Permutari

- Se numeste permutare de gradul n orice functie bijectiva f:AA unde A={1,2,3n}

- Doua permutari sunt egale daca ambele linii sunt egale
- Numarul de permutari de gradul n este n!
- Permutarea e= se numeste permutare indentica not. e
- Nr. elementelor unei multimi se numeste cardinal
- In general compunerea permutarilor nu este comutativa ()
- Puterile lui =
- Proprietati ale compunerii permutarilor :
(P) Operatia de compunere a permutarilor este o lege interna, peste tot definita
sau o lege de compozitie pe
(A) Compunerea permutarilor este asociativa
(N) Exista element neutru, permutarea identica e (e=e=)
(S) Orice permutare este inversabila si se noteaza (==e)
- Inversa unei permutari = este permutarea =
- Nr. de elemente din (grup) se numeste ordinul grupului si se noteaza ord( ) = n!
- Se numeste ordinul unei permutari cel mai mic nr. natural l cu proprietatea =e
- Ecuatii cu permutari :

x= => x=

x= => x=

x= => x=
- Se numeste semnul (sau Signatura) unei permutari numarul () = , daca () este
1 , permutarea se numeste para , iara daca este -1 permutarea se numeste impara

a)
b)
c)
)
a)
b)

Functii
f : A B este injectiva daca :
, A din f()=f() =
Din f()f()
Orice paralela la axa OX dusa prin punctele codomeniului intersecteaza graficul
functiei in cel mult un punct.
f : A B este surjectiva daca :
y B cel putin un x A astfel incat f(x)=y. Altfel spus, f este surjectiva daca
ecuatia f(x)=y admite cel putin o solutie reala.
Orice paralela la axa OX dusa prin punctele codomeniului intersecteaza graficul in
cel putin un punct.

Relatiile lui Viete

radacinile ecuatiei .
Relatiile lui Viete
pentru polinoame de grad mai mare semnele alterneaza ( , )
Alte relatii intre radacini :

Fie ecuatia a. Fie si

Matrice si Determinanti
Se numeste matrice un tablou de elemente cu m linii si n coloane (m*n).
O matrice cu toate elementele nule se numeste matrice zero (nula) si se noteaza .
Daca m=n matricea se numeste patratica iar elemntele , , reprezinta diagonala
principala. Suma acestor elemente se numeste urma matricii si se noteaza Tr(A).
Matricea patratica de ordinul n care are elementele de pe diagonala principala
egale cu 1 iar in rest 0 se numeste matrice unitate si se noteaza cu .
Transpusa unei matrice se noteaza si se obtine schimband liniile si coloanele intre
ele.
Se numeste matrice simetrica orice matrice ce verifica egalitatea A= si
antisimetrica daca A=- .
A inmulti o matrice cu un nr real nenul, inseamna a inmulti fiecare element cu acel
numar.
Produsul
a doua
matici (LI-CO)
= .patratic de n*n elemente caruia i se ataseaza
Se
numeste
determinant
un tablou
In
general
inmultirea
matricelor
nu
este comutativa.
un numar numit valoarea determinantului.

Pentru calculul unui determinant de ordinul 3 exista urmatoarele 3 metode :

1. Dezvoltare dupa o linie sau o coloana cu ajutorul
complementilor algebrici
2. Regula lui Sarrus
3. Regula triunghiului

Se numeste minor corespunzator elemntului determinantul obtinuit prin

inlaturarea liniei i si coloanei j. El se noteaza .

Complementul algebric al elementului este notat =.

Orice matrice A() verifica ecuatia : -Tr(A)A+detA*= numita relatia Cayley

Hamilton.

Pentru ridicarea la putere a matricelor avem urmatoarele metode:

a) Metoda inductiei matematice : calculcam , ; presupunem adevarat si
demonstram
b) Binomul lui Newton : se noteaza A=+B , se rezolva =
c)

Utilizand functiile trigonometrice sin si cos : = ; =

;=

) !!! Fie A= si si radacinile ecuatiei: (a+d)+det(A)=0

daca atunci = AA

=n A(n1)A

daca

daca A=0 atunci

atunci

= A

Inversa unei matrice :

Def. Fie A avand proprietatea A*B=B*A= ; B=.
Inversa unei matrice se calculeaza urmand etapele de mai jos :
1. Se scrie matricea transpusa
2. Elementele se vor inlocui cu complementii algebrici corespunzatori
obtinand matricea conjugata notata
3. Elementele lui se vor imparti la determinantul atasat matricei A
obtinandu-se matricea
: C.N.S (conditia necesara si suficienta) Ca o matrice sa fie inversabila este
ca determinantul atasat sa fie nenul. O astfel de matrice se numeste
nesingulara.
Metoda Dobosan 1972 : Pentru a calcula inversa unei matrice nesingulare A,
se scrie sistemul de n ecuatii de gradul 1 cu n necunoscute ce are coeficientii
necunoscutelor egali cu elementele matricei A, iar ca termeni liberi niste
parametrii. Rezolvand sistemul si ordonand solutiile dupa parametrii,
matricea formata cu coeficientii parametrilor este inversa lui A.
Ecuatii matriciale : Se numeste ecuatie matriciala orice ecuatie in care
necunoscuta este o matrice. Ele sunt de 3 tipuri :
1) X*A=B => X=B*
2) A*X=B => X= *B
3) A*X*B=C => X= *C*
Regula lui Cramer : Se foloseste pentru rezolvarea sistemelor de n ecuatii iniare
cu n necunoscute cu ajutorul determinantilor.

Ex.

Rezolvati sistemul:
= = determinantul sistemlui = 29

= = determinatul corespunzator lui x

= = determinatul corespunzator lui y
= = determinatul corespunzator lui z

x= =
y= =
z= =

: C.N.S. ca sistemul sa fie compatibil determinat este ca determinantul atasat

sistemului sa fie nenul
Geometrie analitica :
)Distanta dintre 2 puncte:
)Se numeste panta unei drepte sau coeficientul unghiular al unei drepte,
tangenta unghiului pozitiv pe care il face dreapta cu axa OX.
tg
() () =
() () =1
)Ecuatii ale dreptei:
) Ecuatia generala a dreptei este d: ax+by+c=0

Ecuatia explicita a dreptei este y= mx+n (m-panta ; n-ordonata la

origine)
Ecuatia dreptei ce trece prin 2 puncte:
Ecuatia dreptei ce trece prinr-un punct avand panta m:
Ecuatia dreptei cu determinant : (AB):
A(, ) si B(, ) si mijlocul m(al segmentului AB are coord.
Centrul de greutate al unui triunghi G( este: ;
Distanta de la M la drepta (d) este : d(M,(d))=
A(, ), B(, ), C(, ) sunt coliniare

Ecuatia dreptei prin taieturi este , unde A(a,0); B(0,b) sunt intersectiile drepte
cu OX si OY numite taieturi
Fie: (): x+y+=0
(): x+y+=0 cele 3 drepte sunt concurente daca =0, unde cel
(): x+y+=0
putin unul din determinantii = ; = ; = este nenul.

Proprietati ale determinantilor:

1) Prin preschimbarea intr-un determinant a liniilor in coloane se obtine un
determinant egal cu determinantul initial.
2) Prin schimbarea intr-un determinant a doua linii(sau 2 coloane) intre ele se
obtine un det. egal cu det. initial dar cu semn contrar.
3) Daca un det. are elementele unei linii(sau coloane)=0 atunci det. este nul.
4) Daca un det. are 2 linii(sau 2 coloane) egale atunci determinantul este nul.
5) Daca 2 linii(sau 2 coloane) ale unui det sunt proportionale atunci det este nul.
Doua linii sunt proportionale daca difera printr-un factor real nenul.
6) Prin inmultirea unei linii sau coloane a unui det cu un numar real nenul se
obtine un det egal cu produsul dintre det initial si acel numar. Se deduce de
aici ca a scoate factor comun dintr-un determinant este suficient a-l scoate de
pe o linie sau coloana.
7) Daca fiecare element al unei linii(sau coloane) a unui det este o suma de 2
sau mai multi termeni, atunci det se scrie ca o suma de 2 sau mai multi
determinanti.
8) Daca elementele de o parte sau de alta a diagonalei principale sunt nule,
atunci det este egal cu produsul elementelor de pe diagonala principala.