Manualul de aplicare al

testului RAVEN standard (MPS)

Ce măsoară testul?
Scopul acestui test este de a evalua inteligenţa generală neverbală operaţionalizată de
J.C. Raven(1938, revizuit în 1947 şi 1956) prin structura si spiritul matricelor progresive. El
precizează că acesta nu măsoară pur şi simplu o performanţă intelectuală, ci o capacitate
generalã de organizare a ‘Gestalt-ului ’şi de integrare a relaţiilor. În mod obişnuit, MPS este
administrat împreună cu Scala de Vocabular Mill Hill (SVMH) sau orice altă scală de
vocabular consacrată cerinţelor culturale în care se utilizează testul. Raven a descoperit
spiritul matricelor progresive care examinează spiritul de observaţie, capacitatea de a
desprinde dintr-o structură relaţiile implicite, capacitatea de a menţine pe plan mintal
informaţiile descoperite şi aptitudinea de a opera cu ele, în mod simultan pe mai multe
planuri. Matricele progresive Raven sunt foarte saturate în factorul g.

Descrierea itemilor
MPS este prezentat într-o broşură (caiet test) care conţine 60 de pagini
corespunzătoare numărului de probleme care trebuie rezolvate. Fiecare item-problemă este
ilustrat pe o singură pagină. O problemă constă dintr-un desen abstract, o matrice, din care
lipseşte o porţiune. Subiectului i se cere să examineze figura şi să selecteze din cele 6 sau 8
figuri de sub matrice pe aceea care completează elementul absent.
MPS este grupată în 5 serii formate din câte 12 itemi, A, B, C, D şi E. Fiecărei serii îi
corespunde o anumită categorie sau tip de itemi-problemă:
 Seria A – stabilirea de relaţii în structura matricii(6 variante de răspuns).
 Seria B – analogii între perechile de figuri ale matricii(6 variante de răspuns).
 Seria C – schimbări progresive în figurile matricii(8 variante de răspuns).
 Seria D – permutări, regrupări de figuri în interiorul matricii(8 variante de răspuns)..
 Seria E – compuneri şi descompuneri(transformări) în elemente ale figurilor matricii.
(8 variante de răspuns).

Deşi aparent MPR (Matricile Progresive Raven) conţin un singur tip de sarcini,
varietatea şi complexitatea problemelor pe care le pune îl apropie de obiectivele inteligenţei
generale. Este vorba de solicitări legate de capacitatea de restructurare mintală a informaţiei
cu determinări din sfera mobilităţii-rigidităţii mintale şi de transfer a informaţiei şi schemelor
de gândire achiziţionate/învăţate în timpul parcurgerii testului.
Fiecare din cele cinci serii ale MPS debutează cu o sarcină uşoară care introduce
subiectul în tipul de problemă care va urma spre a fi rezolvat. Următoarele 11 probleme merg
progresiv în dificultate, seriile, la rândul lor, prezentând o succesiune de dificultate gradată.
Seria A conţine matrici statice cu modele omogene. Sarcina subiectului este să
exploreze matricea şi să găsească printre cele şase figuri de sub ea pe aceea care completează
porţiunea absentă din matrice. Subiectul este pus astfel în situaţia să realizeze o analiză
perceptivă de fineţe a părţilor componente ale matricii, să efectueze operaţii de analiză,
sinteză şi comparare a părţilor lacunare ale matricii cu toate cele şase figuri-răspuns.
Seria B conţine o matrice compusă din patru elemente, al patrulea fiind absent. La
itemii B1 şi B2, părţile componente ale matricii sunt identice; la următorii itemi, acestea

2
diferă şi formează o structură relaţionată logic. Sarcina subiectului constă în a stabili o relaţie
logică analogică între două figuri pe baza punctelor simetrice dintre ele.
Seria C este constituită din matrici formate din nouă elemente (3 x 3) cu un element
lipsă. Rezolvarea presupune descoperirea unor schimbări progresive ale figurilor din interiorul
matricii. Sunt prezentate figuri care presupun schimbări continue de poziţie şi modificări
dinamice care determină includerea unui grad de complexitate augmentat, atât pe orizontală,
cât şi pe verticală. Sunt oferite 8 răspunsuri din care subiectul trebuie să aleagă unul.
Seriile D şi E. Aceste două serii sunt compuse din câte 12 matrici fiecare. O matrice
este construită din 9 elemente, una fiind lipsă. Răspunsul subiectului presupune selectarea
unei figuri din cele 8 prezentate ca variante de răspuns sub fiecare matrice. Seria D are probe
care sunt proiectate pe principiul restructurării figurilor pe plan orizontal şi vertical.
Răspunsul corect înseamnă, în acest context, o urmărire consecutivă a figurilor şi alternarea
lor în structura matricii – descoperirea criteriilor schimbării complexe. În ceea ce priveşte
Seria E, rezolvarea apelează la elaborarea unor operaţii mintale de abstractizare şi sinteză
dinamică realizate la nivelul palierelor superioare ale activităţii de gândire. Subiectului i se
pretinde observarea evoluţiei complexe, cantitative şi calitative, a şirurilor cinetice -
dinamice(Kulcsar, 1976). La baza rezolvării unei matrici stau operaţii simple aritmetice de
adunare şi scădere a elementelor din componenţa matricii.

Administrare şl cotare
Administrarea testului
Testul este aplicat în varianta creion-hârtie, individual sau în grup. Durata standard,
când se aplică în timp limitat, este de 30 de minute.

Materiale necesare
1) Caietul testului
2) Formularul de răspuns(FR-MPS)
3) Cronometru
4) Instrument de scris

Condiţii de administrare
 Mediu securizant şi ferit de zgomote
 Subiectul să fie motivat pentru realizarea testului şi odihnit
 Administrarea testului se poate face, atât individual, cât şi colectiv
 Testul poate fi aplicat individual sau în grup începând de la vârsta de 8 ani.

Instrucţiuni de aplicare
Persoana examinată va primi caietul cu itemii testului, formularul de răspuns(FR-
MPS), şi un creion. Prima etapă a aplicării constă în completarea corectă a datelor biografice
cuprinse în formularul de răspuns(FR-MPS). Copiii şi persoanele cu dificultăţi vor fi ajutaţi în
completarea acestor date. In situaţia de examinare colectivă se distribuie fiecărui subiect un
exemplar din testul tipărit (sub formă de caiet) şi un formular pentru înregistrarea
răspunsurilor(FR-MPS). Caietul test rămîne închis (în faţa subiecţilor) pînă la semnalul dat
pentru începerea probei. Subiecţii completează întîi datele personale (numele, vîrsta, şcoala
sau ocupaţia, data examinării şi data naşterii) rubricile corespunzătoare ale formularului de

3
răspuns, după care toate creioanele se pun pe masă. Cerem atenţie sporită şi avertizăm să nu
se scrie nimic pe caietul-test.

Instructaj:
"Aveti în faţă un caiet cu 60 de planşe (desene). Ele sunt aranjate în 5 grupe, notate
cu literele A.B.C.D şi E. În flecare serie (grupă) sînt 12 probleme, aranjate în aşa fel încât la
începutul fiecărei serii sunt probe mai uşoare, iar la sfîrşitul lor probe mai grele.
Deschideţi caietele la prima pagină. In partea de sus a paginii(li se arată matricea A1 )
se află un desen notat cu A1, din care lipseşte o parte (1i se arată partea rămasă albă). Sub
această imagine mare se află 6 figuri, asemănătoare ca formă cu porţiunea goală, rămasă
albă din desenul mare. Numai una din aceste figuri completează în mod corect, ca formă şi ca
desen, imaginea mare (li se arată matricea A1). Care este acea figură uunică ? Dacă cineva
răspunde corect spunem "Foarte bine!" Dacă cineva răspunde greşit spunem "Mai gîndiţi-
văl". Apoi, indiferent dacă au găsit sau nu figura adecvată, continuăm! "Dacă alegem figura
nr.l observăm că ea completează desenul ca şi formă, dar în interior nu are acelaşi desen.
Acelaşi lucru îl constatăm şi în cazul figurilor 3 şi 5. Figura nr.2 este nepotrivită fiindcă nu
cuprinde nici un desen. Liniuţele din interiorul figurilor nr.4 şi 6 sunt la fel cu cele din
imaginea mare, care trebuie completată. Care se potriveşte, dintre 4 şi 6? Figura nr.6 nu,
deoarece are o parte albă, incompletă (li se arată). Deci, figura nr. 4 este cea corectă,
fiindcă primele două liniuţe orizontale din interiorul ei (li se arată) şi cele patru liniuţe
verticale de la marginile interioare (1i se arată) continuă exact liniuţele începute, dar
neterminate ale imaginii mari (li se arată din A1).
Si acum, scrieţi în rubrica corespunzătoare (A1) a formularului de răspuns primit
numărul 4, adică numărul figurii corecte. Aveţi grijă să scrieţi răspunsul dvs. în rubrica care
poartă seria şi numărul problemei.
Aţi înţeles cum trebuie să lucraţi?"

In cazul în care subiecţii (sau unii dintre ei) nu au înţeles sarcina examinatorul va
repeta explicaţiile. Dacă toţi subiecţii au înţeles, examinatorul continuă: "In fiecare probă.
într-un cadru mare se află o imagine compusă din anumite figuri. Aceste figuri sau desene nu
sînt alcătuite la întîmplare. ci după o anumită regulă. Această regulă trebuie să o descoperiţi
la fiecare probă, ca să puteţi completa partea rămasă alba, cu una din cele 6 sau 8 figuri
care se află sub imaginea mare”.
Treceţi succesiv de la o probă la alta. Să nu omiteţi şi să nu săriţi peşte nici o planşă.
Respectaţi neapărat ordinea lor. Chiar dacă aveţi impresia că aţi rezolvat greşit o probă să
nu vă întoarceţi la ea. . Răspunsul vostru, adică numărul figurii alese, îl scrieţi cu grijă în
rubrica corespunzătoare a formularului de răspunsuri(FR) primit. Eventualele greşeli le
corectaţi prin tăierea (cu creionul) numărului greşit şi nu cu radiera".
După ce examinatorul s-a convins (pe baza probelor exerciţiu A1-A5 la care este
indicat să se dea ajutor) că toţi subiecţii înţeleg sarcina, li se precizează timpul de rezolvare şi
se dă comanda "începeţi să lucraţi cît mai corect şi cît mal repede posibil".(fiind vorba de
examinare cu limitarea timpului). Începeţi- aveţi la dispoziţie 30 de minute să rezolvaţi cât
mai bine şi cât mai multe probleme din totalul de 60 de probleme existente în caietul test.
Instructajul de faţă poate să fie prescurtat în funcţie de nivelul de înţelegere al
subiecţilor (subiectului). Examinatorul nu va oferi celor examinaţi nici un fel de ajutor care
depăşeşte limitele instructajului standard.

4
 Cea de-a doua etapă constă în parcurgerea testului. Este foarte important să se
menţioneze că orice răspuns dat pe caietul testului nu va fi luat în considerare. De asemenea,
este important să se înregistreze timpul de lucru.

Oprirea testării
După 30 minute testarea este oprită(în activităţi de evaluare în scop de selecţie
personal).

Cotarea rezultatelor(scorarea)
Se acordă 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Răspunsurile corecte(Grila de cotare-
MPS) la cei 6o de itemi sunt prezentate în anexă. Scorul brut obţinut prin numărarea
răspunsurilor corecte se calculează pentru fiecare serie (cote parţiale), cât şi pentru testul
întreg (cota totală). Subiectul poate realiza cel mult 60 de puncte (cota maximă). Pentru
numărarea şi cotarea(scorarea) rapidă a răspunsurilor corecte, se recomandă folosirea grilei de
cotare (executată dintr-un formular de răspuns multiplicat la aceeaşi scară cu FR-MPS
completat de subiect, care se suprapune exact peste acesta din urmă.

Etalonarea testului
Interpretarea rezultatelor
Cota brută, adică numărul total de răspunsuri corecte obţinut de subiect, nu are
semnificaţie psihologică luată izolat. Ea primeşte valoare diagnostică în raport cu rezultatele
standardizate(etalon) şi comportamentul subiectului în situaţia de examinare. Datele adunate
formează un limbaj al „simptomelor", care conţine şi vehiculează în forma codificată
informaţii, sensuri psihologice. Înţelegerea semnificaţiei psihologice cuprinse în conduite şi în
performanţe presupune "interpretarea" (decodificarea) lor, pe baza cunoaşterii codului.

a) Interpretarea cantitativă
Raportarea performanţei la etalon permite stabilirea (în centile sau în coeficient de
inteligenţă-CI) a nivelului de inteligenţă generală a subiectului. Acest prim pas reprezintă
momentul interpretării cantitative a rezultatelor examenului psihologic. Prezentăm în
continuare cîteva etaloane (tabelele I-VI) - elaborate de T. Kulcsar (România), J.C.Raven
(Anglia) şi L.Repan (R..Cehă) - pentru interpretarea rezultatelor adunate prin administrarea
colectivă (folosite şi în caz în caz de autoadministrare) sau individuală a testului MPS.
Menţionăm însă, că etaloanele străine prezentate nu au decât valoare orientativă pentru
populaţia românească.

5
 Tabel I
Test colectiv - etalon pentru elevi (România, Kulcsar, 1974)
VÂRSTA CRONOLOGICĂ (în ani)
Centile
14 15 16 17 18 19 20
90 49 53 53 53 56 54 52
80 46 50 51 50 53 53 49
75 45 49 50 49 52 51 48
70 43 48 49 48 51 50 46
60 41 45 46 46 49 48 44
50 38 42 44 43 47 45 42
40 35 39 41 40 45 44 40
30 32 35 38 37 42 41 37
25 29 32 35 32 41 38 36
20 27 29 32 28 38 37 33
10 15 16 21 15 31 28 24

Tabel II
Test colectiv - Etalon pentru copii (Anglia, Raven, 1958)
VÂRSTA CRONOLOGICĂ ( în ani)
Centile
8 8 1/2 9 9 1/2 10 10 1/2 11 11 1/2 12 12 1/2 13 13 1/2 14

95 38 39 41 43 45 48 50 51 51 52 52 53 53
90 34 36 38 41 43 45 47 49 49 50 50 51 52
75 24 29 32 34 37 39 41 43 45 46 47 48 48
50 15 21 24 28 30 33 35 37 39 41 43 44 44
25 - 14 16 18 20 23 26 29 32 34 35 37 38
10 - - - 13 13 15 16 18 22 25 27 28 28
5 - - - - - 13 14 15 16 17 19 21 23

Tabel III
Test colectiv - Etalon pentru adulţi (Anglia , Raven, 1956 )
Vârsta cronologică (în ani)
Centile 2o 25 30 35 40 45 50 55 0 65
95 55 55 54 53 52 50 48 46 44 42
90 54 54 53 51 49 47 45 43 41 39
75 49 49 47 45 43 41 39 37 35 33
50 44 44 42 40 38 35 33 3o 27 24
25 37 37 34 30 27 24 21 18 15 13
10 28 28 25 - - - - - - -

6
 5 23 23 19 - - -

Tabel I V
Test individual - Etalon pentru copii (Anglia, Raven, 1956)
Centile Vârsta cronologică (în ani)
6 6 7 7 8 8 9 9 10 10 11 11 12 12 13 13
1/2 1/2 1/2 1/2 1/2 1/2 1/2 1/2
95 19 22 25 28 33 37 39 40 42 44 47 50 52 53 54 54
90 17 20 22 24 28 33 35 36 38 41 44 48 49 49 50 50
75 15 17 19 21 23 26 29 31 33 35 38 42 43 45 46 46
50 13 14 16 17 19 21 22 24 26 29 31 35 37 38 40 41
25 - - 13 14 14 16 17 18 20 23 26 28 30 31 32 33
10 - - - - - 13 13 14 14 15 20 21 23 24 25 26
5 - - - - - - - - 13 14 16 18 19 20 21 22

Fixarea nivelelor de reuşită la MPS în intervale centile, corespunzătoare gradelor

diferite ale inteligenţei, permite clasificarea persoanei examinate în funcţie de scorul realizat.
Performanţa intelectuală astfel "măsurată" permite includerea subiectului în unul din cele 5
grade (nivele) diferite de inteligenţă:

1) Gradul I: inteligenţă superioară. Performanţa subiectului, raportată la performanţa

medie a grupului de vârstă din care face parte, atinge sau depăşeşte centilul 95;
2) Gradul II; inteligenţă deasupra nivelului mediu. Performanţa atinge sau depăşeşte
centilul 75;
II+; performanţa atinge sau depăşeşte centilul 90;
3) Gradul III; inteligenţă de nivel mediu. Performanţa se situează între centilele 25-75;
III+; performanţa depăşeşte centilul 50;
III-; performanţa se situează sub centilul 50;
4) Gradul IV; inteligenţă sub medie. Performanţa nu depăşeşte centilul 25;
IV-; performanţa nu depăşeşte centilul 10;
5) Gradul V; deficienţă mintală. Performanţa nu depăşeşte centilul 5.

Cota totală realizată de subiect poate fi interpretată şi în termeni de coeficient de

inteligenţă(CI), întrucât fiecare performanţă corespunde unei valori definite CI(este convertită
în sistemul de standardizare/etalonare QI-cotient intelectual). Prezentăm în continuare - după
L.Repan - valorile CI care corespund scorurilor realizate de subiecţii între 8 şi 30 de ani (tabel
V).

7
 Tabel V
(Etalon în sistem QI în funcţie de vârsta cronologică de la 8 la 30 ani, Repan,
1968)
Cota Vârsta cronologică (în ani)
totală 8 8 1/2 9 9 1/2 10 10 11 11 12 12 13 13 16-
1/2 1/2 1/2 1/2 30
1 73 68 65 59 57 54 53 50 48 48 49 46 -
2 74 70 67 61 58 56 54 51 49 49 48 47 -
3 76 72 68 62 60 57 55 53 51 50 49 49 -
4 77 73 70 64 61 59 57 54 52 51 50 50 -
5 79 75 71 65 63 60 58 55 53 53 52 51 -
6 81 76 73 67 64 61 59 57 55 54 53 52 -
7 82 78 74 68 66 63 61 58 56 55 54 54 -
8 84 79 76 70 67 64 62 60 57 57 55 55 -
9 85 81 77 71 69 66 64 61 59 58 57 56 -
10 87 83 79 73 70 67 65 62 60 59 58 57 55
11 89 84 80 74 72 69 66 64 61 61 59 59 57
12 90 86 82 76 73 70 68 65 64 62 60 60 58
13 92 87 83 77 75 71 69 67 64 63 62 61 59
14 93 89 79 76 73 71 68 65 65 65 63 62 61
15 95 90 86 80 78 74 72 69 67 66 64 64 62
16 97 92 88 82 79 76 73 71 68 67 66 65 65
17 98 94 89 83 81 77 75 72 69 69 67 66 65
18 100 95 91 85 82 79 76 74 71 70 68 67 66
19 101 97 92 86 84 80 78 75 72 71 69 69 67
20 103 98 94 88 85 81 79 76 73 72 71 70 69
21 104 100 95 89 87 83 80 78 75 74 72 71 70
22 105 101 97 91 88 84 82 79 76 75 73 72 71
23 107 103 98 92 90 86 83 81 77 76 74 74 72
24 108 104 100 94 91 87 85 82 79 78 76 75 74
25 109 106 101 95 93 89 86 83 80 79 77 76 75
26 110 107 103 97 94 90 87 85 81 80 78 77 76
27 112 108 104 98 96 91 89 86 83 82 80 79 78
28 113 110 106 100 97 93 90 88 83 83 81 80 79
29 114 111 107 102 99 94 92 89 85 84 82 81 80
30 116 113 109 103 100 96 93 90 87 86 83 82 82
31 117 114 110 105 102 97 94 92 88 87 85 84 83
32 118 115 112 106 103 99 96 93 89 88 86 85 84
33 120 117 113 108 104 100 97 95 91 90 87 86 86
34 121 118 115 103 105 102 99 96 92 91 88 87 87
35 122 120 116 111 107 103 100 97 93 92 90 89 88
36 123 121 118 112 109 105 102 99 95 93 91 90 90

8
37 125 122 119 114 110 107 104 100 96 95 92 91 91
38 126 124 121 115 112 108 105 102 97 96 94 92 92

39 127 125 122 117 113 110 107 104 99 97 95 94 94

40 129 127 124 118 115 112 109 106 100 99 96 95 95
41 130 128 125 120 117 113 111 108 102 100 97 96 96
42 131 129 127 121 118 115 112 109 104 102 99 97 98
43 132 131 128 123 120 117 114 111 106 104 100 99 99
44 134 132 130 125 121 118 116 113 108 106 102 100 100
45 135 134 131 126 123 120 118 115 110 109 105 102 102
46 136 135 133 127 125 122 120 117 112 111 107 105 104
47 138 136 134 129 126 123 121 119 114 113 109 107 106
48 139 138 136 130 128 125 123 121 116 115 111 110 108
49 140 139 137 132 129 127 125 123 118 117 114 112 110
50 142 141 139 133 131 128 127 124 120 119 116 115 112
51 143 142 140 135 133 130 128 126 122 121 118 117 114
52 144 143 142 136 134 132 13 128 124 123 121 120 116
53 146 144 143 138 136 133 132 130 126 126 123 122 118
54 147 146 145 139 137 135 134 132 128 128 125 123 120
55 148 148 146 141 139 137 136 134 130 130 127 127 122
56 149 149 148 142 144 138 137 136 132 132 130 130 124
57 151 150 149 144 142 140 139 138 134 134 132 132 126
58 152 152 151 145 144 142 141 139 136 136 134 134 128
59 153 153 152 147 145 143 143 141 138 138 137 137 130
60 155 155 154 148 147 147 144 143 140 140 139 139 130

Pentru subiecţii între 35 şi 60 de ani, CI-ul se calculează cu ajutorul unei formule de

corecţie(performanţa la test fiind sensibilă la factorul vârstă).

CI (16-30)*100
CI(35-60 ani) =
%(table VI)

Tab. VI
Performanţa aşteptată în % la:

Vârsta cronologică %
16-30 100
35 97
40 93
45 88
50 82
55 76
60 70

9
 De exemplu, T.B. ( Etate Cronologică EC=50 ani), are cota totală(scorul global)
=33 puncte. Scorului de 33 puncte la EC de l6-3o de ani îi corespunde un CI=86 (tabel V).
Înmulţim 86 cu 100 şi împărţim produsul la 82 (performanţă aşteptată la 50 de ani
(tabel VI)

86*100
Deci : CI = = 104,8 (adica 105)
82

Pe baza coeficientului de inteligenţă subiectul este inclus în unul din nivelele de

inteligenţă (tabel VII).

Tab. VII
Nr. CI Nivel de inteligenţă
crt.
1 Peste 140 Inteligenţă extrem de ridicată
2 120-140 Inteligenţă superioară
3 110-119 Inteligenţă deasupra nivelului mediu
4 100-109 Inteligenţă de nivel mediu(bună)
5 90-99 Inteligenţă de nivel mediu(slabă)
6 80-89 Inteligenţă sub medie
7* 70-79 Inteligenţă de limită(intelect liminar) VM>12 ani
8* 50-69 Deficienţă mentală uşoară(debilitate mintală) VM=9-12 ani
9* 35-49 Deficienţă mintală medie(imbecilitate) VM=6-8 ani
10* 20-34 Deficienţă mintală gravă(idioţie) VM=3-5 ani
11* CI<20 Deficienţă mental profundă(arieraţie) VM<3 ani

Codificarea nivelului de dezvoltare mentală, începând cu intelectul de limită(CI=70-

79) şi mai scăzut este făcută în funcţie de criteriile de diagnostic şi clasificare, conform cu
DSM IV-R(Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders), care ia în considerare în
codificarea diagnostic, gradul de severitate al deficienţei mentale.Evoluţia
deficienţei(întârzierii) mentale, care debutează înainte de vârsta de 18 ani, este influenţată de
evoluţia condiţiilor medicale generale subiacente şi de factorii ambientali: stimularea
ambientală, oportunităţile de instruire şi dezvoltare, etc..
Înainte de a continua prezentarea MPS ca instrument de diagnoză a nivelului mental general,
adesea utilizat în domeniul clinic pentru stabilirea operativă a CI-ului, adăugam câteva
consideraţii privind deficienţa(întârzierea) mentală generală, diagnoza şi prevalenţa acesteia
în clinica psihiatrică. Rata de prevalenţă a deficienţei mentale a fost estimată la aproximativ
1% .Diferite studii au demonstrate rate diferite, în funcţie de definiţia utilizată, metodele de
identificare şi populaţia studiată(DSM IV-R, 2000). Din cauza etiologiei sale eterogene, nici
un patern familial nu este aplicabil deficienţei mentale ca o categorie general. Principalii
factori etiopatogenici sunt ereditatea, factorii sociali şi factorii de mediu.Cele mai multe cause
de deficienţe mentale se datorează, nu unei singure cause, ci unei interacţiuni de factori
ereditari şi de mediu(Dindelegan, 2012).

10
 Persoanele examinate cu MPS pot „rezolva” corect sau greşit prin ghicire unele din
cele 60 de probleme cuprinse în acest test. Numărul alegerilor ghicite este proporţional cu
totalul de răspunsuri greşite. Persoanele cu performanţe scăzute rezolvă corect, în general,
mai multe probleme prin ghicire, decât decât subiecţii cu scoruri ridicate. Din această cauză
un scor total scăzut este aproape întotdeauna mai puţin valid şi mai puţin fidel decât unul
ridicat. De aceea, pentru diferenţierea performanţelor intelectuale scăzute şi foarte scăzute
sunt utilizate scale de nivel mental general mai discriminative(utilizate şi în demenţele senile).
Pentru majoritatea scorurilor totale(globale) s-au stabilit scorurile parţiale aşteptate la fiecare
serie(vezi tabelele VIII şi IX). Prin scăderea scorului parţial aşteptat din scorul parţial realizat
se obţine discrepanţa fiecărei serii(A,B,C,D,E). Aceste discrepanţe se exprimă numeric(de
exemplu: 0; -1; +2; -2; +1) şi constituie de asemenea un indicator al validităţii şi fidelităţii
rezultatelor. Scorul total(global) la testul MPS compus din cote(scoruri) parţiale care prezintă
discrepanţe peste 2 puncte nu poate fi acceptat la valoarea lui nominală ca fiind o estimare
precisă a capacităţii intelectuale generale. Totuşi, în scopuri mai generale se acceptă şi un
scor total ca fiind relativ valid, chiar dacă prezintă discrepanţe interne mai mari de 2 puncte.
Totalizând valorile absolute ale discrepanţelor(indiferent de faptul că sunt + sau -)
obţinem indicele de variabilitate a rezultatelor(stabilitate-fluctuaţie în activitatea subiectului).
Dacă indicele de variabilitate este egal sau mai mare decât 7 se acordă încredere redusă
rezultatului examinării, subiectul fiind retestat cu o altă metodă.

Tabel VIII
Compoziţia normală a scorului(testare individuală)
Scorul La scorul total de:
partial
10 15 20 25 30 35 40 45 50 55
asteptat
A 6 8 9 10 10 10 10 11 12 12
B 2 4 6 7 8 8 9 10 11 11
C 1 2 3 4 6 7 8 10 10 11
D 1 1 2 3 4 7 9 9 10 11
E 0 0 0 1 2 3 4 5 7 10

Tabel IX
Compoziţia normală a scorului(testare colectivă sau autotestare)

Scorul La scorul total de:

parţial
15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29
aşteptat
A 8 8 8 8 8 8 8 9 9 9 10 10 10 10 10
B 4 4 5 5 6 6 6 6 7 7 7 7 7 7 7
C 2 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 5 5 6 6
D 1 1 1 2 2 2 2 2 2 3 3 3 4 4 5

11
 E 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

Scorul La scorul total de:

parţial 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44

aşteptat
A 10 10 10 11 11 11 11 11 11 11 11 11 11 12 12
B 7 7 8 8 8 8 8 9 9 9 10 10 10 10 10
C 6 7 7 7 7 7 8 8 8 8 8 9 9 9 9
D 5 5 5 5 6 7 7 7 8 8 8 8 9 9 9
E 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 4

Scorul La scorul total de:

parţial
aşteptat 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59

A 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12 12
B 10 10 10 11 11 11 11 11 12 12 12 12 12 12 12
C 9 10 10 10 10 11 11 11 11 11 11 12 12 12 12
D 9 9 9 9 10 10 10 10 11 11 11 11 11 12 12
E 5 5 6 6 6 7 7 8 8 8 9 9 10 10 11

b) Interpretare calitativă
Inteligenţa nu poate fi "măsurată" în stare pură. In diagnosticarea ei pe lângă criteriul
procesualităţii îmbinat cu aspectul de performanţă (de efect) trebuie să ţinem seama de
întreaga personalitate a subiectului examinat. Existenţa interdependenţelor între inteligenţă şi
celelalte aspecte ale personalităţii nu face însă imposibilă "măsurarea" inteligenţei. Dar
neglijarea legilor interacţiunii constituie o sursă sigură a diagnosticării incorecte. Chiar în
rezolvarea aceleiaşi sarcini - cotidiene sau experimentale - contribuţia factorilor de
personalitate variază de la un om la altul. La unii, de exemplu, funcţiile psihice implicate se
structurează într-un mod adecvat sarcinii - asigurând astfel reuşita - chiar şi în condiţiile unor
aptitudini intelectuale mai modeste. La alţii, dimpotrivă, insuccesul - în pofida factorilor
intelectuali mai dezvoltaţi - se datoreşte absenţei autocontrolului, a organizării şi planificării,
a nivelului motivaţiei. Tocmai aceşti factori fundamentali ai adaptabilităţii la situaţii
problematice, care contribuie la individualizarea personalităţii, scapă în mare măsură probelor
de inteligenţă. Ceea ce nu înseamnă că examinatorul care dispune de o intuiţie (insight)
psihologică dezvoltată nu le poate sesiza.

12
 Sarcina examinatorului, în cursul diagnosticării, nu se reduce numai la includerea
subiectului în diverse tipuri de inteligenţă sau de afectivitate, temperament etc. definite în
mod teoretic. Graţie caracterului lor general, definiţiile teoretice nu se potrivesc întocmai
cazului particular. Pornind de la tipologie, psihodiagnosticianul caută să evidenţieze
individualitatea, unicitatea cazului studiat.
Concretizarea principiilor metodologice enunţate se realizează prin "arta profesională"
a psihologului. Prin formularea diagnozei individuale se urmăreşte înţelegerea, cunoaşterea
"amănuntelor" importante. Examinarea psihologică va fi astfel concepută şi realizată, încât să
permită - pe baza interpretării calitative a datelor - conturarea profilului intelectual al
subiectului.
Ilustrăm cele spuse prin prezentarea cazului L.S, (clasa a VIII-a, Şc. gen., EC - 15 ani
9 luni, sex M); Cota totală = 22 puncte; Discrepanţe: -2; -1; +2; -2; 0; Gradul de inteligenţă
IV; CI= 71; Timp 30 minute.
Datele psihometrice prezentate indică subdezvoltarea mintală generală a subiectului.
Performanţele sale îl situează la limita superioară a debilităţii mintale. Potenţialităţile
intelectuale ale lui L.S. sunt foarte limitate. Ignorarea aproape totală a coerenţei logice la
MPS, care ne indică inteligenţa generală slabă, se datoreşte capacităţii reduse de a stabili
relaţii, datorită cantonării în conduite operatorii inferioare vârstei cronologice a subiectului.
In continuare subiectul este examinat - atât pentru verificarea informaţiilor furnizate de proba
Raven, cât şi pentru cunoaşterea inteligenţei verbale - cu testele de inteligenţă Binet-Simon şi
WISC. Rezultatele: CI Binet= 74; CI WISC - 70-74;
Performanţa slabă la testul Raven este confirmată de nereuşita subiectului şi la
celelalte 2 teste recunoscute ca fiind valide pentru măsurarea nivelului de inteligenţă pentru
această vârstă(etate) cronologică. Subiectului îi sunt inaccesibile problemele formale. Capaci-
tatea de invenţie, de gândire asociativă şi de organizare sunt nedezvoltate. Factorul de
planificare fiind deficitar subiectul trebuie condus, dirijat în înţelegerea şi rezolvarea
problemelor. Astfel, la proba cuburilor şi la aranjarea de imagini (din WISC), fără reglare
externă, subiectul înregistrează o reuşită inferioară, celeia realizate în condiţiile acordării
ajutoarelor externe. Capacitatea lui de utilizare eficientă a ajutoarelor programate ne permite
să-1 diferenţiem, prin efectul factorului educabilitate, de întârziaţii mintali. Dispersia mare a
performanţelor la WISC(Sacra verbala: Înţelegere +; Aritmetică--; Asemănări +;Vocabular -;
Scara de performanţă:Completare de imagini++; Aranjare de imagini--; Cuburi-; Cod B 0)
indică eterogenitatea mare a performanţelor. Subiectul stăpâneşte insuficient limbajul, ceea ce
îi împiedică accesul la formele superioare ale gândirii verbale, la operaţiile formale. La
probele de analiza şl reconstrucţie L.S. prezintă dificultăţi de analiză, sinteză, generalizare şi
abstractizare chiar şi la nivel concret. Aranjarea de imagini în vederea reconstituirii unei
istorioare evidenţiază dificultăţi în înţelegere, în căutarea dirijată, în desprinderea ideii
directoare din context, în controlul critic al ipotezelor. Rezultatele slabe la raţionamentul
matematic, corelat cu performanţa la proba Raven şi la probele de calcul mintal din scara
Binet-Simon indică un ritm lent şi o nesiguranţă mare în gândire, alături de dificultatea de a
opera cu conţinuturi (informaţii) abstracte şi absenţa deprinderilor elementare de calcul
mintal. Datorită capacităţii reduse de a organiza materialul, L.S. pierde frecvent informaţii
esenţiale. Subiectul memorează mai bine materiale verbale nestructurate. Fidelitatea însă,
chiar şi în acest caz lasă de dorit.
L.S. este timid şi anxios în situaţii de examen, prezintă frecvent inhibiţii emoţionale.
Subiectul aparţine tipului slab, cu reactivitate emoţională mare şi cu rezistenţă redusă la efort.

13
Aceste trăsături se accentuează la acele sarcini verbale oare implică cu precădere operaţii
formale. Subiectul în aceste situaţii, contrar aşteptărilor, devine pripit şi superficial. L.S. se
simte degajat la probele mai uşoare, predominant practice, deşi performanţele sale nici la
acestea nu depăşesc nivelul operator concret.
In concluzie, subiectul prezintă o întârziere în dezvoltarea mintală, apropiată de
construcţia genetică neterminată proprie debililor mintali. Totuşi, prin capacitatea sa de
învăţare, superioară debilităţii mintale, L.S, se diferenţiază de categoria întârziaţilor mintali.
Diagnostic! inteligenţă de limita.

Validitatea testului MPS

Validitatea concurentă şi de conţinut
În urma verificării fidelităţii testului MPS prin procedeul retestării J.C.Raven găseşte
coeficienţi de constanţă(fidelitate) situaţi între .83 şi .93 la subiecţi între 13 şi 50 ani.
Ravenul standard se bucură de indici de validitate semnificativi la un p .01 în
confruntarea cu alte teste recunoscute ca valide de inteligenţă cum sunt testele Terman-Merril,
Binet-Simon, WISC, probele piagetiene, scala Mill Hill, Bender-Santucci(J.C.Raven-1948,
E.S.Barratt-1956, T.Kulcsar-1974).Coeficienţii de corelaţie cu aceste teste sunt cuprinşi între
r=.42 şi r=.86.
Validitatea predictivă
Coeficienţii de validitate predictivă ai MPS cu reuşita şcolară se situează în ordine
descrescătoare de la r=.68, r=.67 şi r=.61 cu media şcolară la disciplinele biologie,
matematică şi limba română în cazul elevilor de clasa a VIII-a(Kulcsar, 1974).

14