nu sunt maşini. Atunci când devin maşini, nu mai
1989... Am suportat greu lipsa de libertate şi de fac presă, răspund doar la comenzi. Independenţa
democraţie. Mi-am dorit să trăiesc măcar câteva este însă un deziderat. ”
luni după căderea statului comunist. Am trăit, iată, Nu poate fi trecută cu vederea doamna
30 de ani şi sunt total dezamăgit de ce s-a Eleonora Stamate, poetă din Tecuci, animatoarea
întâmplat... Politica vizează doar interesele celei mai bune reviste literare din judeţul nostru,
personale şi de grup, nu pe cele naţionale, de „Tecuciul literar şi artistic”, pe care ea, cu o mână de
perspectivă. Nimic bun nu se vede până când nu colaboratori, reuşeşte să o scoată trimestrial de 15 ani
vor fi eliminate atitudinile şi actorii. La Tecuci, în încoace. Ghiţă Nazare a abordat-o cu mai multe
Primărie, şi-au făcut fârtaţii salarii de vis, dar nu întrebări, printre care şi: „ Cum aţi ajuns la poezie?”
mai vezi în tot oraşul o peluză cu flori. ” „Pasiunea pentru scris am descoperit-o în
Pe Ion Manea, prozator, jurnalist şi umorist copilărie şi am concretizat-o în liceu, când am pus
gălăţean, l-a întrabat: «Ca sociolog, cum evaluaţi bazele revistei „Bilete pentru ucenici”, al cărei
tranziţia de la „satul izolat” la „satul global”? » redactor-şef eram şi unde am publicat primele
«Totul ţine de maniera de comunicare interumană. poezii. In facultate am debutat în revista „Ramuri
În satul tradiţional românesc, cel de dinaintea de la Craiova. Poezia îmi oferă linişte, mă
colectivizării, orice noutate, o naştere, un deces, provoacă. Pentru mine, scriitorii sunt fiinţe
de pildă, sau orice alt eveniment cât de cât coborâte din cer”.
important se transmitea din gură-n gură, din vecin „Scriitori în Agora”, de Ghiţă Nazare conţine
în vecin, peste gard sau peste uliţă, aşa încât în mult mai multe interviuri cu prozatori, dramaturgi şi
câteva momente ştirea era cunoscută de toţi, poeţi, unii dintre ei - Corneliu Antoniu, Paul Sân Petru
devenea, cum s-ar zice, „globală”. Acum, prin - nemaiexistând astăzi printre noi, dovadă ineluctabilă
evoluţia explozivă a mijloacelor moderne de a valorii interviului care pecetluieşte personalităţile
comunicare, întreaga lume pare un „sat”... Suntem, pentru nemurire.
iată, un mare şi neputincios „sat global”, manipulat
prin ştirea de toate zilele.»
Academicianul Constantin Gh.
Marinescu, prozator, istoric şi istoric literar, filosof,
pedagog, jurist, politolog, sociolog, şi eseist de reputaţie
naţională şi europeană, a fost întrebat „ce a stat la
baza pregătirii şi a succesului în carieră: munca, harul
sau sacrificiul? ”
„În primul rând munca este trăsătura
definitorie. M-am odihnit de muncă prin muncă,
ca să-l parafrazez pe marele compozitor George
Enescu. La acesta aş adăuga moştenirea benefică
a stilului de muncă dobândită de la mama mea, cu
numele de domnişoară Baier, germană la origine,
Dumnezeu s-o odihnească în pace, exigentă şi
perseverentă în tot ce întreprindea. ”
Katia Nanu, prozatoare şi cunoscută
jurnalistă din Galaţi, a răspuns, printre altele, şi la
25
REVISTA OFICIULUI NAŢIONAL DE TURISM
DIN ROMÂNIA
(O.N.T. Octombrie -Noiembrie 1939)
Pentru că este ultimul număr pe care îl am la turismului în România, de pe lângă Preşedinţia
Radu MOŢOC
dispoziţie din această serie de reviste ONT, propun să Consiliului de Miniştri, care avea şi sarcina stabilirii şi
facem o scurtă prezentare a ceea ce a însemnat în organizării legăturilor internaţionale în domeniul
perioada interbelică acest Oficiu Naţional de Turism. turismului.
„Primele încercări de legiferare din 1924 au avut la În anul 1936, ONT capătă caracter de organizaţie, cu
bază eforturile lui Emil Racoviţă. Emanuel Bucuţa şi un statut bine definit, în cadrul Ministerului de Interne,
gen. Nicolae Vicol, proiectau un organism oficial, ca urmare a Legii pentru organizarea turismului,
capabil să ofere îndrumări turistice la nivel naţional şi promulgată de regele Carol al II-lea, prin înaltul Decret
să organizeze propaganda în ţară şi străinătate pentru regal nr. 322 din 29 februarie 1936.
a face cunoscut potenţialul turistic din România. Pe lângă Ministerul de Interne funcţionau, ca instituţii
ataşate: • Oficiul Naţional de Turism
• Oficiul Naţional pentru Apărarea populaţiei contra
atacurilor aeriene
• Oficiul Emisiunilor radiofonice şi al Cinematografiei
• Institutul General de Statistică
Legea promulgată de rege situa România, în
perioada interbelică, în avangarda ţărilor turistice ale
Europei. în aceste condiţii, ONT a luat iniţiativa
construirii de hoteluri turistice si alte edificii folositoare
turismului în centrele balneare şi turistice, menite să
atragă mai mulţi vizitatori, având ca principale atribuţii:
• Studierea mijloacelor de dezvoltare ale turismului,
printr-o cooperare directă cu toate instituţiile de stat
centrale, judeţene, comunale dar şi private.
• Informarea publicului şi coordonarea acţiunilor de
propagandă turistică prin afişe, broşuri, reviste turistice,
conferinţe radio.
• Îmbunătăţirea mijloacelor de transport, pentru a
facilita circulaţia turiştilor români si străini.
• Controlul riguros al hotelurilor, pensiunilor,
restaurantelor şi caselor de adăpost, pentru asigurarea
confortului necesar.
• Sprijinirea şi crearea mijloacelor de comunicare
menite să favorizeze turismul.
Fig. 1 Coperta revistei ONT din octombrie - • Promovarea căilor ferate, a staţiunilor balneare si
noiembrie 1939 climaterice.
Aceste încercări se concretizează în 1926, • Manifestări cu caracter sportiv, artistic, cultural sau
odată cu fondarea, prin legea sanitară, a Oficiului economic, care pot contribui la atragerea turiştilor
Naţional de Turism (ONT) care a fost încorporat în străini în România.
Ministerul Sănătăţii. Sarcinile acestui Oficiu erau de a Darea în funcţie în anul 1938 a Hotelului Rex din
coordona activitatea staţiunilor balneo-climaterice din Mamaia, conceput de George Matei Cantacuzino, pe
ţară. Din lipsa resurselor financiare, ONT trece în 1930 atunci arhitect-şef al Căilor Ferate Române, a fost
în subordinea Direcţiei Educaţiei Poporului din considerată prima mare realizare a ONT.
Ministerul Muncii şi apoi la Ministerul Instrucţiei Cu toate acestea, construcţia Hotelului Rex a
Publice. atras în epocă şi unele critici în termeni moderaţi. în
În anul 1933, coordonarea activităţii turistice este acest sens, regele Carol al II-lea nota enervat: înainte
încredinţată Consilieratului pentru pregătirea organizării de masa care o dă Primăria la plaja Mamaia, m-am
26
dus să vizitez hotelul ONT în construcţie. E destul de Dacă revenim la revista ONT, trebuie să
bine, numai că nu au urmat sfatul meu, şi din 130 de menţionăm faptul că se pare că ultimul număr al
camere, n-au făcut decât 14 cu baie, ceea ce este o revistei a fost din mai 1940, după care nu a mai apărut,
prostie. îşi imaginează deştepţii ca Sergiu Dumitrescu datorită dificultăţilor teritoriale în care ţara noastră a
(secretarul general al Ministerului de Interne), că dacă fost supusă de a ceda teritorii din România Mare.
te scalzi în mare, n-ai nevoie de baie. Fac tărăboi pe Revista ONT din octombrie-noiembrie 1939 este
această chestie. ultima de care dispunem şi pe care o vom analiza cu
Veniturile pentru investiţiile făcute de ONT articolele cele mai importante.
erau alimentate din două surse distincte: • Pentru Un subiect deosebit de important este
amenajările turistice şi diverse construcţii, din bugetul redactat de un specialist de mare valoare, George
anual. • Pentru construcţii de hoteluri, hanuri şi cabane Oprescu (care a scris o lucrare în patru volume pe
turistice, dintr-un fond special construit dintr-o care a intitulat-o Manual de Istoria Artei, publicată în
suprataxă de 2% aplicată pe biletele de călătorie ale anul 1943). Articolul se referă la ARTA POPULARĂ
administraţiilor CFR, Navigaţia Fluvială Română, ROMÂNEASCĂ, frumos ilustrată cu 39 de imagini,
Serviciul Maritim Român şi Liniile de transport aerian. din care vom selecta anumite pasaje:
Conducerea si administraţia ONT revenea unui „O constatare mai înainte de a trece în revistă,
Preşedinte, secondat de un Comitet de Direcţie compus în chip sumar, formele pe care le ia arta populară: fie
din 5 persoane, numite prin Decret regal, la că este vorba de crestături în lemn, de broderii, de
recomandarea Ministerului de Interne. ţesături, de covoare, de ceramică, de ouăle încondeiate
În anul 1936, prin cele 21 de puncte de ori de icoanele pe sticlă, totul se ţine şi formează un
frontieră au intrat în România 104.427 călători străini, ansamblu armonios. Românul nu este singurul neam
faţă de 54.738 români plecaţi în străinătate. care a simţit nevoia să adauge obiectelor de uz obişnuit,
În cele 74 de hoteluri ale Capitalei, s-au cazat costumului sau locuinţei, ceva în care să se exprime
în anul 1936 un număr de 206.337 călători, dintre care nevoia de frumuseţe, el este însă poate singurul care
182.759 români şi 23.585 străini, iar în intervalul 1 iunie în toate direcţiile si-a manifestat deopotrivă talentul”.
- 1 octombrie al acestui an, cele 208 staţiuni balneo- Dintre obiectele de artă ţărănească ce posedăm astăzi
climaterice şi turistice au primit 405.450 de vizitatori şi care se deosebesc prin calitatea lor, rareori vreunul
români şi 34.366 străini. va aparţine unei epoci anterioare secolului al XVIII-
Din 1867 şi până la izbucnirea celui de-al lea. Putem totuşi presupune că printre cele nedatate
Doilea Război Mondial, România a participat la 14 ar exista şi exemplare mai vechi. Iar dacă este vorba
expoziţii internaţionale, iar în perioada interbelică la de tehnica cu care sunt executate, de anumite motive
expoziţiile de la Barcelona, Bruxelles, Paris şi New ornamentale, de anumite forme, este sigur că mare
York. La Expoziţia de la Paris din 1937, de care s-a parte dintre ele au precedat cu mult fondarea statelor
ocupat sociologul Dimitrie Guşti, peste 20 de milioane române.
de vizitatori au putut admira, vreme de şapte luni cât a Fig. 2 Troiţă şi detaliu de furcă de tors
fost deschisă expoziţia, concepţia expoziţională a ţării
noastre. România a obţinut 236 de premii, ocupând în
clasament locul 11 din 48 de state participante ”.
În anul 1945, Hotelul Rex a purtat numele Casa de
Odihnă 1 Mai. După anul 1960, comuniştii l-au
redenumit Internaţional, nume păstrat până în anul
1990. După 1990, ONT Mamaia s-a transformat în
S.C. Mamaia S.A., preluând patrimoniul acesteia,
inclusiv Hotelul International, care a revenit la
denumirea iniţială Grand Hotel Rex. In august 2006,
Grand Hotel Rex a fost cumpărat de firma Tycoon
Imobilar, care a investit pentru a-1 aduce la standarde
occidentale, cu servicii şi confort de cinci stele, pentru
vacanţe de lux sau întâlniri de afaceri.
Demn de semnalat este şi faptul că restaurantul de la
Rex era deservit de personal de specialitate, care
provenea de la Hotelul Aro din Braşov, vestit pentru
calitate profesională.
27
Viziunea clară a Poeziei despre Frumuseţe, Bunătate şi... Viitor
(şi asupra raportului dintre datorie şi libertate)
Adi SECARĂ
Andrei Novac, De mâine suntem pământ fierbinte, Muză, şi-ţi eram vasal;/ Ce de mai dragosti am visat,
Antologie 2001-2021, cu ilustraţii de Flavia Lupu, Ed. ce minunate!” - Rimbaud, „Boema mea”.
Paralela 45, Piteşti, 2021 Andrei Novac, rimbaudian? Revoltat, polemic,
boem? Cu o anumită măsură, a decenţei lucide, cu
Ţinând cont că la o antologie mai nimic nu siguranţă: „sunt într-un război continuu,/ mă sprijin de
este lăsat la întâmplare, strofa din Rimbaud aleasă ca spaţiul unei lumi/ care stă se scufunde.../ mă arunc/ în
moto al întregii cărţi poate sugera îndeajuns de mult şi trânte interminabile cu universul,/ ne rotim printr-o lume/
despre o anume artă poetică, în care o anume tradiţie care nu ştie exact/ ce vrea de la noi.” (p.158,
este respectată, asumată, amintită în semn de omagiu, „descriere”), contemporan cu... Greta Thunberg,
libertatea poetului şi a Poeziei este sugerată, există Bianca Lorena Tirsin sau Andrea Meza, nu uită nici
conştiinţa necesităţii luptei pentru, măcar pentru acest de probabil eterna teorie a relativităţii, jucându-se cu
sentiment, Clipa (prezentului: „toate sunt la timpul timpul: „un timp al tău nu există,/(...)/ nu ai aparţinut
prezent,/ toate sunt la trecut” - p.212, „păcatele, toate niciodată/ acestui prezent,/ a fost pentru tine/ ceva
câte au fost,”) trebuie să fie şi a visării, dar, în îndepărtat.”, p.211, totuşi, „timpul nostru trăit cu gura
ansamblu, după lecturi şi adăstări meditative asupra până la urechi de o frumuseţe răpitoare” (p.42,
substanţei, cititorul poate accepta că există luciditatea „întoarcere”); „în lumea de azi/ nu ai voie să te revolţi,/
acceptării unui raport aproape mistic între datorie (nu ai voie doar să uiţi/ pentru mai mult echilibru,/ poţi
numai faţă de Muză/ muze) şi libertatea deja amintită: doar să visezi”, dar nu mereu, ci doar „în dimineţile/ în
„Umblam cu pumnii-n buzunarele crăpate/ Şi chiar care pielea ta doarme/ peste aşternuturile colorate”
paltonul îmi părea că-i ideal;/ Mergeam sub ceruri, (pp.201-202, poemul „a”)...
28
Aşadar, Relativitatea (ca muză) este... clară, împart de mâncare/ tuturor.” Alte două poeme,
dar aceasta nu presupune numai dezechilibru: „toate învecinate în carte, sunt exemplare pentru acest tip de
sunt foarte alunecoase,/ tremură în faţa trecutului,/ tu Voce lirică (asumată): „o stradă cu sens unic” (p.246):
treci nostalgia către altă oră,/ gândurile sunt lătrate/ „sunt blocat înaintea frigului care o să vină,/ eu cel
de câini sălbatici,/ tot ce este crud/ are culoarea verde,/ care sunt cel mai liber om/ nu pot să mai vorbesc,/ am
migrările ochilor spre echilibru/ sunt mai dese,/ fără învăţat iarăşi să plâng,/ pe lângă mine trec din ce în ce
să lase urme,/ fără să aibă sens.” - 215, „ultimele mai multe maşini,/ sunt colorate, au farurile aprinse,/
nostalgii”, Absurdul este un super-erou literar care am început să visez,/ în imaginaţia mea se nasc/ toate
poate fi abordat în fel şi chip! tristeţile tale de care eu, doar eu sunt vinovat// o să se
Între lirica de idei şi trăirea organică, aproape schimbe toate în jurul meu/ eu o să rămân cel mai
carnală, ca să nu spun întrupată a Poeziei, muza Istoriei liber om de pe pământ,/ înconjurat de zidurile unei
îşi revendică Adevărul Metaforei-ca-viaţă-reală în mod închisori/ care pe mine nu mă poate opri să strig tare/
surprinzător (sau nu numai), ceea ce s-a întâmplat (şi) / şi acum nu mai contează, eu sunt pentru mulţi
în memorabilul volum al lui Andrei Novac din 2018, depăşit,/ părăsit de toţi, stau ţintuit într-o aşteptare din
„Prin închisori şi prin libertate”: „aşa suntem făcuţi,/ care/ toate păsările zboară şi toţi fluturii colorează/
doar din oasele unei lumi în mişcare şi came,/(...)/ ne lumea prin care, echilibrând marginile zilei de azi,/ noi
luptăm permanent pentru dreptate,/(...)/ nimic nu se am trecut.”
termină,/ totul începe iarăşi/ după gratii există libertate, Şi „prin închisoare” (p.247): „Acum Toţi/
din ce în ce/ mai multă libertate/ nu uiţi niciodată,/ te Strigăm Libertate,/ Nu este nimic care să poată să ne
cauţi în permanenţă/ ca o mână care are timp să-şi oprească,/ Aici o să rămânem,/ Cu ochii acoperiţi,/ Cu
numere/ pe degete pământul, asta/ cu tot cu femeile mâinile întinse spre cer// ştii, eu pot cuprinde toată
frumoase care îl calcă/ de dimineaţa până seara// aici libertatea/ de pe pământ/ doar în braţele mele// apoi
au murit oameni pentm libertate,/ aici au fost închise toate frământările se transformă/ într-o tăcere absolută
toate păsările/ şi tuturor copiilor li s-a pus mâna la şi din ce în ce mai clară,/ ca un câmp pe care lumina
gură/ cu toate astea, ei au fost liberi,/ au învăţat să se aşază/ acum.”
meargă, să vorbească/ şi să iubească pe întuneric// Penultimul poem al antologiei se intitulează „cu
prin amintirea lor trecem de fiecare dată/foarte grăbiţi,/ mâinile pe libertate”, finalul acestuia fiind... optimist:
articulând fiecare pas, fiecare bătaie a inimii/ ca pe o „ e semn că libertatea nu a murit”! (p.274)
luptă continuă,/ ca pe un destin// înainte de toate, Aluzia la Zbigniew Preisner nu a fost, aşadar,
suntem oameni, fugim prin zăpezi/ ca să albim fuga şi deloc întâmplătoare, compozitorul fiind cel care a
toate câte vin după ea/ ca un sens care ne aparţine şi semnat coloana sonoră la trilogia lui Kieslowski, - aici
care ne dă voie să/ rupem toate gratiile şi toate gratiile poate fi un fel de parte a... trilogiei lui Andrei Novac
care se înalţă// spre nimic.” (pp.239-240, „din nou prin (din... viitor) -, unde Libertatea a avut filmul său,
închisori, din nou prin libertate”)... „Bleu”!
Poemul de mai sus este exemplar pentru La o primă lectură Poezia lui Andrei Novac
condiţia umană (actuală?), pentru omul care înţelege este şi un fel de... Refuz, dar nu ca un Acuz al lui
că nu mai poate spune doar adevărul simplu, este, dacă Zola, la postumanismul „propovăduit” (sau poate doar
vreţi, ca (despre) unitatea în diversitate, tensiunea din observat ca încercând să dărâme anumite statui)
„The Unification of Europe” de Zbigniew Preisner „acum”, la kitsch-ul pop care cade uşor în lipsă de
(muzica, dar şi din versurile inspirate de Noul decenţă elementară (de „mizerabilism” nici nu poate
Testament), „Nimicul” din final nefiind al unui nihilism fi vorba sau gândul!), egală uneori cu o ipocrizie demnă
mascat din considerente diverse, Restul (ceea ce există de cauze mai bune...
dincolo şi dincoace de Nimic) fiind... desigur, Altceva: „Libertatea lui Andrei Novac” este, în ultimă
„restul e libertate”, p.248: „există un sfârşit pentru instanţă, una a Iubirii care îndeamnă să iubeşti şi să
toate,/ ceva după care cineva pune punct inevitabil,/ faci ce vrei, Iubirea fiind frumuseţe, bunătate şi,
acum mă văd cum stăteam pe pervazul din piatră/ al evident, viitor. Iubire însoţită de o tandreţe cu care
unei ferestre mari cu marginile colorate în alb// din sunt tratate şi Duritatea şi Cruzimea Istoriei (Existenţei,
acel loc m-am ferit de moarte, mi-am acoperit/ ochii dacă vreţi), o tandreţe... lirică pe care o întâlnim rareori
cu amândouă palmele,/ am râs de câte ori timpul mi s- în această formulă: „şi am ajuns aici./ avem ochii
a părut mai blând cu mine,/ acum există limite pe care aproape plânşi,/ mâinile sunt goale,/ căutăm toate
doar eu le construiesc/ ca pe un zid uriaş din care spaţiile din sticlă/ în care lumina se răstoarnă/ avem
29
un fel de a fi ciudat,/ stăm departe unul de altul/ să simplu, aproape atât de firesc, Timpul şi Moartea,
rămânem la fel// o să ne strângem în braţe,/ am ajuns materiile, Răul, nu pentru glorie deşartă, ci pentru a
aici,/ ne atingem degetele cu tandreţe,// între ele,/ un scrie, îndeplinindu-şi datoria, poemele celor mai
ecou al umbrelor.” (p.270, „destinaţie finală”, titlu şi frumoşi oameni de pe pământ, unul, primul dintre ele,
de film horror, dar care nu se asortează cu stilul fiind acesta:
poetului!) „tu eşti fragedă şi curată,/ aşa cum doar copiii pot să
La urma urmelor, experienţa de viaţă îşi poate spune fie/ atunci când li se arată străzile,/ ţinându-se ordonat
şi ea Cuvântul, Exuberanţa... primei tinereţi poate de mână/ şi tăind oraşul cu picioarele lor,/ aproape
ajunge să cânte la... „două schelete albe şi clare/ care liberi.// tu eşti fragedă şi de neatins,/ aşa cum doar
au sentimente şi pentru pământ” (p. 137), să cânte la copacii pot să zgârâie/ marea, de la început până la
umbrele iubirilor. Sau ale unor îmbrăţişări, precum în mijloc,/ la fel ca viaţa pe care o trăim respirând/ fiecare
„unde te caut”: final de poem: „şi azi, când te caut,/ mişcare a oamenilor prin univers.// tu eşti fragedă şi
înţeleg că nimic/ nu mai poate fi la fel,/ o să murim în frumoasă,/ cum doar un sărut de îndrăgostiţi/ poate să
zile diferite, singuri,/ cu ochii sprijinind câte ceva,/ un stea pe umărul gol, aproape pustiu,/ atunci când nimeni
anotimp,/ umbra unei îmbrăţişări.” (p.172) Un poem nu crede/ în lucruri curate şi dezinteresate de tot.// tu
de dragoste „clasic-modemist” ar confirma ceea ce eşti vie,/ precum Dumnezeu este în fiecare dintre noi,/
afirmă Valentin Taşcu pe coperta IV (deşi, în când râdem sau plângem/ cu faţa întoarsă spre ceilalţi,/
ansamblu, este un dialog cu Ceilalţi sau cu fiinţa iubită, tu eşti, cu siguranţă, echilibrul meu/ prin universul
dorită; oamenii, prin el sau prin „ea”, trec, se agaţă de incolor al unei lumi/ în care moare întotdeauna
liniştea lui, p.220): „Poezia lui A. Novac se întoarce frumos.” (pp. 116-117)
mai degrabă către sine...”: „eşti” (acesta este titlul, p. Mai trebuie precizat, cu siguranţă, apropo de
188), „o femeie frumoasă/ care fuge întotdeauna de istoria ediţiei, că prefaţa este semnată de Răzvan
moarte,/ mă aşez cu capul pe genunchii tăi,/ seara Voncu, că selecţia, redactarea şi ordinea textelor au
începe/ atunci când întunericul/ ascunde totul între fost făcute de Mihok Tamás, cartea cuprinzând puţin
palme// sunt aici// vorbeşti cu mine doar când te ţin de peste 200 texte, din care 20 sunt inedite, ilustraţiile
mână,/ de azi, nu mai văd bine,/ te caut insistent,/ curat fiind semnate de Flavia Lupu.
şi sincer.”
Sincer şi curat, poetul poate fi... „un aeroport
uriaş”, pe care pot ateriza sau de pe care pot decola
„toate bucuriile şi toate tristeţile pământului”, deşi
„lumea asta respiră viaţa altfel”, poate prin oglindáa
invocată în „prin închisori şi prin libertate” (p.219)
Inevitabil trebuie să se ajungă şi la poemul care dă
titlul volumului, mai exact două versuri din „efemer”,
dedicat „memoriei bunicului C.G.”:
„gata! a trecut,/ de mâine suntem pământ/ fierbinte/ e
aproape târziu,/ frigul s-a vărsat în mare,/ existenţa a
căzut către uitare,/ a trecut,/ de acum suntem toţi
pământ,/ frunzele de cireş se scutură,/ lacrimile mele
curg./ de acum suntem toţi pământ/ umbra ta e un os./
gata! a trecut,/ copacii se scutură,/ deja te aştept.”
(p.69)
„Tot mai liber şi tot mai singur”, neuitând
„niciodată aproape nimic” (p.258), conştiinţă clară,
translucidă, Andrei Novac, „azi după atâta timp”, poate
declara: „nu dau foc la nimic,/ dau târcoale imaginaţiei
mele/ şi merg mai departe,/ eu lupt,/ mă îmbrac în tot
ce este/ viu.” (p.265) ia, dacă vreţi, una dintre armurile
lui Nietzsche, armele din lemn şi flori de trandafir ale
lui Rilke, paltonul lui Rimbaud, pentru a învinge aproape
30
SUPLICIERI GREU DE CICATRIZAT
Găsim în cartea Danielei Luca, Vatra Neantul nu este departe, printre versurile
Octavian MIHALCEA
Luminoasă (Casa de Editură Max Blecher, Bistriţa, Danielei Luca unde găsim totuşi nuanţele salvatoare.
2019), o ingenioasă abordare lirică în cheie autenticistă, Pentru că “poezia te face să înduri/ suferinţa/ maladia/
fiind evidenţiate numeroase tensiuni interioare. agonia/ moartea”. Luăm parte la un timp mutabil ce
Bucureştiul este piatra caută să integreze inevitabila
unghiulară proprie acestor frică. Din umbră veghează
rememorări fruste. Adeseori, constant adevărate spectacole
versurile sunt rodul unor inavuabile, ceea ce justifică
plurivalente glisări ideatice. delimitări esenţiale. Spectrul
Plasticizări miniaturale “sicriului vertical” determină
contribuie la prezentele angoase profunde. Naşterea şi
creionări. Inconştientul oraşului moartea sunt amalgamate cu
depozitează cele ce (încă) nu au intensitate, pasionant, în acest
fost scrise. Clarobscuritatea şi cuprinzător elan liric despre
amintirea suplicierilor se Bucureşti. Sunt momente când
situează constant în proximitate: amintirile devin inflamabile,
“nu vreau să scriu/ despre predispuse metamorfozei.
naşterea ta/ despre istoria ta/ Printre flăcări şi accentuări
despre poveştile tale/ nici despre fruste, evanescenţele au impact
războaie sau revoluţii/ nici deosebit. Fluidizarea sensibilă
despre politica mârşavă/ care te- este primordială, având
a degradat/ te-a demolat/ te-a libertatea drept etalon. Apar
mutilat/ în aceşti 27 de ani/ sub detalii de odinioară: “mai sunt şi
privirile mele umbrite/ de unele duminici câmpeneşti/ când
nostalgia orizontului/ larg liniştea se ridică din pământ/ ca
deschis”. Despre constantele o-ntindere nesfârşită/ de
patologice ale Bucureştiului lavandă/ şi nici sunetul
poeta refuză să se pronunţe, gândurilor/ nu se mai aude/ ca
numind totuşi “spitalul acela/ atunci în abaţia din Normandia/
degradant şi ucigaş/ din unde pentru câteva ore/ am fost/
Berceni”. Totuşi, la nivel o tăcere vibrantă şi atât”. Cu
general, primează caracterul toate aceste evadări tandre,
benign al locului, ceea ce nu exclude persistenţa resimţim aproape epidermic evidenţa dramei. Volumul
fascinantă a misterului. Aici se manifestă profundele Danielei Luca, Vatra Luminoasă, privilegiază poezia
straturi sufleteşti. Bucureştiul şi căutarea centrului... şi pluralitatea ipostazelor autentice. Conform subtilei
Iată o problematică a pasiunii pentru fundamente. caracterizări a lui Octavian Soviany, “Asumându-si
Reamintirile, uneori supliciante, reliefează şi o faţetă riscurile unei discursivităţi dezlănţuite, cascadele de
thanatică proprie oraşului. La nivelul istoriei personale enumeraţii, patetismul, Daniele Luca realizează un
ne situăm “în cea mai sumbră călătorie/ înapoi spre amplu poem al Bucureştiului contemporan, în care
casă”, teribilă expresie a regresiei. Sunt configuraţii istoria mai recentă a oraşului şi «istoria personală» se
interioare greu de cicatrizat, uneori sub aparenţe intersectează parcă în virtutea unei fatalităţi. (...)
fulgurante. Din când în când izbucnesc detaliile unui Cartea Danielei Luca (chiar dacă s-ar putea
Bucureşti al flagelării, spaţiu care maculează: “îmi să stârnească scepticismul “esteţilor”) este
refuz somnul aici, Bucureşti/ îmi refuz odihna/ îmi refuz esenţialmente cartea unei conştiinţe si toate meritele
sfârşitul/ dincolo de matca/ Tomisului meu/ aşa cum sale vin de aici.”
îţi refuz/ mizeria/ delăsarea/ promiscuitatea/
deşănţarea/ degringolada/ putreziciunile/ gunoaiele/ Fotografie realizată de Toma Bonciu
şobolanii”.
31
Ghiţă Nazare-provocări socratice
Fără îndoială, dintre gălăţenii care-şi mai nu şi dâra de lumină, lăsată moştenire în conştiinţa
plimbă creionul pe hârtia imaculată Ghiţă Nazare se noastră.
detaşează ca unul dintre cei Interviul luat lui Corneliu
mai productivi şi mai prezenţi Antoniu, bunăoară, este un fel
Ionel NECULA
32
siberian, şi că a beneficiat, de copil, de bogata Un alt intervievat mutat la cer înainte de
bibliotecă a unchiului. Cum la şcoala din satul său, vreme este ziaristul şi scriitorul gălăţean Radu
Codreni, nu funcţionau decât clasele primare, iar pentru Macovei. A fost omul care a ţinut în stare activă
ciclul gimnazial a trebuit să meargă în satul Săhăidac, publicistica gălăţeană vreme de câteva decenii bune.
aflat la 5-6 km distanţă pe care îi parcurgea zilnic Cunoştea aşa de bine tainele meseriei de ziarist că
trecând printr-o pădure plină de lupi. Prutul, spune trecea drept un fel de staroste al breslei. Două erau
distinsul interlocutor basarabean, reprezintă cea mai conceptele care trebuie să guverneze trudnicia
ruşinoasă graniţă din Europa, pentru că desparte pe ziaristului: senzaţionalul şi deontologia. Şi precizează:
români de români. Senzaţional la ora asta în România este doar prostia.
Cu Nicolae Dabija a dispărut clopotarul Restul este gălăgie şi tăcere. A ars ca o torţă uitată
Chişinăului, omul care da semnalul ori de câte ori se aprinsă şi s-a consumat ca ziarist înainte de a se împlini
anunţa vreme rea, şi cum vremea rea era în ca scriitor.
permanenţă, clopotarul nu slăbea funiile din mână. Tot înainte de vreme şi pe neaşteptate s-a tras
Plecat de la noi,tot aşa, precipitat şi în mare grabă, spre alte tărâmuri mai liniştite şi eruditul academician
este şi un alt intervievat, scriitorul Apostol Gurău. Constantin Gh. Marinescu. Prin varietatea
Ce om! Rar mi s-a întâmplat să găsesc atâta apetenţă preocupărilor şi prin profunzimea ideilor luate în
pentru prietenie şi atâta înţelegere omenească! A fost dezbatere amintea de învolburarea marilor spirite
primul scriitor important, răsărit din arealul gălăţean, renascentiste, dar, fireşte, era bine conectat la
după ce vreme îndelungată literatura de la Dunăre era problemele veacului său. Profesor cu vocaţie şi cu o
reprezentată doar de poetul Ion Trandafir. A intrat în dăruire exemplară este şi el consternat de degradarea
breasla scriitorilor pe uşile mari din faţă,cele care se învăţământului românesc actual. Observaţia sa, ca şi
deschid mai greu la semnalul amatorilor din provincie. observaţiile altor intervievaţi este nu doar pertinentă
N-a trebuit decât să bată cu bastonul Defoniei în uşile şi decomplexată, dar indică în subtext şi menirea lui în
zăvorâte şi acestea s-au dat imediat de perete să intre prosperitatea românească. Cel puţin între anii 1970-
prinţul de la Independenţa. 1990 putem vorbi despre un învăţământ românesc de
Modest din cale-afară şi plin de toate gradele competitiv, apreciat şi-n plan internaţional,
cumsecădenie, l-am preţuit sincer şi-am vărsat o dovadă fiind cele câteva mii de studenţi străini, care
lacrimă amară la vestea trecerii lui într-o altă lume. frecventau universităţile româneşti.
Un alt intervievat, urcat mult prea repede la A fost un om, un profesor şi un cărturar cu
Cer este şi Dionisie Duma, poetul care a contribuit vocaţia lucrului bine gândit, bine proiectat şi bine
mult la demnitatea spirituală a Tecuciului, pentru că înfăptuit. Moartea sa neaşteptată a lăsat un mare gol
intervenţiile lui veneau din partea unui patriot local în viaţa spirituală a Galaţiului şi cine ştie când şi cine îl
veritabil şi incorigibil. A fost vocea cea mai autorizată va umple cu substanţă, cu conţinut şi cu aceeaşi dăruire
în probleme de cultură locală şi puţine dintre acţiunile exemplară.
locului au rămas nemarcate de prezenţa lui. A fost... M-am oprit şi am insistat în acest comentariu
L-am cunoscut bine pe francofonul Constantin la mărturisirile celor care au scris o pagină galvanică
Frosin. Ne apropiase interesul pentru Cioran şi sub în devenirea spirituală a Galaţiului. Sigur, de aici nu
umbra nucului bătrân din curtea sa am petrecut ceasuri trebuie să tragem concluzia că celelalte interviuri nu
lungi de discuţii cioraniene. La prima vedere interviul sunt la fel de interesante, de incitante şi de instructive.
lasă impresia că reputatul francofon gălăţean este Toate sunt pline de învăţături sporitoare şi pot fi citite
ipostaza unei reuşite fabuloase. La prima vedere am cu plăcere şi cu folos. În ansamblul lor, interviurile lui
spus, pentru că în spatele acestor recunoaşteri Ghiţă Nazare se înfăţişează ca un fascinant spectacol
româneşti şi franceze stau ani de muncă şi de râvnă de idei în mişcare şi în provocare epistemică. Cum
inelectuală, cum mai rar se poate observa la tineretul bine a sesizat şi scriitorul Ion Manea în succinta sa
de azi. Regret acele vremuri în care se făcea carte, în prefaţă, cartea lui Ghiţă Nazare ne propune un fel de
care absolventul de liceu pleca în viaţă cu un buchet hartă geoliterară extrem de sugestivă asupra
de cunoştinţe suficient pentru a face faţă cerinţelor şi fenomenului literar românesc post decembrist.
provocărilor vieţii. Şi mai spune ceva fostul meu prieten Î l felicităm pe autor pentru această frumoasă şi
întru Cioran: dacă vrei să ţii o ţară în beznă şi sărăcie provocatoare izbândă literară şi-i asigurăm şi pe cititori
trebuie să-i distrugi învăţământul şi cultura. Aşa este că lectura ei îi vor ajuta în optimizarea curiozităţii
şi, cum se poate observa de la o poştă, programul este intelectuale şi în înţelegerea lumii pe care o traversează
în plină desfăşurare. şi-i va cadastra mai fertil prin hăţişul de idei şi cerinţe
actuale.
33
Fetiţa din orăşelul cu castani şi plopi
36
de el şi a le prezenta separat a dat naştere acestei cărţi care se
citeşte cu interes şi cu plăcere.
Cea mai bună prezentare o face însuşi autorul:
„Te invit să le afli poveştile singur în mijlocul sătenilor înţelepţi,
întreabă de legenda Malului Roşu pe care îl vezi în drum spre
Focul Viu. Sau caută să înţelegi de ce deasupra munţilor de
sare de la Meledic stă tolănit un lac cu apă dulce. Priveşte şi
explorează cu imaginaţia cele mai noi cristale de pe Pământ
— cristalele de sare ce se nasc şi mor zilnic în cavernele ce
mărginesc Platoul Meledic. Sau caută povestea pintenului de
un alb strălucitor de la Mânzăleşti. Peste tot sunt indicii care
te îndeamnă spre alte şi alte poveşti”...
Sociolog, istoric şi etnolog împătimit, Gheorghe Petcu a
străbătut la pas, cu desaga în spate, cu aparatul de fotografiat şi
carnetul de note, fiecare bucată de pământ buzoian şi râmnicean în
căutarea comorilor care încă mai zac prin mintea bătrânilor, martori
ori numai culegători la rândul lor de frumuseţi de la cei „vechi”.
Zona aceasta, cuprinsă în cercetările sale este plină de frumuseţi
naturale şi de poveşti spuse la gura sobei despre comori descoperite
ori numai anunţate de focurile ielelor, despre focurile vii care
izbucnesc din pământ, despre vulcanii noroioşi care bulbucesc
continuu anunţând focul neadormit din interiorul pământului, munţii
cu nenumăratele lor schituri şi mănăstiri, lacurile râurile, pădurile,
fiecare işi au poveştile lor. Impresionantă este legenda râului Buzău,
care a fost odată copil de împărat... Interesantă şi completă,
credem, este istorisirea întregii poveşti care a însoţit, în timp,
comoara noastră nepreţuită - şi cea mai valoroasă din lume până la
descoperirea mormântului lui Tuthancamon - „Cloşca cu puii de
aur” găsită întâmplător tot în ţinutul Buzăului, ca şi a „blestemului”
care s-a abătut asupra tuturor celor care au avut de a face cu ea.
Despre cum şi-a adunat preţiosul material, Gheorghe Petcu
ne mărturiseşte chiar el, în cartea sa:
„Multe legende şi întâmplări ştiu buzoienii. Nu trebuie decât
să treci prin faţa porţii lor în amurg de zi şi să rosteşti un
sincer „Bună seara!”Doar atât trebuie să faci ca să păşeşti
pe tărâmuri cu viteji haiduci şi fete frumoase, cu balauri hidoşi
şi poţiuni magice. Umblând aşa, din poartă-n poartă, am aflat
misterul flăcărilor care apar şi dispar în ţinuturile buzoiene. ”
Înainte vreme, când nu existau nici radiouri, nici televizoare,
nici calculatoare, tablete ori telefoane mobile (care astăzi ne-au
invadat viaţa), oamenii erau mai atenţi la foşnetul pădurii, ştiau
cum „vorbesc” arborii între ei, cum ciripesc păsările dimineaţa, ce-
şi spun, cum îşi fac cuib, cum îşi cresc puii, se luptau cu lupii care
ajungeau până-n buza casei şi le ameninţau animalele. Iar jocurile,
la sărbători, erau pe măsura preocupărilor lor. Pe atunci, fetele
erau mai sfioase, mai retrase, gospodinele mai harnice, toată ziua
cu furca-n brâu, bărbaţii mai munciţi, la gatere, în pădure, şi bătrânii
mai respectaţi. Ora trecea mai cu înţelepciune şi cu răbdare, iar
clăcile şi serile erau de poveşti.
Această carte este o mărturie incontestabilă a frumuseţii
şi bogăţiei folclorului românesc în general şi buzoian şi râmnicean
în special, pentru care autorului trebuie să i se aducă vii mulţumiri.
37
Morphochroma
Teodor Vişan: „Itinerarii”
38
Peisaj din Brasov
minunate în mijlocul naturii, de a se bucura de expoziţie, despre arta sa portretistică vorbesc tablourile
frumseţea şi pitorescul meleagurilor româneşti. care reprezintă copii şi adolescenţi („Fetiţă cu păpuşă”,
Din „itinerariile” lui Teodor Vişan nu lipsesc „Violonist”), oameni simpli, aflaţi în suferinţă („Om al
desigur nici aspecte ale Galaţiului, oraşul în care artistul străzii”, „Bătrână nevoiaşă”, „Monah”, „Portret de
s-a născut, a crescut, s-a format ca Om, trăieşte şi bătrân”, „Portret de bărbat”), figuri de intelectuali
creează, nemurindu-l în lucrările sale de pictură şi („Istoricul Dan Râpă - Buicliu”, „Anticarul Florentin
grafică cum nici un alt artist nu a făcut-o într-o măsură Tanascov), ca şi cele două „Autoportrete”, în care el
atât de mare. „Peisaj din valea oraşului”, „Peisaj din s-a înfăţişat la vârsta de acum, cea a senectuţii,
Vadu Ungurului”, „Peisaj la Dunăre”, „Perspective încrezător într-un viitor care să-i dea posibilitatea să
danubiene”, „Peisaj danubian” şi „Bulevardul Marii lucreze în deplină sănătate. Portretul de grup „Fete
Uniri” sânt doar câteva titluri de tablouri consacrate din Făgăraş” este o compoziţie echilibrată, care
Cetăţii dunărene, în care se simte nostalgia unor impresionează prin sobrietatea portului popular din
vremuri trecute, dar şi pulsul trepidant al vieţii cotidiene această zonă etno-culturală, ca şi prin expresia
a unui oraş în plină dezvoltate. luminoasă, emanatoare de bucurie a celor trei
Suita de chipuri umane expuse, 13 la număr, protagoniste. Personajul din „Bucuria primei zăpezi”,
evidenţiază o altă faţetă a artistului, aceea a nimeni altul decât soţia artistului, doamna Constanţa
preocupărilor sale statornice pentru portret, gen deloc Vişan, exultă în mijlocul unei naturi în care albul zăpezii
comod, mai ales că pe lângă asemănarea cu modelele, pare că a cuprins totul. Istoricul Dar Râpă - Buicliu,
artistul trebuie să concentreze în expresia fizionomică Om al cărţii, este cufundat în gânduri, expresia feţei
a acestora şi stările lor sufleteşti, trăirile, trăsăturile trădează un zbucium lăuntric provocat de îndoieli şi
morale care le definesc. Or Teodor Vişan a dovedit căutări pentru care nu a găsit rezolvare nici la vârsta
nu o dată că stăpâneşte mijloacele impuse de un astfel senectuţii. „Violonistul” este un adolescent îndrăgostit
de gen, că este un remarcabil portretist. Dacă ar fi să de instrumentul pe care-l ţine cu dragoste în mână şi
ne gândim doar la seria de portrete făcute scriitorilor visează la ceea ce o să urmeze. „Fetiţa cu păpuşă”
gălăţeni, care a constituit şi obiectul unei expoziţii are candoarea şi prospeţimea specifică vârstei copiilor.
personale, şi ar fi suficient pentru a-l plasa pe artist în Aşa cum ne-a obişnuit, peisajelor şi portretelor, pictorul
rândul portretiştilor de valoare ai ţării. în actuala le-a adăugat şi în această expoziţie mai multe tablouri
39
Perspective dunărene
40
DICŢIONAR -
Artişti plastici gălăţeni (170)
41
Relatii spatiale I
de Istorie şi Arheologie al Judeţului Prahova, Ploieşti la Olimpiada Liceelor de Artă, Craiova (1998); Bursa
(2017); „Simt, Văd, Aud”, expoziţie interactivă de de merit „Kiwanis” (1998 - 1999); Premiul I la
ceramică, Galeria Cuhnia, Centrul Cultural Palatele Olimpiada Naţională a Liceelor de Artă, Bistriţa-
Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului (2017); Năsăud (1999); Diplomă de Excelenţă, Concursul
„SinCronic 2017. Practici colaborative în arta Naţional „Eco Fun” (2014); Diplome de Excelenţă
contemporană”, Galeria Galateea Contemporary Art pentru rezultatele obţinute la Olimpiadele Naţionale
(2017); „Sentimente colorate”, expoziţie de acuarelă, de Arhitectură, Arte Vizuale şi Istoria Artelor (2013’
Sala Palimpsest a Bibliotecii Naţionale a României, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018, 2019); Marele Premiu
Bucureşti (2018); Chiang Mai Design Week, Thailanda la cel de-al VII -lea Simpozion de Artă Ceramică,
(2019); Bienala Naţională ..Metafore Incandescente”, Zduny, Kaflamia, Polonia (2015); Premiul III, Children
Cluj-Napoca; Pandemica on-line (2020); „Spectacolul Competition, Hong Kong, Republica Populară Chineză
Geometriei”, Galeria Galateea Contemporary Art, (2016).
Bucureşti (2021) Participări la Tabere şi Simpozioane Deşi în răstimpul care a trecut de la absolvirea
de Creaţie: Poiana Pinului, Buzău (1996); Căpuş. Cluj- facultăţii Liliana Marin a abordat şi pictura, şi grafica,
Napoca (2004, 2005, 2006); „Arta ca viaţă”, Muzeul principalul ei domeniu de manifestare a fost ceramica.
de Artă Vizuală Galaţi (2007); ..Câmpina, dragostea De la „Dansul caravanei”, compoziţie de ceramică
mea”, Câmpina (2008, 2009, 2010), „Dan Platon”, pictată, realizată în Tabăra Internaţională „Arta ca
Breaza (2010, 2020, 2021); Buşteni (2011); Cheia viaţă”, ediţia a IV-a, organizată de Muzeul de Artă
(2011, 2012), Tabăra Internaţională de Sculptură Vizuală Galaţi în vara anului 2007, lucrare compusă
„Constantin Kruh”, Plopeni (2012); „Tineri în acţiune”, dintr-o serie de elemente antropomorfe dispuse în aşa
Vilnius, Lituania (2012); „Piticot”, Maliuc, Tulcea fel în spaţiu încât să dea impresia unei mulţimi ordonate,
(2013); Tabăra de ceramică „Raku”, Kamen - Bryag, aflată într-o mişcare lentă în ambele sensuri, creaţia
Bulgaria (2013); „Maraton Raku”, ediţia I, Gura artistei a cunoscut o evoluţie remarcabilă. Tot mai
Vitioarei, Prahova (2015); Zduny, Kaflamia, Polonia stăpână pe tehnicile şi tehnologiile artei ceramicii, ea
(2015); Simpozion SinCronic International Instalation a realizat lucrări care, în expoziţiile personale, precum
Ceramics and Multimedia, Atelierele de producţie ale şi în manifestările colective la care a participat în ţară
Fabricii SC Keramicon SRL, Constanţa (2016); şi în străinătate, au oferit iubitorilor de frumos satisfacţii
Simpozion de ceramică, ediţia I, Chiang Mai, Thailanda estetice deosebite, atrăgând prin ineditul formelor şi
(2019/ Distincţii: Premiul I şi Premiul special al juriului volumelor, prin monumentalitatea şi valoarea lor
42
decorativ-expresivă, paleta cromatică a glazurilor sau
prin măiestria cu care a găsit soluţii plastice originale Underconstruction
pentru transpunerea în material ceramic a unor idei,
gânduri, sentimente şi trăiri profund umane. Lucrările
ei se numesc: „Evadare”, „Neîmplinire”, „În ploaie”,
„Vers”, „Fiinţă”, „Eu şi umbra mea”, „După 25 de
ani”, „Flori”, „Fructe”, „Pomul vieţii”, „Slow Balance”,
„Slow Spin”, „Compoziţie”, „Anonim”, „Relaţii
spaţiale”, „Underconstruction”, „Trofee” etc.
Demersul artistei pendulează între figurativ şi abstract,
între panouri decorative parietale şi lucrări de ceramică
sculpturală de tip ronde-bosse şi basorelief, întotdeauna
având claritate, coerenţă şi urmărind mai presus de
orice mesajul estetic transmis. Figura umană,
reprezentată în diferite ipostaze, elemente avimorfe,
fitomorfe şi zoomorfe, sferoide, fereastra, pomul vieţii,
forme decorative abstracte sunt motive frecvent
întâlnite în opera sa, materializată fie în gresie, faianţă
sau porţelan. Uneori, ceramica este asociată cu metalul
şi lemnul.
Referindu-se la creaţia sa, Liliana Marin se
confesa cu prilejul unei expoziţii personale:
„Lucrările mele sunt reflexii la diversele moduri
in care mă raportez lumii înconjurătoare. atât cea
artificială, cât şi naturii în sine. Pentru a crea un
sentiment de stabilitate şi de permanenţă în Copacul vietii
continuă mişcare şi viteză contemporană, apelez
la expresivitatea formelor clare, curate, fine, la
curbele line în contrast cu marginile ascuţite, la
suprafeţe concave şi convexe, care reuşesc să dea
forţă spaţiului interior pozitiv şi negativ circumscris
formelor. Astfel, ia naştere un joc de iluzii optice
cuprins într-un dans ritmat de culoare, lumină si
umbră”.
Artist ceramist remarcabil, Liliana Marin, în
paralel cu nobila muncă didactică pe care o desfăşoară
la un prestigios colegiu de artă ploieştean, modelează
cu pasiune şi dragoste lutul, îi dă tăria pietrei prin
arderea la temperaturi înalte, creând valori într-o artă
care începând din a doua jumătate a secolului trecut
„a parcurs o perioadă de redefinire a potenţialului său
plastic printr-o investigare aprofundată a mijloacelor
specifice de expresie”, fiind considerată ca „cea mai
dinamică dintre arte, cu largi perspective de viitor ”
43
Revista Dunãrea de Jos
EDITOR: CONSILIUL JUDEŢEAN GALAŢI
Preşedinte: COSTEL FOTEA
CENTRUL CULTURAL „DUNĂREA DE JOS”
Manager: Viorel Sandu
Din sumar:
Festivaluri– p.1,2,3,4,5; Autori gălăţeni şi cărţile lor- p.6,7; I.C.Brătianu, în sufletul gălăţenilor, autor
Gabriela Neguţu; Jocurile populare din zona Romanaţi, autor Florian Teodorescu - p.10,11,12,13;
Abecedar istoric gălăţean, autor Victor Cilincă - p.14,15; Caleidoscop – p.16,17,18, 19; Festivalul
Naţional de poezie „Grigore Hagiu”, autor Pompiliu Comşa - p.22; Poezie de Gheorghe Bacalbaşa-
p.23; Cronică de Violeta Ionescu - p. 24,25; Revista O.N.T.din România - p.26,27; Cronică de
A.G.Secară la volumul „De mâine suntem pământ fierbinte”,autor Andrei Novac - p.28,29, 30; Cronică
de Octavian Mihalcea la volumul „Vatra luminoasă, autor Daniela Luca - p.31; Cronică de Ionel Necula-
p.32,33; Cronică de Ion Manea la volumul Raze de gând, autor Mioara Baciu- p.34,35; Cronică de
Violeta Ionescu a cărţii Doamna Neaga din Cislău autor Gheorghe Petcu- p.36,37; Morphochroma,
autor Corneliu Stoica – p.38,39,40; Dicţionar artişti plastici gălăţeni, autor Corneliu Stoica – p.41,42,43;
44