Determinarea Accelerației Caderii Libere

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 7

Lucrare practica nr 1

Tema: Determinarea acceleraţiei gravitaționale a unui corp

A efectuat: ________________________

A verificat: _______________________

Nota:______

Bălți, 2020

I. Determinarea acceleraţiei caderii libere a unui corp cu ajutorul unui disc


rotativ.
Consideratii teoretice:

In cazul miscarii rectilinii uniform accelerate de-a lungul axei de coordinate OX coordonata x a unui
corp in orice moment t este egala cu:
2
ax t
x=x 0 +v 0 x t +
2
Pentru a studia cazul caderii libere a unui corp de la inaltimea h alegem axa OX, orientind-o vertical
in jos. Drept originea masurarii vom considera punctul, in care corpul se afla in momentul cind a inceput
miscarea. Deoarece in acest caz x0=0, v0x=0 si ax=g, relatia dintre h, g si momentul t, in care are loc
egalitatea x=h, se exprima astfel:
gt2
h=
2
Prin urmare, pentru a determina acceleratia caderii libere g trebuie sa cunoastem inaltimea h si timpul
caderii t. Inaltimea poate fi determinate usor, iar un interval mic de timp in cazul unor valori neinsemnate ale
inaltimii h se determina printr-un procedeu special.
Timpul caderii libere de la inaltimea h este egal cu:
t=
√ 2h
g
Daca insa in loc de un corp cazator folosim doua corpuri, ce cad de la inaltimi diferite h 1 si h2, timpul
lor de cadere se va deosebi prin:

√ √
∆ t=t 1 – t 2=
2 h1
g

2 h2
g
=√ 2¿ ¿ .

De aici acceleratia caderii libere poate fi exprimata prin h1, h2 si t:


2
2 ( √ h1 − √ h 2 )
g= 2
.
∆t
In lucrarea data pentru a masura intervalul de timp delta t se foloseste discul unui picup, ce se roteste
uniform.
De asupra discului picupului se fixeaza cu ajutorul stativului o placa mica de lemn sau de metal,
peste care este trecut un fir cu doua bile identice(fig 1). Bilele trebuie sa se afle de asupra discului la inaltimi
diferite si neaparat sa fie de asupra uneia din razele lui.
Daca picupul se introduce in circuit si se aprinde cu un chibrit firul, bilele vor cadea pe discul rotativ in
momente de timp diferite t1 si t2.
Intre razele duse pe disc prin punctele de cadere ale bilelor se formeaza un oarecare unghi central Ф.
Masurind acest unghi in grade, se poate determina intervalul de timp ∆t= t1- t2.
Intr-adevar, discul face 78 de rotatii pe minut sau 78:60-1,3 rotatii pe secunda, prin urmare, in 1 s el
se va roti cu 360o *1,3=468o. Deci, in intervalul de timp ∆t discul se va roti sub unghiul Ф= 468o ∆t.
Astfel cunoscind unghiul de rotatie Ф, se poate determina intervalul de timp ∆t in secunde:
Ф
∆ t=
468
Asadar, masurind valorile lui h1, h2 si ∆t, se calculeaza acceleratia caderii
libere g dupa formula indicate mai sus.

Aparate si materiale necesare:


1) Picup;
2) Rigla pentru masurat 30-35 cm cu diviziuni milimetrice;
3) Raportor;
4) Doua bile cu mase egale, suspendate pe fire;
5) Stativ pentru lucrari frontale;
6) Doua cercuri de hirtie alba si de hirtie indigo;
7) Chibrituri;

Mersul lucrarii:
1. Facem in caiet tabela si scriem in ea rezultatele masurarilor si
calculelor.

№ experientei Inaltimea de Inaltimea de Inervalul de timp Acceleratia


cadere a primei cadere a bilei a dintre caderea caderii libere g,
bile h1, m doua h2, m bilelor ∆t, s m/s2.
1.
2.
3.

2. Punem pe discul picupului cercul din hirtie indigo cu stratul in sus, iar de asupra puneti cercul de
hirtie alba. Pe cercul din hirtie trasati din timp o raza.
3. Amplasam bilele pe cit e posibil exact de asupra razei trasate- una la inaltimea h 1 =10cm, alta la
inaltimea h2 =25cm. Scriem aceste numere in tabele rezultaetelor masurarilor.
4. Conectam in circuit punctual cu frecventa 78 rot/min si peste un timp oarecare aprindem firul ce
leaga bilele. Deconectam picupul si scoatem de pe el cercul alb. Unim prin linii subtiri semnele,
lasate de bile pe acest cerc,cu central cercului. Masuram cu raportorul unghiul Ф dintre aceste linii si
calculam dupa formula indicata mai sus timpul ∆t. Scriem rezultatul in tabel.
5. Cunoscind distantele h1 si h2 de la bile pina la disc in momentul initial si timpul ∆t, calculam
acceleratia caderii libere g a corpurilor.
6. Repetam experienta pentru alte valori ale inaltimilor h1 si h2 . Scriem in tabela rezultatele masurarilor
si calculelor.
Efectuarea calculelor

Calcularea erorii absolute și erorii relative


Rezultatul final

Concluzia______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________

II. Determinarea acceleraţiei gravitationale cu ajutorul pendulului gravitațional

Materiale necesare: pendul ( cu lungime de. 80 - 100 cm ), cronometru, riglă gradata


Principiul teoretic:
mg
Pentru  < 6 : Gx = - mg sin   - l x
0

mg
k= l ,T=2 √ l
g rezultând pentru acceleraţia gravitaţională expresia :

g =42l/T2

Modul de lucru:
Se măsoară lungimea pendulului. Se pune pendulul în oscilaţie cu un unghi foarte mic si se
măsoară timpul în care sistemul efectuează N oscilaţii (minim 30 ). Se calculează perioada acestor
oscilaţii (T =t/N );

Prelucrarea datelor:
Nr. gm g= gm + gm
gi gm gi
l (m) t (s) N T(s) (m/s2)
det. (m/s2) (m/s2)
(m/s2) (m/s2)

Efectuarea calculelor
Calcularea erorii absolute și erorii relative

Rezultatul final

Reprezentare grafica:

Reprezentaţi grafic T2 = f (l), determinând şi prin metodă grafică valoarea acceleraţiei gravitaţionale
(tg = panta dreptei, g = 42/tg ).
Concluzia______________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________

Anexa

 erori datorate experimentatorului;


 erori datorate preciziei instrumentelor de măsură;
 nu au fost respectate condiţiile de izocronism.
Puteţi inlocui datele din machetă cu rezultatele măsurătorilor voastre (executaţi dublu clic pe
imaginea machetei pentru a o deschide în modul editare).

S-ar putea să vă placă și