Master-Plan - Zona Costiera - Reabilitare - Eroziune - p4
Master-Plan - Zona Costiera - Reabilitare - Eroziune - p4
Master-Plan - Zona Costiera - Reabilitare - Eroziune - p4
Tabelul 3.3.3 Estimari ale retragerii prevazute pana in 2040 aplicand regula Bruun in doua
ipoteze privind cresterea nivelului marii. Mai multe informatii despre parametrii utilizati in
calcul se gasesc in Raportul privind modelarea liniei tarmului, volumul 4
Celula sedimentara Sub-sectoare Estimari ale retragerii tarmului si nivelul
anual echivalent (m/an) utilizand regula
Bruun (2010-2040)
Cresterea nivelului Cresterea nivelului
marii cu 3,3mm/an marii cu 10mm/an
(0.1m pana in 2040) (0,3m pana in 2040)
Golful Musura la
- -
jetelele de la Sulina Golful Musura
De la jetelele de la Sulina
Sulina la Zatoane Canalul cu Sonda
(N1)
Casla Vadanei -7,5m (0,25m/an) -22,6m (0,75m/an)
Sf. Gheorghe
Sahalin
De la Sf. Gheorghe la Ciotic - -
De la Ciotic la Zatoane - -
De la Zatoane la Perisor
Portul Midia (N2) -9,0m (0,3m/an) -27,0m (0,9m/an)
Periteasca
Portita
-4,9m (0,16m/an) -14,6m (0,49m/an)
Periboina
Chituc -2,5m (0,08m/an) -7,6m (0,25m/an)
Corbu (Capul Midia) -5,3m (0,17m/an) -15,9m (0,53m/an)
De la Midia la Navodari Nord
Constanta (S1, S2)
Navodari Sud
Mamaia Nord -4,8m (0,16m/an) -14,4m (0,48m/an)
Mamaia Centru
Mamaia Sud
Tomis Nord
-6,0m (0,3m/an) -18,0m (0,6m/an)
Tomis Sud
De la Eforie la Capul Eforie Nord
Tuzla (S3) Eforie Centru
-3,0m (0,1m/an) -9,1m (0,3m/an)
Eforie Sud
Tuzla Nord
De la Capul Tuzla la Tuzla Sud -3,0m (0,1m/an) -9,1m (0,3m/an)
Mangalia (S4)
Costinesti
23 August
Olimp-Venus
-3,2m (0,11m/an) -9,5m (0,32m/an)
Venus - Saturn (balta
Mangalia )
Saturn-Mangalia
De la 2 Mai la Vama 2 Mai
Veche(S5) Limanu -2,6m (0,09m/an) -7,9m (0,26m/an)
Vama Veche
Valoarea medie a retragerii (m) -4,7m (0,16m/an) -14,0 (0,47m/an)
Pagina 170
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Pagina 171
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
probabil rata de uscare a nisipului si deci punctul la care dunele devin mobile
datorita vantului. La o scara mai mare, cresterea temperaturii va putea afecta
balanta hidrografica a Dunarii si ca urmare debitele acesteia. Cel mai semnificativ
impact al cresterii temperaturii apei marii va fi probabil asupra ecosistemelor din
Marea Neagra.
Este general acceptat ca schimbarea climatica va duce la o reducere a volumului
net al precipitatiilor dar cu o crestere a intensitatii ploii care va duce la inundatii.
Acesta reducere a volumului de precipitatii in verile fierbinti poate conduce la
uscarea mai accentuata a dunelor care devin asfel mai expuse transportului eolian.
Veri mai secetoase vor afecta de asemenea si vegetatia care acopera dunele ducand
la pierderea stabilitatii. Schimbari in regimul precipitatiilor vor afecta de asemenea
stabilitatea falezelor si a pantelor abrupte. Falezele de-a lungul litoralului
romanesc sun in mod deosebit susceptibile la influenta apei freatice din precipitatii
deoarece sunt in general formate din loesuri permeabile asezate peste straturi de
argila impermeabila. Perioadele prelungite de ploaie intensa cat si torentii produsi
de acestea pot avea efecte negative asupra stabilitatii falezelor. Este insa foarte greu
de apreciat cu cat se poate accelera rata eroziunii mai ales ca este probabil sa existe
un interval de timp semnificativ intre episodul de precipitatii intense si fenomenul
de alunecare de teren.
Desi prognozele schimbarilor climatice pot genera estimari ale tendintelor posibile
la scara mare, la nivel regional si local ramane inca o incertitudine semnificativa
privind viitoarele schimbari. De asemenea, exista putine studii sau indrumare
oficiale referitoare la impactul net al unor astfel de schimbari. Prin urmare, pentru
o evaluare strategica de acest gen, nu au fost luate in considerare efectele aceste
schimbari asupra fenomenului de eroziune deoarece aceste incertitudini sunt in
general mai putin semnificative decat cele asociate cu alte elemente ale evaluarii.
Evaluarea sistemelor de protectie existente
Au fost estimate tendintele in evolutia tarmului pentru o abordare viitoare fara
interventie (vezi Sectiunea 3.1 si 5.3.1). Aceasta este o ipoteza conform careia nu ar
exista cheltuieli de mentinere si imbunatatire a sistemelor de protectie. Prin
urmare, ele ar ceda la un moment dat, in functie de durata lor de viata si alti factori
precum curentii, starea in care se afla plaja, producerea si frecventa episoadelor
climatice extreme si schimbari in nivelul de expunere. Multe structuri de protectie
de-a lungul litoralului romanesc sunt in proprietate privata si/sau nu au fost de loc
intretinute de-a lungul anilor. Din acest motiv, in aria de interes a acestui Master
Plan, scenariul 'fara interventie' este practic identic cu scenariul de 'mentinere a
nivelului de intretinere actual' sau scenariul 'a nu face nimc'.
Sectiunea 2.8 de mai sus abordeaza starea curenta a sistemelor de protectie si
explica felul in care a fost luata in calcul durata lor de viata in cadrul acestui
studiu.
Acolo unde exista sisteme de protectie a zonelor de coasta care corecteaza pozitia
tarmului, a fost luata in calcul durata lor de viata ramasa cand s-a estimat gradul
de eroziune. Totusi, in numeroase cazuri, in urma cedarii sistemelor de protectie,
ar fi o perioada de retragere accelerata, tinandu-se cont de expunerea coastei si
variatiile posibile ale transportului de-a lungul tarmului. In zonele in care plajele
au fost pastrate mai late sau exista teren artificial, retragerea estimata a luat in
calcul pierderea acestor suprafete artificiale.
Este de retinut ca digurile portuare de la Midia, Constanta si Mangalia nu sunt
considerate ca fiind structuri de protectie costiera si din acest motiv activitatile
privind operarea si intretinerea acestora nu sunt incluse in Master Plan. Master
Pagina 172
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Tabelul 3.3.4 Estimari ale modificarii liniei tarmului/riscului de eroziune pentru Unitatea nordica
Modificarea
Durata de liniei
Tendinte actuale
viata a tarmului/riscul
Celula de evolutie a
Sub- sector sistemelor de eroziune Ipoteze si considerente
sedimentara liniei tarmului
de protectie estimat pentru
(m/an)
(ani) 30-50 de ani
(ecart in m)
Golful Musura Golful Musura Zona de Nu exista Acumulare Se presupune ca nu exista schimbari
la jetelele de la pana la jetelele acumulare in larg sisteme de majore in managementul Dunarii sau
Sulina de la Sulina protectie digului Sulina. Se presupune, de
asemenea, ca nu exista schimbari
Pagina 173
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Modificarea
Durata de liniei
Tendinte actuale
viata a tarmului/riscul
Celula de evolutie a
Sub- sector sistemelor de eroziune Ipoteze si considerente
sedimentara liniei tarmului
de protectie estimat pentru
(m/an)
(ani) 30-50 de ani
(ecart in m)
Pagina 174
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Modificarea
Durata de liniei
Tendinte actuale
viata a tarmului/riscul
Celula de evolutie a
Sub- sector sistemelor de eroziune Ipoteze si considerente
sedimentara liniei tarmului
de protectie estimat pentru
(m/an)
(ani) 30-50 de ani
(ecart in m)
Cheorghe la stabil.
Ciotic
De la Ciotic la Eroziune Nu exista 0 - 270 Se asteapta ca insula Sahalin sa
Zatoane (intre 0 si -10 sisteme de continue sa influenteze tarmul,
(sectorul sudic al m/an) protectie sectorul ramanand in mare parte
insulei Sahalin si stabil de-a lungul portiunii nordice,
sitemul de zone dar erodandu-se in sud, din cauza
umede costiere transportului longitudinal de
Zatoane) sedimente.
De la Zatoane Perisor Eroziune Nu exista 80 - 160 Nu sunt estimate schimbari
la portul (intre 0 si -5 m/an) sisteme de semnificative privind cantitatea de
Midia protectie sedimente, asteptandu-se, prin
urmare, ca tendinta actuala de
eroziune sa continue.
Periteasca Situatie stabila/ Nu exista Acumulare Nu sunt estimate schimbari
acumulare sisteme de semnificative privind cantitatea de
(intre 0 si 2 m/an) protectie sedimente, asteptandu-se, prin
urmare, ca sectorul sa ramana in mare
parte stabil, cu posibile acumulari.
Portita Eroziune >10 120 - 210 De vreme ce majoritatea cordonului
(intre 0 si -5 m/an) litoral este neprotejat, se asteapta ca
tendintele actuale de eroziune sa
continue. La Gura Portitei este posibil
sa se produca o pierdere accelerata a
plajei odata cu cedarea sistemelor de
protectie si apoi se asteapta sa se
instaleze un nivel similar cu cel
observat de-a lungul zonelor
adiacente.
Periboina Eroziune >15 110 - 190 O mare parte a acestei zone este
(intre 0 si -5 m/an) neprotejata, prin urmare, daca nu se
produce nicio schimbare majora a
aportului de sedimente, se asteapta ca
tendintele recente sa continue.
Cedarea scurtei portiuni a sistemului
de protectie de la Periboina nu poate
avea un impact prea mare asupra
tendintei liniei tarmului.
Cedarea epiului scurt de la Edighiol
este probabil sa aiba numai un impact
local asupra proceselor linieitarmului.
Chituc Eroziune >15 40 - 80 O mare parte a acestei zone este
(intre 5 si -5 m/an) neprotejata, prin urmare, daca nu se
produce nicio schimbare majora a
aportului de sedimente, se asteapta ca
tendintele recente sa continue.
Corbu (Capul Situatie Informatia Acumulare Se presupune ca digurile portului
Midia) stabila/acumulare nu este Midia continua sa influenteze
intinderea sudica a acestui tarm. Prin
Pagina 175
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Modificarea
Durata de liniei
Tendinte actuale
viata a tarmului/riscul
Celula de evolutie a
Sub- sector sistemelor de eroziune Ipoteze si considerente
sedimentara liniei tarmului
de protectie estimat pentru
(m/an)
(ani) 30-50 de ani
(ecart in m)
Tabelul 3.3.5 Estimari ale modificarii liniei tarmului/riscului de eroziune pentru Unitatea sudica
Celula Sub - sector Tendinte actuale Durata de Modificarea liniei Supozitii si considerente
sedimentara de evolutie liniei viata a tarmului/riscul de
tarmului sistemelor eroziune estimat
(m/an) de protectie pentru 30-50 de
(ani) ani
(variatii in m)
De la golful Navodari Nord Situatie stabila/ Nu exista Acumulare Se presupune ca digurile de la
Mamaia – acumulare sisteme de portul Midia influenteaza in
Capul Midia la (intre 0 si protectie continuare intinderea sudica a
Portul 0,15m/an) acestui tarm. Prin urmare, se
Constanta asteapta ca sectorul sa ramana in
mare parte stabil, cu o usoara
acumulare la adapostul
structurilor.
Navodari Sud Situatie stabila/ Nu exista Acumulare Se presupune ca digurile de la
acumulare sisteme de portul Midia influenteaza in
(intre 0 si protectie continuare intinderea sudica a
0,15m/an) acestui tarm. Prin urmare, se
asteapta ca sectorul sa ramana in
mare parte stabil, desi exista
riscul eroziunii localizate a
dunelor, indeosebi de-a lungul
zonei sudice a acestuia.
Mamaia Nord Situatie stabila/ Nu exista 20 - 50 Se presupune ca digurile de la
eroziune sisteme de portul Midia influenteaza in
(intre 1 si -1m/an) protectie continuare intinderea sudica a
acestui tarm. Prin urmare, se
asteapta ca sectorul sa ramana in
mare parte stabil in nord si sa se
erodeze in sud.
Mamaia Centru Situatie stabila/ <5 70 - 110 Durata de viata a sistemului de
eroziune diguri de-a lungul acestei zone
(intre 0 si - este mai mica de 5 ani.
1,5m/an) De indata ce digurile vor ceda, se
va produce o eroziune rapida a
plajei care a fost protejata de
aceste structuri si de aceea
eroziunea estimata tine seama de
acest fenomen.
Pagina 176
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Celula Sub - sector Tendinte actuale Durata de Modificarea liniei Supozitii si considerente
sedimentara de evolutie liniei viata a tarmului/riscul de
tarmului sistemelor eroziune estimat
(m/an) de protectie pentru 30-50 de
(ani) ani
(variatii in m)
Mamaia Sud Aceasta coasta a <5 140 - 180 Modificarile actuale a liniei
fost gestionata tarmului nu sunt relevante pentru
artificial, prin modul in care linia tarmului s-ar
urmare nivelurile modifica in urma cedarii
curente nu le sistemului de protectie. S-a
indica pe cele estimat o rata “naturala” de
viitoare in cadrul eroziune cuprinsa intre -1 si -1,5
abordarii fara m/an. Durata de viata a
interventie. sistemului de structuri de-a
lungul acestei zone este mai mica
de 5 ani.
De indata ce structurile vor ceda,
se va produce o eroziune rapida a
plajei care a fost protejata de
aceste structuri, si de aceea
eroziunea estimata tine seama de
acest fenomen.
Tomis Nord Aceasta coasta a <5 110 – 160 Aceasta zona de coasta a fost
fost gestionata (include alunecari modificata semnificativ prin
artificial, prin faleza) diverse interventii si sisteme de
urmare nivelurile protectie. Modificarile actuale a
curente nu le liniei tarmului nu sunt relevante
indica pe cele pentru modul in care linia
viitoare in cadrul tarmului s-ar modifica in urma
abordarii fara cedarii sistemului de protectie. S-
interventie. a estimat o rata“naturala” de
eroziune cuprinsa intre -1,5 si -
2m/an.
Durata de viata a sistemului de
protectie este mai mica de 5 ani.
De indata ce digurile vor ceda, se
va produce o eroziune accelerata
a zonei recuperate.
A fost luata in calcul o zona
tampon, de vreme ce, odata
reactivate, falezele vor fi
predispuse alunecarilor de teren.
Tomis Sud Aceasta coasta a Sistem de 150 – 200 Dinamica plajei este afectata
fost gestionata protectie al (include alunecari aproape in intregime de
artificial, prin zonei de faleza) interventiile umane. Prin urmare,
urmare nivelurile coasta modificarile actuale a liniei
curente nu le <10 tarmului nu sunt relevante pentru
indica pe cele modul in care linia tarmului s-ar
viitoare in cadrul modifica in urma cedarii
Portul Tomis
abordarii fara sistemului de protectie. S-a
interventie <20 estimat o rata “naturala” de
eroziune cuprinsa intre -1 si -1,5
De la portul m/an.
Tomis la Durata de viata a sistemului de
portul protectie este mai mica de 10 ani.
Constanta Pana la momentul in care aceste
Pagina 177
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Celula Sub - sector Tendinte actuale Durata de Modificarea liniei Supozitii si considerente
sedimentara de evolutie liniei viata a tarmului/riscul de
tarmului sistemelor eroziune estimat
(m/an) de protectie pentru 30-50 de
(ani) ani
(variatii in m)
<10 diguri vor ceda, tarmul va ramane
intr-o pozitie fixa, insa dupa
aceea, se va produce o eroziune
accelerata. Se asteapta,totusi, ca
digurile portului Constanta sa
continue sa aiba efect si dincolo
de perioada de evaluare stabilita
in Master Plan.
A fost luata in calcul o zona
tampon, de vreme ce, odata
reactivate, falezele vor fi
predispuse ulterior alunecarilor
de teren.
Portul Constanta - >30 - Se asteapta ca digurile portului sa
aiba efect similar si dincolo de
perioada de evaluare stabilita in
Master Plan.
De la Eforie la Eforie Nord Aceasta coasta a Sistemul de 60 – 90 Dinamica plajei este afectata
Capul Tuzla fost gestionata protectie (include alunecari aproape in intregime de
artificial, prin <5 faleza) interventiile umane. Durata de
urmare nivelurile viata a sistemului de protectie
curente nu le portul este mai mica de 5 ani. De indata
indica pe cele turistic ce vor ceda, se asteapta o
viitoare in cadrul >30 eroziune accelerata si prin
abordarii fara urmare, acest fenomen a fost luat
interventie. in calcul. S-a estimat o rata de
eroziune de -1m/an in urma
cedarii sistemului de protectie.
Se presupune ca digurile portului
Constanta vor continua sa
influenteze partea nordica a
tarmului, ceea ce ar putea duce la
o acumulare de sedimente la
adapostul structurilor.
A fost luata in calcul o zona
tampon, de vreme ce, odata
reactivate, falezele vor fi
predispuse ulterior alunecarilor
de teren.
Eforie Centru Aceasta coasta a existente <5 40 - 70 Digurile submerse sunt deja
fost gestionata noi >15-20 preponderent inactive si rata de
artificial, prin eroziune crescuta recent va
urmare nivelurile continua, cel mai probabil.
curente nu le La sud, noul pereu din
indica pe cele anrocamente si peretele de
viitoare in cadrul protectie/faleza de promenada
abordarii fara vor rezista cel mai probabil intre
interventie 15 si 20 de ani, mentinand linia
tarmului in aceast sector.
De indata ce aceste structuri vor
ceda, s-ar putea produce o
Pagina 178
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Celula Sub - sector Tendinte actuale Durata de Modificarea liniei Supozitii si considerente
sedimentara de evolutie liniei viata a tarmului/riscul de
tarmului sistemelor eroziune estimat
(m/an) de protectie pentru 30-50 de
(ani) ani
(variatii in m)
eroziune accelerata; pentru acest
caz, s-a estimat o rata de eroziune
de -1m/an.
Pagina 179
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Celula Sub - sector Tendinte actuale Durata de Modificarea liniei Supozitii si considerente
sedimentara de evolutie liniei viata a tarmului/riscul de
tarmului sistemelor eroziune estimat
(m/an) de protectie pentru 30-50 de
(ani) ani
(variatii in m)
Costinesti Eroziune (in Diguri de 40 – 70 Se asteapta ca epiurile si protectia
zonele colmatare (include alunecari de la baza falezelor sa ramana
neprotejate) (epiuri) faleza) eficiente pentru o perioada mai
(intre 0 si -1m/an) <5 ani scurta de 5 ani. De indata ce vor
ceda, s-ar putea produce o
Diguri eroziune accelerata, dar ar putea
>15 ani exista, de asemenea, o eliberare
de sedimente spre zonele din
avalul curetului litoral, reducand
usor eroziunea de aici.
A fost luata in calcul o zona
tampon, de vreme ce, odata
reactivate, falezele vor fi
predispuse ulterior alunecarilor
de teren.
23 August Eroziune Nu exista 40 – 70 Se presupune ca aceasta zona va
(intre 0 si -2m/an) sisteme de (include alunecari continua sa fie afectata de
protectie. faleza) lucrarile de protectie din
amontele curentului litoral pana
cand acestea vor ceda. Ar putea
exista un aport de sedimente in
aceast sector, dar se asteapta ca
tendinta generala actuala sa
continue.
A fost luata in calcul o zona
tampon, de vreme ce, odata
reactivate, falezele vor fi
predispuse ulterior alunecarilor
de teren.
Olimp - Venus Plajele se erodeaza <5 60 – 120 Aici se afla o serie de mici plaje
Aceasta coasta a (include alunecari controlate si mentinute artificial.
fost gestionata faleza) Durata de viata a sistemului de
artificial, prin protectie este mai mica de 5 ani.
urmare nivelurile De indata ce digurile vor ceda, cel
curente nu le mai probabil se va produce o
indica pe cele eroziune accelerata a plajelor si o
viitoare in cadrul reactivare a falezelor din satele
abordarii fara acestora. S-a estimat o rata de
interventie. eroziune de -2m/an.
A fost luata in calcul o zona
tampon, de vreme ce, odata
reactivate, falezele vor fi
predispuse ulterior alunecarilor
de teren.
Balta Mangalia Eroziune Nu exista 60 - 110 Se presupune ca plaja va continua
(intre -1 si -3m/an) sisteme de sa fie afectata de sistemul de
protectie protectie si masurile de intretinere
a zonei de nord pana cand
digurile vor ceda.
Se asteapta ca tendintele actuale
de eroziune sa continue, desi ar
Pagina 180
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Celula Sub - sector Tendinte actuale Durata de Modificarea liniei Supozitii si considerente
sedimentara de evolutie liniei viata a tarmului/riscul de
tarmului sistemelor eroziune estimat
(m/an) de protectie pentru 30-50 de
(ani) ani
(variatii in m)
putea exista un aport de
sedimente odata cu cedarea
digurilor din nord care ar putea
reduce usor eroziunea, cel putin
temporar.
Saturn - Plajele se erodeaza <5 60 – 110 Aici se afla o serie de golfulete
Mangalia Aceasta coasta a (include alunecari strans unite, toate controlate si
fost gestionata faleza) mentinute artificial. Durata de
artificial, prin viata a sistemului de protectie
urmare nivelurile este mai mica de 5 ani. S-a estimat
curente nu le o rata de eroziune de -2m/an in
indica pe cele urma cedarii digurilor. Ca urmare
viitoare in cadrul a aceluiasi fenomen, este posibil
abordarii fara sa se produca o eroziune
interventie. accelerata a promontoriilor
artificiale si a plajelor retinute,
desi s-ar putea si ca eroziunea
recenta din centrul golfuletelor sa
fie incetinita. Sedimentele
eliberate vor tinde sa se indrepte
inspre avalul curentului litoral.
Se presupune ca digurile portului
Mangalia au o influenta locala,
rezultand o acumulare in amonte.
A fost luata in calcul o zona
tampon, de vreme ce, odata
reactivate, falezele vor fi
predispuse ulterior alunecarilor
de teren.
Portul Mangalia - >30 - Se asteapta ca digurile portului sa
ramana eficiente si dupa perioada
de evaluare din Master Plan.
De la 2 Mai la 2 Mai Eroziune <5 70 – 120 De-a lungul celei mai mari parti a
Capul Schabla (intre 0 si -2m/an) (include alunecari acestui sector, nu exista structuri
(Bulgaria) – faleza) de protectie. Se presupune, totusi,
granita locala ca digurile portului Mangalia vor
la Vama Veche fi mentinute si vor continua sa
(la frontiera cu aiba acelasi efect asupra
Bulgaria) sectorului. Se asteapta ca tendinta
actuala de eroziune sa continue.
Durata de viata a digului de la 2
Mai este mai mica de 5 ani, dar
cedarea acestuia va avea cel mai
probabil un efect localizat.
A fost luata in calcul o zona
tampon, de vreme ce, odata
reactivate, falezele vor fi
predispuse ulterior alunecarilor
de teren.
Pagina 181
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Celula Sub - sector Tendinte actuale Durata de Modificarea liniei Supozitii si considerente
sedimentara de evolutie liniei viata a tarmului/riscul de
tarmului sistemelor eroziune estimat
(m/an) de protectie pentru 30-50 de
(ani) ani
(variatii in m)
Limanu Eroziune Nu exista 60 – 100 Se asteapta ca tendinta actuala de
(intre 0 si -2m/an) sisteme de (include alunecari eroziune sa continue la acelasi
protectie faleza) nivel ca cel din prezent.
A fost luata in calcul o zona
tampon, de vreme ce, odata
reactivate, falezele vor fi
predispuse ulterior alunecarilor
de teren.
Vama Veche (la Eroziune Nu exista 50 – 80 Se asteapta ca tendinta actuala de
frontiera cu (intre 0 si - sisteme de (include alunecari eroziune sa continue la acelasi
Bulgaria) 1,2m/an) protectie. faleza) nivel ca cel din prezent.
A fost luata in calcul o zona
tampon, de vreme ce, odata
reactivate, falezele vor fi
predispuse ulterior alunecarilor
de teren.
Pagina 182
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
aproape imposibila predictia modului in care aceste ploi vor accelera ratele de
eroziune si numarul de alunecari. Trebuie tinut cont si de faptul ca exista si un
interval de timp variabil intre ploi si manifestarea fenomenelor de alunecare.
O alta sursa reprezentativa de risc pentru stabilitatea falezelor o reprezinta apa
care se scurge in faleza in urma activitatilor antropice. Este vorba de apa provenita
de la irigatii, precum si de la tevile de apa, apa reziduala, fose permeabile, etc.
Volumele de apa intrate in faleza, precum si locurile in care se produc infiltrarile,
sunt aproape imposibil de cuantificat si sunt factori suplimentari de stress pentru
stabilitatea falezelor.
Tabelul 3.3.6 grupeaza zonele de pe litoralul romanesc in care au loc in prezent
fenomene de eroziune a falezelor – si zone cu potential de eroziune a falezelor in
cazul in care lucrarile de protectie nu isi mai indeplinesc rolul. Sectiunea 3.3.5
evidentiaza zonele in care hazardul viitor de retragere a liniei tarmului si de
eroziune a falezelor poate avea un impact semnificativ asupra mediului
inconjurator natural si antropic.
Pagina 183
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Pagina 184
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Pagina 185
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Pagina 186
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Tabelul 3.3.7 Rezumat al riscului de eroziune. Pentru mai multe informatii, vezi sectiunea
3.4.2 a Raportului Diagnostic al zonei costiere
Celula sedimentara Sub-sector Nivel de risc la eroziune
in abordarea fara
interventie
Unitatea nordica
De Golful Musura la Golful Musura (de la granita la jetelele de la (acumulare la tarm)
jetelele de la Sulina Sulina )
Sulina (acumulare la tarm)
Canalul cu Sonda Mediu
Casla Vadanei Mediu
De la jetelele de la Sf. Gheorghe (stabil/ acumulare)
Sulina la capatul sudic Sahalin Scazut
al Insulei Sahalin
(Zatoane) Delta secundara a bratului Sf. Gheorghe - Scazut
Ciotic
Ciotic – Zatoane (coasta din spatele portiunii Scazut
sudice a Insulei Sahalin – si zonele umede
costiere Zatoane)
Perisor Scazut
Periteasca (stabil/ acumulare)
Portita Scazut
De la Zatoane la portul
Periboina Scazut
Midia
Chituc Scazut
Corbu (Capul Midia) (stabil/acumulare)
Portul Midia -
Unitatea sudica
Navodari Nord (stabil/ acumulare)
Navodari Sud Scazut
Mamaia Nord Mediu
Golful Mamaia (de la Mamaia Centru Mediu
Capul Midia la portul
Constanta) Mamaia Sud Ridicat
Tomis Nord Ridicat
Tomis Sud Mediu
Portul Constanta -
Eforie – Capul Tuzla Eforie Nord Ridicat
Eforie Centru Ridicat
Eforie Sud Ridicat
Tuzla Nord Mediu
Tuzla Sud Scazut
Costinesti Ridicat
23 August Mediu
Capul Tuzla -
Olimp - Venus Ridicat
Mangalia
Balta Mangalia Mediu
Saturn - Mangalia Ridicat
Portul Mangalia -
Pagina 187
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Pagina 188
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Prin urmare, riscul in cadrul acestei celule sedimentare a fost clasificat ca fiind
scazut.
3.3.5.2 Rezumatul riscurilor in Unitatea sudica in cazul abordarii fara interventie
Celula sedimentara a golfului Mamaia (de la Capul Midia la portul Constanta)
Linia de coasta din centrul golfului Mamaia la Constanta se confrunta cu eroziunea
cordonului litoral situat intre mare si lacul Siutghiol (lacul Mamaia). Riscul variaza
de la scazut la ridicat, cu Mamaia Sud si Tomis Nord identificate ca zone cu risc
ridicat.
Aceasta celula sedimentara este caracterizata printr-o zona intens construita, cu o
mare valoare comerciala si turistica. Zona are de asemena desemnarea de
SPAMarea Neagra.
Efectele asupra zonei desemnate SPA Marea Neagra sunt considerate a fi scazute
in cadrul unui abordari fara interventie. Totusi, de vreme ce eroziunea continua,
exista un risc ridicat privind mediul antropic ce include hotelurile, alte proprietati
comerciale si facilitati, proprietatile rezidentiale si infrastructura locala si serviciile.
Pe alocuri, deteriorarea sistemelor de protectie va avea ca efect expunerea falezelor
moi de loess la eroziunea provocata de valuri, crescand riscul cladirilor situate in
varf.
Pierderea sedimentelor plajei va influenta si valoarea acestei statiuni turistice si
exista, de asemenea, probleme de siguranta si sanatate asociate degradarii si
cedarii sistemului de protectie.
Exista o anumita incertitudine privind efectul pe termen lung asupra pescariilor in
cazul abordarii fara interventie.
Celula sedimentara de la Eforie la Capul Tuzla
Acest sector este predispus la eroziune in timpul furtunilor, indeosebi din cauza
faptului ca sistemul de protectie de la baza falezei si lucrarile de stabilizare nu au
fost concepute pentru un atac direct al valurilor. Riscul de-a lungul acestei zone cu
sedimente variaza de la ridicat la mediu.
O mare parte a acestei zone cu sedimente este industrializata, avand o mare
valoare turistica si comerciala, desi densitatea constructiilor variaza de-a lungul
coastei. Include, de asemenea, lacul Techirghiol, care este o locatia SPA datorita
mediului sau hipersalinic unic, habitatelor submerse ale Plajei submerse Eforie
Nord SCI si a Zonei marine a Capului Tuzla SCI.
Sectorul Eforie Centru este caracterizat de cordonul litoral care separa lacul
Techirghiol de mare; aici, pe termen lung, exista riscul producerii unei brese care ar
avea un impact semnificativ asupra mediului unic al locatiei SPA a lacului
hipersalin Techirghiol. Valurile cauzate de furtuna vor influenta, de asemenea,
salinitatea lacului, de vreme ce in cazul unor furtuni extrem de violente din ce in ce
mai multa apa de mare va ajunge in lac. Techirghiol mai este foarte valoros si
datorita namolului sapropelic utilizat in diverse scheme de tratament si infiltrarea
apei de mare ar modifica echilibrul fizico-chimic al lacului. Eroziunea continua
aduce riscuri proprietatilor si infrastructurii, indeosebi retelei de drumuri si cai
ferate care constituie legaturile de transport strategice de-a lungul coastei.
Eroziunea plajei si a falezelor va duce la un risc ridicat al mediului antropic,
proprietatilor comerciale si rezidentiale, precum si amenajarilor turistice si
infrastructurii. Ar mai putea fi expuse riscului, de asemenea, si cladiri ale
patrimoniului cultural.
Pagina 189
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Pagina 190
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Figura 3.3.1 Prezentarea riscului de eroziune (fara interventie) pentru Unitatea nordica
Pagina 191
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Figura 3.3.2 Prezentarea riscului de eroziune (fara interventie) pentru Unitatea sudica
Pagina 192
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Pagina 193
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
3.4 Concluzii
Analiza efectuata in sectiunea 3.3 de mai sus a facut posibila identificarea
punctelor critice ale eroziunii zonelor de coasta nu numai pe baza proceselor
zonelor de coasta, ci si prin luarea in considerare a altor factori, precum cei
economici, utilizarea terenurilor si cladirile expuse riscului.
3.4.1 Unitatea nordica
Unitatea nordica a coastei Marii Negre (de la granita cu Ucraina la portul Midia)
nu este considerata a fi expusa riscului ridicat la eroziune deoarece sunt putine
cladiri expuse riacului si cea mai mare parte Unitatii nordice este protejata prin
insasi natura statutului de mediu ceea ce face ca sistemele de protectie grele sa fie o
metoda nepotrivita pentru fi luata in calcul in aceasta zona.
Coasta si hinterlandul Unitatii nordice sunt recunoscute drept o zona importanta si
extrem de protejata nu numai in Romania, ci si la nivel international prin statutul
de Zona de protectie speciala, Sit de importanta comunitara, Sit Ramsar, Sit al
mostenirii culturale mondiale si Rezervatie a biosferei mondiale. Prin urmare, este
vital ca managementul eroziunii de-a lungul coastei sa fie efectuat prin procese
naturale si sa ofere, pe cat posibil, o linie de coasta functionala in mod natural. Este
de preferat ca proceselor naturale sa le fie permis sa se dezvolte in continuare in
defavoarea propunerii unor lucrari de construire a unor sisteme de protectie grele.
Singura locatie unde ar fi potrivita o interventie este de-a lungul sectoarelor
Canalul cu Sonda si Casla Vadanei, unde exista un grad de risc mediu.
3.4.2 Unitatea sudica
De-a lungul Unitatii sudice se gasesc o serie de zone critice la eroziune; acestea
sunt grupate, in principal, pe sectoarele ce au fost protejate artificial in perioada
cuprinsa intre anii 1960-1980 prin construirea unor sisteme de protectie si plaje
artificiale.
Majoritatea sistemelor de protectie se afla intr-o situatie precara din cauza varstei si
a impactului furtunii de-a lungul multor ani. Drept rezultat, multe dintre ele se
apropie sau au ajuns deja la sfarsitul perioadei lor de functionare si necesitatea
unor lucrari de o valoare financiara majora care sa imbunatateasca sau sa
inlocuiasca sistemele de protectie ale zonei de coasta a devenit cruciala. Situatia
precara in care se afla acum digurile a redus in foarte multe locuri eficacitatea in
controlul eroziunii plajei si protejarea coastei.
Pe langa problemele de functionare ale sistemului de indiguire in stabilizarea si
retinerea plajelor care formeaza un sistem neinvaziv al zonei de coasta, insasi
starea in care se afla digurile reprezinta o amenintare la adresa sanatatii oamenilor
care vin la plaja
Zonele in care a fost identificat un grad ridicat de risc sunt: Mamaia Sud, Tomis
Nord, Eforie, Costinesti, de la Olimp la Venus si de la Saturn la Mangalia.
Pagina 194
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
4 Obiective nationale
4.1 Rezumat
Strategiile si planurile nationale, regionale si locale au fost revizuite pentru
identificarea celor care sunt relevante pentru managementul eroziunii costiere si a
obiectivelor. Tabelul 4.1.1 de mai jos prezinta un rezumat al celor mai relevante
strategii, planuri si programe din principalele sectoare conexe relevante pentru
Master Plan.
Majoritatea planurilor, strategiilor si programelor mentionate nu includ obiective
specifice sau obiectivele de management a eroziunii costiere, dar acestea sunt
relevante, deoarece acestea stabilesc aspectele UE, nationale si locale, pe care
Master Planul pentru managementul riscului de eroziune trebuie sa le ia in
considerare. Mai multe informatii privind planurile si strategiile cele mai relevante
sunt prezentate in Tabelul 4.2.1.
Dupa cum este descris in sectiunea 1.3 acest Master Plan a fost elaborat prin POS
Mediu, Axa Prioritara 5 (2), care stabileste obiective specifice pentru reabilitarea
zonei costiere pana in 2015. Acestea sunt descrise in Tabelul 4.2.2.
Strategia UE 2020
Studiu privind protectia si reabilitarea malului sudic romanesc al Marii Negre – JICA, 2007.
Studii de strategie si politici. Catre o strategie europeana in zona Marii Negre. Cooperarea
teritoriala - Proiect SPOS Institutul European din Romania (2007)
Planul Strategic de Actiune pentru reabilitarea si protectia Marii Negre - document adoptat
Pagina 195
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Pagina 196
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
-Implementareasi gestionarea planurilor Natura 2000: a ariilor aprobate pana in 2006 (arii marine
2010); arii declarate si sub gestionare efectiva pana in 2010 (arii marine2012)
Directiva Cadru referitoare la Dupa cum este descris la punctul 2.3.2, Directiva prevede ca obiective de mediu care trebuie sa fie
Pagina 197
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
"Viitoarele modificari ale structurilor de protectie de coasta trebuie sa tina cont de aspectele
privind calitate a apei si sa imbunatateasca potentialul de spalare natural al golfurilor protejate."
Directiva 92/43 of 1992 Directiva prevede ca statele membre trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a garanta
referitoare la Conservarea conservarea habitatelor in ariile speciale de conservare, si pentru a evita deteriorarea lor, precum
Habitatelor Naturale si a si perturbarea semnificativa a speciilor.
Plantelor si Animalelor Custozii ariilor de mediu desemnate si protejate au, sau sunt in proces de, in curs de dezvoltare a
Salbatice planurilor specifice de management pentru aceste arii.
Directiva Cadru referitoare la Managementul riscului de eroziune trebuie sa ia in considerare cerintele obiectivului global MSFD
Strategia ce va fi aplicata in pentru a realizarea, pana in 2020, a unei " stari ecologice bune " (GES) in mediul marin din Europa.
mediul marin 2008/56/EC
Documente si Planul de Dezvoltare POS Mediu, Axa Prioritara 5 (2) (a se vedea Sectiunea 4.2.1)
planuri Nationala 2007-2013 Pana in 2015: reabilitarea a 10 km de coasta; cresterea zonei de plaja cu 30%.
nationale Cadrul Strategic National de
POS Mediu Axa prioritara 4 "Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru
strategice Referinta 2007-2013
Protectia Naturii", sustinuta de FEDR are urmatoarele obiective:
• Conservarea diversitatii biologice, a habitatelor naturale, speciilor salbatice de fauna si flora;
• Asigurarea unui managementului eficient al ariilor protejate, inclusiv Natura 2000;
Indicatorul stabilit pentru acest program se refera la numarul de arii protejate si situri Natura
2000, cu planuri de management in vigoare, iar rezultatul se refera la % din suprafata de arii
protejate si situri Natura 2000 care beneficiaza de masuri de conservare a naturii.
Strategia Romaniei pentru Nu include obiective specifice privire la managementul eroziunii costiere.
schimbarile de clima 2005-
2007 si Planul aferent
Strategia Nationala pentru Conservarea habitatelor naturale, si a speciilor de flora si fauna salbatice.
Conservarea Biodiversitatii Conservarea si sporirea diversitatii biologice prin reducerea impactului negativ, precum si
refacerea ecologica a ecosistemelor si a habitatelor modificate.
Planul de Actiune Strategica Tinta 24: Realizarea unei evaluari preliminare a eroziunii costiere.
pentru Protejarea si Tinta 29: Punerea in aplicare a abordarilor privind managementului integrat a bazinelor
Pagina 198
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Planul de Amenajare a In zonele definite si declarate prin lege de risc natural (zonele asociate cu cutremure, inundatii si
Teritoriului National din alunecari de teren), masuri specifice vor fi instituite pentru: prevenirea si reducerea riscurilor;
Romania construirea pe astfel de terenuri si utilizarea acestor terenuri care vor fi evidentiate in
5 – Zonele cu riscuri naturale documentele de planificare urbana si teritoriala. Acestea vor constitui suport in planurile de
protejare si interventie.
Strategia Nationala de Reducerea riscurilor de catastrofe naturale cu efect asupra populatiei, prin punerea in aplicare a
Dezvoltare Durabila 2013- masurilor de prevenire in zonele cele mai vulnerabile. Obiectivele principale vizeaza punerea in
2020 aplicare a sistemelor durabile de control a inundatiilor in zonele cele mai expuse la risc si
protejarea si reabilitarea litoralului Marii Negre.
Pentru litoralului Marii Negre, se are in vedere reabilitarea a 10 kilometri de coasta care va
rezulta intr-o extindere de 30% a zonelor de plaja. Diferite actiuni vor fi avute in vedere pentru a
imbunatati eficienta interventiilor dupa inundatii sau alte dezastre naturale (cutremure,
alunecari de teren) prin crearea unor unitati specializate de prim raspuns rapid si insteuirea si
dotarea acestora cu echipamente corespunzatoare, precum si prin modernizarea sistemelor de
avertizare rapida si prin cresterea constientizarii populatiei cu privire la astfel de riscuri.
Planul Principal al Turismului Nu include obiective specifice privire la managementul eroziunii costiere.
in Romania 2007-2026
Planul de Amenajare in curs de elaborare, INCDT Proiect Urban INCERC
Teritoriala a Zonei Litoralului
Pagina 199
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Tabelul 4.2.2 Indicatori si obiective pentru Axa Prioritara 5 POS Mediu (2) (Ministerul
Mediului si Dezvoltarii Durabile, 2007)
Indicator Unitate Referinta An de Sursa Obiectiv
referinta 2015
Masura
Kilometri de tarm km 0 2006 ANAR 10
reabilitat
Rezultat
Extindere a zonei % 0 2006 ANAR 30
costiere
Pagina 200
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
5 Analiza optiunilor
5.1 Metodologie si ipoteze
5.1.1 Abordare generala si ipoteze
In vederea selectarii optiunilor au fost analizati un numar de factori
interdependenti si informatii existente prezentate mai jos. Acestea includ:
• Evaluarea riscului de eroziune pentru situatia fara interventii ulterioare,
prezentata in Raportul Diagnostic al zonei costiere, sectiunea 3.4.2 si 4.4.2,
Anexa B.
• Inter-conectivitatea intre zonele de coasta luand in considerare procesele
costiere si in raport cu receptorii cu risc de eroziune, conform descrierii
intelegerii conceptuale prezentata in detaliu in Anexa B si rezumat in
sectiunea 2.7.6 a Master Planului.
• Intelegerea conceptuala tine cont de cantitatile de sedimente ale surselor,
zonele de depozitare si scurgere, si se admite ca aproape intreaga lungime a
coastei are un mare deficit de sedimente, mai ales in Unitatea sudica.
• Caracterul urgent al lucrarilor de reabilitare si amenajare necesare a
structurilor de protectie, tinand seama atat de nivelul de protejare cat si de
durata de viata ramasa, asa cum este prezentat in Raportul Expertiza si
inventarierea factorilor antropici si rezumat in Raportul Diagnostic al zonei
costiere (Anexa B, sectiunea 5.2).
Ipotezele de lucru pentru aceste etape preliminare sunt prezentate in cadrul
rapoartelor si sectiunilor relevante.
Pentru a evita propunerea de noi interventii intr-o locatie care sa intensifice
procesul de eroziune sau sa afecteaze depunerea de sedimente in alte zone, este
extrem de important sa se tina cont de efectul interventiilor asupra deplasarii si
depunerii de sedimente. Acest aspect a fost analizat de modelarea numerica,
studiile de teren si concluziile expertilor prezentate in Rapoartele Studiilor de
Teren, Rapoartele de Modelare Hidraulica si Raportul Diagnostic al zonei costiere
care este atasat ca Anexa B la Master Plan.
Prezentarea specificului coastei romanesti, pe baza studiilor de teren si a modelarii
numerice, este rezumat in sectiunea 2.7, unde impartirea coastei in doua unitati
majore din punct de vedere morfologic si sapte (7) celule de sedimentrare definesc
cadrul strategic ce scoate in evidenta optiunile de interventie care pot fi evaluate
pentru managementul riscului.
Conform descrierii de la sectiunea 2.7, celulele costiere de sedimente se gasesc de-a
lungul coastei in cadrul carora procesele naturale sunt relativ autonome si au
diferite surse (sursele), volume transportate (transport de sedimente) si iesiri
(puturi sau depozite) de sedimente necoeezive. Modificarile celulei de sedimente
de-a lungul tarmului sunt, in general, independente de modificarile din cadrul
celulelor din aval si amonte, desi, in cazul in care exista limite partiale pentru
transportul de sedimente grosiere exista sau cand limita este mobila, este esential
ca legaturile sa fie luate in considerare..
5.1.2 Metodologia de etapizare pentru evaluarea optiunilor de Master Plan
O abordare pe etape a fost adoptata in vederea evaluarii optiunilor Master
Planului:
Pagina 201
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Pagina 202
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Pagina 203
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
(a) (b)
Figura 5.2.1 Exemple de (a) protectii din anrocamente pe zona Tomis Sud, in vecinatatea
Cazinoului si (b) protectii usoare pe zona Tomis Sud, la nord de portul de agrement Tomis
Pagina 204
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Tabelul 5.2.1 Prezentare rezumativa a optiunilor de management al eroziunii costiere aflate la dispozitia managerilor de coasta
Optiune Descriere Avantaje Dezavantaje
Innisiparea artificiala a plajei Innisiparea artificiala a plajelor Solutia prezinta avantajul Eroziunea plajei va continua sa se
constituie o solutie de protectie costiera restabilirii unei plaje „naturale”, manifeste in cazul restrictionarii
„usoara”. care constituie cea mai eficienta alimentarii cu sedimente
Sedimentele aduse din afara celulei de forma de protectie marina, intrucat naturale, prin urmare in viitor
sedimentare, fie din larg, fie din cariere are capacitatea de adaptare naturala pot fi necesare alte innisipari.
sau albii de rauri, sunt amplasate pe la schimbarile conditiilor valurilor Aceasta poate altera calitatea si
plaja. si de a disipa energia valurilor. morfologia plajei datorita
Innisiparea artificiala a plajei poate fi Aceasta solutie este mai putin introducerii potentiale de
implementata in mod autonom sau in probabil sa antreneze probleme de material de plaja nenativ, care
combinatie cu alte optiuni, precum eroziune in zona de transport poate sa difere de cel nativ din
structurile de control (de ex. diguri aluvionar litoral, in comparatie cu punct de vedere al culorii,
sparge-val), in scopul retinerii noului alte solutii ingineresti. mineralogiei sau texturii.
material de plaja. Aceasta depinde de Aceasta utilizeaza materialul Impacturile asupra mediului la
natura dinamica a liniei tarmului natural intr-un mod mai acceptabil locul surselor de dragare trebuie
respectiv. din punct de vedere al protectiei luate atent in considerare. De
De asemenea, innisiparea artificiala a mediului. asemenea, trebuie avute in
plajei poate fi utilizata in combinatie cu Aceasta solutie poate fi utilizata vedere impacturile asupra altor
reciclarea artificiala, in vederea pentru a largi spatiul plajei si a crea comunitati de coasta.
compensarii pierderilor de-a lungul zone de agrement. Gasirea de surse de alimentare cu
tarmului. Reciclarea plajei reprezinta o Aceasta poate consolida habitatele material poate fi dificila in viitor,
operatiune de transportare, in mod de coasta ale plantelor si animalelor. datorita fie disponibilitatii, fie
obisnuit cu ajutorul excavatoarelor si Solutia nu limiteaza optiunile costurilor aferente.
autobasculantelor, a materialului de viitoare privind managementul Este posibila sa fie dificil de
plaja care a fost transportat catre zona zonei costiere. realizat convingerea factorilor
de transport aluvionar litoral, inapoi locali ca aceasta reprezinta o
catre zona opusa deplasarii liniei solutie adecvata si pe termen
tarmului, in cadrul aceleiasi celule lung.
sedimentare.
Este foarte importanta selectarea
mineralogiei si granulatiei adecvate a
sedimentelor pentru locatia proiectului,
care in mod normal trebuie sa fie
Diagrame preluate din Fleming si Reeve grosiera sau similara materialului
(2005) natural de la locatie.
Pagina 205
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Pagina 206
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Pagina 207
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Pagina 208
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Pagina 209
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Pagina 210
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Solutia de proiectare influenteaza asigurat, in general, prin Acest tip de solutie grea limiteaza
gradul de deferlare, prin urmare acest intermediul unor rampe si/sau optiunile viitoare, alternative,
tip de structura poate fi folosita fie trepte. privind managementul costier.
pentru a incetini, fie pentru a reduce Solutia nu poate asigura
eroziunea. O structura din anrocamente controlul direct al transportului
asigura o solutie de protectie grea longitudinal general de
pentru zonele de tarm care se confrunta sedimente, dar pot avea o
cu atac al valurilor si eroziune severe. influenta semnificativa asupra
nivelului plajei, datorita
impactului asupra transportului
transversal sau chiar longitudinal
local aferent plajei.
Ca si in cazul peretilor, in zonele
in care sunt amplasate in fata
falezelor, acestea pot bloca
aportul potential de sedimente
dinspre faleze si pot intensifica
fenomenul de eroziune in aval de
directia transportului
predominant; cu toate acestea,
pot fi proiectate in asa fel incat sa
permita deferlare ocazionala
precum si un anumit grad de
retragere a falezei.
Pagina 211
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Pagina 212
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Pagina 213
Master Plan "Protectia si reabilitarea zonei costiere"
Dune / managementul plajei – plantare Plantarea de vegetatie incurajeaza Masura cu costuri reduse. Este posibil ca aceasta optiune sa
de vegetatie formarea de dune/ marirea plajelor prin Contribuie la recuperarea naturala a nu fie potrivita/adecvata pentru
atragerea si retinerea nisipului. dunelor. Nisipul acumulat se zonele in care eroziunea este
constituie intr-o zona-tampon care severa.
rezista la eroziunea provocata de Pentru a fi eficienta, plantarea de
furtuni. vegetatie poate necesita
Plantarea de vegetatie poate fi combinarea cu o alta masura,
intrebuintata si pentru optimizarea aceea de ingradire a dunelor.
altor masuri de management a Vegetatia poate fi distrusa
plajei. complet de eroziunea produsa de
http://www.snh.org.uk/ Ar putea reduce frecventa furtuni.
necesitatii de innisipare a plajei.
Recircularea (reciclarea) sedimentelor de Reciclarea plajelor implica preluarea Reprezinta o masura Are efect numai pe termen scurt,
pe plaja sedimentelor din zonele de acumulare sustenabila/durabila de nu reprezinta o solutie pentru
si transportarea acestora (in general cu management a plajei. impactul eroziunii pe termen
ajutorul utilajelor) in zonele in Costuri reduse. lung.
eroziune, de exemplu: zone din acelasi Restabileste un proces natural de Recircularea in exces poate cauza
sistem/celula sedimentara. intretinere a plajei. transportul sedimentar in zonele
Aceasta optiune este adecvata plajelor Ar putea reduce frecventa cerintelor in care materialul este prelevat
cu pietris. de innisipare a plajei. din zona de tarm.
http://www.havant.gov.uk/havant-11742
Pagina 214