RELEVANȚA TEHNOLOGIILOR EDUCAȚIONALE

ÎN EDUCAȚIA TIMPURIE

Ohrimenco (Boțan) Aliona, dr. în șt. ped. UPS ,,Ion Creangă”, conf. univ. inter.
Pavlenco Mihaela, dr. în șt. ped. UPS ,,Ion Creangă”

Republica Moldova

Reforma curriculară şi tehnologii educaţionale

Evoluția rapidă a mijloacelor tehnice, tehnologiilor informaționale a produs și continuă să producă

schimbări esențiale în toate aspectele societății, inclusiv și în cadrul sistemului educaţional. Societatea modernă
poate fi percepută ca o societate în care informația reprezintă resursa principală, iar cantitatea de informație se
află într-o creștere evoluată.
Reforma de dezvoltare curriculară la nivelul învăţământului general are drept scop înlăturarea
discrepanţelor dintre curriculumul predat şi cel evaluat, dintre pregătirea educaților şi parcursul lor ulterior
orientat spre vocaţie și, nu în ultimul rând, pentru a evita supraîncărcarea procesului educațional”, afirmă A.
Cutaseivici, Secretarul de Stat în domeniul educației [4].
Ca urmare a reactualizării și restructurării abordării curriculare centrate pe copil, au fost concepute
următoarele documente de politici educaționale pentru a asigura funcționalitatea și dezvoltarea educației
timpurii: Curriculumul pentru Educație Timpurie (CET); Standardele de învățare și dezvoltare a copilului de la
naștere până la 7 ani (SÎDC) şi Cadrul de referință al educației timpurii din Republica Moldova (CRET).
O problemă actuală, dar şi de mare perspectivă, atât pentru conceptorii de curriculum, cât şi pentru
practicieni, este dezvoltarea şi rolul curriculumului în era digitală [2, p.5].
Astfel, în domeniul tehnologiilor și resurselor educaționale digitale interactive, asistăm la elemente de
noutate reconceptualizate în CET prin introducerea pe domeniul de activitate ,,Științe și tehnologii”, a unei noi
activități de învățare - ,,Educația digitală”.
Necesitatea introducerii dimensiunii ,,Educația digitală” este condiționată de pe de o parte de ,,stilul
cibernetic de gândire, în perioada schimbărilor constante în domeniul TIC, însoţit de valuri mari de mutaţii
socioeconomice, culturale și educaţionale, care afectează masiv reforma Curriculară. Microsoft, Google,
Mozilla, Apple, Cisco, Hewlett Packard ș.a. au un impact deosebit asupra educaţiei şi obligă oarecum şcoala să
ţină pasul cu evoluţia acestora [2, p.6].
Pe de altă parte, menționăm, curriculum-ul bazat pe competențe reflectă aşteptările sociale, referitoare la
ceea ce va şti, ce va şti să facă şi cum va ști să relaționeze cu ceilalți copilul la treapta educației timpurii.
Procesul educațional valorifică competența digitală, ca componentă a competențelor –cheie/transversale, care
au cel mai înalt grad de generalitate și se definesc pe întreaga durată a educației timpurii și școlarității [1, p.9].
Deci, CET se distinge printr-o nouă perspectivă conceptuală axat pe competențe, iar competența
specifică a ,,educației digitale” prevede 1. Recunoașterea și aplicarea tehnologiilor, resurselor digitale
interactive, în diferite contexte educaționale și cotidiene, dând dovadă de responsabilitate față de securitatea
personală [p.70].
Drept excepție, față de celelate domenii de activitate, unitățile de învățare pentru dimensiunea ,,Educația
digitală” sunt aplicate începând cu perioada de vârstă 5-7 ani.
Unitățile de competență formate la copii aferente dimensiunii educația digitală sunt [1, p.96]:
1.1. Recunoașterea și utilizarea tehnologiilor și resurselor educaționale digitale interactive.
1.2. Respectarea regulilor de utilizare a TREDI.
1.3. Identificarea pericolelor utilizării tehnologiilor digitale.
Aceste unități de competență permit organizarea experiențelor/activităților de învățare, pornind de la
nevoile identificate la nivelul grupei de copii [1, p.96]:
 Activități de recunoaștere a tehnologiilor educaționale digitale interactive (jucării interactive, dispozitive
digitale ș.a.);
 Jocuri digitale interactive cu caracter divers;
 Activități bazate pe jucării digitale interactive;
 Activități ce vizează încadrarea softurilor educaționale;
 Jocuri cu aplicarea roboților interactivi;
  Activități de distingere a posibilităților de utilizare a tehnologiilor digitale (tabletă, calculator, telefon,
jucării digitale interactive ș.a.);
 Activități de determinare a eventualelor pericole ale utilizării incorecte sau excesive a tehnologiilor
digitale;
 Activități de evidențiere a beneficiilor utilizării corecte a tehnologiilor digitale;
Aceste prevederi sunt completate de conținutul altui document de politică educațională și anume de
Standardele de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere la 7 ani (SÎDC).
Exemplele de activități de învățare, precum și indicatorii din SÎDC reprezintă două elemente cu caracter
sugestiv, cadrul didactic având posibilitatea de a propune cele mai oportune situații de învățare, racordate la
subiectul zilei, conținutul desfășurat și la particularitățile de
vârstă ale grupului de copii [3, p.96]:
Domeniul A: Dezvoltarea fizică și fortificarea sănătății
Subdomeniul 2: Fortificarea sănătăţii
A.2.3. Aspect specific: Securitatea personală
Standard 7. Copilul va fi capabil să respecte regulile de securitate personală.
Indicatori: 163.
Domeniul B. Dezvoltarea personală, emoțională și socială
Subdomeniul 1: Dezvoltarea personală
B.1.1. Aspect specific: Dezvoltarea conceptului de sine
Standard 1. Copilul va fi capabil să se perceapă în mod pozitiv ca persoană unică, cu caracteristici specifice.
Indicatori: 194.
Subdomeniul 3: Dezvoltarea socială
B.3.4. Aspect specific: Dezvoltarea comportamentului prosocial Standard 10. Copilul va fi capabil să coopereze
cu ceilalți.
Indicatori: 354.
Domeniul C. Dezvoltarea limbajului, a comunicării și premisele citirii și scrierii
Subdomeniul 1: Dezvoltarea limbajului și a comunicării orale
C.1.1. Aspect specific: Dezvoltarea capacității de ascultare și înțelegere (comunicare receptivă)
Standard 1. Copilul va fi capabil să înțeleagă semnificația mesajului vorbit.
Indicatori: 383.
C.1.2. Aspect specific: Dezvoltarea capacității de vorbire și comunicare (comunicarea expresivă)
Standard 2. Copilul va fi capabil să-și extindă progresiv vocabularul.
Indicatori: 404.
Subdomeniul 2: Formarea premiselor citit – scrisului
C.2.1. Aspect specific: Participarea în experiențe cu cartea; cunoașterea și aprecierea cărții
Standard 7. Copilul va fi capabil să demonstreze interes față de carte și lectură.
Indicatori: 505.
Domeniul D. Dezvoltarea cognitivă
Subdomeniul 3: Cunoașterea și înțelegerea mediului înconjurător
Standard 11. Copilul va fi capabil să utilizeze metode și instrumente de integrare a mediului înconjurător.
Indicatori: 690.
Prevederile vizate sunt însoțite de practici de sprijin ce se axează pe utilizarea softurilor educaționale,
jocurilor și a jucăriilor interactive.
Aceste resursele interactive angajează o modalitate de îmbinare a diferitelor categorii de valori, teorii şi
cunoştinţe existente în curricula pentru Educație Timpurie.
În instituția de educație timpurie, prin educația digitală se urmăreşte achiziţionarea unor cunoştinţe şi
formarea unor deprinderi care permit copilului să se adapteze la cerinţele unei societăţi aflate într-o permanentă
evoluţie. Copilul trebuie pregătit pentru aceste schimbări pentru ca acesta să le întâmpine cu entuziasm, nu cu
teamă şi rezistenţă.
Eficienţa utilizării dispozitivelor și resurselor digitale în procesul educativ desfășurat în Instituțiile de
Educație Timpurie este determinată de mai mulţi factori:
 gradul de pregătire al educatoarei în utilizarea lor;
 numărul de copii;
 competențele preșcolarilor în domeniul vizat;
 baza materială disponibilă în grupă;
 timpul acordat în utilizarea softului educațional în activitate ș.a.
 Utilizarea dispozitivelor digitale fără un scop precis, la un moment nepotrivit, conduce la ineficienţa învăţării
prin neparticiparea unor copii la activitate şi nerealizarea obiectivelor propuse. Pe de altă parte, folosirea în
exces a lor poate duce la pierderea abilităţilor practice, de investigare a realităţii şi la deteriorarea relaţiilor
umane.
În acest context putem evidenția avantajele și dezavantajele educației digitale la nivelul Educației Timpurii:
Avantaje:
 dezvoltă la copil cultura vizuală, deoarece resursele utilizate sunt animate, vii şi interactive;
 consolidează capacitățile copilului de cercetare;
 dezvoltă calităţi personale ca: gândirea logică, imaginaţia, perspicacitatea, creativitatea, puterea de
concentrare;
 stimulează interesul, curiozitatea și capacitatea de învăţare;
Dezavantaje:
 poate afecta vederea copiilor;
 implică o poziţie statică, solicitând coloana vertebrală şi generând
poziţii defectuoase;
 nu sunt dezvoltate relaţiile sociale, fapt ce conduce la îngrădirea afectivităţii copiilor;
Prin urmare, principala sarcină a educației digitale este de a asista procesul de învăţare, adică de a oferi
condiţii optime și interactive pentru transmiterea şi asimilarea informaţiei, pentru individualizarea învăţării,
pentru evaluarea performanţelor și nu în detrimentul sănătății fizice și psihice ale copilului.
În concluzie. Copiii noştri au devenit video, digitali, pasionaţi de reţele virtuale de socializare, sunt
produsul ca atare al erei digitale, iar activitatea în reţelele de cercetare şi de elaborare TIC nupoate fi
neglijată/ocolită [2, p.7]. Reconceptualizarea CET, cu privire la introducerea dimensiunii ,,Educației digitale”,
prin originalitatea abordărilor unităților de învățare, va optimiza activitatea copiilor în utlizarea eficientă a
tehnologiilor educaționale digitale interactive.

BIBLIOGRAFIE:
1. Curriculum pentru Educație Timpurie. Chişinău: Lyceum, 2019. 128 p.
2. Goraș-Postică V. Reforma curriculară în continuă ascensiune. Secvențe de cercetare educațională
calitativă. În: Didactica Pro ..., Nr. 5-6(93-96), 2015. p.3-8
3. Standarde de învățare și dezvoltare a copilului de la naștere la 7 ani. Chișinău: Lyceum, 2019. 92 p.
4. https://mecc.gov.md/ro/content/ministerul-educatiei-culturii-si-cercetarii-lanseaza-discutiile-publice-
privind-documentele [accesat 17.10.2019]