PANTOR MIHAIL GRUPA 3

INDICATORII DE MORBIDITATE

Definitie: totalitatea imbolnavirilor cunoscute la un moment dat , sau intr-o anumita perioada, in cadrul unei populatii dintr-un teritoriu bine delimitat, fie ca acestea au fost depistate in perioada respectiva, la data imbolnavirii sau ulterior (chiar si la deces), sau depistarea a fost efectuata intr-o perioada anterioara dar boala exista si in perioada prezenta si fie ca imbolnavirea s-a rezolvat (vindecare, deces) sau nu in perioada la care ne referim. b2s14so Prin consens international din morbiditate fac parte si traumatismele si otravirile accidentale sau voluntare (omucideri, sinucideri), precum si ranirile, traumatismele si arsurile cauzate de razboaie. Forme de studiu ale morbiditatii: 1. Morbiditatea generala - Incidenta - Prevalenta -; de moment - de perioada 2. Morbiditatea pe contingente 3. Morbiditatea succesiva 4. Morbiditatea cu incapacitate temporara de munca 5. Morbiditatea cu incapacitate permanenta 6. Morbiditatea spitalizata Termeni utilizati in studiul morbiditatii: - Boala sau imbolnavire: entitate nozologica manifestata prin alterarea sanatatii persoanei - Bolnav sau persoana bolnava: notiunea de boala nu se suprapune peste cea de bolnav pentru ca o persoana bolnava poate prezenta mai multe boli simultan - Caz clinic = bolnav in morbiditate = caz nou/caz vechi Caz nou depistat = diagnosticul la prima consultatie medicala, ocazie cu care se si inregistreaza. Cazul nou depistat poate fi: - clinic caz nou - statistic caz nou (desi data imbolnavirii putea fi in urma cu ani, de exemplu bolile cronice Caz vechi = caz deja diagnosticat si inregistrat, care se prezinta la consultatie ulterior pentru

tratament, dispensarizare, etc. - Codificarea = forma de inlocuire a textului cu semne sau cifre conditionale. OMS pentru realizarea unui limbaj international comun a intocmit o lista internationala a cauzelor de imbolnavire si deces (Clasificarea internationala). Ea se face pe baza unor criterii stiintifice recunoscute pe plan mondial: etiologie, manifestare clinica, localizare anatomica sau mixte. Periodic are loc o revizuire a acestei clasificari, in urma intrunirii unor comitete de experti. In prezent se lucreaza dupa a-X-a revizuire a OMS a clasificarii internationale pe 1000 cauze de imbolnavire si deces, de la 0 la 999. Relatia codificare -; caz nou Cazul nou se codifica la diagnosticare ( in sistemul informational propus de OMS) si intra in calculul incidentei. Dupa vindecare, daca se reimbolnaveste, se va codifica inca o data ca si caz nou ( ex. bolile acute). Cazul vechi se codifica o singura data, la prima diagnosticare, si intra in calculul prevalentei (ex. bolile cronice). In studiul morbiditatii dezideratul OMS este cuprinderea in studiu a intregii populatii si organizarea unui sistem informational pertinent. Scopurile sistemului informational al OMS descrierea starii actuale de sanatate a populatiei printr-un sistem informational pasiv; declansarea precoce a evolutiei starii de sanatate printr-un sistem informational activ; previziunea tendintelor pentru realizarea unei profilaxii optime si eficiente precum si pentru planificarea resurselor, elaborarea strategiilor, evaluarea eficientei serviciilor de ingrijiri, a calitatii actului medical. Importanta sistemului informational: OMS considera ca sistemul informational trebuie sa se bazeze pe culegerea datelor prin cai administrative obisnuite, accentuand importanta consultatiilor bolnavilor neinstitutionalizati (in cabinetul medicului de familie, a medicului specialist din ambulator). Atunci cand ingrijirile medicale sunt acordate in dispensare publice (de medicina generala sau specialitate) statisticile acestor institutii reflecta destul de bine morbiditatea generala a populatiei. Datele se combina si se compara cu cele inregistrate in spitale, statisticile Caselor de Asigurari de Sanatate si cu rezultatele anchetelor medicale bine organizate. MORBIDITATEA GENERALA Incidenta Definitie: frecventa cazurilor noi inregistrate intr-un anumit teritoriu si o anumita perioada de timp (luna, trimestru, an) de catre dispensarele medicale (teritoriale si de intreprindere). Din 1987 este obligatorie declararea de catre spital si de catre specialistii din ambulator a bolilor nou confirmate prin fisa de declarare/comunicare a bolilor cronice. In calculul incidentei bolile cronice apar o singura data ca si caz nou -; la diagnosticare. Bolile acute care se vindeca si reapar ulterior ca o noua imbolnavire, dar nu recadere, se considera iar cazuri noi ( ex: gripa dupa doua luni de la vindecare celei anterioare). La depistarea mai multor boli la aceeasi persoana se codifica fiecare dintre acestea. Formule de calcul 1. Indici de incidenta totala: bn It= x 1000 L 2. Indici de incidenta specifica (pe sexe, grupe de varsta, etc.): bn(c,x) Is = x 100000 Lx It = indice de incidenta totala bn = boli nou depistate (caz nou)

L = numar mediu de locuitori c,x = cazuri nou depistate de anumite boli, la o anumita varsta Lx = numar mediu de locuitori de o anumita varsta Valoarea maxima: peste 10000/00 pentru ca o persoana poate avea mai multe boli Valoarea minima: nu poate fi 0 deoarece, in mod normal, se inregistreaza orice afectiune Valori medii: 400 -; 500 0/00 locuitori Numar cazuri noi de boala X Morbiditatea specifica pe cauze = x100000 Numar locuitori - arata frecventa cazurilor noi de o anumita boala intr-un teritoriu si o perioada de timp Morbiditatea specifica pe cauze si grupe de varsta Numar cazuri noi de boalaX la varstaY = x100000 Numar locuitori de varstaY 3. Structura incidentei morbiditatii Numar cazuri noi de boalaX = x100 Numar total de boli - arata frecventa unei boli fata de totalul imbolnavirilor - se realizeaza rangurile structurii morbiditatii (ca si la mortalitate) rangul I: bolile aparatului respirator rangul II: bolile aparatului digestiv rangul III: bolile sistemului nervos si ale organelor de simt Factori care influenteaza cunoasterea morbiditatii: - accesibilitatea - adresabilitatea - calitatea actului medical Daca accesibilitatea, adresabilitatea si calitatea actului medical sunt optime, OMS considera ca ponderea ce ramane necunoscuta prin studiul incidentei este de 25% sau chiar 10%. Este important ca toate datele sa fie inregistrate in fisa medicala unica, pentru cunoasterea reala a starii de sanatate a populatiei si cresterea calitatii actului medical acordat. Prevalenta Definitie: totalitatea bolilor care exista la un anumit moment critic1 (ultima zi trimestrului, semestrului, anului) sau intr-o anumita perioada2 (trimestru, semestru, an). 1prevalenta de moment 2prevalenta de perioada Prevalenta se calculeaza separat pe boli, in bolile cronice = totalitatea cazurilor noi si vechi de imbolnaviri. Formule de calcul: bn + bv Pr. = x 100 L bn (x) + bv (x) Pr (x)= x 100 sau 100000 L (x) Pr si Pr (x) = indice de prevalenta totala si pe varsta bn, bv = boli nou depistate, boli cunoscute anterior ( vechi ) bn (x), bv (x) = boli nou depistate, boli cunoscute anterior, la anumite varste

L, Lx = numar mediu de locuitori, numar mediu de locuitori la anumite varste Prevalenta se studiaza pentru ca incidenta poate prezenta variatii foarte mari in momente diferite si din cauze diferite: - falsa alarma - falsa acalmie De aceea este important calculul trendului care elimina aceste variatii intamplatoare. Pentru cunoasterea prevalentei se combina diferite surse(consultatii, anchete medicale complexe, fite de declarare, etc.). TBC Realitate Falsa alarmaRealitateFalsa acalmieMorbiditatea succesiva Se apreciaza prin ancheta a starii de sanatate. Prin studiu longitudinal, succesiv in timp, se pot stabili legaturi de cauzalitate in aparitia, agravarea complicatiilor, asocierea si concomitenta mai frecventa a bolilor, precum si cunoasterea acelor categorii de persoane care raman sanatoase an de an (se pot studia eventualii factori de protectie). Face posibila cunoasterea activitatii medicale in prevenirea morbiditatii, inclusiv nerespectarea programelor profilactice. Permite un studiu stiintific, cu date stabilite de medic si nu de bolnav ceea ce elimina erorile de apreciere a datelor anamnestice. Se pot urmari an de an, individualizat imbolnavirile ce se succed la acelasi contingent de persoane, asocieri de boli mai frecvente, implicatiile unor afectiuni in aparitia bolilor cronice, etc. Nu se studiaza retrospectiv antecedentele bolnavului, ci se urmareste succesiv inlantuirea istorica a evenimentelor ce duc la imbolnavire. Consta din studiul cazurilor noi depistate intr-un an si studiul agravarilor (acutizari, recidive) bolilor cronice depistate anterior. Permite urmarirea in dinamica a morbiditatii pe sexe, cauze, grupe de varsta, astfel putandu-se face comparatii pertinente intre regiuni, zone cu structuri diferite pe grupe de varsta, fara sa mai fie necesara standardizarea. Permite o sectiune longitudinala a morbiditatii populatiei pe categorii de persoane sanatoase si bolnave. Cuprinzand agravarile in bolile cronice -; pe cauze, sexe, grupe de varsta, medii, etc. -; dar si date despre persoanele care nu au prezentat agravari in acel an -; pe sexe, grupe de varsta, medii -; realizeaza un studiu complet si complex privind morbiditatea populatiei. Permite stabilirea numarului de persoane vindecate, imbolnavite (dintre sanatosi), cate boli au mai contactat cei cu una, doua, trei boli, numarul deceselor, etc. Morbiditatea pe contingente Ancheta starii de sanatate permite si studiul morbiditatii pe contingente, adica proportia de persoane bolnave dintr-o colectivitate si numarul de boli ce revin de un bolnav. Contingentul = efectiv de persoane selectate pe baza unor caracteristici comune (varsta, sex, ocupatie, mediu de provenienta, etc.). Din punct de vedere al Sanatatii publice si Managementului studiul pe contingente permite stabilire starii de sanatate a populatiei si se subimparte in : - sanatosi cu factori de risc fara factori de risc - bolnavi cu factori de risc cu una, doua sau mai multe boli fara factori de risc In mediul urban morbiditatea pe contingente este mai mare decat in mediul rural si mai mare la sexul feminin. In raport cu varsta grupa 30-34 ani are indicele morbiditatii pe contingente corespunzator indicelui mediu pe tara. Indicii obtinuti descriu in general o curba asemanatoare cu cea a prevalentei morbiditatii, dar de

nivel mai scazut. Diferentele sunt mai mici intre 0-24 ani si devin mai mari cu cat se inainteaza in varsta. Pe medii distributia pe grupe de varsta a morbiditatii pe contingente descrie o curba similara cu cea din mediul intrunit- mediul urban- avand insa un nivel mai ridicat. La 0-14 ani indicii din mediul urban sunt mai mici ca cei din mediul rural. De la 15 ani in sus, la toate grupele de varsta mediul urban are valori mai ridicate decat mediul rural. La femei supramorbiditatea se inregistreaza la toate grupele de varsta cu exceptia grupelor 0-9 ani si peste 80 ani. Indicii minimi se inregistreaza la grupa 15-19 ani, mai scazute la sexul masculin. Indicii maximi se inregistreaza la barbatii peste 80 ani si femeile din grupa 74-79 ani. Eficienta masurilor profilactice sau curative aplicate se va verifica prin studiul longitudinal al morbiditatii succesive. Morbiditatea pe grupe de varsta Incidenta morbiditatii este diferita in functie de grupa de varsta. Cunoasterea tendintelor permite adaptarea serviciilor de ingrijiri medicale de sanatate (actiuni profilactice, resurse materiale, umane, de timp, financiare, etc.). Incidenta 0 1 an 4 ani 14 ani 30-40 ani 60 ani Cauze de morbiditate: 0-1 an - afectiuni perinatale - boli ale aparatului respirator - boli ale aparatului digestiv - boli infectioase si parazitare 1-14 ani - boli ale aparatului respirator - boli ale aparatului digestiv - accidente - boli infecto-contagioase 14 ani - varsta de aur 15-19 ani - indici minimi 20-60 ani - boli acute ale aparatului respirator si digestiv - boli cronice - boli profesionale la 30-40 ani indicele morbiditatii pe contingente este corespunzator cu indicele mediu pe tara; 60 ani si peste - boli cronice Morbiditatea pe sexe Exista o supramorbiditate feminina la toate grupele de varsta cu exceptia grupei 1-9 ani si peste 80 ani (prin morbiditate succesiva pe contingente). S-au cautat explicatii vulnerabilitate mai mare a sexului feminin patologie genitala Iuliu Hatieganu a descris asa numita dextrita- afectiuni ale ovarului drept, colecist, apendice, dar realitatea este ca femeia are un nivel mai ridicat de cultura sanitara care o face mai constienta asupra riscurilor imbolnavirilor si datorita rolurilor ei multiple in familie are o adresabilitate mai mare la serviciile de sanatate. Morbiditatea pe medii In mediul urban morbiditatea pe contingente este mai mare ca in mediul rural. Pe grupe de varsta se inregistreaza o curba similara cu cea din mediul intrunit dar mediul urban are

un nivel mai ridicat. La grupele de varsta 0-14 ani in mediul urban sunt indici mai scazuti ca an mediul rural. De la 15 ani in sus mediul urban are valori mai mari. Aceasta crestere este aparenta deoarece: adresabilitatea si accesibilitatea sunt mai mari in mediul urban calitatea actului medical este mai ridicata in mediul urban nivelul de cultura si educatie pentru sanatate este mai mare in mediul urban inregistrarea si raportarea cazurilor este mai buna in mediul urban Tranzitia morbiditatii Este secundara tranzitiei demografice, fiind o consecinta a ei dar si a dezvoltarii socio-economice. Fenomenul se situeaza intre cele doua tipuri de morbiditate si mortalitate: - de tip primitiv - de tip evoluat Morbiditatea de tip primitiv endemic: boli infectioase, parazitare, boli acute digestive; caracteristica tarilor nedezvoltate socio-economic; si in aceste regiuni se inregistreaza cu frecventa crescuta bolile cronice. Morbiditatea de tip evoluat prevalenta mare a bolilor cronice: hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica, cord pulmonar cronic, boli cronice digestive, renale, diabet, etc. caracterizeaza tarile dezvoltate socio-economic si este datorata si cresterii ponderii populatiei varstnice Morbiditatea de tip intermediar- caracterizeaza tarile in curs de dezvoltare care au patologie infectioasa in scadere si patologie cronica degenerativa in crestere.

Bibliografie :

1. Mirela Tomescu-Bordejevic: Particulariti ale patologiei cardiovasculare la vrstnici, Ed. Mirton, 1997, ISBN 973-578-3819 2. Mirela Tomescu-Bordejevic: Compendiu de Semiologie medical, Ed Mirton, 1996, ISBN 973-578-124-7 3. Mirela Tomescu-Bordejevic: Moartea subit cardiac, Ed. Mirton, 1998, ISBN 973-578-176-9 4. Mirela Tomescu-Bordejevic: Ghid practic de electrocardiografie, Ed. Mirton, 1998, ISBN 973-578-489-0 5. Mirela Tomescu-Bordejevic, Ioan Rivi, Liliana Marincu: Compendiu de Semiologie Medical, Ed Mirton 2000, ISBN 973-9295-89-4 6. D Lighezan, colaborator,Hemostazeologie clinica coord. Serban M., Schramm M., ed.Mirton 2001 7. Branea H. Cardiomiopatii: Actualitati in Medicina Interna, coordonator Zdrenghea D, ed.Clusium 1995 8. Branea H. Moartea Subita,in Urgentele Medicale,Rivis I.,ed Mirton 1997 9. Branea I. Recuperarea pacientilor cardiovasculari, in Tratat de Cardiologie, coordonator prof. C. Carp; Ed. Medicala Nationala 2003

10. Branea I, coordonator Tratat de Medicina Familiei, ed Mirton 2000 11. Branea I. Zdrenghea D Reabilitarea bolnavilor cardiaci,ed. Clusium 1995 12. Branea I. coordonator Medicina Interna de Ambulator, colaborator Branea H., ed. Mirton, 1996 13. Branea I. coordonator, Dislipidemiile, ed. Mirton, 2000 14. Branea I Medicul Salvarii, editia II., colaborator Branea H., ed. Helicon 1996 15. Branea I. Recuperarea bolnavilor cardiaci in ambulator, ed. Mirton, 2001 16. Branea I., coordonator, Ghid de urgente Medicale, ed. Brumar 2003 (in curs de aparitie) 17, Branea I, Lakatos T. Managementul pacientilor cu arteriopatie obliteranta colaborator Branea H., Mirton 2001 18. Branea I., colaborator, Ghiduri de practica medicala.vol I, coordonator Gherasim L., ed. Info Medica, 1999