UNIVERSITATEA BUCUREȘTI

FACULTATEA DE DREPT

Etică și integritate academică

-Conduita etică a magistraților-

Profesor: Nicolae Dragoș Costescu

Student:

BUCUREȘTI

2021
La fel ca și celelalte profesii, conduita personalului juridic trebuie reglementată printr-un cod de
conduită1. Codurile de conduită conțin reguli etice, iar interiorizarea valorilor etice duce la
dobandirea profesionalismului2.

Codurile de conduită sunt principlalul instrument de reglementare a conduiteti agentului public,

care are, obligația de a-și indeplini corect și obiectiv atribuțiile de serviciu si care are ca resort
intern elementele de cinste, integriate si raspundere a agentului public. Codurile de conduita
contin regului de conduită, pe care agentul public trebuie sa le respecte. Subliniez ca avem in
vedere atât comportamentul din timpul serviciului cât și pe cel din afara existării profesiei. Exita
o diferentă între conduita din timpul exercițării atribuților de serviciu și nemultumirea față de o
soluție date de catre, in cazul nostru, de judecător. Intrucât comportamentul neadecvat poate
atrage sancțiuni disciplinare, iar o solutie gresită se poate îndrepta numai prin căile de atac3.

Standardele de conduită a personalului activ din justiție sunt cuprinse intr-o serie de ghiduri
internatinale și nationale dintre crare menționăm 4: Codul de Conduita al Oficialilor ce Aplica
Legea (1979), Codul Internațional de Conduita al Agenților publici (1996), Modelul de Cod de
Conduită a Agenților Publici, Intărirea integrității Judiciare: Principiile de la Bangalore (2001,
2007), Consiliul Consultativ al Judecătorilor, Standardele internaționale pentru procurori, Codul
deontologic al Judecatorilor si Procurorilor, Codul de etica al judecătorilor din Romania, Codul
deontologic al Magistraților și alte coduri aplicate agenților publici care lucrează in sistemul
judiciar (ex. personal auxiliar de specialtate etc.).

Chiar daca fiecare categorie de personal activ in realizarea justiției are rolul și imoprtanta sa,
trebuie reținut faptul că autoritatea judecătorescă, judecătorii și procurorii prin competențele sale
se disting, deținând o competență pe care nici o alta autoritate constituțională nu o are. De accea
la nivel internațional cat si intern s-au făcut erforturi pentru a contura acele principii care stau la
baza conduitei etice a magistratilor.

1
Danileț Cristi, Conduita etică și deontologia profesională în justiție, pag.1
https://www.slideshare.net/exodumuser/conduita-etica-si-deontologia-profesionala-in-justitie
2
Cosma Carmen; Magurian Liviu, Valori etiice fundamentale între constanță si metamorfoză, Pvnicerul Mona-
Maria; Luca Catalin, Deontologia profesiei de magistrat. Repere contemporane. p.7
3
Danileț Cristi, Conduita etică și deontologia profesională în justiție, pag.1
https://www.slideshare.net/exodumuser/conduita-etica-si-deontologia-profesionala-in-justitie
4
Ghidurile menționate au fost regasite în Danilet Cristi, Conduita etică și deontologia profesională în justiție, pag.1-
https://www.slideshare.net/exodumuser/conduita-etica-si-deontologia-profesionala-in-justitie
La nivel international dorindu-se intaritra integrității profesionale a persoanele active din
domeniul juridic s-a creat la orasul Bangalore un grup de intalnire a judecatorilor care au alcatuit
un ghid, Principille privind conduita judiciară, care reprezintă in fapt un Cod de conduită aplicat
strict judecatorilor. Cod de conduită aplicat strict judecatorilor elaborta la Bangalore a luat
nastere la inițiativa ONU și a organizației Transparency International si consacră șase valori:
independență, imparțialoitatea, integritatea, corectitudinea, egalitatea si diligența. Dintre acestea,
independența si corectitudinea sunt acele principii au fost consierate ca fiind indispensabile
exercitării funcției judecătoresti5.

Cu privire la independenta judecătorului, “îndependenţa justiţiei este premisa statului de drept şi

o garanţie fundamentală a procesului echitabil. În consecinţă, judecătorul va apăra şi va servi ca
exemplu de independenţă a justiţiei, atât sub aspect individual, cât şi sub aspect instituţional6. (...)
Judecătorul trebuie să îşi exercite funcţia judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri
a faptelor şi în concordanţă cu spiritul legii, fără influenţe externe, sugestii, presiuni, ameninţări
şi fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni şi sub ce motiv”7.

În doctrină juridică se face diferența intre independenta funcțională si cea personală. Prin cea
funcțională (structurală sau instituțională) se intelge relatția dintre judiciar si alte organisme
(raoprtul acesteia cu legislativul, executivul sau mass-media etc.). Prin independentă personală se
are in vedere independenta de facto a judecătorului. Intrucăt cele doua valente ale notiunii de
independentă se condiționează, cele doua nu pot fi analizate saparat8.

Tot aici a fost reglemtat conflictul de interse, libertățile și interdicțile judecătorului, drepturile
judecătorului cât si inconpatibilitatea, abordându-șe problematica actelor de coruptie ale
judecătorului9. După unii autori, codurile de conduită ar trebui sa conțină pe de o parte măsuri

5
Danileț Cristi, Conduita etică și deontologia profesională în justiție, pag.4-5
https://www.slideshare.net/exodumuser/conduita-etica-si-deontologia-profesionala-in-justitie
6
Comentariu asupra principiilor de la Bangalore privind conduita judiciară, Pag.41
https://www.kas.de/c/document_library/get_file?uuid=78fd70dc-d8e5-9d3d-a51d-
5ab705938316&groupId=252038
7
Comentariu asupra principiilor de la Bangalore privind conduita judiciară, Pag.43
https://www.kas.de/c/document_library/get_file?uuid=78fd70dc-d8e5-9d3d-a51d-
5ab705938316&groupId=252038
8
Bulancea Diana-Magdalena; Luca Sofia, Deontologia magistratului în Pvnicerul Mona-Maria; Luca Catalin,
Deontologia profesiei de magistrat. Repere contemporane. pag.68-69.
9
Danilet Cristi, Conduita etică și deontologia profesională în justiție, pag.5
https://www.slideshare.net/exodumuser/conduita-etica-si-deontologia-profesionala-in-justitie
care să ușureze semanalarea actele de corupție din sistemul justiției de care judecatorul sau
procurorul a luat cunoștință în exerictarea funcției. Pe da altă parte, codurile de conduită ar trbui
sa conțină obligativitatea de a declara toate activităților desfăsurarea in afara funcției, căt și toate
darurile sau bunurile primite și care ar putea duce la un conflict de interse cu exircitrea funcției
lor10.

Pentru judecătorii români, transpunerea Principiilor de la Bangalore s-a concretizat prin

realizarea Ghidul practic de etică profesională pentru judecători și procurori – 2017, preambulul
acestuia descriindu-l ca fiind rezulatul „Întărirea capacităţii sistemului judiciar românesc de a
răspunde provocărilor noilor schimbări legislative şi instituţionale”, implementat de Consiliul
Superior al Magistraturii din România (CSM) în cadrul Programului RO 24 - Intarirea capacității
instituționale și cooperare. (...) Proiectul este inspirat de reforma judiciară de lungă durată din
România. Reamintim că România a intrat în Uniunea Europeană cu anumite condiţionalităţi,
acceptate de statul român, în ce priveşte funcţionalitatea sistemului de justiţie, conform Deciziei
Comisiei din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare şi de verificare a
progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în
domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei (JO L 354, 14.12.2006, p.
56-57). Proiectul este, de asemenea, inspirat de internaționalizarea generală manifestată în
domeniul judiciar și în cel juridic și este o contribuție la întărirea legăturilor din cadrul „familiei
judiciare și juridice” europene și mondiale. Pregătirea Ghidului a debutat la începutul anului
2016, când a fost constituită echipa internaţională de experţi căreia i s-a încredinţat sarcina
elaborării unui astfel de Ghid: dl. Ion Copoeru, profesor de etică la Universitatea Babeș-Bolyai
din Cluj-Napoca (expert naţional coordonator); dl. Bert Maan, fost președinte al Tribunalului
ZwolleLelystad și actualmente judecător la Curtea de Apel din Amsterdam, care a fost timp de
mulți ani consultant al CoE pentru evaluarea reformei judiciare în mai multe țări membre; dl.
Iver Huitfeldt, fost judecător la Curtea de Apel din Borgarting, Oslo (Norvegia) și dl. Tron
Gundersen, judecător la Curtea Districtuală Moss (Norvegia)”11.

Ghidul practic de etică profesională pentru judecători și procurori analizează articolele Codului
deontologic în vigoare în sistemul judiciar românesc și trebuie analizat făcând trimitere la Legea
10
Danilet Cristi, Conduita etică și deontologia profesională în justiție, pag.1
https://www.slideshare.net/exodumuser/conduita-etica-si-deontologia-profesionala-in-justitie
11
Copoeru Ion (coord), Ghidul practic de etică profesională pentru judecători și procurori, pag.3
privind statutul judecătorilor și procurorilor nr. 303/2004 din 28 iunie 2004. Având în vedere că
sistemul judiciar din România face parte dintre sistemele judiciare în care atât judecătorii, cât și
procurorii sunt magistrați și formează corpul judiciar, Codul deontologic este comun pentru
ambele profesii lucru care face ca și Ghidul să fie comun, putând fii utizat de catre ambele
profesii. Acesta insă poate fi o bază si pentru alti angajati (grefieri și alte categorii de personal
auxiliar) ai sistemului judiciar ar trebui să utilizeze12.

Chiar dacă Ghidul ofera o orientare in materia conduitei etice, acesta nu poate da un raspuns la
dilemele etice cu care se poate confrunta un judecător sau procuror, dar este un intrumet util care
indică modliatea de abordare si direcția in care trebuie acționat.13

Trebuie intels ca exista un catalog cu solutii pe care magistratul il rasfăieste și afla raspunsul
corect la dilema etica pe care o are. Există însa „recomandarea potrivit căreia „judecătorii ar
trebui să poată solicita sfaturi în materie de etică unui organism din cadrul sistemului judiciar”
(Recomandarea CM/Rec (2010)12a Comitetului Miniştrilor către statele membre cu privire la
judecători: independenţa, eficienţa şi responsabilităţile, Capitolul VIII), a fost propusă instituţia
consilierului de etică. Acesta poate avea un rol semnificativ în ce priveşte satisfacerea cerinţei ca
„judecătorii (...) să se ghideze în activitatea lor de principii etice de conduită profesională”, care
să includă „(...) nu numai îndatoriri care pot fi sancţionate prin măsuri disciplinare, ci şi
îndrumări date judecătorilor cu privire la modul lor de a se comporta”. (Ibidem). Această nouă
instituţie trebuie să aibă un rol consultativ și de consiliere şi să contribuie astfel la a asigura
judecătorilor un cadru instituţional compatibil cu valorile lor profesionale: independenţa,
imparţialitatea şi integritatea”14.

Bibliografie:

Bulancea Diana-Magdalena; Luca Sofia, Deontologia magistratului în Pvnicerul Mona-Maria;

Luca Catalin, Deontologia profesiei de magistrat. Repere contemporane. Editura Hamangiu, 2008

12
Copoeru Ion (coord), Ghidul practic de etică profesională pentru judecători și procurori, pag.6
13
Idem pag.7
14
Idem pag. 8
Copoeru Ion (coord), Ghidul practic de etică profesională pentru judecători și procurori,
București, 2017

http://www.inmlex.ro/fisiere/d_2010/Ghidul%20practic%20de%20etica%20profesionala
%20pentru%20judecatori%20si%20procurori.pdf (accesat: 25.05.2021)

Cosma Carmen; Magurian Liviu, Valori etiice fundamentale între constanță si metamorfoză, Pvnicerul
Mona-Maria; Luca Catalin, Deontologia profesiei de magistrat. Repere contemporane. Editura
Hamangiu, 2008

Danileț Cristi, Conduita etică și deontologia profesională în justiție,

https://www.slideshare.net/exodumuser/conduita-etica-si-deontologia-profesionala-in-justitie (accesat:
25.05.2021)

Ross, Stefania Ricarda, Comentariu asupra principiilor de la Bangalore privind conduita

judiciară, https://www.kas.de/c/document_library/get_file?uuid=78fd70dc-d8e5-9d3d-a51d-
5ab705938316&groupId=252038 (accesat: 25.05.2021)