“Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu”(Mt.

4,4)

M ERINDE P ENTRU S UFLET

Apare cu binecuvântarea PS Părinte Episcop Siluan,
al Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei
Foaie de învățătură duhovnicească și cateheză a Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei

A NUL 11 N °47 S ERIA SĂPTĂMÂNALĂ 29 AUGUST 2020

C UVÂNTUL D OMNULUI
T ĂIEREA CAPULUI S FÂNTULUI P ROOROC
I OAN B OTEZĂTORUL

Fapte 13, 25-33

În zilele acelea, când şi-a iesc în Ierusalim şi căpeteniile lor, L-a înviat din morţi. El S-a arătat
împlinit Ioan calea sa, zicea: Nu necunoscându-L şi osândindu-L, mai multe zile celor ce împreună
sunt eu ce socotiţi voi că sunt. au împlinit glasurile proorocilor, cu El s-au suit din Galileea la Ie-
Dar, iată, vine după mine Cel că- care se citesc în fiecare sâmbătă. rusalim şi care sunt acum martorii
ruia nu sunt vrednic să-I dezleg Şi, neaflând în El nici o vină de Lui către popor. Şi noi vă
încălţămintea picioarelor. Bărbaţi moarte, au cerut de la Pilat ca să- binevestim făgăduinţa făcută pă-
fraţi, fii din neamul lui Avraam şi L omoare. Iar când au săvârşit rinţilor, că pe aceasta Dumnezeu
cei dintre voi temători de Dum- toate cele scrise despre El, a împlinit-o cu noi, copiii lor,
nezeu, vouă vi s-a trimis cuvântul coborându-L de pe cruce, L-au înviindu-L pe Iisus.
acestei mântuiri. Căci cei ce locu- pus în mormânt. Dar Dumnezeu

Marcu 6, 14-30
În vremea aceea a auzit pentru că Irod se temea de Ioan, la împărat şi i-a cerut, zicând:
Irod împăratul vestea despre Ii- ştiindu-l om drept şi sfânt, şi îl vreau să-mi dai numaidecât pe
sus, căci numele lui Iisus ajunsese ocrotea; şi când îl asculta, sta mult tipsie capul lui Ioan Botezătorul.
cunoscut, şi zicea că Ioan Boteză- pe gânduri şi era bucuros să îl Şi împăratul s-a întristat adânc,
torul s-a sculat din morţi şi de asculte. Dar s-a ivit o zi cu bun dar din pricina jurământului şi din
aceea puterile lucrează în El. Alţii prilej: când Irod, de ziua sa de pricina celor care şedeau împreu-
însă ziceau că este Ilie, iar alţii naştere, făcea ospăţ dregătorilor şi nă cu el la ospăţ, n-a voit să-i ne-
ziceau că este prooroc, ca unul căpeteniilor oştirii şi fruntaşilor socotească cererea. Şi trimiţând
din prooroci. Dar auzind Irod, a din Galileea. Atunci fiica îndată pe paznicul temniţei, împă-
zis: acesta este Ioan căruia eu am Irodiadei intrând şi jucând, a plă- ratul a poruncit să aducă capul lui
pus să i se taie capul; el s-a sculat cut lui Irod şi celor care şedeau cu Ioan. Iar acela mergând, i-a tăiat
din morţi. Căci Irod trimiţând, el la ospăţ. Iar împăratul a zis fe- capul în temniţă, l-a adus pe tipsie
prinsese pe Ioan şi-l legase în tei: cere de la mine orice voieşti, şi l-a dat fetei, iar fata l-a dat ma-
temniţă, din pricina Irodiadei, şi-ţi voi da. Şi s-a jurat fetei, zi- mei sale. Când au aflat ucenicii
femeia lui Filip, fratele său, pe când: orice vei cere de la mine voi lui, au venit, au luat trupul lui
care o luase de soţie. Însă Ioan îi da ţie, până la jumătate din împă- Ioan şi l-au pus în mormânt. Şi
zicea lui Irod: nu-ţi este îngăduit răţia mea. Iar ea ieşind, a întrebat apostolii s-au adunat la Iisus şi I-
să ai de nevastă pe femeia fratelui pe mama sa: ce să cer? Iar Irodia- au spus toate câte au făcut şi câte
tău. De aceea Irodiada îl pizmuia da a zis: capul lui Ioan Botezăto- au învăţat pe oameni.
şi voia să-l omoare, dar nu putea rul. Atunci, îndată a intrat grăbită
 PAG. 2

T ÂLCUIRI
Frați și surori creștine, întâlnesc cele două mame, Ioan Acolo, într-o peșteră, a
Sărbătorim astăzi pe Sfân- (care încă nu se născuse) saltă de stat Sfântul Ioan, mai bine de 20
tul Ioan Botezătorul, martorul cel bucurie în pântecele bătrânei Eli- de ani, în cea mai aspră asceză pe
ales de Dumnezeu (…), despre sabeta. Era ca un salut pe care care noi ne-o putem închipui.
care scria profetul Maleahi cu pa- pruncul Ioan îl aducea Pruncului Îmbrăcat foarte sumar, într-o
tru sute de ani înainte de Nașterea dumnezeiesc din pântecele Maicii haină săracă de păr de cămilă,
lui Iisus: „Iată, trimit pe ingerul Meu Domnului. Acest moment de lu- desculț, umbla printre aceste
înaintea feței Tale, și el va pregăti calea crare a Duhului Sfânt este plin de pietre ascuțite din pustiu, rugându
Ta“. El este singurul -se tot timpul și având
pămantean despre care Ii- mintea numai la Dumnezeu.
sus spune acel cuvânt de Mânca miere sălbatică și un
laudă: „Că dintre toți cei năs- fel de fructe acre care
cuți din femeie, nu este nici unul creșteau în pustie, precum și
mai mare decat Ioan“. Când muguri de copaci. Băutura lui
Sfântul Ioan este întrebat: era apa de izvor, iar patul era
„Cine esti tu?“, el răspunde pământul gol. Ca
prin cuvântul prorocu- acoperamânt avea cerul și
lui: „Eu sunt glasul celui ce harul lui Dumnezeu. Aceste
strigă în pustie: gătiți calea pustiuri aspre ale Palestinei
Domnului“, recunoscându-se erau pline de animale
pe el însuși a fi înaintemer- sălbatice, peșteri în care foiau
gător al lui Iisus. Pe acest șerpii veninosi și noaptea
înaintemergător al Domnu- urlau șacalii (i-am auzit și eu,
lui îl prăznuim noi astăzi. frați creștini, pe acești șacali
Sfântul Ioan era un care trăiesc în grupuri și țipă
copil născut ca dar al înspăimântător, mai ales
rugăciunilor părinților lui. noaptea…) și leii; care
Bătrânii Zaharia și răcnesc umplându-te de
Elisabeta, ajunși la o vârstă spaimă… Sfântul Ioan trăia
înaintată, se rugaseră din tot printre ei, sub arșița
sufletul să dobândească un dogoritoare a zilei și în frigul
copil de la Dumnezeu; și tăios al nopții. El a sfințit astfel
Dumnezeu parcă nu-i auzea, deși gingășie și sfințenie. Maica Dom-
sălbăticia pustiului, prin
Zaharia era preot la Templul din nului rămâne un timp la bătrâna
rugăciunile lui de zi și de noapte,
Ierusalim. Ajunși la această vârstă Elisabeta și cum era tânăra și
foarte sprintenă, împlinea toate prin viața lui aspră. Fără îndoială,
înaintată, când nu mai aveau nici animalele nu l-au atacat pentru că
o nădejde să nască un copil, iată trebuințele gospodăriei și căra apa
simțeau Duhul lui Dumnezeu în
că arhanghelul Gavriil îi aduce lui de la un izvor de mai jos de casa
el.
Zaharia, în Templu, vestea că lui Zaharia. Până astăzi acest iz-
vor este numit „Izvorul Fecioa- Totuși, această severă
Elisabeta va naște un fiu. Bătrâna
rei“ sau „Izvorul Maicii Domnului“. pustnicie este nespus de plăcută și
Elisabeta naște la vremea de dulce atunci când este închina-
cuvenită, și pruncul Ioan începe Dar cei doi bătrâni mor foarte
curând după nașterea pruncului și tă lui Dumnezeu, ca o jertfă cura-
să crească, ca orice prunc, sub tă a vieții noastre, oferită lui
oblăduirea părinților lui, într-un Ioan, rămas orfan, este îngrijit un
timp de o rudenie, iar pe la vârsta Dumnezeu cu smerenie și cu dra-
sat de munte, la 60 km de
de 10 ani pleacă în pustie, undeva goste, din dorul de a-L cunoaște
Ierusalim, o regiune plină de
la sud de Ierusalim, unde se întin- și de a ne apropia și mai mult de
măslini și portocali.
dea un povârniș cu pante repezi, El. Prin această viață pustniceas-
Aici vine Maica Domnu-
un deșert cu văi prăpăstioase… că, Sfântul Ioan devine modelul și
lui, după Buna Vestire, și când se
 PAG. 3

T ÂLCUIRI
prototipul pustnicilor de mai târ- cu săli de studii, dar duhul lor era scăderile lor omenești. Nu era
ziu care au populat pustiurile, cu totul străin de Dumnezeu, nicicum ca o trestie clătinată de
trăind adânc și din aveau o doctrină foarte dușmă- vânturile împrejurărilor, ci mustra
plin Evanghelia lui Hristos. Rugă- noasă, mai ales față de Templul fără ocol viciile celor care veneau
ciunea lor era neîncetată, pentru din Ierusalim. S-a crezut mult la el. Nu le ascundea osânda cea
ei și pentru lumea întreagă. Își timp că Sfântul Ioan ar fi fost la mai înfricoșată care-i aștepta și nu
sfințeau viața lor și viața altora, acești singuratici evrei, dar este o -i lăuda pe bogații cei împătimiți,
vindecând tot felul de bolnavi părere foarte greșită, pentru că ei ci îi îndemna să se îndrepte. Sfân-
aduși în jurul peșterilor și chiliilor erau foarte răi la suflet, invidioși, tul Ioan nu cerea numai pocăinta
lor, sfătuind și convingând, așa plini de viclenie și răutate, foarte pentru trecut, ci o viață cu totul
încât cei care veneau la ei își departe de duhul plin de bunătate nouă, pentru viitor. O viață înte-
schimbau cu totul viața de până și de smerenie al Sfântului Ioan, meiată pe dreptate, pe respectul
atunci. adevărați lupi îmbrăcați în piele omului, pe egala îndreptățire la
Frați creștini, cine se de oaie. viață a semenului. „Nu luați de la
abține de la vorbăria deșartă și de La timpul cuvenit, nimeni mai mult decât vă este îngădu-
la patimile de tot felul, de Dumnezeu îl cheamă pe Ioan din it“, spunea el vameșilor, condam-
la plăcerile trecătoare, nu din pustie. Și el vine pe malul nând una din cele mai urâte pa-
dispreț față de oameni și de viață, Iordanului și începe predica lui timi omenești: căștigul nemuncit.
ci din focul unei prea mari iubiri despre pocăință, pregătind calea El atrăgea atenția asupra demnită-
față de Dumnezeu, un asemenea lui Mesia. Era numai piele și os. ții ființei umane și cerea oameni-
om, dacă nu fuge el după oameni, Trăise în pustie mai mult cu lor pocăinta - adica nu numai să-
fug oamenii după el. Unde e Duhul lui Dumnezeu decât cu si recunoască păcatele, ci și să se
flacăra mare în suflet, acolo se hrană pământeană, de aceea avea îndepărteze de ele pentru totdea-
adună oamenii să-și încălzească o forță extraordinară în cuvânt. una. Învățătura sa voia să smulgă
sufletele lor reci. Așa a fost și Chipul lui era de o mare blândețe din viața oamenilor iubirea de
Sfântul Ioan Botezătorul. În și de o mare smerenie, cu toata sine, egoismul în formele lui cele
iconografie el este pictat ca un înfățișarea lui aspră. Avea un dar mai subtile, așa încât oamenii să
înger, are aripi la spate și este deosebit de a vorbi: venea în se respecte unii pe altii, să se ajute
pictat așa din cauza marii lui duhul lui Ilie și vocea lui în lipsurile lor, să trăiască în pace
sfințenii, de care s-a umplut încă puternică îi cutremura pe toți. Au și în bună înțelegere unul cu altul.
din pântecele mamei lui. Trăind început să vină la el puhoaie de Nu obârșia neamului îndreptățeș-
în pustie, viața lui era plină de oameni, zeci de mii de oameni te pe cineva la mântuire, ci roade-
Duhul Sfânt; de aceea, pentru el, din Ierusalim și din toată Iudeea le cele vrednice de pocăință. În
asprimea ascezei nu era grea. care îi sorbeau cuvintele și își acest chip pregătea Sfântul Ioan
Numai pentru noi pare grea, dar mărturiseau păcatele, iar el îi pe oameni pentru venirea Mântui-
pentru el, care era plin de Duhul boteza în râul Iordan. Venea nu torului Hristos.
Sfânt, viața de asceză era o viață numai poporul de rând, ci și Și iată că într-o zi, Iisus
ca în cer. Fiind puternic în duh, căpeteniile, ostași, vameși, Însuși vine să ia botezul de la
asemenea Sfântului Ilie, Sfântul conducători ai poporului evreu.
Ioan a biruit toate slăbiciunile și Și toți se întrebau: „Oare nu e
Gândul zilei
patimile omenești, cunoscând în acesta Mesia?“ - că prea era
schimb bucuriile unei vieți cu răscolitor de suflete… Cel ce-și va pierde
adevărat minunate, trăite din plin Puțini au fost oamenii, în
în Dumnezeu.
sufletul, pentru Hris-
istoria omenirii, spre care să fi
În perioada aceasta, el a alergat mulțimile cu atâta sete, asa tos, va avea parte de
[cercetat] și niste regiuni de lângă cum alergau după Sfântul Ioan viață...
Ierihon, unde locuiau esenienii, Botezătorul. Acest lucru era cu
un fel de călugări evrei care își atât mai uimitor, cu cât Sfântul
aveau acolo un fel de cetate a lor, Ioan nu menaja sub nici un chip
 PAG. 4

T ÂLCUIRI
Ioan, ca să Se facă cunoscut în tot nu-L prezice pe Mesia de departe, cu Irodiada, soția fratelui sau.
Israelul. Sfântul Ioan era deja cum au făcut ceilalți, ci îl arată Ioan care aflase despre acest in-
foarte cunoscut, dar pe Iisus nu-L îndeaproape cu degetul întins: cest, îl mustră pe împărat în fața
cunoșteau decât cei din Galileea. „Iată Mielul lui Dumnezeu“; „Iată-L mulțimii, spunându-i: „Nu ți se
Și Sfântul Ioan care era așa de aici, în mijlocul nostru, pe Cel ce L-au cuvine ție, ca împărat, să trăiești într-o
mare, așa de uriaș în fața văzut de departe prorocii“; „Eu am asemenea fărădelege“. La îndemnul
mulțimii, se întoarce spre Iisus și vazut Duhul Sfânt coborând în chip de Irodiadei, Ioan este arestat și ținut
îl arată cu degetul, spunând: „Iată porumbel peste El“; „Nu sunt eu Lu- în temnița de sub palatul lui Irod.
Mielul lui Dumnezeu care ridică Pomenirea dreptului cu Într-o zi, la un ospăț din casa lui
păcatele lumii“, „iar eu nu sunt vrednic Irod, într-o atmosferă îmbibată
să dezleg nici măcar cureaua
laude, iar ţie destul îţi este
mărturia Domnului, Îna- de desfrâu și beție, Salomeea, fiica
încălțămintei lui“. Irodiadei, dansează un dans pă-
Frați creștini, Sfântul Ioan intemergătorule. Că te-ai gân și pătimaș care a stârnit foarte
este cinstit de Biserică ca prooroc arătat cu adevărat mai multe patimi în Irod. Amețit de
al Celui Preaînalt, ca înaintemer- cinstit şi decât proorocii. patimă și de băutură, Irod îi făgă-
gător și Botezător; ca mare muce- Că te-ai învrednicit a bo- duiește fetei că-i va da orice cere,
nic, pentru moartea lui martirică; teza în repejunile Iorda- până la jumătate din împărăție.
ca înger în trup, pentru covârși- nului pe Cel Propovăduit. Îndemnată de Irodiada, fata îi ce-
toarea lui sfințenie. Este zugrăvit re imediat capul lui Ioan, să i-l
Drept aceea, pentru ade-
în icoane cu aripi îngerești și este dea fără întârziere! Soldații coboa-
cinstit ca prieten al Mirelui, prie- văr nevoindu-te,
ră din palat în temniță, taie capul
ten al Mântuitorului Hristos. Dar bucurându-te, ai
Sfântului, iar Irodiada primește
ceea ce se desprinde îndeosebi binevestit şi celor din iad din mâinile Salomeii, pe tipsie,
din toată această vrednicie a sa și pe Dumnezeu, Cel Ce S-a acest cap - acum, sigur, fără glas.
ceea ce împodobește în mod deo- arătat în trup: pe Cel Ce a Și ea ia un ac și înțeapă limba lui
sebit chipul său duhovnicesc, este ridicat păcatul lumii şi ne- Ioan, pentru a se răzbuna de mus-
smerenia lui adâncă. Deși avea în a dăruit nouă mare milă. trarea pe care i-o făcuse Sfântul
ființa lui atâta putere încât era Ioan - cea mai cumplită cruzime
socotit de unii drept Mesia cel (Tropar la Tăierea cinsti- de care a fost capabilă o feme-
așteptat, el se apără mereu cu tului cap al Sfântului Pro- ie… Capul Sfântului Ioan a rămas
strășnicie și îndrepta privirile tu- roc Ioan Botezătorul) acolo la palat un timp, iar trupul a
turor spre Cel ce avea să vină, fost luat de ucenicii lui. Ucenicii
Căruia el nu se socotea vrednic devin de acum înainte ucenici ai
nici măcar să-I dezlege cureaua Mântuitorului Hristos. Așa își
încălțămintelor. mina, ci eu am venit să mărturisesc încheie viața acest mare profet,
Și lumea se întoarce spre despre lumină“; „Acesta trebuie să sub sabia unui mare păcătos.
Iisus, pe care nu-L cunoscuse crească, iar eu să mă micșorez“; „Eu Însă el… nu a murit, frați
până atunci. Mai mult decât atât, nu sunt vrednic să dezleg nici cureaua creștini: duhul lui și toată puterea
Sfântul Ioan renunță chiar și la încălțămintelor Lui“. Și lumea se lui este sus, în ceruri. El trăiește
căldura dragostei ucenicilor săi, întoarce spre Iisus. Iisus este bo- cu adevărat, în mare cinste, în
îndemnându-i să se facă ucenici ai tezat de către Ioan, apoi se retra- împărăția lui Dumnezeu și se
lui Mesia și să-l lase pe el: „…căci ge în pustie și postește patruzeci bucură de veșnică răsplată și slavă
Aceluia I se cade să Se înalțe, iar mie de zile și patruzeci de nopți în de la Mântuitorul Hristos.
mi se cade să mă micșorez.. “ locul acela, astăzi, este o mănăsti- Împreuna cu Maica Domnului,
Șirul lung al prorocilor care, prin re numită Sarindar, acolo unde a Sfântul Ioan Botezatorul este cel
puterea Duhului Sfânt, au anunțat postit Iisus - iar Ioan continuă să mai puternic mijlocitor în fața lui
venirea lui Hristos, cu multe vea- boteze mai departe. Și într-o zi Dumnezeu: mama și nașul lui
curi înainte, se încheie acum cu trece pe acolo, prin mijlocul acelei Iisus. Ei mijlocesc în rugăciune
cel mai mare dintre proroci, care mulțimi de la Iordan, împăratul
 PAG. 5

T ÂLCUIRI
pentru noi. Maica Domnului personală, numai așa vom putea închinate Sfântului Ioan
spune: „Doamne, Te-am purtat în avea întreaga dragoste a lui Botezătorul. Acolo vin mulți
brate, ai supt la sânul meu, Te-am Dumnezeu pentru noi. bolnavi, mai ales orbi. Te
crescut; pentru bunătatea Ta, primește Sfântul Ioan să rămână, impresioneaza privirea lor, fixată
acum rugăciunea și ajută robilor Tăi, dar, modelul nostru de smere- undeva în gol… Am întrebat pe
care se roagă Ție, prin Mine“. Sfântul nie: „El, Iisus, să creasca, să fie cât cineva: „Ce așteaptă aceștia, de stau
Ioan întinde mâna și spune: mai cunoscut de lume, iar eu să scad“. aici de atâta vreme?“ și mi s-a
„Doamne, adu-Ți aminte de această Și Iisus crește, până ajunge în Ie- răspuns: „Foarte mulți dintre ei se
mână care Te-a botezat și adu vindecă“.
-Ți aminte că Tu m-ai numit Trupul Sfântului
«prietenul Tău», cu toată Ioan a ramas îngropat în
nevrednicia mea. Ajută dar, Sevastia până la anul 362,
celor ce se roaga Ție, prin când Iulian Apostatul a
mine“. Ei sunt acolo sus, vrut să-l ardă împreună
într-un loc și într-o stare cu alte sfinte moaște.
din care ne văd și, prin Creștinii l-au scos din
darul lui Dumnezeu, știu mormânt - era cu trupul
totul despre noi și pot să întreg - și l-au dus în
ne ajute. Acest „sus“ nu Alexandria, punand în
este un sus fizic, frați locul lui alte oseminte
care au fost arse de
creștini, ci e foarte
tiranul împărat. Despre
aproape de noi, pentru că
trupul lui nu mai știm
Dumnezeu și toata lumea
nimic. Înainte de asta,
cerească nu sunt undeva
Sfântul Luca, trecand
departe, ci printre noi și în
prin Sevastia, ia mâna
noi înșine. Chiar dacă noi dreaptă a Sfântului Ioan
avem această mărginire
și o duce în Antiohia,
pământească de a o
păstrând-o cu foarte
vedea… Dumnezeu nu e
mare cinste. În timpul lui
departe de noi…
Iulian au ascuns-o într-un
Binecredincioși zid, ca s-o ferească de furia
creștini, dacă noi toți suntem rusalim și pe Golgota, iar Ioan, tiranului, apoi a ajuns la Athos.
datori să urmăm fiecarui sfânt în retrăgându-se, trece în împărăția Astazi această mână este la
acele virtuți în care ne este cu luminilor. Mănăstirea Sfântului Dionisie și
putință a-l urma, apoi pe Sfântul Să urmăm exemplul sme-
cu ea se sfințesc apele.
Ioan îl putem urma mai ales în reniei lui, să-l avem la inimă și să
Iar capul lui, așa cum am
virtuțile slujirii aproapelui și a lui ne rugăm cu toată credința acestui mai spus, este într-un sicriu, într-
Dumnezeu, în smerenie. Oricât mare sfânt și prieten al Mirelui o moschee din Damasc. Odată,
de mult bine am face aproapelui Hristos, care ne poate ajuta cu niște musulmani au lovit cu
nostru și orice jertfelnicie am adevărat. Amin. toporul în acest sicriu, spunând:
depune în slujba lui Dumnezeu, Capul lui, frați creștini, a „Ce caută ghiaurul acesta aici?“.
să nu ne atribuim nouă aceste urmat niste „drumuri“ mai Din sicriu au început să curgă
merite, pentru că numai cu speciale. El a fost recuperat din valuri de sânge, țâșnea sângele din
ajutorul lui Dumnezeu putem palatul Irodiadei și purtat, ca un sicriu și din marmură. Și ei s-au
face o faptă cu adevărat bună. odor de mare pret, prin Siria,
speriat foarte tare și au chemat
Micșorându-ne și smerindu-ne pe Mesopotamia, Egipt, iar astăzi
preoții ortodocși să vină să facă
noi înșine, acoperind sub este într-o moschee din Damasc,
rugăciuni ca să oprească aceste
smerenie sinceră orice vrednicie ridicată pe ruinele unei catedrale
valuri de sânge care au umplut
 PAG. 6

T ÂLCUIRI
moschea… De-atunci, deși sunt tatălui ucigaș! Pentru că amândoi paraclis stau foarte mulți orbi, în
musulmani, ei au un mare respect sunt vinovați, și soțul este la fel genunchi sau turcește, într-o
față de Sfântul Ioan. de vinovat înaintea lui Dumnezeu tăcere care te uimește. Stau și nu
Frați creștini, să nu uitați și vor da socoteală amandoi văd nimic, dar ochii lor
încă un amănunt. Trupul pentru această crimă… V-am dinlăuntru sunt deschiși. Ei se
omenesc este tot așa de valoros spus aceste lucruri în legătură cu roagă și foarte mulți se vindecă .
ca și sufletul. „Trupul este templu al nașterea Sfântului Ioan Ce spun ei, numai Dumnezeu
Duhului Sfânt, iar voi nu sunteți ai Botezatorul. Nu vă ucideți știe, dar, în mod sigur, primesc
vostri, ci ai lui Dumnezeu“ - spune pruncii, lăsați-i să se nască, să-i foarte mult ajutor de la capul
Sfântul Pavel. Cu atât mai mult creșteți așa, cu toata greutatea. Sfântului Ioan. Se revarsă foarte
copilul care ia ființă în pântecele Nu uitați că și dumneavoastră ați multe minuni de acolo asupra
mamei, este al lui Dumnezeu. „și fost prunci, și cineva s-a ostenit acestor musulmani… Vin și foar-
cine va strica templul acesta, îl cu fiecare din dumneavoastră, cu te multe femei musulmane, cu
strică Dumnezeu pe el“ -spune fiecare din noi. copii în brațe, și se sprijină de
Sfântul Pavel. Și apoi, ce știi tu ce Sfântul Ioan a fost ucis cu bara care înconjoară mormantul,
va fi cu pruncul acesta? Când s-a un an înainte de patimile acelui sicriu. Îl înconjoară de trei
născut Sfântul Ioan Botezatorul, Domnului. Vă spuneam că trupul ori, apoi pleacă la treburile lor…
cei din jur se întrebau: „Ce va fi cu lui a rămas îngropat acolo, în pleacă cu fața veselă… Pun și un
pruncul acesta?“ Era un pui de om, închisoare, iar capul a rămas la fel de pomelnice într-un locșor
fără nici un alt semn deosebit. palatul lui Irod, iar apoi a fost anume de lângă acel sicriaș. Sunt
Câți prunci nu se nasc luat de acolo și păstrat cu foarte acolo gramezi de rugăciuni către
fără multe semne de oameni mare grijă de către ucenicii lui, ca Sfântul Ioan Botezătorul, este un
mari, și ajung oameni mari cu un odor de mare preț, un odor semn de mare venerație pentru
adevărat. Câți prunci ar putea să sfânt, care-i scapă din foarte acest sfânt.
se nască și nu se nasc, pentru că multe primejdii. Din cauza (...) Sfântul Ioan
mamele îi ucid - și nu știu ce prigoanelor care au urmat, acest Botezătorul este ființa de legătură
ucid, poate un mare preot, sau un sfânt cap a fost păzit și ascuns. dintre profeți și apostoli. E
arhiereu, sau poate un om de Din când în când numai, își face marele pustnic și marele celib și
geniu. Îl ucid pentru ce? Pentru simțită prezența - asa cum totodată, primul martir din lumea
că e „incomod“. Preferă să-l izbucnesc uneori izvoare de sub creștina: el moare pentru
omoare, copilul acesta [e] ucis și pământ - și apare odată la Edessa, sfințenia vieții de familie. S-a spus
aruncat la gunoi sau la câini, ca altădată în Egipt… Iar acum este despre el că venea „în duhul și
un pumn de gunoi. Și cred că au în Damasc, într-o mare moschee, puterea lui Ilie“ - acel profet
terminat cu el… Nu, nu au așa cum v-am spus, o moschee temut, care zguduia conștiințele,
terminat, pentru că sufletul lui construită pe locul unei catedrale. într-o vreme când lumea intrase
țipă acolo, înaintea lui Am văzut și eu această moschee într-o mare criză duhovnicească.
Dumnezeu. Tu omori trupușorul luxoaăa, cu lampadare și covoare. Și tot așa va veni mai înainte de
lui, dar sufletul se întoarce înapoi, Este acolo un mic paraclis sfârșitul istoriei Ilie, care a fost
pentru că omul și femeia au acoperit cu email verde și cu ridicat cu trupul la cer.
stricat vasul lui. Și țipă strașnic pereți de sticlă. Acolo înăuntru (Pr.Sofian Boghiu)
pruncul înaintea lui Dumnezeu, este capul Sfântului Ioan
împotriva mamei ucigașe și a Botezătorul. În jurul acestui

Mărita tăiere a Înaintemergătorului, rânduială Dumnezeiască a fost, ca şi celor

din iad să propovăduiască venirea Mântuitorului. Să se tânguiască Irodiada, care
a cerut ucidere fărădelege, că nu Legea lui Dumnezeu, nici viaţa cea vie a iubit, ci
pe cea amăgitoare şi vremelnică.