Bacalaureat – Științele Naturii | Sorin Tiplea

VII. Matrice și determinanți. Sisteme de ecuații liniare

ELEMENTE DE TEHNICĂ MATEMATICĂ

➢ Noțiunea de matrice. Operații cu matrice

- O matrice de tip (𝑚, 𝑛) este o funcție 𝐴: {1,2, … , 𝑚} × {1,2, … , 𝑛} → ℝ, notată sub forma
generală 𝐴 = (𝑎𝑖𝑗 ), unde ⅈ = ̅̅̅̅̅̅
1, 𝑚 și 𝑗 = ̅̅̅̅̅
1, 𝑛.
- Mulțimea matricelor de tip (𝑚, 𝑛) se notează cu ℳ𝑚,𝑛 (ℝ).
- Dacă 𝐴 ∈ ℳ𝑚,𝑛 (ℝ), cu 𝐴 = (𝑎𝑖𝑗 ), ⅈ = ̅̅̅̅̅̅ 1, 𝑛, matricea notată 𝑡𝐴 = (𝑎𝑗𝑖 ) se
1, 𝑚 și 𝑗 = ̅̅̅̅̅
numește transpusa matricei A.
- Egalitatea a două matrice: Dacă 𝐴, 𝐵 ∈ ℳ𝑚,𝑛 (ℝ), cu 𝐴 = (𝑎𝑖𝑗 ), 𝐵 = (𝑏𝑖𝑗 ), atunci 𝐴 = 𝐵
̅̅̅̅̅̅
dacă și numai dacă 𝑎𝑖𝑗 = 𝑏𝑖𝑗 , oricare ar fi ⅈ = 1, ̅̅̅̅̅
𝑚 și 𝑗 = 1, 𝑛.
- Adunarea matricelor: Dacă 𝐴, 𝐵 ∈ ℳ𝑚,𝑛 (ℝ), cu 𝐴 = (𝑎𝑖𝑗 ), 𝐵 = (𝑏𝑖𝑗 ), atunci definim
suma celor două matrice ca fiind matricea 𝐴 + 𝐵 = (𝑎𝑖𝑗 + 𝑏𝑖𝑗 ) ∈ ℳ𝑚,𝑛 (ℝ).
- Înmulțirea cu scalari a matricelor: Dacă 𝜆 ∈ ℝ și 𝐴 ∈ ℳ𝑚,𝑛 (ℝ), cu 𝐴 = (𝑎𝑖𝑗 ), definim
matricea 𝜆 ⋅ 𝐴 = (𝜆𝑎𝑖𝑗 ) ∈ ℳ𝑚,𝑛 (ℝ).
- Înmulțirea matricelor: Dacă 𝐴 ∈ ℳ𝑚,𝑛 (ℝ), cu 𝐴 = (𝑎𝑖𝑗 ) și 𝐵 ∈ ℳ𝑛,𝑝 (ℝ) cu 𝐵 = (𝑏𝑗𝑘 ),
definim produsul matricelor 𝐴 ⋅ 𝐵 = (𝑐𝑖𝑘 ) ∈ ℳ𝑚,𝑝 (ℝ), unde 𝑐𝑖𝑘 = 𝑎𝑖1 𝑏1𝑘 + 𝑎𝑖2 𝑏2𝑘 +
⋯ + 𝑎𝑖𝑛 𝑏𝑛𝑘 .
- Dacă 𝑚 = 𝑛, atunci matricea este pătratică de ordin 𝑛. Mulțimea matricelor pătratice de
ordin 𝑛 cu elemente din mulțimea ℝ, se notează ℳ𝑛 (ℝ). În cazul matricelor pătratice se
definesc: diagonala principală ca fiind mulțimea {𝑎11 , 𝑎22 , … , 𝑎𝑛𝑛 }, precum și diagonala
secundară ca fiind mulțimea {𝑎1𝑛 , 𝑎2,𝑛−1 , … , 𝑎𝑛1 }.
- Numărul notat 𝑇𝑟(𝐴) = 𝑎11 + 𝑎22 + ⋯ + 𝑎𝑛𝑛 se numește urma matricei pătratice de
ordin 𝑛.
- Dacă 𝐴, 𝐵 ∈ ℳ𝑛 (ℝ) și 𝜆 ∈ ℝ atunci, 𝑇𝑟(𝐴 + 𝐵) = 𝑇𝑟(𝐴) + 𝑇𝑟(𝐵), 𝑇𝑟(𝜆𝐴) = 𝜆 𝑇𝑟(𝐴) și
𝑇𝑟(𝐴𝐵) = 𝑇𝑟(𝐵𝐴).

1
 Bacalaureat – Științele Naturii | Sorin Tiplea

0 0 ... 0
0 0 ... 0
- Matricea 𝑂𝑛 = ( ) ∈ ℳ𝑛 (ℝ) se numește matricea nulă de ordin 𝑛.
... ... ... ...
0 0 ... 0
1 0 ... 0
0 1 ... 0
- Matricea 𝐼𝑛 = ( ) ∈ ℳ𝑛 (ℝ) se numește matricea unitate de ordin 𝑛.
... ... ... ...
0 0 ... 1
- (ℳ𝑛 (ℝ); + , ∙ ) formează o structură de inel necomutativ în care zeroul inelului este
matricea 𝑂𝑛 , iar unitatea inelului este matricea 𝐼𝑛 .

➢ Determinanți
𝑎11 𝑎12 𝑎11 𝑎12
- Fie 𝐴 = (𝑎 ). Numărul notat 𝑑𝑒𝑡(𝐴) = |𝑎21 𝑎22 | = 𝑎11 ⋅ 𝑎22 − 𝑎12 ⋅ 𝑎21 se
21 𝑎22
numește determinantul matricei pătratice de ordin 2.
𝑎11 𝑎12 𝑎13 𝑎11 𝑎12 𝑎13
- 𝑎
Fie 𝐴 = ( 21 𝑎 22 𝑎 23 ). Numărul notat 𝑑𝑒𝑡(𝐴) = | 21 𝑎22 𝑎23 | = (𝑎11 𝑎22 𝑎33 +
𝑎
𝑎31 𝑎32 𝑎33 𝑎31 𝑎32 𝑎33
𝑎21 𝑎32 𝑎13 + 𝑎12 𝑎23 𝑎31 ) − (𝑎13 𝑎22 𝑎31 + 𝑎11 𝑎32 𝑎23 + 𝑎33 𝑎21 𝑎12 ) se numește
determinantul matricei pătratice de ordin 3.
- Pentru calculul determinanților de ordin 𝑛 ≥ 4 se utilizează proprietățile determinanților
pentru a se reduce la calculul determinaților de ordin 3, respectiv 2.
- Fie 𝐴 ∈ ℳ𝑛 (ℝ). Numărul notat 𝑑𝑖𝑗 ce reprezintă determinantul matricei de ordin 𝑛 − 1
obținută din matricea 𝐴 prin suprimarea liniei ⅈ și coloanei 𝑗, se numește minorul
elementului 𝑎𝑖𝑗 al matricei 𝐴.
- Numărul notat 𝛿𝑖𝑗 = (−1)𝑖+𝑗 𝑑𝑖𝑗 se numește complementul algebric al elementului 𝑎𝑖𝑗 .
- Proprietățile determinanților:
1. 𝑑𝑒𝑡(𝐴 ⋅ 𝐵) = 𝑑𝑒𝑡(𝐴) ⋅ 𝑑𝑒𝑡(𝐵), oricare ar fi 𝐴, 𝐵 ∈ ℳ𝑛 (ℝ).
2. 𝑑𝑒𝑡(𝐴) = 𝑑𝑒𝑡( 𝑡𝐴), oricare ar fi 𝐴 ∈ ℳ𝑛 (ℝ).
3. 𝑑𝑒𝑡(𝜆𝐴) = 𝜆𝑛 ⋅ 𝑑𝑒𝑡(𝐴), unde 𝜆 ∈ ℝ.
4. Dacă o linie sau o coloană a unei matrice este nulă, atunci determinantul matricei este
egal cu 0.
5. Dacă înmulțim o linie sau o coloană a unei matrice cu un număr 𝛼 atunci, matricea
obținută are determinantul egal cu produsul dintre 𝛼 și determinantul matricei inițiale.
6. Dacă într-o matrice schimbăm două linii, respectiv coloane, între ele matricea obținută
are determinantul egal cu opusul determinantului matricei inițiale.
7. Dacă o matrice are două linii, respectiv coloane, identice atunci determinantul matricei
este nul.

2
 Bacalaureat – Științele Naturii | Sorin Tiplea

8. Dacă o matrice are două linii, respectiv coloane, proporționale atunci determinantul
matricei este nul
9. Dacă o linie a unei matrice o înmulțim cu un număr real și o adunăm la o altă linie,
determinantul matricei obținute este egal cu determinantul matricei inițiale.
10. 𝑑𝑒𝑡(𝐴) = 𝑎𝑖1 𝛿𝑖1 + 𝑎𝑖2 𝛿𝑖2 + ⋯ + 𝑎𝑖𝑛 𝛿𝑖𝑛 , unde 𝛿𝑖𝑗 reprezintă complementul algebric
al elementului 𝑎𝑖𝑗 . Această formulă poartă denumirea de dezvoltarea determinantului
după linia i. Asemănător are loc o formulă de dezvoltare după o anumită coloană.
11. Teorema Cayley-Hamilton: Pentru orice matrice 𝐴 ∈ ℳ2 (ℝ) are loc relația:
𝐴2 − 𝑇𝑟(𝐴) ⋅ 𝐴 + 𝑑𝑒𝑡(𝐴) ⋅ 𝐼2 = 𝑂2.

➢ Inversa unei matrice

- Spunem că 𝐴 ∈ ℳ𝑛 (ℝ) este inversabilă dacă există o matrice notată 𝐴−1 ∈ ℳ𝑛 (ℝ) cu
proprietatea 𝐴 ⋅ 𝐴−1 = 𝐴−1 ⋅ 𝐴 = 𝐼𝑛 . Matricea 𝐴−1 se numește inversa matricei 𝐴.
- Teoremă: O matrice 𝐴 ∈ ℳ𝑛 (ℝ) este inversabilă dacă și numai dacă 𝑑𝑒𝑡(𝐴) ≠ 0.
1
- Inversa matricei 𝐴 ∈ ℳ𝑛 (ℝ) este 𝐴−1 = 𝐴∗ unde 𝐴∗ se numește adjuncta matricei
𝑑𝑒𝑡(𝐴)
𝛿11 𝛿21 . . . 𝛿𝑛1
𝛿 𝛿22 . . . 𝛿𝑛2
𝐴 și are forma: 𝐴∗ = ( 12 ), unde 𝛿𝑖𝑗 este complementul algebric al
... ... ... ...
𝛿1𝑛 𝛿2𝑛 . . . 𝛿𝑛𝑛
elementului 𝑎𝑖𝑗 , oricare ar fi ⅈ, 𝑗 = ̅̅̅̅̅
1, 𝑛.
- Proprietăți ale inversei: Fie 𝐴, 𝐵 ∈ ℳ𝑛 (ℝ) două matrice inversabile, atunci au loc:
1. (𝐴−1 )−1 = 𝐴;
2. (𝐴𝐵)−1 = 𝐵 −1 𝐴−1 ;
- Rezolvarea unor ecuații matriceale: Dacă 𝐴, 𝐵 ∈ ℳ𝑛 (ℝ), unde 𝐴 este o matrice inversabilă
atunci:
1. Ecuația 𝐴𝑋 = 𝐵 are soluția unică 𝑋 = 𝐴−1 𝐵;
2. Ecuația 𝑋𝐴 = 𝐵 are soluția unică 𝑋 = 𝐵𝐴−1 .

➢ Rangul unei matrice

- Fie 𝐴 ∈ ℳ𝑚,𝑛 (ℝ) și 𝑟 ∈ ℕ, 1 ≤ 𝑟 ≤ 𝑚ⅈ𝑛(𝑚, 𝑛). Numim minor de ordin 𝑟 al matricei 𝐴
determinantul unei matrice formate cu elementele matricei 𝐴 situate la intersecția a 𝑟
linii și 𝑟 coloane ale matricei.
- Operația de bordare a unui minor de ordin 𝑟 al unei matrice presupune formarea unui
minor de ordin 𝑟 + 1 al matricei date în care 𝑟 linii și 𝑟 coloane sunt cele utilizate la
minorul de ordin 𝑟 pe care îl bordăm.

3
 Bacalaureat – Științele Naturii | Sorin Tiplea

- Spunem că rangul matricei 𝐴 este 𝑟, și scriem 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝐴) = 𝑟, dacă există cel puțin un minor
de ordin 𝑟 al matricei nenul, iar toți minorii de ordin mai mare decât 𝑟, dacă există, sunt
nuli.
- Proprietate: 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝐴) = 𝑟 dacă există cel un minor de ordin 𝑟 al matricei 𝐴 nenul iar toți
minorii de ordin 𝑟 + 1, obținuți prin bordarea acestuia, dacă există, sunt nuli.

➢ Sisteme de ecuații liniare

- Forma generală a unui sistem liniar de 𝑚 ecuații cu 𝑛 necunoscute este:
𝑎11 𝑥1 + 𝑎12 𝑥2 + ⋯ + 𝑎1𝑛 𝑥𝑛 = 𝑏1
𝑎21 𝑥1 + 𝑎22 𝑥2 + ⋯ + 𝑎2𝑛 𝑥𝑛 = 𝑏2
(1) {
......................................
𝑎𝑚1 𝑥1 + 𝑎𝑚2 𝑥2 + ⋯ + 𝑎𝑚𝑛 𝑥𝑛 = 𝑏𝑚
- Acestui sistem i se asociază următoarele matrice:
𝑎11 𝑎12 . . . 𝑎1𝑛 𝑎11 𝑎12 . . . 𝑎1𝑛 𝑏1 𝑏1 𝑥1
𝑎21 𝑎22 . . . 𝑎2𝑛 𝑎21 𝑎22 . . . 𝑎2𝑛 𝑏2 𝑏 𝑥2
𝐴 = ( ... ̅ ), 𝐵 = ( 2 ) și 𝑋 = ( . . . ).
. . . . . . . . . ), 𝐴 = ( . . . . . . . . . . .. . . . ...
𝑎𝑚1 𝑎𝑚2 . . . 𝑎𝑚𝑛 𝑎𝑚1 𝑎𝑚2 . . . 𝑎𝑚𝑛 𝑏𝑚 𝑏𝑚 𝑥𝑛
- Matricea 𝐴 se numește matricea sistemului, 𝐴̅ este matricea extinsă a sistemului, 𝐵 este
matricea coloană a termenilor liberi iar 𝑋 este matricea coloană a necunoscutelor.
- Cu notațiile de mai sus sistemul se scrie sub forma 𝐴𝑋 = 𝐵.
- Dacă matricea coloană 𝐵 a termenilor liberi este nulă, atunci sistemul se numește
omogen. Orice sistem omogen este compatibil având cel puțin soluția nulă, adică 𝑥1 =
𝑥2 = ⋯ = 𝑥𝑛 = 0. Prin urmare, în cazul sistemelor omogene, problema care se pune este
a compatibilității determinate sau nedeterminate.
- Teorema lui Cramer: Dacă 𝑚 = 𝑛 și 𝛥 = 𝑑𝑒𝑡 𝐴 ≠ 0, atunci sistemul este compatibil
𝛥𝑖
determinat, iar soluția unică este dată de formulele: 𝑥𝑖 = , unde 𝛥𝑖 este determinantul
𝛥
matricei ce se obține din matricea sistemului 𝐴 prin înlocuirea coloanei ⅈ cu coloana
termenilor liberi.
- Dacă 𝑚 ≠ 𝑛 sau dacă 𝑚 = 𝑛 cu 𝛥 = 𝑑𝑒𝑡(𝐴) = 0, studiem compatibilitatea sistemului cu
una din următoarele teoreme:
- Teorema Kronecker-Capelli: Sistemul (1) este compatibil dacă și numai dacă rangul
matricei sistemului este egal cu rangul matricei extinse, adică 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝐴) = 𝑟𝑎𝑛𝑔(𝐴̅).
- Teorema lui Rouch𝑒́ : Sistemul (1) este compatibil dacă și numai dacă toți minorii
caracteristici sunt nuli.
- Algoritmul de rezolvare a sistemelor de ecuații liniare este următorul:
Caz 1) Dacă 𝑚 = 𝑛 și 𝛥 = 𝑑𝑒𝑡 𝐴 ≠ 0, sistemul este compatibil determinat și se rezolvă cu
ajutorul regulii lui Cramer.
Caz 2) Dacă 𝑚 ≠ 𝑛 sau dacă 𝑚 = 𝑛 cu 𝛥 = 𝑑𝑒𝑡(𝐴) = 0, atunci procedăm astfel:
4
 Bacalaureat – Științele Naturii | Sorin Tiplea

- Se determină rangul matricei 𝐴. Minorul care dă rangul matricei se notează cu 𝛥𝑝 și

se numește minor principal.
- Se calculează minorii caracteristici, obținuți prin bordarea minorului principal cu
ajutorul coloanei termenilor liberi și a liniilor rămase din matricea extinsă.
- Dacă cel puțin un minor caracteristic este nenul atunci sistemul este incompatibil.
- Dacă toți minorii caracteristici sunt nuli, sau dacă nu există minori caracteristici, atunci
sistemul este compatibil. Necunoscutele care au coeficienți ce se regăsesc în minorul
principal se numesc necunoscute principale, celelalte fiind necunoscute secundare.
Necunoscutele secundare se notează cu litere ale alfabetului grecesc și se trec în
membrul drept. Ecuațiile care au linii corespunzătoare în minorul principal se numesc
ecuații principale, iar celelalte sunt ecuații secundare. Sistemul (1) este echivalent cu
sistemul format doar din ecuațiile principale care este un sistem de tip Cramer.

➢ Metoda lui Gauss de rezolvare a sistemelor de ecuații liniare.

- Această metodă este o generalizare a metodei reducerii utilizate în cazul sistemelor
de două ecuații cu două necunoscute. Prin urmare, se procedează astfel:
- Se înmulțește convenabil prima ecuație astfel ca, prin adunarea la a doua ecuație, să
se reducă prima necunoscută din a doua ecuație. Apoi înmulțim prima ecuație
convenabil astfel ca, prin adunare la a treia ecuație, să se reducă prima necunoscută
din a treia ecuație. Se continuă până când se reduce prima necunoscută in toate
ecuațiile, cu excepția primei ecuații.
- Se reia procedeul pentru a doua ecuație, care înmulțită convenabil, prin adunarea la
a treia ecuație, să se reducă a doua necunoscută din ecuația a treia. Se continuă
procedeul.
- Dacă obținem la final o relație sau mai multe relații care nu pot fi adevărate simultan,
atunci sistemul este incompatibil.
- Dacă la final obținem o ecuație cu o singură necunoscută atunci sistemul este
compatibil determinat și se determină soluția pe cale inversă.
- Dacă la final obținem o ecuație cu mai multe necunoscute atunci sistemul este
compatibil nedeterminat. În acest caz, toate necunoscutele, cu excepția uneia, sunt
necunoscute secundare care se notează cu litere ale alfabetului grecesc iar toate
celelalte necunoscute se determină în funcție de acestea.

5
 Bacalaureat – Științele Naturii | Sorin Tiplea

Aplicații propuse
4 −2 −4 1 𝑎 𝑏
1. Fie matricele 𝐴 = ( ), 𝐵 = ( ) și 𝑋 = ( ). Știind că 2𝑋 − 𝐴𝐵 = 𝐴,
2 0 2 −3 𝑐 𝑑
determinați suma 𝑎 + 𝑏 + 𝑐 + 𝑑.
𝑥 1 1
2. Se consideră matricea 𝐴(𝑥) = 1 𝑥 1), unde 𝑥 ∈ ℝ.
(
1 1 𝑥
a) Calculați suma elementelor matricei 𝐴(𝑥 + 1) − 𝐴(𝑥).
b) Determinați 𝑥 ∈ ℝ, știind că 5𝐴(𝑥) − 𝐴2 (𝑥) = 4𝐼3 .
−2 −2 −2
3. Se consideră matricele 𝐴 = ( 1 1 1 ) și 𝑋(𝑎) = 𝐼3 + 𝑎𝐴, unde 𝑎 ∈ ℝ.
1 1 1
a) Calculați 𝐴2 .
b) Demonstrați că 𝑋(𝑎) ⋅ 𝑋(𝑏) = 𝑋(𝑎 + 𝑏), ∀ 𝑎, 𝑏 ∈ ℝ.
c) Determinați matricea 𝑀 = 𝑋(−9) ∙ 𝑋(−8) ∙ … ⋅ 𝑋(9) ⋅ 𝑋(10).
2 2
4. Se consideră matricele 𝐴 = ( ) și 𝑋(𝑎) = 𝐼2 + 𝑎𝐴, unde 𝑎 ∈ ℝ.
−1 −1
a) Arătați că 𝑋(𝑎) ⋅ 𝑋(𝑏) = 𝑋((𝑎 + 1)(𝑏 + 1) − 1), ∀ 𝑎, 𝑏 ∈ ℝ.
b) Calculați 𝑋 𝑛 (𝑎), unde 𝑛 ∈ ℕ∗ .
c) Determinați 𝑡 ∈ ℝ știind că 𝑋(1) ⋅ 𝑋(2) ⋅. . .∙ 𝑋(𝑛) = 𝑋(𝑡 − 1).
1 + 3𝑎 3𝑎
5. Fie matricea 𝑋(𝑎) = ( ), unde 𝑎 ∈ ℝ.
−2𝑎 1 − 2𝑎
a) Demonstrați că 𝑋(𝑎) ⋅ 𝑋(−1) = 𝑋(−1) ⋅ 𝑋(𝑎) = 𝑋(−1), ∀ 𝑎 ∈ ℝ.
b) Calculați 𝑋(−5) ∙ 𝑋(−4) ∙ … ⋅ 𝑋(4) ⋅ 𝑋(5).
−2 0
6. Fie matricea 𝐴 = ( ). Rezolvați ecuația 𝑑𝑒𝑡(𝐴 − 𝑥𝐼2 ) = 0, unde 𝑥 ∈ ℝ.
0 3
𝑥 1 1
7. Determinați 𝑥 ∈ ℝ, știind că |1 𝑥 1| = 2.
1 1 2
𝑎 𝑏 𝑎 𝑐
8. Fie 𝐴 = ( ) și 𝐵 = ( ). Demonstrați că 𝑑𝑒𝑡(𝐴 ⋅ 𝐵) = (𝑎𝑑 − 𝑏𝑐)2.
𝑐 𝑑 𝑏 𝑑
𝑎 𝑎+1 𝑎+2
9. Fie matricea 𝐴 = 𝑏 𝑏 + 1 𝑏 + 2). Arătați că 𝑑𝑒𝑡(𝐴) = (𝑎 − 𝑏)(𝑎 − 1).
(
1 1 𝑎
1 0
10. Se consideră matricea 𝐴 = ( ) ∈ ℳ2 (ℝ).
2 1
1 0
a) Arătați că 𝐴𝑛 = ( ), ∀𝑛 ∈ ℕ∗ .
2𝑛 1
b) Calculați 𝑑𝑒𝑡(𝐴) + 𝑑𝑒𝑡(𝐴2 ) + ⋯ + 𝑑𝑒𝑡(𝐴2021 ).
c) Calculați 𝑑𝑒𝑡(𝐴 + 𝐴2 + ⋯ + 𝐴2021 ).
11. Fie 𝑚 ∈ ℝ și 𝑥1 , respectiv 𝑥2 rădăcinile ecuației 𝑥 2 − (𝑚 + 1)𝑥 + 𝑚 = 0. Demonstrați că
𝑥1 𝑥2
|−𝑥 𝑥 | ≥ 1.
2 1
6
 Bacalaureat – Științele Naturii | Sorin Tiplea

1 2
12. Fie matricea 𝐶 = ( ). Demonstrați că, ∀ 𝑥 ∈ ℝ, 𝑑𝑒𝑡(𝐼2 + 𝑥𝐶) + 𝑑𝑒𝑡(𝐼2 − 𝑥𝐶) = 2.
3 6
𝑥 −1
13. Fie matricea 𝐴 = ( ). Demonstrați că, 𝑑𝑒𝑡(𝐴) ≥ 3, oricare ar fi numărul real 𝑥.
7 𝑥+4
𝑥+2 4
14. Demonstrați că matricea 𝐴 = ( ) este inversabilă, oricare ar fi numărul real 𝑥.
−3 𝑥−2
1 − 2𝑏 4𝑏
15. Fie matricea 𝐵 = ( ). Demonstrați că matricea 𝐵 este inversabilă ∀𝑏 ∈ ℝ.
−𝑏 1 + 2𝑏
1 1 1
16. Fie matricea 𝐴(𝑎) = (1 2 𝑎 ), unde 𝑎 ∈ ℝ. Determinați valorile lui 𝑎, pentru care
1 4 𝑎2
matricea este inversabilă.
1 + 2𝑎 2𝑎
17. Fie mulțimea 𝐺 = {𝑋(𝑎) = ( ) | 𝑎 ∈ ℝ − {−1}}.
−𝑎 1−𝑎
a) Arătați că 𝑋(𝑎) ⋅ 𝑋(𝑏) = 𝑋(𝑎𝑏 + 𝑎 + 𝑏), ∀ 𝑋(𝑎), 𝑋(𝑏) ∈ 𝐺.
b) Demonstrați că orice matrice din 𝐺 este inversabilă și inversa ei este din mulțimea 𝐺.
2 1 −1
18. Se consideră matricea 𝐴 = ( −1 𝑚 −1) ∈ ℳ3 (ℝ).
3𝑚 + 4 1 0
a) Calculați 𝑑𝑒𝑡(𝐴).
b) Determinați valorile lui 𝑚 pentru care matricea 𝐴 este inversabilă.
c) Determinați 𝑚 ∈ ℝ, pentru care 𝐴−1 = 𝐴∗ .
𝑥1 3 𝑥2
19. Demonstrați că matricea 𝐴 = ( 2 1 4 ) nu este inversabilă, știind că 𝑥1 și 𝑥2 rădăcinile
𝑥2 3 𝑥1
2 2
ecuației 𝑥 − 6𝑚𝑥 + 9𝑚 = 0.
3 1 0 −1
20. Fie matricele 𝐴 = ( ) și 𝐵 = ( ). Rezolvați ecuațiile matriceale: 𝐴𝑋 = 𝐵 precum și
5 2 2 1
𝐴𝑋𝐵 = 𝐼2 .
𝑥+𝑦+𝑧 =4
21. Folosind metoda lui Cramer, rezolvați sistemul de ecuații: { 𝑥 − 𝑦 + 𝑧 = 2 .
−𝑥 + 𝑦 + 𝑧 = 2
𝑥+𝑦+𝑧 = 3
22. Folosind metoda lui Gauss, rezolvați sistemul de ecuații: {𝑥 + 2𝑦 + 2𝑧 = 5.
𝑥 + 2𝑦 + 3𝑧 = 6
2
𝑚𝑥 + 𝑦 + 𝑧 = 𝑚 − 3
23. Fie sistemul { 5𝑥 − 2𝑦 + 𝑧 = −2 . Determinați valoarea numărului real 𝑚, pentru
(𝑚 + 1)𝑥 + 2𝑦 + 3𝑧 = −2
care sistemul admite soluția (1,2, −3).
𝑥 + 𝑎𝑦 = 1
24. Se consideră sistemul {𝑦 + 𝑎𝑧 = 𝑎 , unde 𝑎 ∈ ℝ∗ . Demonstrați că sistemul are soluție unică și
𝑥+𝑧 =1
aceasta este formată din trei numere în progresie geometrică.
7
 Bacalaureat – Științele Naturii | Sorin Tiplea

𝑥 + 2𝑦 + 𝑧 = 1
25. Fie sistemul { 2𝑥 − 𝑦 + 𝑧 = 1 , unde 𝑎, 𝑏 ∈ ℝ.
7𝑥 − 𝑦 + 𝑎𝑧 = 𝑏
a) Calculați 𝑑𝑒𝑡(𝐴), unde 𝐴 este matricea sistemului.
b) Determinați 𝑎, 𝑏 astfel încât sistemul să fie incompatibil.
𝑥+𝑦+𝑧 =2
26. Fie sistemul {2𝑥 + 𝑦 − 𝑧 = 3, unde 𝑎 ∈ ℝ. Determinați valoarea parametrului 𝑎 pentru care
𝑥 − 𝑦 + 2𝑧 = 𝑎
soluția sistemului verifică relația 𝑥 = 𝑦 + 𝑧.
𝑥 − 𝑚𝑦 + 𝑧 = 1
27. Se consideră sistemul {𝑥 + 𝑚2 𝑦 − 𝑧 = 𝑚2 , unde 𝑚 ∈ ℝ. Notăm cu 𝐴 matricea coeficienților
𝑥−𝑦+𝑧 =1
sistemului.
a) Determinați 𝑚 cu proprietatea că 𝑑𝑒𝑡(𝐴) ≠ 0.
b) Pentru 𝑚 = 2, rezolvați sistemul.
c) Pentru 𝑚 = 1, determinați soluția (𝑥0 , 𝑦0 , 𝑧0 ) a sistemului, pentru care este verificată
relația −2𝑥0 + 5𝑦0 + 7𝑧0 = 22.
𝑥+𝑦+𝑧 =0
28. Fie sistemul { 𝑎𝑥 + 2𝑦 + 𝑧 = 0 , unde 𝑎 ∈ ℝ. Notăm cu 𝐴 matricea sistemului.
2𝑥 − 2𝑦 + 𝑎𝑧 = 0
a) Demonstrați că 𝑑𝑒𝑡(𝐴) ≤ 0, oricare ar fi 𝑎 ∈ ℝ.
b) Determinați valorile lui 𝑎, astfel încât matricea sistemului să fie inversabilă.
c) Rezolvați sistemul pentru 𝑎 ≠ 0.
𝑚𝑥 + 𝑦 − 𝑧 = 1
29. Fie sistemul { 𝑥 + 𝑦 − 𝑧 = 2 , unde 𝑚 ∈ ℝ.
−𝑥 + 𝑦 + 𝑧 = 0
a) Determinați 𝑚 astfel încât rangul matricei sistemului să fie egal cu 2.
b) Determinați 𝑚 ∈ ℤ, astfel încât sistemul să admită soluție unică (𝑥, 𝑦, 𝑧) ∈ ℤ3 .
c) Determinați 𝑚 ∈ ℝ, pentru care sistemul admite soluții (𝑥, 𝑦, 𝑧) ∈ ℝ3 care verifică relația
𝑥 + 𝑦 + 𝑧 = 4.
1 2 3
30. Fie matricea 𝐴 = (0 1 2) și notăm cu 𝐶(𝐴) = {𝑋 ∈ 𝑀3 (ℝ)|𝐴𝑋 = 𝑋𝐴}.
0 0 1
a) Demonstrați că matricea 𝐴 este inversabilă.
b) Calculați 𝐴−1 .
𝑎 𝑏 𝑐
c) Demonstrați că, oricare ar fi 𝑋 ∈ 𝐶(𝐴), există 𝑎, 𝑏, 𝑐 ∈ ℝ, astfel încât 𝑥 = (0 𝑎 𝑏 ).
0 0 𝑎