Master-Plan - Zona Costiera - Reabilitare - Eroziune - p4

Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Tabelul 3.3.3 Estimari ale retragerii prevazute pana in 2040 aplicand regula Bruun in doua
ipoteze privind cresterea nivelului marii. Mai multe informatii despre parametrii utilizati in
calcul se gasesc in Raportul privind modelarea liniei tarmului, volumul 4
Celula sedimentara Sub-sectoare Estimari ale retragerii tarmului si nivelul
anual echivalent (m/an) utilizand regula
Bruun (2010-2040)
Cresterea nivelului Cresterea nivelului
marii cu 3,3mm/an marii cu 10mm/an
(0.1m pana in 2040) (0,3m pana in 2040)
Golful Musura la
- -
jetelele de la Sulina Golful Musura
De la jetelele de la Sulina
Sulina la Zatoane Canalul cu Sonda
(N1)
Casla Vadanei -7,5m (0,25m/an) -22,6m (0,75m/an)
Sf. Gheorghe
Sahalin
De la Sf. Gheorghe la Ciotic - -
De la Ciotic la Zatoane - -
De la Zatoane la Perisor
Portul Midia (N2) -9,0m (0,3m/an) -27,0m (0,9m/an)
Periteasca
Portita
-4,9m (0,16m/an) -14,6m (0,49m/an)
Periboina
Chituc -2,5m (0,08m/an) -7,6m (0,25m/an)
Corbu (Capul Midia) -5,3m (0,17m/an) -15,9m (0,53m/an)
De la Midia la Navodari Nord
Constanta (S1, S2)
Navodari Sud
Mamaia Nord -4,8m (0,16m/an) -14,4m (0,48m/an)
Mamaia Centru
Mamaia Sud
Tomis Nord
-6,0m (0,3m/an) -18,0m (0,6m/an)
Tomis Sud
De la Eforie la Capul Eforie Nord
Tuzla (S3) Eforie Centru
-3,0m (0,1m/an) -9,1m (0,3m/an)
Eforie Sud
Tuzla Nord
De la Capul Tuzla la Tuzla Sud -3,0m (0,1m/an) -9,1m (0,3m/an)
Mangalia (S4)
Costinesti
23 August
Olimp-Venus
-3,2m (0,11m/an) -9,5m (0,32m/an)
Venus - Saturn (balta
Mangalia )
Saturn-Mangalia
De la 2 Mai la Vama 2 Mai
Veche(S5) Limanu -2,6m (0,09m/an) -7,9m (0,26m/an)
Vama Veche
Valoarea medie a retragerii (m) -4,7m (0,16m/an) -14,0 (0,47m/an)
Pagina 170
Evaluarea altor posibile schimbari climatice

Pe langa cresterea prognozata a nivelului marii ca rezultat al schimbarilor
climatice, regimul viitor al vanturilor si valurilor, frecventa furtunilor, modificarile
in regimul pluviometric si termic, vor avea un rol important in evolutia liniei
tarmului. In prezent nu exista recomandari specifice pentru Romania cu privire la
efectele schimbarilor climatice asupra litoralului romanesc iar studiile specifice au
acoperire limitata. In plus nu exista studii care sa prognozeze tendintele de
schimbare climatica pe litoralul romanesc iar putinele rapoarte in legatura cu acest
subiect nu sunt consecvente. Modelele existente la nivel global sunt in general de
acord ca schimbarea climatica se manifesta prin 'alunecarea' catre nord a zonelor
de clima cu extinderea sezonului cald in detrimentul celorlalte.
Sectiunea 2.4 a Raportului Diagnostic al zonei costiere (vezi Anexa B) abordeaza in
detaliu posibile schimbari ale climatului ce ar putea surveni in viitor. Un rezumat
al informatiilor esentiale si modul in care acestea au fost utilizate in elaborarea
Master Planului se regaseste mai jos.
Au fost estimate posibile schimbari in dinamica vanturilor (vezi Raportul de
modelare hidraulica 3D), dar s-a ajuns la concluzia ca, desi a putut fi observata o
usoara crestere in viteza vantului mediu, aceasta se incadra in variabilitatea
interanuala a vitezei vantului inregistrata de-a lungul coastei respective. Prin
urmare, cat priveste aceste estimari, se considera ca nu exista nicio schimbare
semnificativa a vitezei vantului sau inaltimea valurilor medii pe durata de timp
acoperita de Master Plan. Se recomanda, totusi, ca toate proiectele desfasurate in
cadrul studiilor de fezabilitate sa ia in calcul efectul pe care l-ar putea produce o
crestere cu cel putin 10% a vanturilor din larg si a valurilor extreme.
Efectul pe termen scurt al furtunilor si riscurile cheie pentru fiecare celula
sedimentara, in ceea ce priveste modificarile probabile ale liniei tarmului si
impactul asupra structurilor existente, sunt prezentate in sectiunea 3.3.2 de mai
sus. Modelarea hidraulica intreprinsa pentru acest proiect a fost utilizata pentru a
informa aceasta evaluare impreuna cu discutia din sectiunea 4.3.2 a Raportului
Studii de dinamica costiera si sedimentologie referitoare la efectele furtunilor
extreme viitoare asupra lucrarilor propuse, inclusiv reinnisipari artificiale, diguri
de larg, diguri longitudinale si procesele de management adaptiv.
Desi au fost efectuate o serie de studii care au analizat schimbarile debitului
sedimentar al Dunarii, ca rezultat al schimbarii climatice (vezi Sectiunea 2.4.2.4,
Raportului Diagnostic al zonei costiere, Anexa B) acestea nu au fost luate in calcul
in mod direct cand s-au estimat modificarile posibile ale tarmului. Dovezile
existente sugereaza ca sedimentele din Dunare nu influenteaza in mod
semnificativ plajele la sud de Portul Midia. Pe baza informatiilor existente nu sunt
prognozate modificari esentiale in transportul de sedimente ca rezultat al
modificarii regimului valurilor (vezi Raportul privind modelarea liniei tarmului).
Din aceste motive orice schimbare viitoare in aportul de sedimente din Dunare nu
va avea un impact notabil asupra lucrarilor propuse la sud de Midia.
Alti factori climatici care ar putea influenta schimbarile viitoare ale liniei tarmului
sunt temperatura (discutata in Sectiunea 2.4.2.5, Raportului Diagnostic al zonei
costiere, Anexa B)si precipitatiile (Sectiunea 2.4.2.6, Anexa B).
In ceea ce priveste dinamica liniei tarmului, impactul cheie al cresterii temperaturii
suprafetei tarmului va fi probabil resimtit prin efectul asupra vegetatiei dunelor si
deci asupra stabilitatii acestora. Temperaturile si umiditatea relativa vor afecta
Pagina 171
probabil rata de uscare a nisipului si deci punctul la care dunele devin mobile
datorita vantului. La o scara mai mare, cresterea temperaturii va putea afecta
balanta hidrografica a Dunarii si ca urmare debitele acesteia. Cel mai semnificativ
impact al cresterii temperaturii apei marii va fi probabil asupra ecosistemelor din
Marea Neagra.
Este general acceptat ca schimbarea climatica va duce la o reducere a volumului
net al precipitatiilor dar cu o crestere a intensitatii ploii care va duce la inundatii.
Acesta reducere a volumului de precipitatii in verile fierbinti poate conduce la
uscarea mai accentuata a dunelor care devin asfel mai expuse transportului eolian.
Veri mai secetoase vor afecta de asemenea si vegetatia care acopera dunele ducand
la pierderea stabilitatii. Schimbari in regimul precipitatiilor vor afecta de asemenea
stabilitatea falezelor si a pantelor abrupte. Falezele de-a lungul litoralului
romanesc sun in mod deosebit susceptibile la influenta apei freatice din precipitatii
deoarece sunt in general formate din loesuri permeabile asezate peste straturi de
argila impermeabila. Perioadele prelungite de ploaie intensa cat si torentii produsi
de acestea pot avea efecte negative asupra stabilitatii falezelor. Este insa foarte greu
de apreciat cu cat se poate accelera rata eroziunii mai ales ca este probabil sa existe
un interval de timp semnificativ intre episodul de precipitatii intense si fenomenul
de alunecare de teren.
Desi prognozele schimbarilor climatice pot genera estimari ale tendintelor posibile
la scara mare, la nivel regional si local ramane inca o incertitudine semnificativa
privind viitoarele schimbari. De asemenea, exista putine studii sau indrumare
oficiale referitoare la impactul net al unor astfel de schimbari. Prin urmare, pentru
o evaluare strategica de acest gen, nu au fost luate in considerare efectele aceste
schimbari asupra fenomenului de eroziune deoarece aceste incertitudini sunt in
general mai putin semnificative decat cele asociate cu alte elemente ale evaluarii.
Evaluarea sistemelor de protectie existente
Au fost estimate tendintele in evolutia tarmului pentru o abordare viitoare fara
interventie (vezi Sectiunea 3.1 si 5.3.1). Aceasta este o ipoteza conform careia nu ar
exista cheltuieli de mentinere si imbunatatire a sistemelor de protectie. Prin
urmare, ele ar ceda la un moment dat, in functie de durata lor de viata si alti factori
precum curentii, starea in care se afla plaja, producerea si frecventa episoadelor
climatice extreme si schimbari in nivelul de expunere. Multe structuri de protectie
de-a lungul litoralului romanesc sunt in proprietate privata si/sau nu au fost de loc
intretinute de-a lungul anilor. Din acest motiv, in aria de interes a acestui Master
Plan, scenariul 'fara interventie' este practic identic cu scenariul de 'mentinere a
nivelului de intretinere actual' sau scenariul 'a nu face nimc'.
Sectiunea 2.8 de mai sus abordeaza starea curenta a sistemelor de protectie si
explica felul in care a fost luata in calcul durata lor de viata in cadrul acestui
studiu.
Acolo unde exista sisteme de protectie a zonelor de coasta care corecteaza pozitia
tarmului, a fost luata in calcul durata lor de viata ramasa cand s-a estimat gradul
de eroziune. Totusi, in numeroase cazuri, in urma cedarii sistemelor de protectie,
ar fi o perioada de retragere accelerata, tinandu-se cont de expunerea coastei si
variatiile posibile ale transportului de-a lungul tarmului. In zonele in care plajele
au fost pastrate mai late sau exista teren artificial, retragerea estimata a luat in
calcul pierderea acestor suprafete artificiale.
Este de retinut ca digurile portuare de la Midia, Constanta si Mangalia nu sunt
considerate ca fiind structuri de protectie costiera si din acest motiv activitatile
privind operarea si intretinerea acestora nu sunt incluse in Master Plan. Master
Pagina 172
Planul recunoaste ca aceste porturi au avut si vor continua sa aiba efecte

semnificative asupra dinamicii costiere de-a lungul litoralului romanesc si au creat
o situatie de fapt de care va trebui tinut seama in managementul riscului la
eroziune si proiectarea de lucrari de protectie. In ceea ce priveste Master Planul,
ipoteza de lucru adoptata este ca aceste structuri portuare vor ramane in
continuare in urmatorii 30-50 de ani fiind operate si intretinute de autoritatile
portuare respective.
In plus, lucrarile de extindere ale portului Constanta nu au fost incluse in modelare
deoarece intentia de a se executa astfel de lucrari a devenit cunoscuta dupa
terminarea activitatii de modelare. Este insa de asteptat ca efectul acestei extinderi
asupra rezultatelor modelarii sa fie nesemnificativ deoarece lucrarile propuse au
drept scop principal reducerea deschiderii dintre diguri si nu atat extinderea
acestora inspre larg.
Evaluarea zonelor tampon
Din punct de vedere al identificarii zonelor de risc, in unele locuri s-a luat in calcul
„o zona tampon de siguranta”. Aceasta actiune confirma faptul ca eroziunea nu
este un proces constant, liniar, ci se produce episodic in urma furtunilor si
alunecarii falezelor. Implementarea acestor zone tampon ar face posibila
abandonarea sau demolarea cladirilor si infrastructurilor inainte de distrugerile
cauzate de eroziune. Prin urmare, a fost propusa o zona tampon pentru locatiile
construite sau aflate in curs de dezvoltare.
3.3.3.3 Estimari ale unei viitoare modificari a liniei tarmului sau a riscului de
eroziune in cazul unei abordari fara interventie
Estimari ale unei viitoare modificari a liniei tarmului si/sau a riscului de eroziune
(inclusiv o zona tampon- vezi sectiunea 3.3.3.2 de mai sus) pentru Unitatile nordica
si sudica sunt prezentate in Tabelele 3.3.4 si 3.3.5 de mai jos. Mai multe detalii se
regasesc in Raportul Diagnostic al zonei costiere (vezi Anexa B).
Estimarile sunt pentru o perioada de timp de la 30 la 50 de ani si constata riscul
maxim de eroziune calculat. Este prevazut si un set de optiuni care indica variatiile
de-a lungul sub-sectorului in cauza, precum si gradul de incertitudine. Potrivit
afirmatiilor anterioare, aceste estimari sunt realizate la scara mare cu scopul de a
intregi Master Planul. Studiile de fezabilitate care sa sprijine proiectele viitoare vor
trebui sa execute o analiza mai detaliata, la nivel local.
O scurta explicatie a supozitiilor si considerentelor care au stat la baza acestor
estimari este inclusa in ultima coloana.
Nota: Acolo unde adancimea de eroziune depaseste latimea plajei actuale conform
modelarii, plaja va disparea inainte de termenul limita din tabel. Zona de dincolo
de plaja devine expusa eroziunii si riscurilor aferente legate de utilizarea terenului
(inclusiv pierderea cladirilor).
Tabelul 3.3.4 Estimari ale modificarii liniei tarmului/riscului de eroziune pentru Unitatea nordica
Modificarea
Durata de liniei
Tendinte actuale
viata a tarmului/riscul
Celula de evolutie a
Sub- sector sistemelor de eroziune Ipoteze si considerente
sedimentara liniei tarmului
de protectie estimat pentru
(m/an)
(ani) 30-50 de ani
(ecart in m)
Golful Musura Golful Musura Zona de Nu exista Acumulare Se presupune ca nu exista schimbari
la jetelele de la pana la jetelele acumulare in larg sisteme de majore in managementul Dunarii sau
Sulina de la Sulina protectie digului Sulina. Se presupune, de
asemenea, ca nu exista schimbari
Pagina 173
Modificarea
Durata de liniei
Tendinte actuale
(m/an)
(ani) 30-50 de ani
(ecart in m)
majore in debitul apei sau al

sedimentelor din Dunare. Se asteapta
ca tendinta actuala de acumulare sa
continue.
De la jetelele Sulina Situatie stabila >10 Acumulare Se presupune ca nu exista schimbari
de la Sulina la /Acumulare majore in managementul Dunarii sau
capatul sudic (de la 5 la 15 a digului Sulina. Se presupune, de
al Insulei m/an) asemenea, ca nu exista schimbari
Sahalin majore in debitul apei sau al
(Zatoane) sedimentelor din Dunare. Se asteapta
ca tendinta actuala de acumulare sa
continue- digul scurt de stanci este
deja acoperit de sedimente.
Canalul cu Eroziune Nu exista 280 - 490 Se presupune ca nu exista nicio
Sonda (intre -5 si - sisteme de schimbare la jetelele de la Sulina care
15m/an) protectie afecteaza aprovizionarea acestei zone.
Se presupune, de asemenea, ca nu
exista schimbari majore in debitul
apei sau al sedimentelor din Dunare.
Se asteapta ca tendinta actuala de
eroziune sa continue.
Casla Vadanei Eroziune Nu exista 190 - 330 Se presupune ca nu exista nicio
(intre -5 si - sisteme de schimbare la jetelele de la Sulina care
10m/an) protectie afecteaza cantitatea de sedimente pe
acest sector.
Se presupune, de asemenea, ca nu
apei sau deversarea sedimentelor din
Dunare.
Sf. Gheorghe Situatie stabila/ Nu exista Situatie Se presupune ca nu exista nicio
acumulare sisteme de stabila/Acumula schimbare la jetelele de la Sulina.
(intre 0 si 5m/an) protectie re Se presupune, de asemenea, ca nu
apei sau al sedimentelor din Dunare.
eroziune sa continue, desi sunt
asteptate si perioade de acumulare si
eroziune, precum cele observate
recent.
Sahalin Eroziune Nu exista 530 - 900 Se asteapta ca insula sa continue sa
(intre -10 si -20 sisteme de migreze inspre tarm si sa se roteasca
m/an) protectie cu o rata similara celei observate
recent.
De la Delta Situatie stabila Nu exista Situatie stabila Se asteapta ca insula Sahalin sa
secundara a (intre 2 si -2 m/an) sisteme de continue sa influenteze tarmul,
bratului Sf. protectie sectorul ramanand in mare parte
Pagina 174
Modificarea
Durata de liniei
Tendinte actuale
(m/an)
(ani) 30-50 de ani
(ecart in m)
Cheorghe la stabil.
Ciotic
De la Ciotic la Eroziune Nu exista 0 - 270 Se asteapta ca insula Sahalin sa
Zatoane (intre 0 si -10 sisteme de continue sa influenteze tarmul,
(sectorul sudic al m/an) protectie sectorul ramanand in mare parte
insulei Sahalin si stabil de-a lungul portiunii nordice,
sitemul de zone dar erodandu-se in sud, din cauza
umede costiere transportului longitudinal de
Zatoane) sedimente.
De la Zatoane Perisor Eroziune Nu exista 80 - 160 Nu sunt estimate schimbari
la portul (intre 0 si -5 m/an) sisteme de semnificative privind cantitatea de
Midia protectie sedimente, asteptandu-se, prin
urmare, ca tendinta actuala de
Periteasca Situatie stabila/ Nu exista Acumulare Nu sunt estimate schimbari
acumulare sisteme de semnificative privind cantitatea de
(intre 0 si 2 m/an) protectie sedimente, asteptandu-se, prin
urmare, ca sectorul sa ramana in mare
parte stabil, cu posibile acumulari.
Portita Eroziune >10 120 - 210 De vreme ce majoritatea cordonului
(intre 0 si -5 m/an) litoral este neprotejat, se asteapta ca
tendintele actuale de eroziune sa
continue. La Gura Portitei este posibil
sa se produca o pierdere accelerata a
plajei odata cu cedarea sistemelor de
protectie si apoi se asteapta sa se
instaleze un nivel similar cu cel
observat de-a lungul zonelor
adiacente.
Periboina Eroziune >15 110 - 190 O mare parte a acestei zone este
(intre 0 si -5 m/an) neprotejata, prin urmare, daca nu se
produce nicio schimbare majora a
aportului de sedimente, se asteapta ca
tendintele recente sa continue.
Cedarea scurtei portiuni a sistemului
de protectie de la Periboina nu poate
avea un impact prea mare asupra
tendintei liniei tarmului.
Cedarea epiului scurt de la Edighiol
este probabil sa aiba numai un impact
local asupra proceselor linieitarmului.
Chituc Eroziune >15 40 - 80 O mare parte a acestei zone este
(intre 5 si -5 m/an) neprotejata, prin urmare, daca nu se
produce nicio schimbare majora a
aportului de sedimente, se asteapta ca
tendintele recente sa continue.
Corbu (Capul Situatie Informatia Acumulare Se presupune ca digurile portului
Midia) stabila/acumulare nu este Midia continua sa influenteze
intinderea sudica a acestui tarm. Prin
Pagina 175
Modificarea
Durata de liniei
Tendinte actuale
(m/an)
(ani) 30-50 de ani
(ecart in m)
(intre 0 si 5 m/an) disponibila urmare, se asteapta ca tendintele

actuale sa continue.
Portul Midia - >30 - Se asteapta ca digurile portului sa
aiba efect similar si dupa perioada de
evaluare stabilita in Master Plan.
Tabelul 3.3.5 Estimari ale modificarii liniei tarmului/riscului de eroziune pentru Unitatea sudica
Celula Sub - sector Tendinte actuale Durata de Modificarea liniei Supozitii si considerente
sedimentara de evolutie liniei viata a tarmului/riscul de
tarmului sistemelor eroziune estimat
(m/an) de protectie pentru 30-50 de
(ani) ani
(variatii in m)
De la golful Navodari Nord Situatie stabila/ Nu exista Acumulare Se presupune ca digurile de la
Mamaia – acumulare sisteme de portul Midia influenteaza in
Capul Midia la (intre 0 si protectie continuare intinderea sudica a
Portul 0,15m/an) acestui tarm. Prin urmare, se
Constanta asteapta ca sectorul sa ramana in
mare parte stabil, cu o usoara
acumulare la adapostul
structurilor.
Navodari Sud Situatie stabila/ Nu exista Acumulare Se presupune ca digurile de la
acumulare sisteme de portul Midia influenteaza in
(intre 0 si protectie continuare intinderea sudica a
0,15m/an) acestui tarm. Prin urmare, se
asteapta ca sectorul sa ramana in
mare parte stabil, desi exista
riscul eroziunii localizate a
dunelor, indeosebi de-a lungul
zonei sudice a acestuia.
Mamaia Nord Situatie stabila/ Nu exista 20 - 50 Se presupune ca digurile de la
eroziune sisteme de portul Midia influenteaza in
(intre 1 si -1m/an) protectie continuare intinderea sudica a
acestui tarm. Prin urmare, se
asteapta ca sectorul sa ramana in
mare parte stabil in nord si sa se
erodeze in sud.
Mamaia Centru Situatie stabila/ <5 70 - 110 Durata de viata a sistemului de
eroziune diguri de-a lungul acestei zone
(intre 0 si - este mai mica de 5 ani.
1,5m/an) De indata ce digurile vor ceda, se
va produce o eroziune rapida a
plajei care a fost protejata de
aceste structuri si de aceea
eroziunea estimata tine seama de
acest fenomen.
Pagina 176
(ani) ani
(variatii in m)
Mamaia Sud Aceasta coasta a <5 140 - 180 Modificarile actuale a liniei
fost gestionata tarmului nu sunt relevante pentru
artificial, prin modul in care linia tarmului s-ar
urmare nivelurile modifica in urma cedarii
curente nu le sistemului de protectie. S-a
indica pe cele estimat o rata “naturala” de
viitoare in cadrul eroziune cuprinsa intre -1 si -1,5
abordarii fara m/an. Durata de viata a
interventie. sistemului de structuri de-a
lungul acestei zone este mai mica
de 5 ani.
De indata ce structurile vor ceda,
se va produce o eroziune rapida a
plajei care a fost protejata de
aceste structuri, si de aceea
eroziunea estimata tine seama de
acest fenomen.
Tomis Nord Aceasta coasta a <5 110 – 160 Aceasta zona de coasta a fost
fost gestionata (include alunecari modificata semnificativ prin
artificial, prin faleza) diverse interventii si sisteme de
urmare nivelurile protectie. Modificarile actuale a
curente nu le liniei tarmului nu sunt relevante
indica pe cele pentru modul in care linia
viitoare in cadrul tarmului s-ar modifica in urma
abordarii fara cedarii sistemului de protectie. S-
interventie. a estimat o rata“naturala” de
eroziune cuprinsa intre -1,5 si -
2m/an.
Durata de viata a sistemului de
protectie este mai mica de 5 ani.
De indata ce digurile vor ceda, se
va produce o eroziune accelerata
a zonei recuperate.
A fost luata in calcul o zona
tampon, de vreme ce, odata
reactivate, falezele vor fi
predispuse alunecarilor de teren.
Tomis Sud Aceasta coasta a Sistem de 150 – 200 Dinamica plajei este afectata
fost gestionata protectie al (include alunecari aproape in intregime de
artificial, prin zonei de faleza) interventiile umane. Prin urmare,
urmare nivelurile coasta modificarile actuale a liniei
curente nu le <10 tarmului nu sunt relevante pentru
indica pe cele modul in care linia tarmului s-ar
viitoare in cadrul modifica in urma cedarii
Portul Tomis
abordarii fara sistemului de protectie. S-a
interventie <20 estimat o rata “naturala” de
eroziune cuprinsa intre -1 si -1,5
De la portul m/an.
Tomis la Durata de viata a sistemului de
portul protectie este mai mica de 10 ani.
Constanta Pana la momentul in care aceste
Pagina 177
(ani) ani
(variatii in m)
<10 diguri vor ceda, tarmul va ramane
intr-o pozitie fixa, insa dupa
aceea, se va produce o eroziune
accelerata. Se asteapta,totusi, ca
digurile portului Constanta sa
continue sa aiba efect si dincolo
de perioada de evaluare stabilita
in Master Plan.
predispuse ulterior alunecarilor
de teren.
Portul Constanta - >30 - Se asteapta ca digurile portului sa
aiba efect similar si dincolo de
perioada de evaluare stabilita in
Master Plan.
De la Eforie la Eforie Nord Aceasta coasta a Sistemul de 60 – 90 Dinamica plajei este afectata
Capul Tuzla fost gestionata protectie (include alunecari aproape in intregime de
artificial, prin <5 faleza) interventiile umane. Durata de
urmare nivelurile viata a sistemului de protectie
curente nu le portul este mai mica de 5 ani. De indata
indica pe cele turistic ce vor ceda, se asteapta o
viitoare in cadrul >30 eroziune accelerata si prin
abordarii fara urmare, acest fenomen a fost luat
interventie. in calcul. S-a estimat o rata de
eroziune de -1m/an in urma
cedarii sistemului de protectie.
Se presupune ca digurile portului
Constanta vor continua sa
influenteze partea nordica a
tarmului, ceea ce ar putea duce la
o acumulare de sedimente la
adapostul structurilor.
de teren.
Eforie Centru Aceasta coasta a existente <5 40 - 70 Digurile submerse sunt deja
fost gestionata noi >15-20 preponderent inactive si rata de
artificial, prin eroziune crescuta recent va
urmare nivelurile continua, cel mai probabil.
curente nu le La sud, noul pereu din
indica pe cele anrocamente si peretele de
viitoare in cadrul protectie/faleza de promenada
abordarii fara vor rezista cel mai probabil intre
interventie 15 si 20 de ani, mentinand linia
tarmului in aceast sector.
De indata ce aceste structuri vor
ceda, s-ar putea produce o
Pagina 178
(ani) ani
(variatii in m)
eroziune accelerata; pentru acest
caz, s-a estimat o rata de eroziune
de -1m/an.
Eforie Sud Aceasta coasta a <5 60 – 90 Dinamica plajei este influentata

fost gestionata (include alunecari de o serie de epiuri si promontorii
artificial, prin faleza) artificiale. Durata de viata a
urmare nivelurile sistemului de protectie este mai
curente nu le mica de 5 ani. S-a estimat o rata
indica pe cele de eroziune de -1m/an care s-ar
viitoare in cadrul produce in urma cedarii
abordarii fara structurilor. Totodata, este posibil
interventie. sa se produca pe alocuri si cresteri
ale ratei eroziunii plajei de vreme
ce sedimentele retinute se pierd
odata cu cedarea protectiilor. A
fost luata in calcul o zona tampon,
de vreme ce, odata reactivate,
falezele vor fi predispuse
alunecarilor de teren.
Tuzla Nord Situatia falezelor <10 20 – 40 Falezele au fost predispuse
este stabila, dar (include alunecari alunecarilor de teren de-a lungul
plajele se erodeaza faleza) timpului, dar lucrarile recente de
(intre 0 si - protejare ar trebui sa previna o
0,5m/an) posibila retragere pentru o
perioada de pana la 10 ani. In
continuare, odata cu cedarea
protectiilor, se asteapta sa se
revina la ratele de eroziune
'normale'. Valorile acestora sunt
estimate intre 0 si -0,5m/an.
predispuse alunecarilor de teren.
De la Capul Tuzla Sud Situatia falezelor <10 20 – 30 Falezele au fost predispuse
Tuzla la este stabila, dar (include alunecari alunecarilor de teren de-a lungul
Mangalia plajele se erodeaza faleza) timpului, dar lucrarile recente de
(intre 0 si - protejare ar trebui sa previna o
0,5m/an) posibila retragere pentru o
perioada de pana la 10 ani. In
continuare, odata cu cedarea
protectiilor, se asteapta sa se
revina la ratele de eroziune
'normale'. Valorile acestora sunt
estimate intre 0 si -0,5m/an.
de teren.
Pagina 179
(ani) ani
(variatii in m)
Costinesti Eroziune (in Diguri de 40 – 70 Se asteapta ca epiurile si protectia
zonele colmatare (include alunecari de la baza falezelor sa ramana
neprotejate) (epiuri) faleza) eficiente pentru o perioada mai
(intre 0 si -1m/an) <5 ani scurta de 5 ani. De indata ce vor
ceda, s-ar putea produce o
Diguri eroziune accelerata, dar ar putea
>15 ani exista, de asemenea, o eliberare
de sedimente spre zonele din
avalul curetului litoral, reducand
usor eroziunea de aici.
de teren.
23 August Eroziune Nu exista 40 – 70 Se presupune ca aceasta zona va
(intre 0 si -2m/an) sisteme de (include alunecari continua sa fie afectata de
protectie. faleza) lucrarile de protectie din
amontele curentului litoral pana
cand acestea vor ceda. Ar putea
exista un aport de sedimente in
aceast sector, dar se asteapta ca
tendinta generala actuala sa
continue.
de teren.
Olimp - Venus Plajele se erodeaza <5 60 – 120 Aici se afla o serie de mici plaje
Aceasta coasta a (include alunecari controlate si mentinute artificial.
fost gestionata faleza) Durata de viata a sistemului de
artificial, prin protectie este mai mica de 5 ani.
urmare nivelurile De indata ce digurile vor ceda, cel
curente nu le mai probabil se va produce o
indica pe cele eroziune accelerata a plajelor si o
viitoare in cadrul reactivare a falezelor din satele
abordarii fara acestora. S-a estimat o rata de
interventie. eroziune de -2m/an.
de teren.
Balta Mangalia Eroziune Nu exista 60 - 110 Se presupune ca plaja va continua
(intre -1 si -3m/an) sisteme de sa fie afectata de sistemul de
protectie protectie si masurile de intretinere
a zonei de nord pana cand
digurile vor ceda.
Se asteapta ca tendintele actuale
de eroziune sa continue, desi ar
Pagina 180
(ani) ani
(variatii in m)
putea exista un aport de
sedimente odata cu cedarea
digurilor din nord care ar putea
reduce usor eroziunea, cel putin
temporar.
Saturn - Plajele se erodeaza <5 60 – 110 Aici se afla o serie de golfulete
Mangalia Aceasta coasta a (include alunecari strans unite, toate controlate si
fost gestionata faleza) mentinute artificial. Durata de
artificial, prin viata a sistemului de protectie
urmare nivelurile este mai mica de 5 ani. S-a estimat
curente nu le o rata de eroziune de -2m/an in
indica pe cele urma cedarii digurilor. Ca urmare
viitoare in cadrul a aceluiasi fenomen, este posibil
abordarii fara sa se produca o eroziune
interventie. accelerata a promontoriilor
artificiale si a plajelor retinute,
desi s-ar putea si ca eroziunea
recenta din centrul golfuletelor sa
fie incetinita. Sedimentele
eliberate vor tinde sa se indrepte
inspre avalul curentului litoral.
Se presupune ca digurile portului
Mangalia au o influenta locala,
rezultand o acumulare in amonte.
de teren.
Portul Mangalia - >30 - Se asteapta ca digurile portului sa
ramana eficiente si dupa perioada
de evaluare din Master Plan.
De la 2 Mai la 2 Mai Eroziune <5 70 – 120 De-a lungul celei mai mari parti a
Capul Schabla (intre 0 si -2m/an) (include alunecari acestui sector, nu exista structuri
(Bulgaria) – faleza) de protectie. Se presupune, totusi,
granita locala ca digurile portului Mangalia vor
la Vama Veche fi mentinute si vor continua sa
(la frontiera cu aiba acelasi efect asupra
Bulgaria) sectorului. Se asteapta ca tendinta
actuala de eroziune sa continue.
Durata de viata a digului de la 2
Mai este mai mica de 5 ani, dar
cedarea acestuia va avea cel mai
probabil un efect localizat.
de teren.
Pagina 181
(ani) ani
(variatii in m)
Limanu Eroziune Nu exista 60 – 100 Se asteapta ca tendinta actuala de
(intre 0 si -2m/an) sisteme de (include alunecari eroziune sa continue la acelasi
protectie faleza) nivel ca cel din prezent.
de teren.
Vama Veche (la Eroziune Nu exista 50 – 80 Se asteapta ca tendinta actuala de
frontiera cu (intre 0 si - sisteme de (include alunecari eroziune sa continue la acelasi
Bulgaria) 1,2m/an) protectie. faleza) nivel ca cel din prezent.
de teren.
3.3.4 Evolutia viitoare a eroziunii falezelor

Falezele din roci moi din Unitatea sudica a litoralului sunt instabile si expuse
alunecarilor de teren. Orizonturile superioare de loess si paleosoluri permit
circulatia pe verticala a apei dar, cum acestea sunt depuse pe un strat impermeabil
de argila, pe suprafata de contact dintre rocile moi (loess, paleosol) si argila se
formeaza o suprafata de scurgere – pe care circula apa. Intre partea bazala a
stratelor de loesssi stratul de argila de sub acestea, in zona de circulatie a apei, se
dezvolta o suprafata de tranzitie. In urma proceselor subaeriene (infiltratii ape
meteorice, din irigatii si din canalizari etc.) si in urma actiunii valurilor la baza,
portiunile de faleza asezate deasupra argilelor aluneca iar sedimentele, prea fine
pentru a fi transportate in zona costiera, sunt duse de valuri spre larg.
La linia tarmului, impactul direct al cresterii nivelului marii va fi ridicarea
nivelului la care sunt active valurile, ceea ce inseamna si cresterea pantei submerse
in apropierea tarmului, cu rezultat final in mutarea zonei de spargere a valurilor
de furtuna mai aproape de tarm. In multe cazuri, acest lucru ar putea insemna o
accentuare a eroziunii, mai ales acolo unde plajele sunt limitate la interior de catre
faleze sau de catre structuri grele (tip „hard”) de protectie costiera.
Ratele de eroziune sunt estimate a se accentua in lungul falezelor formate din loess,
mai ales acolo unde falezele sunt neprotejate. Cauzele esentiale sunt cresterea
expunerii la aceste valuri, ca si cresterea generala a nivelului marii si, deci, a
nivelului de referinta la care actioneaza valurile. Cu toate acestea, eroziunea
falezelor din roci moi nu va duce la suplimentarea materialului sedimentar din
zona costiera, deoarece plajele nu pot beneficia de aceste sedimente mult prea fine.
Modificarile regimului precipitatiilor vor afecta de asemenea stabilitatea falezelor.
Falezele de pe litoralul sudic romanesc sunt in mod special expuse circulatiei
apelor subterane, datorita structurii lor stratigrafice specifice (loess-uri care permit
circulatia verticala la partea superioara, asezate pe argile impermeabile – pe care se
formeaza suprafete de curgere orizontala). Atat perioadele cu ploi de durata, cat si
evenimentele de ploi torentiale trebuiesc luate in considerare. Cu toate acestea este
Pagina 182
aproape imposibila predictia modului in care aceste ploi vor accelera ratele de
eroziune si numarul de alunecari. Trebuie tinut cont si de faptul ca exista si un
interval de timp variabil intre ploi si manifestarea fenomenelor de alunecare.
O alta sursa reprezentativa de risc pentru stabilitatea falezelor o reprezinta apa
care se scurge in faleza in urma activitatilor antropice. Este vorba de apa provenita
de la irigatii, precum si de la tevile de apa, apa reziduala, fose permeabile, etc.
Volumele de apa intrate in faleza, precum si locurile in care se produc infiltrarile,
sunt aproape imposibil de cuantificat si sunt factori suplimentari de stress pentru
stabilitatea falezelor.
Tabelul 3.3.6 grupeaza zonele de pe litoralul romanesc in care au loc in prezent
fenomene de eroziune a falezelor – si zone cu potential de eroziune a falezelor in
cazul in care lucrarile de protectie nu isi mai indeplinesc rolul. Sectiunea 3.3.5
evidentiaza zonele in care hazardul viitor de retragere a liniei tarmului si de
eroziune a falezelor poate avea un impact semnificativ asupra mediului
inconjurator natural si antropic.
Pagina 183
Tabelul 3.3.6 Eroziunea potentiala a falezelor de pe litoralul romanesc

Locatie Protectie Sunt falezele in Riscul la eroziune prognozat / variatia liniei
existenta sau retragere datorita tarmului in cazul FI
zona naturala efectelor eroziunii 30 – 50 de ani (ecart in m)
costiere?
Tomis Nord Protectie Nu 110 - 160 (include faleza)
Durata de viata a sistemului de protectie este
mai mica de 5 ani. De indata ce protectiile vor
ceda, se va produce o eroziune accelerata a
tarmului in zona recuperata.
A fost luata in calcul o zona tampon, de vreme
ce, odata reactivate, falezele vor fi predispuse
Tomis Sud Protectie Nu 150 - 200 (include faleza)
mai mica de 10 ani. Pana la momentul in care
aceste protectii vor ceda, tarmul va ramane intr-
o pozitie fixa, insa dupa aceea, se va produce o
eroziune accelerata a falezelor si plajelor. Se
asteapta,totusi, ca digurile portului Constanta sa
continue sa aiba efect si dincolo de perioada de
evaluare stabilita in Master Plan.
Eforie Nord Protectie Nu 60 - 90m (include faleza)
mai mica de 5 ani. De indata ce vor ceda, se
asteapta o eroziune accelerata si prin urmare,
aceasta problema a fost luata in calcul. Se
presupune ca digurile portului Constanta vor
continua sa influenteze intinderea nordica a
tarmului, ceea ce ar putea duce la o acumulare
de sedimente la adapostul structurilor.
Eforie Sud Protectie Nu 60 - 90m (include faleza)
Durata de viata a sistemului de protectie este mai
mica de 5 ani.
A fost luata in calcul o zona tampon, de vreme ce,
odata reactivate, falezele vor fi predispuse
Tuzla Nord Protectie Nu 20 - 40m (include faleza)
Durata de viata a sistemului de protectie pana la
10 ani. Se asteapta ca ratele de eroziune sa atinga
intre 0 si -0,5m/an.
Tuzla Sud Protectie Nu 20 - 30m (include faleza)
Durata de viata a sistemului de protectie pana la
10 ani. Se asteapta ca ratele de eroziune sa atinga
intre 0 si -0,5m/an.
Pagina 184

costiere?
Costinesti Protectie Nu 40 - 70m (include faleza)
mica de 5 ani.
De indata ce vor ceda, s-ar putea produce o
eroziune accelerata, dar ar putea exista, de
asemenea, o eliberare de sedimente spre zonele
din avalul curetului litoral, reducand usor
eroziunea de aici.
23 August In majoritate Da 40 - 70m (include faleza)
natural A fost luata in calcul o zona tampon, de vreme ce,
Olimp - Venus Protectie Nu 60 - 120m (include faleza)
mica de 5 ani.
De indata ce vor ceda, s-ar putea produce o
eroziune accelerata a plajelor si reactivarea
falezelor.
Saturn - Protectie Nu 60 - 110m (include faleza)
Mangalia Durata de viata a sistemului de protectie este mai
mica de 5 ani.
Este probabila eroziunea accelerata a
promontoriilor si plajelor odata ce protectiile
cedeaza desi aceasta poate duce la reducerea
eroziunii ce se produce in prezent in centrul
golfurilor.
2 Mai In majoritate Da 70 - 120m (include faleza)
natural Durata de viata a digului este mai mica de 5 ani
dar este de asteptat ca aceasta sa aiba un impact
localizat.
Limanu Natural Da 60 - 100m (include faleza)
Pagina 185

costiere?
Vama Veche Natural Da 50 - 80m (include faleza)
3.3.5 Zone critice de eroziune a tarmului si falezelor

Pentru a determina zonele critice de eroziune, s-a luat in considerare potentialul
impact asupra caracteristicilor mediului natural si al celui antropic, in care sunt
incluse utilizarea terenului, infrastructura de transport si patrimoniul cultural. Au
fost luate in calcul, de asemenea, viitoare proiecte de constructii numai in locatiile
in care au fost aprobate planurile urbanistice zonale.
Sectiunea 3.4.2. si 4.4.2 a Raportul Diagnostic al zonei costiere abordeaza in detaliu
efectele asupra mediului in cazul unei abordari fara interventii active – un rezumat
al clasamentului riscurilor este inclus in Tabelul 3.3.7 si ilustrat in Figurile 3.3.1 si
3.3.2 de mai jos, cu o scurta descriere a fiecarei zone de coasta expusa in sectiunile
urmatoare. Riscul este clasificat ca ridicat, mediu si scazut. Nu au fost luate in
calcul zonele portuare si cele in care se asteapta ca viitoarea tendinta a tarmului sa
fie acumularea.
Pagina 186
Tabelul 3.3.7 Rezumat al riscului de eroziune. Pentru mai multe informatii, vezi sectiunea
3.4.2 a Raportului Diagnostic al zonei costiere
Celula sedimentara Sub-sector Nivel de risc la eroziune
in abordarea fara
interventie
Unitatea nordica
De Golful Musura la Golful Musura (de la granita la jetelele de la (acumulare la tarm)
jetelele de la Sulina Sulina )
Sulina (acumulare la tarm)
Canalul cu Sonda Mediu
Casla Vadanei Mediu
De la jetelele de la Sf. Gheorghe (stabil/ acumulare)
Sulina la capatul sudic Sahalin Scazut
al Insulei Sahalin
(Zatoane) Delta secundara a bratului Sf. Gheorghe - Scazut
Ciotic
Ciotic – Zatoane (coasta din spatele portiunii Scazut
sudice a Insulei Sahalin – si zonele umede
costiere Zatoane)
Perisor Scazut
Periteasca (stabil/ acumulare)
Portita Scazut
De la Zatoane la portul
Periboina Scazut
Midia
Chituc Scazut
Corbu (Capul Midia) (stabil/acumulare)
Portul Midia -
Unitatea sudica
Navodari Nord (stabil/ acumulare)
Navodari Sud Scazut
Mamaia Nord Mediu
Golful Mamaia (de la Mamaia Centru Mediu
Capul Midia la portul
Constanta) Mamaia Sud Ridicat
Tomis Nord Ridicat
Tomis Sud Mediu
Portul Constanta -
Eforie – Capul Tuzla Eforie Nord Ridicat
Eforie Centru Ridicat
Eforie Sud Ridicat
Tuzla Nord Mediu
Tuzla Sud Scazut
Costinesti Ridicat
23 August Mediu
Capul Tuzla -
Olimp - Venus Ridicat
Mangalia
Balta Mangalia Mediu
Saturn - Mangalia Ridicat
Portul Mangalia -
Pagina 187
Celula sedimentara Sub-sector Nivel de risc la eroziune

in abordarea fara
interventie
2 Mai – Vama Veche 2 Mai Mediu
Limanu Mediu
Vama Veche Mediu
3.3.5.1 Rezumatul riscurilor in Unitatea nordica in cazul abordarii fara interventie

Celula sedimentara de la Golful Musura la jetelele de la Sulina
In acest sector se produce momentan acumulare, situatie care va continua pe viitor,
conform evaluarilor, pe durata de timp stabilita in Master Plan.
Celula sedimentara de la jetelele de la Sulina la capatul sudic al Insulei Sahalin
(Zatoane)
In timp ce in partea nordica a acestei zone se produce acumularea, sectorul dintre
Sulina si Sf. Gheorghe se erodeaza; aceasta tendinta a fost atribuita partial reducerii
debitului sedimentar al Dunarii, ca urmare a lucrarilor hidrotehnice (baraje) de pe
Dunare si a altor interventii antropice precum digul Sulina si jetelele pe canalul
navigabil.
Riscul acestei zone cu sedimente a fost estimat intre scazut spre mediu. Desi putine
constructii sunt expuse riscurilor, gradele ridicate de eroziune inseamna ca exista
riscul de formare a unei brese in cordonul litoral, care ar putea duce la infiltrarea
sarii in habitatele protejate cu apa dulce si la o posibila pierdere a catorva habitate
terestre si de apa dulce (si a speciilor specifice) din Rezervatia Biosferei Deltei
Dunarii. Chiar si o bresa temporara ar putea afecta in mod semnificativ ecologia
acestor medii, marind salinitatea. De vreme ce o mare parte din zona Deltei
cuprinde terenuri joase, s-ar produce de asemenea un risc de inundare a zonelor
inconjuratoare. Daca ar aparea noi brese permanente, nu ar avea loc numai un
impact mai mare asupra habitatelor, ci ar putea fi influentate si procesele
sedimentare longitudiale. Satul Sf. Gheorghe este supus dezastrelor provocate de
furtuni si riscului crescut de inundatie atunci cand vijeliilor puternice li se asociaza
debite mari ale Dunarii.
Celula sedimentara de la Zatoane la portul Midia
Linia de coasta dintre sudul zonei Periteasca si Periboina (cordoanele litorale
separa Complexul lagunar Razelm-Sinoe de mare) este supusa in prezent eroziunii
si este foarte posibil sa se formeze o noua intrare in lacul artificial de apa dulce
Razelm daca barierele sunt lasate sa se erodeze natural. Daca s-ar produce o bresa,
principalul impact ar avea loc asupra nivelelor de salinitate a apelor din cadrul
lacului Razelm, care este in prezent o sursa de apa dulce. Totusi, Razelm a fost un
sistem salmastru inainte ca interventia antropica de la Gura Portita sa il transforme
dintr-un sistem salmastru intr-unul dulcicol. Se considera ca in aceste medii
sensibile sunt favorizate procesele naturale fata de construirea de protectii grele.
Linia de coasta se erodeaza in zona Chituc, fapt ce constituie un pericol pentru
habitat si rezervatia ornitologica protejata. Totusi, interventia prin introducerea
masurilor de protectie a zonelor de coasta nu ar fi in concordanta cu obiectivele
conservarii.
Presupunand ca tendintele de eroziune continua, exista de asemenea un potential
risc pentru constructiile de-a lungul sectorului; cu toate acestea, exista numai
cateva proprietati in zona de coasta de risc, desi cateva drumuri locale ar putea fi
expuse riscului eroziunii.
Pagina 188
Prin urmare, riscul in cadrul acestei celule sedimentare a fost clasificat ca fiind
scazut.
3.3.5.2 Rezumatul riscurilor in Unitatea sudica in cazul abordarii fara interventie
Celula sedimentara a golfului Mamaia (de la Capul Midia la portul Constanta)
Linia de coasta din centrul golfului Mamaia la Constanta se confrunta cu eroziunea
cordonului litoral situat intre mare si lacul Siutghiol (lacul Mamaia). Riscul variaza
de la scazut la ridicat, cu Mamaia Sud si Tomis Nord identificate ca zone cu risc
ridicat.
Aceasta celula sedimentara este caracterizata printr-o zona intens construita, cu o
mare valoare comerciala si turistica. Zona are de asemena desemnarea de
SPAMarea Neagra.
Efectele asupra zonei desemnate SPA Marea Neagra sunt considerate a fi scazute
in cadrul unui abordari fara interventie. Totusi, de vreme ce eroziunea continua,
exista un risc ridicat privind mediul antropic ce include hotelurile, alte proprietati
comerciale si facilitati, proprietatile rezidentiale si infrastructura locala si serviciile.
Pe alocuri, deteriorarea sistemelor de protectie va avea ca efect expunerea falezelor
moi de loess la eroziunea provocata de valuri, crescand riscul cladirilor situate in
varf.
Pierderea sedimentelor plajei va influenta si valoarea acestei statiuni turistice si
exista, de asemenea, probleme de siguranta si sanatate asociate degradarii si
Exista o anumita incertitudine privind efectul pe termen lung asupra pescariilor in
cazul abordarii fara interventie.
Celula sedimentara de la Eforie la Capul Tuzla
Acest sector este predispus la eroziune in timpul furtunilor, indeosebi din cauza
faptului ca sistemul de protectie de la baza falezei si lucrarile de stabilizare nu au
fost concepute pentru un atac direct al valurilor. Riscul de-a lungul acestei zone cu
sedimente variaza de la ridicat la mediu.
O mare parte a acestei zone cu sedimente este industrializata, avand o mare
valoare turistica si comerciala, desi densitatea constructiilor variaza de-a lungul
coastei. Include, de asemenea, lacul Techirghiol, care este o locatia SPA datorita
mediului sau hipersalinic unic, habitatelor submerse ale Plajei submerse Eforie
Nord SCI si a Zonei marine a Capului Tuzla SCI.
Sectorul Eforie Centru este caracterizat de cordonul litoral care separa lacul
Techirghiol de mare; aici, pe termen lung, exista riscul producerii unei brese care ar
avea un impact semnificativ asupra mediului unic al locatiei SPA a lacului
hipersalin Techirghiol. Valurile cauzate de furtuna vor influenta, de asemenea,
salinitatea lacului, de vreme ce in cazul unor furtuni extrem de violente din ce in ce
mai multa apa de mare va ajunge in lac. Techirghiol mai este foarte valoros si
datorita namolului sapropelic utilizat in diverse scheme de tratament si infiltrarea
apei de mare ar modifica echilibrul fizico-chimic al lacului. Eroziunea continua
aduce riscuri proprietatilor si infrastructurii, indeosebi retelei de drumuri si cai
ferate care constituie legaturile de transport strategice de-a lungul coastei.
Eroziunea plajei si a falezelor va duce la un risc ridicat al mediului antropic,
proprietatilor comerciale si rezidentiale, precum si amenajarilor turistice si
infrastructurii. Ar mai putea fi expuse riscului, de asemenea, si cladiri ale
patrimoniului cultural.
Pagina 189
Pierderea sedimentelor plajei va influenta si valoarea acestei statiuni turistice si

exista, de asemenea, probleme de siguranta si sanatate asociate degradarii si
Capul Tuzla si Tuzla Nord sunt zone care se erodeaza, dar nu sunt considerate a fi
supuse unui risc ridicat de eroziune, in principal datorita utilizarii curente a
pamanturilor pe post de terenuri agricole. Este recomandata construirea unor zone
tampon care sa inlature orice propunere noua de dezvoltare, deoarece nu se
asteapta ca recentele lucrari desfasurate de-a lungul falezelor sa opreasca
eroziunea.
Exista o anumita incertitudine privind efectul pe termen lung asupra centrelor
piscicole in cazul abordarii fara interventie.
Celula sedimentara de la Capul Tuzla la Mangalia
Marea majoritate a acestei linii de coasta este mentinuta artificial, cu structuri care
protejeaza cladirile hinterlandului si mentin plajele turistice. Gradul de risc variaza
de la scazut (Tuzla Sud) la ridicat (Costinesti, Olimp - Venus si sub-sectoarele
Saturn – Mangalia).
Conform ipotezei de abordare fara interventie, nu se va produce niciun impact
direct asupra caracteristicilor SPA si SCI definite. Totusi, de-a lungul sub-
sectorului balta Mangalia, eroziunea va avea ca efect un risc ridicat al producerii
unei brese in barierele inguste de nisip, ducand la o posibila pierdere a habitatelor
hinterlandului (si a speciilor specifice) ca urmare a unei infiltratii saline.
Tinand cont de degradarea sistemului de protectie existent, in cazul unui abordari
fara interventie, ar creste riscul eroziunii plajei si falezelor si, drept urmare, ar avea
loc o posibila pierdere a proprietatilor comerciale si rezidentiale, hotelurilor,
infrastructurii locale si serviciilor si facilitatilor turistice. Ar mai putea fi supuse
riscului si constructiile din cadrul planurilor urbanistice zonale.
Pe masura ce plajele sunt denudate de sedimente, se va produce un impact asupra
valorii facilitatilor statiunilor turistice si exista, de asemenea, probleme de
siguranta si sanatate asociate degradarii si cedarii sistemului de protectie.
Exista o anumita incertitudine privind efectul pe termen lung asupra pescariilor in
cazul abordarii fara interventie.
De la 2 Mai la Vama Veche (granita cu Bulgaria)
Acest sector este in mare parte neaparat, riscul prezent tinzand prin urmare sa se
pastreze.
In cazul unei abordari fara interventie, nu se va produce un impact direct asupra
caracteristicilor SPA si SCI definite.
Gradul de risc variaza de la mediu la 2 Mai, unde eroziunea poate conduce la
pierderi in zonele construite, inclusiv a infrastructurii de transport si amenajari
turistice, la scazut, de-a lungul liniei de coasta ramase, unde terenul este folosit, in
principal, in agricultura. Pe alocuri, sunt supuse riscului si bunuri din patrimoniul
cultural.
Pagina 190
Figura 3.3.1 Prezentarea riscului de eroziune (fara interventie) pentru Unitatea nordica
Pagina 191
Figura 3.3.2 Prezentarea riscului de eroziune (fara interventie) pentru Unitatea sudica
3.3.6 Tendinte in evolutia lacurilor litorale

Tabelul 3.3.8 prezinta un rezumat al tendintelor in evolutia viitoare a lacurilor
litorale in cazul neinterventiei precum si riscurile acestui scenariu.
Pagina 192
Tabelul 3.3.8 Tendinte in evolutia lacurilor litorale

Lacul litoral Evolutia in caz de neinterventie Impactul asupra mediului in caz
de neinterventie
Sistemul lagunar Linia de coasta dintre sudul zonei Periteasca si Periboina Pierdere potentiala a unor habitate
Razelm – Sinoe (cordoane litorale ce separa Complexul lagunar Razelm- terestre si acvatice de apa dulce (si a
Sinoe de mare) este supusa in prezenteroziunii si este speciilor aferente) in cadrul
foarte posibil sa se formeze o noua intrare catre lacul Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii,
Razelem care in mod artificial este cu apa dulce daca din care face parte sistemul Razelm-
cordonul litoral este lasat in continuare eroziunii naturale. Sinoe in cazul deteriorarii sau cedarii
In cazul producerii unei brese, principalul impact ar fi lucrarilor existente.
asupra nivelelor de salinitate a apei dinlacul Razelm, care
este in prezent un corp cu apa dulce. Totusi, Razelm a
fost un sistem salmastru inainte ca interventia antropica
de la Gura Portita sa il transforme dintr-un sistem
salmastru intr-unul cu apa dulce.
Lacul Corbu Acumularea de sedimendte va continua sa asigure Pierdere potentiala a unor habitate
protectia naturala a habitatelor terestre si acvaticede apa terestre si acvatice de apa dulce si a
dulce (si speciilor asociate) din cadrul Rezervatiei speciilor aferente, in cazul in care
Biosferei Delta Dunarii. In cazul in care tendinta de incep procesele de eroziune.
acumulare se inverseaza, exista riscul pierderii unora
dintre aceste habitate.
Lacul Tasaul Acumularea de sedimente va continua sa asigure Pierdere potentiala a unor habitate
protectia naturala a habitatelor terestre si acvatice de apa terestre si acvatice de apa dulce si a
dulce (si speciilor asociate) din cadrul Rezervatiei speciilor aferente, in cazul in care au
Biosferei Delta Dunarii. In cazul in care tendinta de loc procese de eroziune.
acumulare se inverseaza, exista riscul pierderii unora
dintre aceste habitate.
Lacul Siutghiol Eroziunea actuala din zona Mamaia conduce la un risc Pierdere potentiala a unor habitate de
crescut de strapungere si in consecinta de patrundere a apa dulce in cazul procedrii unei
apei de mare in ecosistemul de apa dulce Siutghiol. astfel de brese.
Lacul Tabacarie Nu sunt efecte adverse Nu sunt efecte adverse
Lacul Techirghiol Zona Eforie Centru este caracterizata prin cordonul litoral O eventuala bresa sub actiunea
care separa lacul Techirghiol de mare; aici, pe termen sistematica a eroziunii ar duce la un
lung, exista riscul producerii unei brese care ar avea un impact semnificativ asupra
impact semnificativ asupra mediului unic al lacului caracteristicilor unice ale SPA Lacul
hipersalin Techirghiol (arie protejata SPA). Ar fi afectat in Techirghiol.
primul rand nivelul apei din lac care este semnificativ
mai mare decat cel al marii. Pe termen lung, valurile de
furtuna ar putea, de asemenea, sa influenteze salinitatea
lacului Techirghiol deoarece in timpul furtunilor extreme
printr-o eventuala bresa apa marii ar ajunge in lac.
Techirghiolul este de asemenea foarte valoros datorita
proprietatilor terapeutice ale namolului sau si apa de
mare ar afecta in mod semnificativ echilibrul fizico-
chimic actual.
Lacul Costinesti Cedarea lucrarilor de protectie cuplata cu strapungeri ale Salinitatea crescuta poate duce la un
cordonului litoral (si deci ale soselei si promenadei) ar risc crescut de intruziune a apei
duce la cresterea intruziilor de apa sarata in lac. sarate in acvifer.
Lacul Tatlegeac Optiunea 'fara interventie' ar facilita functionarea O bresa ar duce la intruzii de apa
cordonului litoral dintre lac si mare in mod natural dar in salina in mlastini afectand
timp exista riscul aparitiei unei brese care ar creste ecosistemul si valoarea sa de mediu
intruziile de apa salina in lac. actuala.
Lacul Mangalia Nu sunt efecte adverse Nu sunt efecte adverse
Pagina 193
3.4 Concluzii
Analiza efectuata in sectiunea 3.3 de mai sus a facut posibila identificarea
punctelor critice ale eroziunii zonelor de coasta nu numai pe baza proceselor
zonelor de coasta, ci si prin luarea in considerare a altor factori, precum cei
economici, utilizarea terenurilor si cladirile expuse riscului.
3.4.1 Unitatea nordica
Unitatea nordica a coastei Marii Negre (de la granita cu Ucraina la portul Midia)
nu este considerata a fi expusa riscului ridicat la eroziune deoarece sunt putine
cladiri expuse riacului si cea mai mare parte Unitatii nordice este protejata prin
insasi natura statutului de mediu ceea ce face ca sistemele de protectie grele sa fie o
metoda nepotrivita pentru fi luata in calcul in aceasta zona.
Coasta si hinterlandul Unitatii nordice sunt recunoscute drept o zona importanta si
extrem de protejata nu numai in Romania, ci si la nivel international prin statutul
de Zona de protectie speciala, Sit de importanta comunitara, Sit Ramsar, Sit al
mostenirii culturale mondiale si Rezervatie a biosferei mondiale. Prin urmare, este
vital ca managementul eroziunii de-a lungul coastei sa fie efectuat prin procese
naturale si sa ofere, pe cat posibil, o linie de coasta functionala in mod natural. Este
de preferat ca proceselor naturale sa le fie permis sa se dezvolte in continuare in
defavoarea propunerii unor lucrari de construire a unor sisteme de protectie grele.
Singura locatie unde ar fi potrivita o interventie este de-a lungul sectoarelor
Canalul cu Sonda si Casla Vadanei, unde exista un grad de risc mediu.
3.4.2 Unitatea sudica
De-a lungul Unitatii sudice se gasesc o serie de zone critice la eroziune; acestea
sunt grupate, in principal, pe sectoarele ce au fost protejate artificial in perioada
cuprinsa intre anii 1960-1980 prin construirea unor sisteme de protectie si plaje
artificiale.
Majoritatea sistemelor de protectie se afla intr-o situatie precara din cauza varstei si
a impactului furtunii de-a lungul multor ani. Drept rezultat, multe dintre ele se
apropie sau au ajuns deja la sfarsitul perioadei lor de functionare si necesitatea
unor lucrari de o valoare financiara majora care sa imbunatateasca sau sa
inlocuiasca sistemele de protectie ale zonei de coasta a devenit cruciala. Situatia
precara in care se afla acum digurile a redus in foarte multe locuri eficacitatea in
controlul eroziunii plajei si protejarea coastei.
Pe langa problemele de functionare ale sistemului de indiguire in stabilizarea si
retinerea plajelor care formeaza un sistem neinvaziv al zonei de coasta, insasi
starea in care se afla digurile reprezinta o amenintare la adresa sanatatii oamenilor
care vin la plaja
Zonele in care a fost identificat un grad ridicat de risc sunt: Mamaia Sud, Tomis
Nord, Eforie, Costinesti, de la Olimp la Venus si de la Saturn la Mangalia.
Pagina 194
4 Obiective nationale
4.1 Rezumat
Strategiile si planurile nationale, regionale si locale au fost revizuite pentru
identificarea celor care sunt relevante pentru managementul eroziunii costiere si a
obiectivelor. Tabelul 4.1.1 de mai jos prezinta un rezumat al celor mai relevante
strategii, planuri si programe din principalele sectoare conexe relevante pentru
Master Plan.
Majoritatea planurilor, strategiilor si programelor mentionate nu includ obiective
specifice sau obiectivele de management a eroziunii costiere, dar acestea sunt
relevante, deoarece acestea stabilesc aspectele UE, nationale si locale, pe care
Master Planul pentru managementul riscului de eroziune trebuie sa le ia in
considerare. Mai multe informatii privind planurile si strategiile cele mai relevante
sunt prezentate in Tabelul 4.2.1.
Dupa cum este descris in sectiunea 1.3 acest Master Plan a fost elaborat prin POS
Mediu, Axa Prioritara 5 (2), care stabileste obiective specifice pentru reabilitarea
zonei costiere pana in 2015. Acestea sunt descrise in Tabelul 4.2.2.
Tabelul 4.1.1 Sumarul strategiilor, planurilor si programelor relevante

Strategii / Planuri / Programe
Strategia UE 2020
Strategia UE pentru Marea Neagra
Strategia UE pentru Regiunea Dunarii
Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila
Directiva Cadru Apa - 2000/60/EC
Directivaprivind calitatea apei de imbaiere - 1976/160/CEE
Directiva privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica -

1992/43/EEC
Directiva privind conservarea pasarilor salbatice - 1979/409/EEC
Directiva Cadru privind Strategia pentru mediul marin- 2008/56/EC
POS Mediu – Axa prioritara 5 (2)
Planul de Management al Fluviului Dunarea, Deltei Dunarii, Spatiului Hidroigrafic

Dobrogea si apelor costiere, ANAR 2009
Planului de management al Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”
Planul de Management al Districtului International al Dunarii, ANAR
Studiu privind protectia si reabilitarea malului sudic romanesc al Marii Negre – JICA, 2007.
Studii de strategie si politici. Catre o strategie europeana in zona Marii Negre. Cooperarea
teritoriala - Proiect SPOS Institutul European din Romania (2007)
Strategia Dobrogei privind conservarea biodiversitatii de coasta - Universitatea Ovidius din

Constanta in parteneriat cu EPA si Kavarna
Influenta schimbarilor climatice asupra dezvoltarii durabile regionale Directia Maritima

Hidrografica Dobrogea - Asociatia Getia Pontica, 2010
Planul Strategic de Actiune pentru reabilitarea si protectia Marii Negre - document adoptat
Pagina 195
Strategii / Planuri / Programe
la Conferinta Ministrilor Mediului din tarile riverane Marii Negre, 1996
Planul Urbanistic Zonal: Planificare plaja Mamaia;

Planul Urbanistic Zonal: Planificare plaja Navodari;
Planul Urbanistic Zonal: Planificare plaja Constanta;
Planul Urbanistic Zonal: Planificare plaja Eforie;
Planul Urbanistic Zonal: Planificare plaja Costinesti;
Planul Urbanistic Zonal: Planificare plaja Mangalia.
Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND), Prioritatea 3 – Protectia si imbunatatirea

mediului
4.2 Obiective nationale

4.2.1 Analiza planurilor si strategiilor relevante
Obiectivele specifice ale acestui Master Plan sunt descrise in sectiunea 1.3.
Aspectele sociale, de mediu si economice care au trebuie avute in vedere in
stabilirea unei abordari durabile si integrate pentru atingerea obiectivelor Master
Planului sunt rezumate in sectiunea 1.4 si in Tabelul 1.4.1.
Tabelul 4.2.1 enumera cele mai relevante strategii si planuri ale UE, nationale si
regionale si obiectivele lor conexe referitoare la gestionarea eroziunii costiere.
Pagina 196
Tabelul 4.2.1 Obiective, grupate pe strategii, planuri si programe relevante
Strategie/ Plan / Program Tinta/Obiectiv

Principalele Strategia UE 2020 Strategia UE2020 promoveaza masuri de redresare, ca urmare a crizei financiare actuale , pentru a
strategii si se obtine o dezvoltare economica durabila in Uniunea Euroopeana.Nu sunt prevazute obiective
orientari de specifice pentru eroziunea costiera. Reabilitarea si restaurarea mediul de coasta ar trebui sa ia in
politica ale UE considerare necesitatea dezvoltarii economice.
pana in 2020
Strategia UE pentru Marea Strategia UE pentru Marea Neagra subliniaza importanta deosebitaa pastrarii echilibrului intre
Neagra dezvoltarea economica si protectia mediului si necesitatea unei abordari unitare a acestor aspecte.
Strategia UE pentru Regiunea Strategia UE pentru Regiunea Dunarii promoveaza cultura si turismul, reabilitarea si conservarea
Dunarii calitatii apei , managementul riscurilor de mediu (inclusiv riscurile de inundatii) si conservarea
biodiversitatii si a ariilor naturale protejate. Nu sunt prevazute obiective specifice pentru
eroziunea costiera
Strategia UE pentru Strategia UE pentru dezvoltare durabila include obiective cheie privind protectia mediului,
Dezvoltare Durabila referitor la: „Protejarea capacitatii Planetei Pamant de a asigura viata sub toate aspectele
diversitatii ei, conservarea resurselor naturale existente si asigurarea unui inalt nivel de protectie
si imbunatatire a calitatii mediului inconjurator. Prevenirea si reducerea poluarii mediului si
promovarea de productii si consumuri rationale, eliminandu-se interdependenta dintre cresterea
economica de degradarea mediului.
Principalele obiective sunt:
-Imbunatatirea gestionarii si evitarea superexploatarii resurselor regenerabile naturale cum ar fi

pescuitul, biodiversitatea, rezervele forestiere, apa, aerul, solul si clima, restaurarea ecosistemelor
marine degradate pana in 2015, in conformitate cu planul de implementare Johannesburg
convenit la Summit-ul mondial de dezvoltare durabila , inclusiv realizarea de randament maxim
in zonele de pescuit, pana in 2015
-Stoparea degradarii biodiversitatii in Uniunea Europeana pana in 2010 si reducerea semnificativa

a rateide pierdere a biodiversitatii la nivel mondial pana in2010
-Implementareasi gestionarea planurilor Natura 2000: a ariilor aprobate pana in 2006 (arii marine
2010); arii declarate si sub gestionare efectiva pana in 2010 (arii marine2012)
-Dezvoltarea tehnologica si decuplarea cresterii economice de presiunea ecologica
Directiva Cadru referitoare la Dupa cum este descris la punctul 2.3.2, Directiva prevede ca obiective de mediu care trebuie sa fie
Pagina 197

ape 2000/60EC stabilite pentru toate apele de suprafata si subterane in fiecare stat membru al UE. Unul dintre
Directivaprivind calitatea apei obiectivele-cheie ale Directivei este cerinta de a preveni deteriorarea starii apelor si a obtine cel
de imbaiere - 1976/160/CEE putin o „stare ecologica buna” (Good Environmental Status’ - GES) in apele interioare si apele de
coasta prin stabilirea unor termene de conformare ce variaza intre 2015 – 2027, in functie de
problemele specifice.
"Viitoarele modificari ale structurilor de protectie de coasta trebuie sa tina cont de aspectele
privind calitate a apei si sa imbunatateasca potentialul de spalare natural al golfurilor protejate."
Directiva 92/43 of 1992 Directiva prevede ca statele membre trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a garanta
referitoare la Conservarea conservarea habitatelor in ariile speciale de conservare, si pentru a evita deteriorarea lor, precum
Habitatelor Naturale si a si perturbarea semnificativa a speciilor.
Plantelor si Animalelor Custozii ariilor de mediu desemnate si protejate au, sau sunt in proces de, in curs de dezvoltare a
Salbatice planurilor specifice de management pentru aceste arii.
Directiva Cadru referitoare la Managementul riscului de eroziune trebuie sa ia in considerare cerintele obiectivului global MSFD
Strategia ce va fi aplicata in pentru a realizarea, pana in 2020, a unei " stari ecologice bune " (GES) in mediul marin din Europa.
mediul marin 2008/56/EC
Documente si Planul de Dezvoltare POS Mediu, Axa Prioritara 5 (2) (a se vedea Sectiunea 4.2.1)
planuri Nationala 2007-2013 Pana in 2015: reabilitarea a 10 km de coasta; cresterea zonei de plaja cu 30%.
nationale Cadrul Strategic National de
POS Mediu Axa prioritara 4 "Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru
strategice Referinta 2007-2013
Protectia Naturii", sustinuta de FEDR are urmatoarele obiective:
• Conservarea diversitatii biologice, a habitatelor naturale, speciilor salbatice de fauna si flora;
• Asigurarea unui managementului eficient al ariilor protejate, inclusiv Natura 2000;
Indicatorul stabilit pentru acest program se refera la numarul de arii protejate si situri Natura
2000, cu planuri de management in vigoare, iar rezultatul se refera la % din suprafata de arii
protejate si situri Natura 2000 care beneficiaza de masuri de conservare a naturii.
Strategia Romaniei pentru Nu include obiective specifice privire la managementul eroziunii costiere.
schimbarile de clima 2005-
2007 si Planul aferent
Strategia Nationala pentru Conservarea habitatelor naturale, si a speciilor de flora si fauna salbatice.
Conservarea Biodiversitatii Conservarea si sporirea diversitatii biologice prin reducerea impactului negativ, precum si
refacerea ecologica a ecosistemelor si a habitatelor modificate.
Planul de Actiune Strategica Tinta 24: Realizarea unei evaluari preliminare a eroziunii costiere.
pentru Protejarea si Tinta 29: Punerea in aplicare a abordarilor privind managementului integrat a bazinelor
Pagina 198

Reabilitarea Marii Negre 2009 hidrografice si a zonei costiere de management, astfel cum se prevede in protocol revizuit LBSA.
Planul de Amenajare a In zonele definite si declarate prin lege de risc natural (zonele asociate cu cutremure, inundatii si
Teritoriului National din alunecari de teren), masuri specifice vor fi instituite pentru: prevenirea si reducerea riscurilor;
Romania construirea pe astfel de terenuri si utilizarea acestor terenuri care vor fi evidentiate in
5 – Zonele cu riscuri naturale documentele de planificare urbana si teritoriala. Acestea vor constitui suport in planurile de
protejare si interventie.
Strategia Nationala de Reducerea riscurilor de catastrofe naturale cu efect asupra populatiei, prin punerea in aplicare a
Dezvoltare Durabila 2013- masurilor de prevenire in zonele cele mai vulnerabile. Obiectivele principale vizeaza punerea in
2020 aplicare a sistemelor durabile de control a inundatiilor in zonele cele mai expuse la risc si
protejarea si reabilitarea litoralului Marii Negre.
Pentru litoralului Marii Negre, se are in vedere reabilitarea a 10 kilometri de coasta care va
rezulta intr-o extindere de 30% a zonelor de plaja. Diferite actiuni vor fi avute in vedere pentru a
imbunatati eficienta interventiilor dupa inundatii sau alte dezastre naturale (cutremure,
alunecari de teren) prin crearea unor unitati specializate de prim raspuns rapid si insteuirea si
dotarea acestora cu echipamente corespunzatoare, precum si prin modernizarea sistemelor de
avertizare rapida si prin cresterea constientizarii populatiei cu privire la astfel de riscuri.
Planul Principal al Turismului Nu include obiective specifice privire la managementul eroziunii costiere.
in Romania 2007-2026
Planul de Amenajare in curs de elaborare, INCDT Proiect Urban INCERC
Teritoriala a Zonei Litoralului
Pagina 199
4.2.2 Obiectivele Programului Operational Sectorial Mediu (POS Mediu)

Acest Master Plan a fost elaborat in cadrul Axei Prioritare POS Mediu 5.2.
Guvernul Romaniei a stabilit tinte precise pentru Axa Prioritara POS Mediu 5.2,
„Reducerea eroziunii costiere”. Operatiunile ce vor avea loc conform acestei axe
cheie de interventie vor finanta urmatoarele activitati indicative:
• Reabilitarea tarmului Marii Negre afectat de eroziune; si
• Asistenta tehnica pentru pregatirea, managementul, supervizarea si
publicitatea proiectului.
Indicatorii si tintele specifice pentru interventie sunt descries in Tabelul 4.2.2.
Tabelul 4.2.2 Indicatori si obiective pentru Axa Prioritara 5 POS Mediu (2) (Ministerul
Mediului si Dezvoltarii Durabile, 2007)
Indicator Unitate Referinta An de Sursa Obiectiv
referinta 2015
Masura
Kilometri de tarm km 0 2006 ANAR 10
reabilitat
Rezultat
Extindere a zonei % 0 2006 ANAR 30
costiere
Obiectivele Axei Prioritare 4 a POS MEDIU, „Implementarea Sistemelor de

Management Adecvate pentru Protejarea Naturii” sunt de asemenea foarte
relevante pentru acest Master Plan. O mare parte din zona litoralului romanesc a
fost proiectat ca locatii Natura 2000 pentru pasari si habitate naturale datorita
caracteristicilor de mediu importante (a se vedea Figurile 2.2.5 pana la 2.2.7).
4.2.3 Strategii si planuri de dezvoltare regionale si locale
Faptul ca un numar semnificativ de strategii regionale si locale si planuri de
dezvoltare includ obiective si masuri referitoare la reabilitarea si protejarea
litoralului este de asemenea relevant. Acestea includ:
• Master Planul pentru Regiunea Sud – Estica 2010-2020;
• Planul de Amenajare Teritoriala a Litoralului (in curs de elaborare);
• Planul de Dezvoltare Urbana Integrata a Polului de Crestere Constanta
(Zona Metropolitana a Constantei);
• Planurile Urbanistice Generale; si
• Planurile Urbanistice Zonale.
Din pacate, nu exista prea multe dovezi referitoare la coordonarea si integrarea
diverselor masuri, investitii si interventii propuse pentru proiecte mici de
reabilitare a litoralului. In timpul revizuirii acestor planuri si a discutiilor cu partile
interesate cheie, in multe cazuri acestia si-au exprimat interesul de a se alatura unei
abordari integrate pentru interventii.
Pagina 200
5 Analiza optiunilor
5.1 Metodologie si ipoteze
5.1.1 Abordare generala si ipoteze
In vederea selectarii optiunilor au fost analizati un numar de factori
interdependenti si informatii existente prezentate mai jos. Acestea includ:
• Evaluarea riscului de eroziune pentru situatia fara interventii ulterioare,
prezentata in Raportul Diagnostic al zonei costiere, sectiunea 3.4.2 si 4.4.2,
Anexa B.
• Inter-conectivitatea intre zonele de coasta luand in considerare procesele
costiere si in raport cu receptorii cu risc de eroziune, conform descrierii
intelegerii conceptuale prezentata in detaliu in Anexa B si rezumat in
sectiunea 2.7.6 a Master Planului.
• Intelegerea conceptuala tine cont de cantitatile de sedimente ale surselor,
zonele de depozitare si scurgere, si se admite ca aproape intreaga lungime a
coastei are un mare deficit de sedimente, mai ales in Unitatea sudica.
• Caracterul urgent al lucrarilor de reabilitare si amenajare necesare a
structurilor de protectie, tinand seama atat de nivelul de protejare cat si de
durata de viata ramasa, asa cum este prezentat in Raportul Expertiza si
inventarierea factorilor antropici si rezumat in Raportul Diagnostic al zonei
costiere (Anexa B, sectiunea 5.2).
Ipotezele de lucru pentru aceste etape preliminare sunt prezentate in cadrul
rapoartelor si sectiunilor relevante.
Pentru a evita propunerea de noi interventii intr-o locatie care sa intensifice
procesul de eroziune sau sa afecteaze depunerea de sedimente in alte zone, este
extrem de important sa se tina cont de efectul interventiilor asupra deplasarii si
depunerii de sedimente. Acest aspect a fost analizat de modelarea numerica,
studiile de teren si concluziile expertilor prezentate in Rapoartele Studiilor de
Teren, Rapoartele de Modelare Hidraulica si Raportul Diagnostic al zonei costiere
care este atasat ca Anexa B la Master Plan.
Prezentarea specificului coastei romanesti, pe baza studiilor de teren si a modelarii
numerice, este rezumat in sectiunea 2.7, unde impartirea coastei in doua unitati
majore din punct de vedere morfologic si sapte (7) celule de sedimentrare definesc
cadrul strategic ce scoate in evidenta optiunile de interventie care pot fi evaluate
pentru managementul riscului.
Conform descrierii de la sectiunea 2.7, celulele costiere de sedimente se gasesc de-a
lungul coastei in cadrul carora procesele naturale sunt relativ autonome si au
diferite surse (sursele), volume transportate (transport de sedimente) si iesiri
(puturi sau depozite) de sedimente necoeezive. Modificarile celulei de sedimente
de-a lungul tarmului sunt, in general, independente de modificarile din cadrul
celulelor din aval si amonte, desi, in cazul in care exista limite partiale pentru
transportul de sedimente grosiere exista sau cand limita este mobila, este esential
ca legaturile sa fie luate in considerare..
5.1.2 Metodologia de etapizare pentru evaluarea optiunilor de Master Plan
O abordare pe etape a fost adoptata in vederea evaluarii optiunilor Master
Planului:
Pagina 201
• Faza I: Evaluarea strategiei pentru intreaga linie de coasta, cu scopul de a o

alege pe cea mai adecvata dintre cele patru (4) optiuni strategice pentru
fiecare Sub-sector (Fara interventie, Mentinerea liniei, Retragerea controlata
si Avansarea liniei).
• Faza II: Pentru Sub-sectoarele pentru care optiunea strategica 'Fara
Interventie' nu este considerata adecvata:
- tinand seama de starea structurilor de protectie, de procesele naturale si
de riscurile aferente optiunii Fara interventie, se stabilesc masuri de
interventie adecvate;
- daca este necesar, sub-sectoarele se impart in sub-diviziuni pentru care
sa se ia in considerare starea structurilor de protectie si riscurile la
eroziune, cu scopul de a prioriza interventiile.
• Faza III: In vederea stabilirii alternativei optime pentru zonele de Prioritate 2
(Etapa 2), sunt analizate optiunile cu costuri de investitie minime, medii si
maxime, iar evaluarea se face si pe criterii de durabilitate.
Detalii suplimentare cu privire la metodologia pentru fiecare dintre cele trei etape
sunt prezentate la sectiunea 5.3 a acestui document.
5.2 Prezentarea optiunilor

Aceasta sectiune se concentreaza pe optiunile posibilele de management al
Litoralului Romanesc, pentru urmatorii 30 de ani.
Optiunile generale care ar putea fi aplicate pentru managementul riscului la
eroziune pentru linia tarmului in urmatorii 30 de ani acoperiti de Master Plan, sunt
prezentate impreuna cu managementul liniei tarmului. Acestea pot aplicate pentru
a implementa strategia.
5.2.1 Optiuni strategice de management al coastei
Manageri costieri au la indemana patru optiuni strategice. Aceste patru optiuni,
asa cum sunt ele descrise in cele ce urmeaza, au fost considerate in prima etapa de
analiza pentru Master Plan, etapa care este prezentata la sectiunea 5.3.2 de mai jos.
• Fara interventie (FI) sau „nu face nimic” sau „Optiunea Zero” – unde nu se
face nicio investitie in structuri de protectie costiera si se permite o evolutie
naturala a coastei, fara vreun control. Acolo unde nu exista lucrari de
protectie costiera, prin aceasta optiune strategica se permite, de fapt,
evolutia in mod natural a liniei tarmului. In mod similar, acolo unde linia
tarmului este actualmente protejata, structurile de protectie existente nu vor
fi intretinute, ci vor fi lasate sa se degradeze in continuare pana la disparitia
totala. Aceasta inseamna ca zonele din apropierea tarmului vor fi supuse si
in viitor riscului crescut de eroziune si / sau de inundatii la nivelul coastei.
Aceasta optiune asigura un scenariu de referinta pentru masurarea
beneficiilor optiunilor cu interventie inclusiv optiunea 'business as usual'
Pagina 202
(status quo sau mentinerea nivelului curent de intretinere) si optiunile cu

investitii capitale2.
• Retragere controlata (RC) sau „Retragere” sau „retragerea liniei de
protectie” – unde linia tarmului este lasata sa se deplaseze inapoi in mod
controlat pentru a gestiona riscul de eroziune a coastei. Aceasta optiune
strategica ia in considerare atat construirea unei noi linii de protectie, cat si
introducerea de masuri pentru reducerea procesului de eroziune.
• Mentinerea liniei (ML) – unde riscul la eroziune este controlat prin pastrarea
structurilor existente sau prin construirea unora noi, sau prin refacerea celor
existente.
• Avansarea (AL) liniei de protectii existente – unde riscul la eroziune este
controlat prin construirea de noi structuri de protectie ca o completare a
celor existente cu scopul de a recupera terenul din mare.
5.2.2 Optiuni de interventie – introducere
In implementarea optiunilor strategice de management unde este propusa
interventia (RC, ML, A), sunt la indemana inginerilor costieri o gama larga de
solutii si tehnici ingineresti. O mare parte din lucrarile hidrotehnice moderne
combina lucrari usoare si grele astfel incat sa indeplineasca obiectivele dorite.
Protectiile grele includ de obicei structuri liniare precum pereti verticali de
protectie si structuri din beton sau anrocamente construite de-a lungul liniei
tarmului. Acest tip de protectie este de obicei construit la piciorul falezelor cu
scopul realizarii de promenade la malul marii, sau la marginea terenului recuperat
din mare si este din acest motiv numit 'protectie de mal (sau tarm)'. Desi in lume
exista nenumarate exemple de protectii grele, acum, se considera ca cea mai buna
practica ("best practice") este aceea de a adopta solutii usoare, prietenoase
mediului. Diguri de protectie solide (impermeabile) duc la o reflexie a valurilor si
astfel este accentuat fenomenul de eroziune a plajei. Digurile din beton rugos in
trepte sau protectii din anrocamente cu berme sunt mai „prietenoase” pentru
mediu deoarece pot disipa o parte a energiei valurilor, reducand posibilitatea
deversarii valurilor peste structura si reflexia acestora. Problema cu protectiile
grele este aceea ca reflexia energiei valurilor cauzeaza pierderi accelerate de
sedimente si eroziunea de la piciorul digurilor de protectie. Acest lucru duce la
nevoia de a construi in viitor protectii mai mari si mai scumpe. Pierderea accesului
la plaje si eroziunea plajei determinata de protectiile grele reduc de asemenea si
nivelul de atractivitate turistica al coastei.
2 Majoritatea structurilor de protectie de-a lungul litoralului romanesc sunt intr-un

grad avansat de deteriorare datorita lipsei de intretinere si din acest motiv
scenariul 'business as usual' (status quo sau mentinerea nivelului curent de
intretinere) este in fapt identic cu scenariul 'fara interventie'.
Pagina 203
(a) (b)
Figura 5.2.1 Exemple de (a) protectii din anrocamente pe zona Tomis Sud, in vecinatatea
Cazinoului si (b) protectii usoare pe zona Tomis Sud, la nord de portul de agrement Tomis
Protectiile usoare implica in general amenajarea sau consolidarea plajelor ca si

utilizarea lor in sistemul de protectie costiera. Acest lucru se poate face prin
innisiparea plajelor, proces prin care plajele sunt refacute artificial cu sedimente
noi, cu sau fara structuri de protectie a plajei. Protectiile usoare pot implica si alte
tehnici precum metoda de 'by-pass' cu nisip sau reciclarea plajei.
Structurile de protectie a plajei sunt adesea in combinatie cu protectiile usoare.
Scopul lor este acela de a crea o plaja mai stabila care difera de cea existenta si care
este in proces activ de eroziune. Acestea includ in principal urmatoarele:
• Diguri sparge-val de larg si recife artificiale;
• Pinteni;
• Protectii din anrocamente si epiuri; si
• Combinatii si variante ale celor de mai sus.
5.2.3 Optiuni de interventie – solutii tehnice
Sisteme de protectie impotriva eroziunii costiere
Detalii asupra solutiilor tehnice existente si o discutie a avantajelor si
dezavantajelor diverselor tipuri de structuri de protectie costiera, inclusiv
diagrame si fotografii-exemplu, sunt prezentate in Tabelul 5.2.1
Pagina 204
Tabelul 5.2.1 Prezentare rezumativa a optiunilor de management al eroziunii costiere aflate la dispozitia managerilor de coasta
Optiune Descriere Avantaje Dezavantaje
Innisiparea artificiala a plajei Innisiparea artificiala a plajelor Solutia prezinta avantajul Eroziunea plajei va continua sa se
constituie o solutie de protectie costiera restabilirii unei plaje „naturale”, manifeste in cazul restrictionarii
„usoara”. care constituie cea mai eficienta alimentarii cu sedimente
Sedimentele aduse din afara celulei de forma de protectie marina, intrucat naturale, prin urmare in viitor
sedimentare, fie din larg, fie din cariere are capacitatea de adaptare naturala pot fi necesare alte innisipari.
sau albii de rauri, sunt amplasate pe la schimbarile conditiilor valurilor Aceasta poate altera calitatea si
plaja. si de a disipa energia valurilor. morfologia plajei datorita
Innisiparea artificiala a plajei poate fi Aceasta solutie este mai putin introducerii potentiale de
implementata in mod autonom sau in probabil sa antreneze probleme de material de plaja nenativ, care
combinatie cu alte optiuni, precum eroziune in zona de transport poate sa difere de cel nativ din
structurile de control (de ex. diguri aluvionar litoral, in comparatie cu punct de vedere al culorii,
sparge-val), in scopul retinerii noului alte solutii ingineresti. mineralogiei sau texturii.
material de plaja. Aceasta depinde de Aceasta utilizeaza materialul Impacturile asupra mediului la
natura dinamica a liniei tarmului natural intr-un mod mai acceptabil locul surselor de dragare trebuie
respectiv. din punct de vedere al protectiei luate atent in considerare. De
De asemenea, innisiparea artificiala a mediului. asemenea, trebuie avute in
plajei poate fi utilizata in combinatie cu Aceasta solutie poate fi utilizata vedere impacturile asupra altor
reciclarea artificiala, in vederea pentru a largi spatiul plajei si a crea comunitati de coasta.
compensarii pierderilor de-a lungul zone de agrement. Gasirea de surse de alimentare cu
tarmului. Reciclarea plajei reprezinta o Aceasta poate consolida habitatele material poate fi dificila in viitor,
operatiune de transportare, in mod de coasta ale plantelor si animalelor. datorita fie disponibilitatii, fie
obisnuit cu ajutorul excavatoarelor si Solutia nu limiteaza optiunile costurilor aferente.
autobasculantelor, a materialului de viitoare privind managementul Este posibila sa fie dificil de
plaja care a fost transportat catre zona zonei costiere. realizat convingerea factorilor
de transport aluvionar litoral, inapoi locali ca aceasta reprezinta o
catre zona opusa deplasarii liniei solutie adecvata si pe termen
tarmului, in cadrul aceleiasi celule lung.
sedimentare.
Este foarte importanta selectarea
mineralogiei si granulatiei adecvate a
sedimentelor pentru locatia proiectului,
care in mod normal trebuie sa fie
Diagrame preluate din Fleming si Reeve grosiera sau similara materialului
(2005) natural de la locatie.
Pagina 205

Transfer de nisip (by-pass) Transferul de nisip (by-pass) constituie Aceasta poate constitui o solutie ce In functie de tehnica aplicata,
o masura speciala de solutionare a implica costuri relativ scazute in exista riscul perturbarii
problemelor de transport sedimentar comparatie cu alte optiuni, de ex. potentiale a comunitatilor
de la intrarea in porturi sau gurile de construirea unui nou dig de coasta bentice.
deversare ale raurilor si problemelor sau gasirea de noi surse de Aceasta poate afecta circulatia
aferente de eroziune a plajei din avalul sedimente in vederea innisiparii. sedimentara iar reciclarea
directiei predominante. Nisipul este Aceasta reface conexiunile naturale excesiva poate cauza probleme in
dragat din zona amonte a transportului ale litoralului si atenueaza zonele sursa.
aluvionar si transportat in zona aval impacturile asupra mediului ale Pentru a fi eficient, materialul
prin pompare, cu salanda sau structurilor porturilor si jetelelor / dragat trebuie amplasat la locatia
autobasculanta. digurilor sparge-val. corecta.
Aceasta reprezinta o solutie speciala in Aceasta implica reamplasarea Datorita variabilitatii ratelor de
functie de configuratia tarmului si este sedimentelor naturale ale plajei, transport aluvionar longitudinal,
aplicata, in mod obisnuit, in cazurile in prin urmare nu se ridica probleme operatiunile trebuie sa fie
care structurile lungi perpendiculare pe privind tipul sau gradul flexibile.
mal intrerup transportul aluvionar sedimentelor. Aceasta reprezinta un
litoral longitudinal natural. Exista potentialul crearii unui nou angajament pe termen lung,
habitat, ca urmare a ameliorarii intrucat trebuie repetata la
zonei de plaja din directia de intervale regulate; prin urmare,
transport aluvionar litoral. antreneaza costuri operationale
Utilizata in coroborare cu alta semnificative.
solutie, poate ajuta la prelungirea
ciclului de viata al unui proiect de
protectie.
Pagina 206

Diguri de larg Digurile sparge-val de larg (cunoscute, In cazul in care sunt proiectate in Acestea trebuie proiectate cu
de asemenea, sub numele de recife mod adecvat, aceste structuri pot atentie, in caz contrar:
artificiale) si digurile de larg submerse constitui o modalitate eficienta fie - pot induce curenti de suprafata
se deosebesc de digurile sparge-val de a mentine plaja innisipata, fie de puternici dinspre tarm periculosi
transversale prin faptul ca scopul lor a stabiliza o plaja existenta. care, in unele cazuri, pot incuraja
principal consta in alterarea directiei si De-a lungul unei zone se pot pierderea sedimentelor prin
energiei valurilor din apropierea asigura nivele variabile de protectie. interstitiile dintre structuri,
tarmului, in vederea crearii unui mediu Digurile de larg submerse adancind fundul marii in locurile
care sa conduca la depunerea de incurajeaza viata marina; acestea respective;
sedimente, mai degraba decat la simpla pot asigura un habitat pentru - pot cauza probleme privind
retinere de sedimente. crustacee, prezentand avantaje calitatea apei, datorita prezentei
Aceste structuri tind sa fie adecvate potentiale privind calitatea apei si apei statatoare;
pentru plajele unde transportul alimentarea cu sedimente. Permite - pot promova depunerea si
aluvionar perpendicular pe tarm asigurarea unor nivele variabile de acumularea de sedimente fine si
constituie un proces cheie. protectie. deseuri plutitoare;
O zona de depunere tip „proeminenta”, - afecteaza in mod negativ
sau o plaja de buzunar reprezinta transportul aluvionar din
evolutia caracteristica a tarmului in apropierea tarmului si, prin
zonele aparate de aceste structuri. In urmare, au impact asupra
cazul in care zona proeminenta ajunge zonelor din directia deplasarii
la dig, se creeaza o formatiune tip bara aluvionare.
de nisip („tomobolo”); aceasta, in
Digurile de larg pot constitui, de
combinatie cu digul de larg, poate avea
asemenea, structuri intruzive in
efectul de sparge-val; prin urmare,
peisaj.
afectand transportul aluvionar litoral
de-a lungul plajei. Proiectarea acestora necesita timp
si, de asemenea, pot fi dificil de
Digurile de larg pot fi amplasate la
construit si cu costuri ridicate,
suprafata apei sau pot fi submersate, in
datorita pozitiei in larg a
care caz efectul de protectie este redus.
acestora.
O alta forma de dig de larg este
Totodata, acestea constituie un
reprezentata de reciful artificial. Acesta
pericol potential pentru nave si
poate fi uneori construit din materiale
inotatori.
alternative sau reciclate, iar scopul
acestuia poate fi acela de a crea un
habitat sau de a imbunatati conditiile
de „surfing”
Pagina 207

Epiuri (Groynes) Epiurile sunt structuri de control al Epiurile pot fi foarte eficiente in Desi epiurile incurajeaza
tarmului, localizate perpendicular pe stabilizarea unei plaje si constituie stabilitatea plajelor la partea
tarm, care traverseaza integral sau cea mai eficienta forma de protectie superioara si reduc necesarul de
partial zona plajei. Se mai numesc si costiera,intrucat au capacitatea de intretinere sub forma de reciclare
"pinteni de stabilizare" sau "pinteni". adaptare naturala la schimbarile si re-innisipare, acestea perturba
Aceste structuri pot fi construite din directiei valurilor si sunt bune procesele naturale din apropierea
diverse materiale. disipatoare de nergie. tarmului, putand sa provoace
Epiurile impiedica transportul Epiurile din anrocamente prezinta eroziune in aval de directia
aluvionar longitudinal, antrenand avantajele constructiei simple, predominanta de transport in
acumularea de sedimente in zona durabilitatii pe termen lung si cazul in care nu se asigura un
amonte a directiei de transport capacitatii de a absorbi parte din nivel adecvat de intretinere.
aluvionar. In vederea reducerii energia valurilor, datorita naturii Ciclul de viata al epiurilor
efectului de eroziune pe directia lor semi-permeabile. depinde de materialele de
transportului aluvionar caracteristic De-a lungul zonei protejate se pot constructie folosite, cele din
epiurile trebuie utilizate de-a lungul asigura nivele diferite de protectie. anrocamente avand cel mai
tarmurilor unde volumele de transport indelungat ciclu de viata.
net sunt scazute iar cele totale sunt Epiurile pot impiedica
ridicate, adica unde exista transport desfasurarea sporturilor de apa si
sedimentar in ambele directii, ceea ce a anumitor activitati specifice
va atenua efectele transportului pe plajelor si, de asemenea,
directia neta de transport. Totodata, constituie un pericol potential
acestea pot fi proiectate in asa fel incat pentru cei care se catara pe ele.
sa permita transportul chiar si dupa Epiurile au un impact vizual
umplerea celulelor dintre ele. ridicat si, totodata, pot altera
In mod traditional, epiurile sunt intru totul planeitatea naturala a
proiectate ca elemente ale proiectelor unei fasii de tarm.
de protectie impotriva eroziunii
costiere in combinatie cu innisiparea
artificiala dar pot fi combinate si cu
pereuri sau pereti de protectie a
malurilor.
Diagrame preluate din Fleming si Reeve

(2005)
Pagina 208

Diguri transversale / promontorii Promontoriile stancoase artificiale si In cazul in care sunt bine proiectate, Promontoriile stancoase
artificiale digurile transversale legate de tarm pot aceste structuri pot fi utilizate artificiale si digurile transversale
crea formatiuni stabile de plaje de pentru a crea sau a mentine plaje tind sa reprezinte structuri
buzunar, prin modificarea atacului atractive, in zonele in care este stancoase voluminoase, cu o
valurilor inspre tarmul intre structuri. necesar un control longitudinal si suprafata ocupata mare; prin
Acestea sunt amplasate, in general, de- transversal combinat. urmare, prezinta un impact
a lungul zonelor unde transportul Promontoriile artificiale tind sa aiba vizual ridicat.
longitudinal net este limitat si sunt o durata de serviciu indelungata si Aceste structuri au costuri initale
utilizate, in mod obisnuit, in vederea pot asigura nivele variabile de mari si necesita lucrari de
mentinerii plajelor innisipate artificial. protectie. intretinere, pentru a fi mentinute
Acestea pot fi utilizate pentru a crea stabile.
plaje mai atractive iar structurile pot Structurile pot impiedica
fi proiectate cu acces pietonal. desfasurarea sporturilor de apa si
a anumitor activitati specifice
plajelor si, de asemenea,
constituie un pericol potential
pentru cei care se catara pe ele.
In spatiile adapostite de acestea
se pot depune sedimente fine si
aduna deseuri plutitoare, cu
impact negativ atat ecologic cat si
privind calitatea plajelor.
In prezent exista putine manuale
si indrumare pentru proiectarea
acestora.
Diagrame preluate din Fleming si Reeve
(2005) Structurile pot cauza probleme
de eroziune in aval de directia de
transport predominanta.
Pagina 209

Protectia malurilor (pereti de protectie) Peretii de protectie asigura o structura Peretii constituie solutii de De-a lungul zonelor afectate de
solida de protectie a malului, menita sa proiectare bine-cunoscute, care eroziune, aceasta solutie de
impiedice eroziunea tarmului inalt. asigura o buna calitate a protectiei protectie grea va fixa pozitia
Aceasta optiune poate fi folosita pentru cat timp structura ramane intacta. liniei de tarm dar nu va
orice tip de atac al valurilor si este Se poate asigura un nivel-standard impiedica eroziunea plajei din
adesea utilizata in combinatie cu alte de protectie de-a lungul unei zone. fata sa. Peretii pot impiedica, de
masuri, in vederea stabilizarii O solutie cu pereti de protectie asemenea, adaptarea plajei
materialului de la baza si reducerii poate include elemente de naturale la orice schimbare a
eroziunii locale, de ex. anrocamente. ameliorare a zonei tarmului, nivelului marii, antrenand un
Exista mai multe tipuri disponibile. precum construirea unei efect de „comprimare a plajei”.
promenade. Accesul la plaja va fi Acest tip de solutie grea limiteaza
asigurat, in general, prin optiunile viitoare, alternative,
intermediul unor rampe si/sau privind managementul costier.
trepte. Peretii nu influenteaza
transportul longitudinal si, prin
urmare, nu sunt eficienti in
mentinerea unei plaje;
dimpotriva, pot provoca
eroziunea plajelor, in cazul in
care nu sunt proiectati cu atentie.
In zonele in care peretii sunt
amplasati in fata falezelor, acestia
pot bloca aportul potential de
sedimente de la faleze si pot
intensifica fenomenul de
eroziune aval pe directia
transportului predominant (nota:
aceasta situatie nu este intalnita
pe litoralul romanesc).
In cazul in care nivelul plajei este
considerabil mai jos, aceste
structuri pot crea inaltimi de
Diagrame preluate din Fleming si Reeve cadere periculoase.
(2005)
Pagina 210

Protectia malurilor (Pereuri / consolidari Pereurile sunt structuri fixe inclinate. Pereurile constituie solutii de De-a lungul zonelor afectate de
de mal) Solutiile includ fie suprafete proiectare bine-cunoscute, care eroziune, aceasta solutie de
permeabile, construite din anrocamente asigura o buna calitate a protectiei protectie grea va fixa pozitia
sau elemente din beton, fie suprafete cat timp structura ramane intacta. liniei de coasta dar singura nu
netede impermeabile construite din Se poate asigura un nivel-standard poate impiedica eroziunea plajei
asfalt sau zidarie. de protectie de-a lungul unei zone. din fata. Consolidarile de mal pot
Aceasta optiune poate fi utilizata in O solutie cu pereti de protectie impiedica, de asemenea,
orice fel de atac de valuri. poate include elemente de adaptarea plajei naturale la orice
Acestea reprezinta o optiune mai putin ameliorare a zonei tarmului, schimbare a nivelului marii,
costisitoare decat peretii, dar precum construirea unei antrenand un efect de
indeplineste o functie similara. promenade. Accesul la plaja va fi „comprimare a plajei”.
Solutia de proiectare influenteaza asigurat, in general, prin Acest tip de solutie grea limiteaza
gradul de deferlare, prin urmare acest intermediul unor rampe si/sau optiunile viitoare, alternative,
tip de structura poate fi folosita fie trepte. privind managementul costier.
pentru a incetini, fie pentru a reduce Solutia nu poate asigura
eroziunea. O structura din anrocamente controlul direct al transportului
asigura o solutie de protectie grea longitudinal general de
pentru zonele de tarm care se confrunta sedimente, dar pot avea o
cu atac al valurilor si eroziune severe. influenta semnificativa asupra
nivelului plajei, datorita
impactului asupra transportului
transversal sau chiar longitudinal
local aferent plajei.
Ca si in cazul peretilor, in zonele
in care sunt amplasate in fata
falezelor, acestea pot bloca
aportul potential de sedimente
dinspre faleze si pot intensifica
fenomenul de eroziune in aval de
directia transportului
predominant; cu toate acestea,
pot fi proiectate in asa fel incat sa
permita deferlare ocazionala
precum si un anumit grad de
retragere a falezei.
Pagina 211

Protectia malurilor (Diguri-prag) Digurile-prag sunt structuri paralele cu Digurile-prag sunt, in general, cel Digurile-prag sunt vulnerabile la
tarmul, construite la extremitatea mai bine utilizate in in zonele actiunea valurilor si susceptibile
inferioara a plajei sau sub nivelul micro-mareice adapostite, unde pot de eroziune locala.
minim al apei. ajuta la stabilizarea zonei inferioare Furtunile pot distruge plaja in
Digurile-prag retin materialul plajei a plajei. mod ireversibil, in cazul in care
prin reducerea pierderilor de sedimente Aceste structuri nu sunt amplasate materialul acesteia este atras spre
antrenate spre larg si crearea unei pe plaja si, prin urmare, nu au mare dincolo de prag.
„plaje elevate”. impact vizual si nici asupra valorii Digul-prag poate constitui un
Digurile-prag sunt utilizate in zone in atractivitatii plajei. pericol submers pentru inotatori
care energia valurilor este scazuta iar si navigatie.
Diagrame preluate de pe transportul sedimentar este redus si
www.coastalwiki.org variabil.
Pagina 212

Diguri sparge-val / jetele Un dig sparge-val este definit drept o Diguri sparge-val sunt destinate sa Digurile sparge-val pot avea un
structura solida extinsa in mare care mentina canalele si sa asigure impact semnificativ asupra
blocheaza transportul aluvionar siguranta navigatiei. circulatiei sedimentelor, atat in
longitudinal normal si sunt in mod Acestea pot fi utilizate pentru a directia transportului
normal asociate cu protectia porturilor. limita meandrele canalelor naturale predominant, in cea opusa,
Asfel de structuri mai sunt denumite, sau pentru a reduce colmatarea precum si local. Acestea sunt
de asemenea, jetele atunci cand sunt canalelor dragate. destinate sa impiedice sau sa
amplasate la intrarea intr-un port De asemenea, pot fi utilizate in restrictioneze transportul
maritim sau la gura unui fluviu care se vederea crearii de zone de adapost aluvionar longitudinal, prin
varsa intr-o mare fara maree, pentru a pentru navigatie sau acostarea urmare au un impact evident
evita innisiparea sau pentru a usura vaselor si navelor. asupra zonei de pe directia
transportul aluviunilor. transportului aluvionar, pe o
In cazul modificarii modului de atac
O jetela difera de un dig sparge-val sau lungime de coasta considerabila.
al valurilor in apropierea tarmului,
epiu prin faptul ca este menita mai digurile sparge-val pot incuraja Aceste structuri pot afecta, de
degraba sa imbunatateasca navigatia depunerea de sedimente de ambele asemenea, caracteristicile atacului
decat sa reprezinte o structura de parti si pot ajuta la stabilizarea valurilor de tarm, avand ca
protectie a plajei. In mod obisnuit, jetela locala a plajelor (dar potential in urmare depunerea de sediment
este mai lunga decat un dig sau epiu si detrimentul altor zone de tarm). in imediata apropriere a digurilor
se intinde dincolo de zona de transport atat in aval de directia de
sedimentar longitudinal normala. transport predominanta cat si in
amonte.
De asemenea, digurile pot cauza
transportul sedimentelor din
rauri dincolo de limita naturala a
transportului litoral si, prin
urmare, pierderea acestora din
sistemul costier.
Pagina 213

Garduri Aceasta nu constituie cu adevarat o Masura cu costuri reduse care poate Gardurile sunt usor avariate de
optiune de protectie costiera, dar pot fi fi utilizata impreuna cu alte optiuni, valuri si necesita intretinere
utilizate in zonele cu dune de nisip si de ex. in vederea reducerii permanenta.
pentru a reduce transportul nisipurilor problemelor privind nisipul Durata de functionare redusa.
maturate de vant si a incuraja formarea maturat de vanturi in cazul re-
de dune. innisiparilor.
De asemenea, gardurile pot fi utilizate
pentru a reduce accesul si, prin urmare,
daunele provocate dunelor de catre
utilizatorii plajelor.
Dune / managementul plajei – plantare Plantarea de vegetatie incurajeaza Masura cu costuri reduse. Este posibil ca aceasta optiune sa
de vegetatie formarea de dune/ marirea plajelor prin Contribuie la recuperarea naturala a nu fie potrivita/adecvata pentru
atragerea si retinerea nisipului. dunelor. Nisipul acumulat se zonele in care eroziunea este
constituie intr-o zona-tampon care severa.
rezista la eroziunea provocata de Pentru a fi eficienta, plantarea de
furtuni. vegetatie poate necesita
Plantarea de vegetatie poate fi combinarea cu o alta masura,
intrebuintata si pentru optimizarea aceea de ingradire a dunelor.
altor masuri de management a Vegetatia poate fi distrusa
plajei. complet de eroziunea produsa de
http://www.snh.org.uk/ Ar putea reduce frecventa furtuni.
necesitatii de innisipare a plajei.
Recircularea (reciclarea) sedimentelor de Reciclarea plajelor implica preluarea Reprezinta o masura Are efect numai pe termen scurt,
pe plaja sedimentelor din zonele de acumulare sustenabila/durabila de nu reprezinta o solutie pentru
si transportarea acestora (in general cu management a plajei. impactul eroziunii pe termen
ajutorul utilajelor) in zonele in Costuri reduse. lung.
eroziune, de exemplu: zone din acelasi Restabileste un proces natural de Recircularea in exces poate cauza
sistem/celula sedimentara. intretinere a plajei. transportul sedimentar in zonele
Aceasta optiune este adecvata plajelor Ar putea reduce frecventa cerintelor in care materialul este prelevat
cu pietris. de innisipare a plajei. din zona de tarm.
http://www.havant.gov.uk/havant-11742
Pagina 214

Master-Plan - Zona Costiera - Reabilitare - Eroziune - p4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Master-Plan - Zona Costiera - Reabilitare - Eroziune - p4

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Master-Plan - Zona Costiera - Reabilitare - Eroziune - p4

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"

Evaluarea altor posibile schimbari climatice

Planul recunoaste ca aceste porturi au avut si vor continua sa aiba efecte

majore in debitul apei sau al

(intre 0 si 5 m/an) disponibila urmare, se asteapta ca tendintele

Eforie Sud Aceasta coasta a <5 60 – 90 Dinamica plajei este influentata

3.3.4 Evolutia viitoare a eroziunii falezelor

Tabelul 3.3.6 Eroziunea potentiala a falezelor de pe litoralul romanesc

Locatie Protectie Sunt falezele in Riscul la eroziune prognozat / variatia liniei

Locatie Protectie Sunt falezele in Riscul la eroziune prognozat / variatia liniei

3.3.5 Zone critice de eroziune a tarmului si falezelor

Celula sedimentara Sub-sector Nivel de risc la eroziune

3.3.5.1 Rezumatul riscurilor in Unitatea nordica in cazul abordarii fara interventie

Pierderea sedimentelor plajei va influenta si valoarea acestei statiuni turistice si

3.3.6 Tendinte in evolutia lacurilor litorale

Tabelul 3.3.8 Tendinte in evolutia lacurilor litorale

Tabelul 4.1.1 Sumarul strategiilor, planurilor si programelor relevante

Strategia UE pentru Marea Neagra

Strategia UE pentru Regiunea Dunarii

Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila

Directiva Cadru Apa - 2000/60/EC

Directivaprivind calitatea apei de imbaiere - 1976/160/CEE

Directiva privind conservarea habitatelor naturale si a speciilor de flora si fauna salbatica -

Directiva privind conservarea pasarilor salbatice - 1979/409/EEC

Directiva Cadru privind Strategia pentru mediul marin- 2008/56/EC

POS Mediu – Axa prioritara 5 (2)

Planul de Management al Fluviului Dunarea, Deltei Dunarii, Spatiului Hidroigrafic

Planului de management al Rezervatiei Biosferei „Delta Dunarii”

Planul de Management al Districtului International al Dunarii, ANAR

Strategia Dobrogei privind conservarea biodiversitatii de coasta - Universitatea Ovidius din

Influenta schimbarilor climatice asupra dezvoltarii durabile regionale Directia Maritima

Strategii / Planuri / Programe

la Conferinta Ministrilor Mediului din tarile riverane Marii Negre, 1996

Planul Urbanistic Zonal: Planificare plaja Mamaia;

Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND), Prioritatea 3 – Protectia si imbunatatirea

4.2 Obiective nationale

Tabelul 4.2.1 Obiective, grupate pe strategii, planuri si programe relevante

Strategie/ Plan / Program Tinta/Obiectiv

Principalele obiective sunt:

-Imbunatatirea gestionarii si evitarea superexploatarii resurselor regenerabile naturale cum ar fi

-Stoparea degradarii biodiversitatii in Uniunea Europeana pana in 2010 si reducerea semnificativa

-Dezvoltarea tehnologica si decuplarea cresterii economice de presiunea ecologica

Strategie/ Plan / Program Tinta/Obiectiv

Strategie/ Plan / Program Tinta/Obiectiv

4.2.2 Obiectivele Programului Operational Sectorial Mediu (POS Mediu)

Obiectivele Axei Prioritare 4 a POS MEDIU, „Implementarea Sistemelor de

• Faza I: Evaluarea strategiei pentru intreaga linie de coasta, cu scopul de a o

5.2 Prezentarea optiunilor

(status quo sau mentinerea nivelului curent de intretinere) si optiunile cu

2 Majoritatea structurilor de protectie de-a lungul litoralului romanesc sunt intr-un

Protectiile usoare implica in general amenajarea sau consolidarea plajelor ca si

Optiune Descriere Avantaje Dezavantaje

Optiune Descriere Avantaje Dezavantaje

Optiune Descriere Avantaje Dezavantaje

Diagrame preluate din Fleming si Reeve

Optiune Descriere Avantaje Dezavantaje

Optiune Descriere Avantaje Dezavantaje

Optiune Descriere Avantaje Dezavantaje

Optiune Descriere Avantaje Dezavantaje