Hemoragia Digestiva Superioara: Definitie
Hemoragia Digestiva Superioara: Definitie
Hemoragia Digestiva Superioara: Definitie
Definitie
- Reprezinta o extravazare sangelui la nivelul tubului digestiv de la nivelul cavitatii bucale pana la
nivelul anusului.
Intre hemoragiile digestive superioare si inferioare limita de demarcatie este unghiul lui Treitz. Acea
separare intre D1 si D2.
Hematemeza
Clasificarea Orfanidi
- In functie de cantitatea de sange pierduta:
- Pierderile sangvine de pana in 500 ml de sange sunt HD mici : pacientul este compensat, TA are
valori normale, pulsul este bine perceptibil in periferie, tahicardie, indice Alghover (raportul
intre Puls si TA) <1 (subunitar, este normal). Hb este in jur de 8-10 (8 minim sau maxim 10)
- Hemoragie mijocie cu pierderi intre 500 si 1000 de ml, TA sistolica < 100, alura ventriculara mai
mica de 100, Indicele Alghover : subunitar, Hb scade 7-8
- Hemoragii mari de 1500 si 2000 ml Ta sistolica scade sub 100, alura ventriculara creste peste
100 se apropie de 200, indicele Alghover este supraunitar. Pacientul dpdv clinic prezinta:
lipotimie, tegumente palide, reci, transpirate, oligo-anurie. Hb 5-7%
- Hemoragii digestive foarte grave : cantitati de 2000-3000 ml (50% din capitalul sanguin este
pierdut): Ts sistolica scade sub 70, pulsul este filiform, indicele Alghover > 1.5, pacientul prezinta
anurie, obnubilat
- Hemoragiile cataclismice in care in timp foarte scurt pacientul pierde mai mult de 3000 ml de
sange. Cea mai mare urgenta deoarece in cazul acestor pacienti, ritmul pierderilor depaseste
repletia volemica. Apar la pacientii cu varice esofagiene rupte.
1) Diagnosticul de HDS
- Se stabileste pe baza anamnezei, coroborata cu datele clinice obtinute prn examenul fizic al
pacientului
2) Aprecierea gravitatii hemoragiei
- pana la venirea rezultatelor Hb, Ht, functiile hepatice, renale ale pacientului, tulb de coagulare,
orice alte explorari, prelevarea probelor si repletia: repletia se realizeaza cu o anumita categorie
de solutii : (cristaloide si coloidale: cu ce categorie incepem? Ser fiziologic : deoarece acesta este
singurul care face o repletie suficienta. Este cel care asigura o repletie volemica pentru o
perioada relativ scurta dar suficienta pentru a transporta pacientul intr o unitate spitaliceasca sa
I se pune diagnosticul). Solutiile de dextrani sunt ultimele ca si alternativa terapeutica de
repletie in contextul in care eu nu am inca grupul sangvin si rh ul. In paralel cu stabilirea
gravitatii hemoragiei noi trebuie sa culegem toate datele dpdv clinic: posibila patologie digestiva
prin anamneza, posibila ciroza hepatica : stelute vasculare, cap de meduza, pacient ascitic,
hepatomegalie sau scadere pe fibroza. Examenul clinic la un pacient cu HD trebuie facut cap
coada, evaluarea tuturor sistemelelor deoarece trebuie monitorizat efectul repletiei volemice in
functie de diureza. La pacientii cu hemoragie semnificativa (mare) are un dublu abord venos
periferic (2 branule). De ce? In intervalul in care realizeaza transportul pacientului la unitatea
medicala sa nu ajungem la faza de colaps : soc decompensat deoarece obliga personajul medical
sa introduca un cateter central care este singura cale de abord.
Diagnostic
-pentru a pune in evidenta o sangerare de la nivelul cavitatii bucale pana la nivelulu unghiului lui
Treitz avem 2-3 alternative :
Bariu pasaj: practicat in urgenta cu conditia ca pacientul sa fie echilibrat hemodinamic : TA
buna, puls relativ bun, indice Alghover subunitar. Pacientul venit in unitatea spitaliceasca cu 2
branule: montarea unei sonde de aspiratie nazo-gastrica(indica prezenta, orpirea sau reluarea
sangerarii), montarea unei sonde urinare, masca de oxigenoterapie si in contextul in care se
constata o scadere in timp a TA si o crestere a pulsului se poate monta un cateter central. In
urgenta se recolteaza toate probele biologice pentru evaluarea functiilor organismului.
Gravitatea pentru HDS este reluarea sangerarii la un pacient care a avut un episod de sangerare
(hematemeza nu a avut scaun melenic) care s a oprit prin monitorizarea pe sonda de aspiratie
nazo-gastrica. Orice alta leziune dincolo de pilor (sonda nazo gastrica monitorizeaza doar
sangerarile din cavitatea bucala pana in stomac) o vom diagnostica cu alta metoda:
Endoscopia digestiva superioara in urgenta: Golden standard pentru pacientii cu HDS. Pune
diagnosticul in 95% din cazuri. Permite practicarea unor injectari care permit injectarea: la
varicele esofagiene permite ligatura cu benzi elastice, in contextul unui ulcer esofagian, gastric
sau duodenal pot sa injectez substante vasoconstrictoare sau avem alternativa elctrocoagularii,
fotocoagularii. (este si alternativa terapeutica). Daca pacientul are HDS se indruma catre o
unitate care are serviciu de gastroenterologie si endoscopie digestiva de urgenta. Daca nu
descoperim sursele de sangerare cum ar fi in cazul fistulei aorto-enterice sau fistulele intre
artera hepatica si caile biliare principale sau intre artera mezenterica superioara si duoden exista
alternativa
Arterioplastia si scintigrafia (arteriografia):
Pentru a avea un diagnostic pozitiv este nevoie de o sangerare de 0,5 ml pe minut. Daca este o
sangerare cu debit mai mic exista posibilitatea ca in investigatia arteriografica sa nu se poata
puna diagnosticul de sangerare.
*pentru pacientii care au tare asociate (cu patologii asociate: ciroticii, uremicii, cu risc
cardiovascular cu insuficienta coronariana cronica) riscul este de decompensare in cazul scaderii
debitului la nivelul organelor respective.
Criterii de severitate
a) Raspunsul hemodinamic al pacientului
- Adica raspuns slab sau absenta raspunsului la tratamentul perfuzabil administrat
b) Persistenta setei, palorii si a anxietatii
c) Exteriorizarea de sange proaspat pe sonda nazo-gastrica
d) Pacientul initial compensat care a raspuns la un tratament conservator si la care se
repeta sangerarea.
Tratamentul