Metoda Pe Comenzi Aplicata La Societatea SC Mobexim SRL
Metoda Pe Comenzi Aplicata La Societatea SC Mobexim SRL
Metoda Pe Comenzi Aplicata La Societatea SC Mobexim SRL
METODA PE COMENZI
Nune şi prenume
____MIA______
____
Master CAGA anul I
Oradea 2009
2
Cuprins
5. Bibleografie..............................................................................................22
3
m n
Σ Cdj + Σ Cik
j=1 k=1
ccp = ----------------------------
Q
4
în care: ccp - reprezintă costul complet planificat; Cdj- cheltuielile directe pe articole de
calculaţie; Cik - cheltuielile indirecte pe articole de calculaţie; Q- cantitatea de produse fabricate;
j = 1, 2, . . . , m - articolele de calculaţie pentru cheltuielile directe; k = 1, 2, . . . , n - articolele de
calculaţie aferente cheltuielilor indirecte.
Costul produselor sau semifabricatelor din cadrul unui centru de responsabilitate ( sectie,
sector) se determina pe baza cheltuielilor directe si indirecte in cadrul centrului respectiv, la care
se adauga costul semifabricatelor primite de la centrele precedente.
In acest caz, costul se determina potrivit relatiei:
CR – 1 = CR anterior
Atunci cand comanda se formeaza din mai multe produse, costurile determinate mai sus
vor fi raportate la numarul de produse ( Q ) din cadrul comenzii respective.
1
Mihail Epuran Valeria Băbăită “Controlul şi contabilitatea de gestiune “ Ed Economică, Bucureşti 1999 p., 168
2
http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/detalii./contabilitate de gestiune
5
In acest caz, costul produselor finite se obtine prin insumarea costurilor partiale stabilite
in cadrul fiecarui centru de responsabilitate.
De cele mai multe ori, indiferent de varianta folosita, dat fiind specificul unei activitati,
exista atat productie terminata cat si productie neterminata. Pentru inregistrari corecte se
impune determinarea si evaluarea productiei terminate si a productiei neterminate.
Organizarea calculaţiei după metoda pe comenzi presupune după lansarea comenzii
deschiderea în cadrul contului 921 „Cheltuielile activităţii de bază” a analiticelor pe comenzi
(fişe de postcalcul) în care se colectează pe locuri de producţie (secţii, ateliere) şi pe articole de
calculaţie, în cursul lunii, costurile directe şi la sfârşitul lunii costurile indirecte repartizate pe
comandă din conturile 923 „Cheltuieli indirecte de producţie”, respectiv 924 „Cheltuieli generale
de administraţie”, pe baza unor chei de repartizare.
Pentru aceasta, fiecare comandă primeşte un simbol cifric din registrul de comenzi care se
înscrie în toate documentele justificative de consum (bonuri de consum, fişe limită de consum,
bonuri de lucru, bonuri de predare produse etc.)
Costul efectiv pe comandă se stabileşte la terminarea comenzii prin relaţiile arătate.
În cazul unor comenzi cu ciclu lung de fabricaţie, dacă unele loturi parţiale se predau la
magazie sau clientului, înainte de terminarea întregii comenzi, ele se evaluează la costul
antecalculat sau efectiv al produselor similare, fără a depăşi însă costurile efective înregistrate la
comanda respectivă. metoda de evaluare adoptată la începutul anului pentru aceleaşi produse se
menţine până la finele anului.
Diferenţele care apar la terminarea comenzii între costul efectiv al ei şi costul la care s-au
înregistrat produsele predate se includ în costul efectiv al ultimului lot. Producţia neterminată
este reflectată de totalitatea costurilor de producţie privind comenzile aflate în curs de execuţie la
sfârşitul lunii.
Metoda pe comenzi prezintă avantajul că asigură o individualizare şi o calculare a costului
unitar al produselor cât mai apropiat de realitate. Cu toate acestea, prezintă şi următoarele
dezavantaje:
- nu asigură la finele perioadei de gestiune cunoaşterea costurilor reale de producţie, întrucât
execuţia unor comenzi continuă şi în perioadele viitoare;
- calcularea costului efectiv al comenzii la terminarea acesteia în totalitate nu permite
urmărirea operativă a costurilor în cazul comenzilor de lungă durată;
- posibilitatea trecerii unor consumuri de materiale şi manoperă în cadrul aceluiaşi produs de
la o comandă la alta, denaturând costul produselor;
- la sfârşitul perioadei de gestiune apar multe comenzi în curs de execuţie, iar determinarea şi
evaluarea producţiei neterminate necesită un mare volum de muncă, putând influenţa exactitatea,
calitatea şi operativitatea indicatorilor calculaţiei;
- evaluarea la costul standard, normat, sau a unor produse similare fabricate anterior a
produselor predate parţial clienţilor înaintea terminării integrale a comenzii face ca devierile faţă
6
de costul efectiv al produselor să fie suportate de ultima parte din comanda respectivă,
denaturându-se astfel costurile perioadei.
2. STUDIU DE CAZ
asamblare au loc atât consumuri directe de materiale, consumuri directe privind retribuirea
muncii, cât şi consumuri indirecte de producţie. .
Costul produselor finite se determină prin însumarea consumurilor directe de
materiale, consumurilor privind retribuirea muncii a muncitorilor din secţiile de productie şi
consumurilor indirecte de producţie repartizate.
Din cele sus-menţionate rezultă că evidenţa consumurilor se ţine pe fiecare comandă
în parte, întrucât punctul de plecare în vederea lansării în producţie a modelului elaborat este
comanda de producţie.
Costurile generale de administraţie şi cheltuielile de desfacere sunt în general excluse din
costul de producţie în afară de cazul când condiţiile specifice de exploatare justifică luarea lor în
consideraţie. Dacă la costul de producţie se adaugă cheltuielile generale de administraţie şi
cheltuielile de desfacere rezultă costul complet al produselor.
Dacă cheltuielile generale de administraţie se includ în costul de producţie, repartizarea lor
în costul fiecărui produs se face similar cu costurile indirecte de producţie. Acestea fiind
generate de activitatea de conducere şi administrare a acesteia se repartizează asupra produselor
fabricate (terminate şi neterminate).
Din punct de vedere valoric, producţia în curs de execuţie cuprinde consumul de materii
prime, materiale în curs de prelucrare, manopera ocazionată de operaţiile de prelucrare până la
stadiul respectiv şi din costurile indirecte ale secţie.
În luna mai anul curent s-au lansat în fabricaţie trei comenzi şi anume:
- Comanda interna de fabricatie numarul 1, pentru Dulap cu doua usi , model 0516 – L, 50 buc.
dimensiuni 130x80 cod FGTA 130X80
- Comanda interna de fabricatie numarul 2 pentru Bufet, model 0244 – D, 20 buc.dimensiuni
180x80, cod U 180x80
- Comanda interna de fabricatie numarul 3 pentru Birou model 0543 – C, 15 buc. dimensiuni
90x150, cod FGTL 90X150
11
Consumurile directe de materii prime, materiale şi manoperă aferente celor trei comenzi
interne de fabricaţie sunt centralizate în tabelul următor:
Atelierul de tâmplărie unde se execută produsele lansate pe cele trei comenzi interne de
fabricaţie se va nota cu A. Pe lângă acest centru de cheltuieli întreprinderea mai are un atelier
mecanic de întreţinere, care se va nota cu B şi un sector al administraţiei generale a atelierului de
tâmplărie, notat cu C.
Consumurile de materiale consumabile şi materiale de natura obiectelor de
inventar aferente centrelor de cheltuieli B şi C, conform documentelor justificative (bonuri de
consum), sunt prezentate centralizat în tabelul următor
Consumul de energie electrică, conform facturii nr. 15987569 în valoare de 1 500 lei se
repartizează asupra celor trei centre de cheltuieli pe baza următorilor coeficienţi: pentru centrul
A = 0,86; pentru centrul B = 0,11 şi pentru centrul C= 0,03. Conform acestor coeficienţi
(stabiliţi pe baza unor calcule tehnice), repartizarea cheltuielilor cu energia electrică pe cele trei
centre de cheltuieli se face astfel:
- pentru centrul A = 0,86 x 1 500 lei = 1 290 lei;
12
Cheltuielile cu salariile aferente lunii curente, conform statelor de plată, pentru centrele de
cheltuieli B şi C sunt de 54 600 Lei
Cheltuielile cu combustibilul (conform centralizatorului bonurilor fiscale) sunt de 1 500 lei.
Cheltuielile cu chiriile plătite pentru spaţiile şi utilajele închiriate sunt în sumă de 900 lei.
Cheltuielile cu comisioanele bancare, conform extraselor de cont aferente operaţiunilor
bancare desfăşurate de către întreprindere, sunt de 185 lei.
Se recepţionează produsele finite obţinute pe cele trei comenzi interne de fabricaţie,
conform centralizatorului prezentat în tabelul următor
Fiecare din aceste trei analitice de gradul I se va detalia pe analitice de gradul II, după natura
cheltuielilor. Pentru simbolizarea analiticelor de gradul II se vor utiliza ultimele două cifre din simbolul
conturilor din clasa 6 „Cheltuieli”, din cadrul contabilităţii financiare, astfel: 921.1.01 „Cheltuieli
directe cu materiile prime consumate pentru execuţia comenzii interne de fabricaţie nr.1;
% = 901 10 136
921.1.01 „Cheltuieli directe cu materiile prime
consumate pentru execuţia comenzii nr. 1 5 395
921.2.01 „Cheltuieli directe cu materiile prime
consumate pentru execuţia comenzii nr. 2 3 865
921.3.01 „Cheltuieli directe cu materiile prime
consumate pentru execuţia comenzii nr. 3 876
14
% = 901
921.1. „Cheltuieli directe cu 2 450
materialele consumabile
consumate pentru execuţia
comenzii nr. 1 1 500
921.2 „Cheltuieli directe cu
materialele consumabile
consumate pentru execuţia
comenzii nr. 2 650
921.3 „Cheltuieli directe cu
materialele consumabile
consumate pentru execuţia
comenzii nr. 3 300
% = 901 5 500
922 „Cheltuielile atelierului de întreţinere
şi reparaţii cu materiale consumabile” 2 500
924 „Cheltuieli generale de administraţie
cu alte materiale consumabile” 3 000
% = 901 10 400
- în contabilitatea financiară:
605 = 401 1500
- în contabilitatea de gestiune:
% = 901 1 500
922.05 „Cheltuielile atelierului de întreţinere
16
- în contabilitatea financiară:
- în contabilitatea financiară:
- în contabilitatea de gestiune:
- în contabilitatea de gestiune:
- în contabilitatea financiară:
- în contabilitatea de gestiune:
cu combustibilul” cheltuielile”
- în contabilitatea financiară:
- în contabilitatea de gestiune:
% = 901 5 500
923. „Cheltuieli indirecte de producţie
privind amortizarea imobilizărilor” 3 000
924. „Cheltuieli generale de administraţie
privind amortizarea imobilizărilor” 2 50
- în contabilitatea financiară:
Înregistrarea veniturilor se face atât pentru producţia finită obţinută cât şi pentru
producţia neterminată.
- în contabilitatea financiară:
- în contabilitatea de gestiune:
- în contabilitatea financiară:
- în contabilitatea de gestiune:
Costul mediu al unei ore de lucru se determină raportând costurile totale la numărul de
ore prestate, adică:
Asupra celor trei comenzi interne de fabricaţie. Pentru alegerea cheii (bazei) de repartizare se
analizează structura cheltuielilor înregistrate în debitul contului 921 „Cheltuielile activităţii de
bază”, adică a cheltuielilor directe de producţie. Se observă că ponderea majoritară o constituie
cheltuielile cu materiile prime, adică:
După efectuarea acestor înregistrări, în contul 921 „Cheltuielile activităţii de bază” sunt
transferate toate costurile aferente producţiei finite fabricate în cursul lunii curente, defalcate pe
analiticele corespunzătoare celor trei comenzi interne, adică pe purtători de costuri.
- pentru comanda internă nr. 1, costul unitar efectiv al celor 40 de dulapuri cu doua
usi, dimensiuni 130 x 80, cod FGTA 130x80, se determină astfel:
Bibleografie
4. http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/detalii./contabilitate de gestiune