www.cimec.

ro
 VIRGILIU Z. TEODORESCU

SCULPTORUL MIHAI ONOFREI

MĂRTURII MONOGRAFICE

www.cimec.ro
Coperta: Vasilian DOBOŞ

CARTE APĂRUTĂ CU SPRIJINUL FINANCIAR

AL MUZEULUI JUDEŢEAN
"ŞTEFAN CEL MARE" VASLUI
(Director - Ioan MANCAŞ)

ISBN 973-37-0860-7

© Editura JUNIMEA, laşi - ROMÂNIA,

Bd. Carol 1, nr.J-5, Iaşi, 6600, tel./fax: 0232-41 O 427

www.cimec.ro
VIRGILIU Z. TEODORESCU

SCULPTORUL
MIHAI ONOFREI

MĂRTURII MONOGRAFICE

EdituraJUNIMEA
IAŞI • 2003

www.cimec.ro
 Recunoştinţăfamiliei pentru sprijinul
şi înţelegerea acordată şi tuturor acelora
care aufost alături de mine înpromovarea acestei cărţi.

V.Z.T., 2001

www.cimec.ro
 MIHAI ONOFREI- PRIVILEGIUL TALENTULUI

În primele două decenii ale secolului XX, arta ieşeană dădea

serioase semne de emancipare în sensul unei fertile sincronizări cu
orientările şi exigenţele artei europene. Prezenţele studenţilor români în
atelierele academiilor de artă din occident, contactul nemijlocit cu
peisajul artistic atît de dinamic şi deseori insurgent, detenninau reflexe
culturale pe măsură şi, implicit, restructurarea tipului de viziune artistică
în acord cu o stilistică din ce în ce mai personală.
În context, este cunoscută revolta tînărului Tonitza, cel care
pusese pe jar conducerea Şcolii de Belle Arte de la Iaşi prin solicitările
adresate lui Nicolae Iorga. În fond, tînărul Tonitza cerea lucruri astăzi atît
de fireşti: renunţarea la obositoarele studii de atelier după model antic şi
ieşirea la peisaj, la lucru în priza directă Ia real. Profesorii întîrziau în
substanţa unor ecouri academiste, în lungi şedinţe de poză, avînd drept
modele sănnane ţigănci din Păcurari, travestite în chip de Venere.
Privirea spre trecut nu era neapărat dăunătoare, dar spiritul tînăr dorea
altceva, o abandonare a sugestiilor alegorice în favoarea miracolului
realităţii. Cu toate acestea, în timp, s-a dovedit că lecţia şcolii le-a permis
artiştilor tineri să meargă mai departe cu adevărat.
Imediat după generaţia Tonitza - Dimitrescu, s-a impus la laşi
tripleta Băeşu - Bălţatu - Onofrei. Aceşti artişti, maturizaţi prea repede
de experienţa frustrantă a războiului, au decis că împreună vor izbuti mai
uşor să atragă atenţia asupra lor. Calculul s-a dovedit exact, iar rezultatul
a fost favorabil şi imediat. Succesul expoziţiei lor comune, din 1 9 1 9 de la
Bucureşti (Sala Mozart), le-a validat talentul, iar comentariile au fost pe
măsură. Printre cele mai autorizate voci a fost şi aceea de mare prestigiu
intelectual şi profesional a lui Alexandru Busuioceanu. Criticul a
perceput cel mai exact impactul prezenţei ieşenilor la Bucureşti. Atunci
s-a vorbit despre ei ca despre cea mai substanţială promisiune a artelor
din Moldova. Urmările sunt cunoscute: Băeşu, Bălţatu şi Onofrei primesc
burse de studii în Italia şi fiecare va primi lecţia italiană cu încrederea
împlinirii propriului destin artistic. Onofrei a lucrat în atelierul lui Ettore
Ferrari, Băeşu şi Bălţatu în colonia romană de pe Via Margutta.
Prezenţele italiene i-au făcut remarcaţi în sensul temeiniciei talentului şi
dorinţei de afirmare. După acest moment însă, fiecare a evoluat potrivit
propriei opţiuni estetice şi datelor de personalitate.
Mihai Onofrei s-a exprimat deopotrivă în pictură şi sculptură,
aceasta din urmă fiind adevărata vocaţie. In mediul ieşean, a fost marcat
1
www.cimec.ro
de spiritul sculpturii neoclasice, unde sugestiile alegorice nu lipseau. Cu
timpul, s-a deplasat spre dimensiunea eroică a istoriei, identificată în
compoziţii simbolice şi în marile ei personalităţi. A perseverat toată viaţa
în sfera portretului, a profunzimilor chipului uman. Bun cioplitor în
marmură şi piatră, Mihai Onofrei a fost, concomitent, un înzestrat
modelator. Lucrările lui în gips sau turnate în bronz au avut întotdeauna o
volumetrie ataşantă şi în perfectă relaţie a părţii cu întregul. Acest
înnăscut simţ al formei, proporţiilor şi expresiei caracterizante a făcut din
opera sculptorului un mesaj umanist generos în sensuri, împlinit în
morfologic.
Cartea semnată de Virgiliu Z. Teodorescu valorifică o
minuţioasă documentare şi atrage atenţia asupra creaţiei unui artist de
certă autoritate profesională. Identificarea lucrărilor, a locurilor de
amplasare, tehnica în care au fost realizate conduc, toate, la impresia unui
aproape complet dosar Onofrei. Urmează ca asemenea material să se
regăsească într-o viziune critică de tip integrator, spre a putea fixa, deplin
şi definitiv, locul lui Mihai Onofrei atît pe orizontala timpului generaţiei
sale, cît, mai important, pe verticala marilor linii de forţă ale artei plastice
româneşti dintotdeauna.

Valentin Ciuci
critic de artă
Iaşi, 23 martie, 2003

II
www.cimec.ro
 ,
" ncredere în mine am
În viaţă, ce mi-am dorit am realizat.
E drept că niciodată n-am visat imposibilul. "

coa a românească de sculptură a promovat la începutul secolului al XX­

lea valoroşi creatori care, prin completarea studiilor la şcolile europene
şi prin călătoriile efectuate pentru a lua contacte nemijlocit cu realizările
predecesorilor şi contemporanilor, au contribuit la îmbogăţirea Patrimoniului
Cullural Naţional prin lucrările concepute in decursul anilor de activitate.
Discreţia lor, metamorfoza societăţii româneşti din ultimele decenii,
inaccesibilitatea studierii unor izvoare documentare au determinat o
nejustificată ignorare, optându-se pentru o formulă comodă de a menţiona
numai 4-5 nume de sculptori români ca valoroşi creatori. Lipsa unor
monografii despre fiecare din artiştii plastici care au lucrări incluse în muzee
de artă, colecţii particulare şi chiar în forul public, este păgubitoare.
În acest context considerăm necesar să intreprindem incursiuni
documentare care să permită reunirea informaţiilor pe care le-am adunat
până în prezent. Precizăm că nu considerăm completă această evidenţă
referitoare la informaţiile privind activitatea sculptorului Mihai Onofrei,
sperând că lectura va determina semnalarea şi a altor multe izvoare care vor
conduce ulterior la elaborarea unei monografii, instrument necesar pentru toţi
cei care operează cu definirea valorilor de Patrimoniu Cultural Naţional sau
local. Pe această cale vom putea răspunde şi instituţiilor de cultură sau
colectionarilor particulari de peste hotare, la întrebările referitoare la viaţa şi
activitatea artistului, elemente esenţiale ale definirii şi clasării pieselor
deţinute, integrării lor în cataloage de specialitate.

* * *

Mihai Onofrei s-a născut1 la 4 iulie 1 896, la Boţeşti, judeţul Vaslui,

in familia învăţătorului Pavel Onofree. Copilăria 1-a purtat pe plaiurile unde
tatăl şi-a desfăşurat activitatea. Şcoala primară a urmat-o3 la Boţeşti, iar

5
www.cimec.ro
ginmaziul4 la prestigiosul aşezământ "Anastase Panu", din Huşi. Au fost
anii în care s-au evidenţiat viitoarele sale calităţi, dovedindu-se talentat Ia
desen. Remarcându-i-se posibilităţile native, a fost îndrumat să
frecventeze şcolile care urmau să-I călăuzească pe drumul creaţiei artistice.
La Iaşi a urmat cursurile Şcolii Naţionale de Arte Frumoase5•
În anul 1 9 1 5 s-a înregistrat6 debutul lui artistic. Vitregiile anilor
primului război mondial le-a cunoscut nemijlocit, fiind parte Ia dureri dar şi la
activităţi care au ajutat la depăşirea dificultăţilor. Mobilizarea tuturor
energiilor umane 1-a dus, în anul 1 9 1 6, la Dorohoi, unde a urmae cursul unei
şcoli militare. După terminarea şcolii a fost repartizat la Armata Operativă,
care avea misiunea de a apăra Carpaţii Orientali. Era una din zonele fierbinţi,
unde presiunea inamicului se manifestase în anul 1 9 16 şi care acum, în 191 7
se exercita cu intenţia expresă de a trece în postura de biruitor peste acest
ultim perimetru al României libere, pentru a debuşa spre grânarul Ucrainei.
În anul 1 9 1 7, îl găsim între combatanţi8• Pentru trecerea botezului focului
şi a îndeplinirii misiunilor primite, de mare ajutor moral9 i-a fost şi relaţia cu
mai vârstnicul ofiţer în rezervă, locotenentul profesor Tiberiu Crudu10 care,
operativ, a remarcat calităţile noului venit şi a căutat să-1 protejeze
recomandându-1 superiorilor11 pentru a-i fi valorificate posibilităţile şi
cunoştinţele dobândite în munca de propagandă. Astfel s-a aflat transferat
în rândurile celor care au contribuit la susţinerea morală a luptători lor de pe
linia frontului, mobilizaţi de îndenmul electrizant al generalului Eremia
Grigorescu12 "Pe aici nu se trece!". La Oneşti, în anul 1917 a fost amenajată
clădirea care a adăpostit "Casa Naţională", menită a patrona activitatea
culturală din zonă. Pentru sala de spectacol Mihai Onofrei a pictat13 cortina.
În ambianţa durerii şi a solidarităţii umane a realizae4 numeroase desene care
i-au servit ulterior la modelări ce au imortalizat propriile impresii,
înscriindu-1 în rândul artiştilor care s-au documentat la faţa locului,
cunoscând nemijlocit tragedia şi suprema jertfă pentru apărarea gliei
strămoşeşti.
După încetarea ostilităţilor, după măreţele înfăptuiri care au condus la
Marea Unire, s-a reîntors la Iaşi pentru a-şi finaliza pregătirea în cadrul
şcolii, acum însă specializându-se în sculptură la clasa profesorului Ion
Mateescu15• Impresiile de maximă solicitare de pe front i-au impus, ca
împreună cu Aurel Băeşu16 şi Adam Bălţatu17, să ofere publicului posibilitatea
de a-i cunoaşte şi a le remarca valenţele realizărilor acelor ani. În toamna
anului 1 919, cei trei artişti au organizat în sala Mozart19 din Bucureşti o
expoziţie de pictură şi sculptură. Prezent în incinta expoziţiei, Mihai
Onofrei a putut înregistra reacţiile publicului vizitator. Aprecierile favorabile
6
www.cimec.ro
pentru sculpturile expuse nu s-au concretizat însă şi prin achiziţiile pe care
le dorea realizatorul. Dacă tablourile colegilor au fost vândute, lucrările lui,
toate turnate în gips, n-au fost cumpărate de cei interesaţi să le
achiziţioneze, materialul fiind considerat perisabil. În schimb, se poate
aprecia că aceste exponate, distruse de creator la închiderea expoziţiei, au
constituit o concludentă carte de vizită care a evidenţiat calităţile şi
posibilităţile tânărului artist plastic. Urmarea a fost benefică, sculptorul
obţinând o bursă pentru studii în Italia. A fost un act de curaj al celor trei
prieteni ca din bruma de bani agonisiţi ca rod al muncii lor să pornească la
drum spre Italia. A fost, de fapt, o îmbarcare, călătoria făcând-o cu vaporul21,
prilej de a vizita locuri istorice, tezaure artistice, dar şi de a-şi completa
resursele materiale prin realizarea de desene, predilect portrete, achiziţionate
de călătorii entuziasmati de calităţile celor trei tineri.
În perioada anilor 1 920- 1 922 şi-a desăvârşit pregătirea profesională22 în
ambianţa şcolii şi a atelierului sculptorului profesor Ettore Ferrari23
Realizările acestei etape i-au fost apreciate în expoziţi a deschisă în anul
1 92 1 . Prezenţa la Roma i-a permis contactul cu reprezentanţii curentelor
artistice, concomitent având posibilitatea de a observa şi analiza tezaurul
artistic al muzeelor şi al forului public.
Fotografiile păstrate24 în colecţia Fototecii Arhivelor Naţionale
sunt relevante pentru patru din creaţiile pe care le-a realizat şi expus la Roma.
Prima ne oferă imaginea unei compoziţii turnată în gips. Pe verso aflăm
menţiunea atel ierului fotografic care a asigurat o bună reproducere a
lucrării lui Mihai Onofrei. Autorul sculpturii a fonnulat pe această
fotografie următoarea dedicaţie: "Marelui nostru binefăcător, D-lui Ministru
Lahova�, ca semn de recunoştintă"· Cele trei imagini referitoare la această
lucrare o redau din faţă, lateral şi spate. Avem notată datarea şi localizarea:
" 1 O iulie 1 92 1 , Roma". A doua lucrare este un bust turnat în gips, un
autoportret al tânărului artist sculptor. A treia lucrare este un cap de copil, iar
ultima este un portret de bărbat.
Tot prin intermediul Ministerului Afacerilor Străine, în toamna anului
1921 a primit , ca o recunoaştere a bravurei din timpul războiului, "Crucea
comemorativă a războiului 1 9 1 6- 1 9 1 8" cu baretele: "Mărăşeşti" şi "Târgu
Ocna" Brevetul era eliberat de Ministerul de Război la 1 octombrie 1 92 1 ,
fiind semnat de ministrul general Răşcanu , conform Înalt Decret 1 744 1 7
iulie 1 9 1 8 pentru sublocotenentul în rezervă Onofrei Mihai din Regimentul 3
Grăniceri.
Corespondenţa păstrată28 este relevantă pentru a înţelege raporturile cu
cei din generaţia sa, şi nu numai, modul cum era apreciat, prieteniile,

7
www.cimec.ro
preocupările pentru viitor. Astfel la 2 martie 1922 primea de la farmacistul V.
Popazu o carte poştală ilustrată din Albania, unde acesta avea farmacia
"România" în localitatea Coritza29, în care făcea referire la clipele petrecute
împreună la Roma, la prietenia care-i lega, manifestându-şi interesul ca în
anul 1923 Mihai Onofrei să-i facă portretul. Din luna aprilie a aceluiaşi an
datează şi cartea poştală expediată din România, din Piatra Neamţ, de
prietenul Tache (Soroceanu). Nefiind găsit la Roma, întrucât plecase la
Florenţa pentru a cerceta monumentele oraşului, corespondenţa a fost
dirijată către noua adresă. Din România a primit în luna septembrie 1922 o
carte poştală redând imaginea casei familiei Lalu din Piatra Neamţ. Pe
margine expeditorul a scris: "lui Onofrei Sept. 19221 G.S. Lalu".
Impresia făcută la Roma, inclusiv în rândurile membrilor reprezentanţei
ţării noastre, i-a fost de mare ajutor la revenirea în ţară, atunci când din
cauza dificultăţilor inerente oricărui început avea nevoie de un sprijin pentru
a le depăşi. La 23 martie 1923, consulul general al României la Roma,
Jean Chitescu (?), aflat la Bucureşti, adresa în scris30 un apel amical
maiorului aviator Ştefan Protopopescu, comandantul Arsenalului Aeronautic
de la Cotroceni, rugându-1 să-I sprijine pe tânărul sculptor Mihai Onofrei,
care s-a evidenţiat în Italia ca expozant, luând premii cu laude la toate
expoziţiile de acolo şi care s-a reîntors în România "ca să lucreze în ţara
lui". Îl solicita să-1 ajute în realizarea primelor utilaje cu care să-şi
organizeze un atelier, precum şi cu un soldat care să-i pozeze pentru a putea
realiza machetele unor monumente ale Eroilor. Un alt demers a fost
întreprins de G.T. Kirileanu, care la 29 septembrie 1923 se adresa lui Virgil
Drăghiceanu31, secretar-director la Comisiunea Monumentelor Istorice,
pentru a-i facilita lui Mihai Onofrei obţinerea unui spaţiu pentru atelier în
clădirile anexe ale bisericii Stavropoleos.
O fotografie prezintă atmosfera atelierului din acea etapă de creaţie,
fără a avea precizată adresa. Ştim că, la acea dată, sculptorul locuia în
strada Victor Emanoil la nr. 5.
La 2 martie 1923, Ministerul de Război revenea cu o nouă
recunoaştere a contribuţiei în campania anului 1917, acordându-i
locotenentului în rezervă Mihai Onofrei medalia "Victoria" a războiului
1916-1921.
Răsunetul succeselor repurtate de tânărul sculptor în Italia a fost preluat
şi de presa din România. La 8 mai 1923, Pavel Onofrei îi semnala33 că
numele său este prezent în jurnale şi reviste.
Menţionăm că în ţară cronicarul de artă Victor Ion Popa34 a semnalaf5
debutul lui Mihai Onofrei formulând aprecieri stimulatoare pentru artist.

8
www.cimec.ro
 După revenirea36 în ţară, a avut satisfacţia de a primi şi o comandă
pentru realizarea unei lucrări37 care urma să fie integrată în incinta clădirii
Ministerului Instrucţiunii Publice. Era o placă comemorativă (0,60 x 1,00 m.)

a Eroilor din acel minister, căzuţi la datorie pentru Patrie în anii 1916-1918.
Comanda a primit-o în decembrie 1923 şi a realizat-o cu promptitudine la
începutul anului 1924, astfel că la 13 februarie solicita38 primirea diferenţei
de bani, conform celor stipulate în contractul încheiat şi chiar o suplimentare
care să acopere cheltuielile făcute in condiţiile scumpirii materialelor puse
în operă, inclusiv bronzul in care a fost turnată.
Concomitent a onorat comanda şi pentru o lucrare preconizată să ajungă
în forul public. N e referim la componentele pentru monumentul dedicat
cinstirii Eroilor din localitatea Dolhasca, j udeţul Baia, azi judeţul Suceava.
Comitetul de iniţiativă i-a comandaf9 această lucrare pentru eternizarea
faptelor celor care s-au sacrificat pentru Patrie. Monumentul a fost
amplasat în apropierea gării . Monumentul Eroilor anilor 1916-1918 are
pe soclu o statuie, turnată în bronz, redând un ostaş în uniforma de
campanie, cu mâna dreaptă ridicată, iar cu cea stângă ţinând arma la
picior. Pe plinta statuii este semnătura autorului şi data realizării: "M.
Onofrei 1925", iar în dreapta este poansonată menţiunea "Arta Română
Turnat. Bucureşti, Colentina". Pe feţele laterale ale soclu lui au fost plasate
reliefuri, in stânga un panou 0,50 x 0,40 m. redă "Victoria" încadrată de un
ostaş român şi cinci fete simbolizând "Unirea", în dreapta este un alt panou
de aceleaşi dimensiuni, care redă un atac la baionetă. Ambele panouri sunt
sellUlate dreapta jos: "M. Onofrei"
Dificultăţile financiare ale comitetului de iniţiativă au dus la
întârzierea turnării în bronz a tuturor componentelor monumentului.
Lucrările au fost finalizate în anul 1927. Adoptarea de către Parlamentul
României a legii de constituire40 a Comisiei Superioare a Monumentelor
Publice, care a impus tuturor realizatorilor de monumente să întocmească
doctunentaţii care să releve concludent calităţile viitorului simbol, a
contribuit la întârzierea finalizării monumentului. Măsura era menită a stopa
lucrările care nu corespundeau atât din punct de vedere artistic cât şi din
punct de vedere al materialelor puse în operă. În acest caz Comisia a
avizae1 lucrarea în anul 1931, iar dezvelirea a avut loc în anul următor în
ziua de Sf. Maria (15 august).
Pentru oraşul Piatra Neamţ, Mihai Onofrei a rcalizat42 componentele
monumentului de cinstire a celor care au contribuit la promovarea
învăţământului în urbea bistriţeană. În faţa clădirii liceului "Petru Rareş" s-a
realizat un hemiciclu pe care au fost amplasate reliefurile, turnate în bronz,

9
www.cimec.ro
redând portretele lui Ion Negre43, Calistrat Hogaş44 şi Mihai Stamatin45• În
cadrul manifestărilor organizate la 27 iunie 1926, au fost dezvelite aceste
medalioane. Era realizarea unei iniţiative a comitetului prezidat de V.A.
Trifu46 care, la 12 martie 1924, lansase liste de subscripţie, ceea ce a
permis comandarea lucrărilor. Solemnitatea dezvelirii şi sfinţirii a fost
onorată de participarea unor invitaţi din Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj şi a
autorităţilor locale.
În Capitală, pasionaţii de artă plastică i-au putut remarca47 prezenţa la
cea de a XXIII-a expoziţie a societăţii "Tinerimea Artistică",48care şi-a deschis
sălile în perioada 6 martie - l aprilie 1925. Mihai Onofrei a fost înscris în
catalog la poziţia 143 cu lucrarea "Crist", piesă turnată în bronz, oferită
spre achiziţionare cu suma de 8.000 de lei. Cea de a doua, menţionată la
poziţia 144, era intitulată "Orfanii", prilej de readucere în atenţie a vitregiilor
primului război mondial. Lucrarea era turnată în gips şi era evaluată la suma
de 3.000 lei.
Tot în anul 1925 Mihai Onofrei a fost prezent49 cu o lucrare la
"Salonul Oficial" găzduit în sălile societăţii "Ateneul Român". Catalogul 1-a
consemnat ca participant la poziţia 365 cu un "Autoportret". Este un bust
turnat în bronz. Una din planşele cu reproduceri fotografice redă această
lucrare.
În anul 1926 Mihai Onofrei a finalizat lucrarea comandată de
către comitetul de iniţiativă din localitatea Vulcan, jud. Hunedoara. Este un
monument dedicat cinstirii Eroilor primului război mondial. A fost amplasat
în curtea şcolii. Apelul comitetului de iniţiativă a fost difuzat în întreaga ţară.
Statuia cunoscută ca "Dorobanţul în atac", realizată la mărimea 1/ 1, redă un
ostaş care ţine cu mâna stângă arma la picior, iar cu dreapta ridicată arată
spre culmile Carpaţilor. La 21 noiembrie 1926 a avut loc solemnitatea
dezvelirii şi sfinţirii monumentului. Cu acest prilej a luat cuvântul şi
generalul Ion Manolescu51, cel care la demobilizare îi adresase52 lui Mihai
Onofrei următorul sfat: "De ai cap, braţe şi inimă, e cu neputinţă să nu
învingi în viaţă".
Noile creaţii modelate în ambianţa atelierului a dorit să le prezinte în
cadrul unei expoziţii personale. În acest sens, iniţial, şi-a alătura�3
colaborarea pictorului - ceramist C. Ionescu - Paşcanu54 La 14 februarie
1926 l'vfihai Onofrei solicita societăţii "Ateneul Român obţinerea sălii nr.2
pentru perioada 1 aprilie l mai. Întârziind răspunsul, Mihai Onofrei
revenea, la 5 martie, arătând că în această situaţie este nevoit să renunţe la
perioada solicitată. La 4 iunie, împreună cu M. Ulea - Paşcanu solicita
închirierea sălii nr. l pentru perioada 1 decembrie 1926 - l ianuarie 1927. De

10
www.cimec.ro
această dată răspunsul le-a mijlocit obţinerea sălii solicitate pentru
perioada lunii februarie 1927.
Mihai Onofrei a fost prezenf5 şi în expoziţia societăţii "Tinerimea
Artistică", organizată în perioada 4-30 martie 1926 cu bustul "Bogdan P.
Hasdeu"56• Catalogul i-a înscris lucrarea la poziţia 143. Această lucrare a fost
elaborată pentru a onora comanda57 comitetului de iniţiativă pentru
cinsti rea a doi foşti directori generali ai Arhivelor Statului. Atât acest bust
cât şi cel al lui "Dimitre Onciul" au fost turnate în bronz , solemnitatea
dezvelirii şi sfinţirii având Joc în toamna anului 1927.
La "Salonul Oficial" din anul 1926 Mihai Onofrei este înregistrat59
în catalog la poziţia 337 cu o lucrare turnată în gips, "Domniţă", bust de fată.
Tânăra, având un păr bogat, este redată cu el împletit purtându-1 pe spate.
Ulterior artistul, cu acelaşi model, a realizat o statuie, intitulată tot
"Domniţă". În acest caz, impresionant este atât veşmântul cât şi cozile lungi
pe care le poartă pe piept.
În anul 1926, printre alte preocupări de modelare, a acordat atenţie
machetei pentru preconizatul triptic solicitat de oraşul Iaşi pentru a-i
evoca pe Titu Maiorescu60, Vasile Conta şi Alexandru D. Xenopol61• Pentru
localitatea Huşi a realizat primele modelări care urmau să-1 conducă la
definitivarea în u rmătorii ani a monwnentului Eroilor. A fost anul când a
realizat un "Cap de expresie", un "Nud şezând", bus tul "Gheorghe
Kirileanu", portretul academicianului "George Vâlsan"63• Pentru
Banca Naţională a României a realizat în bronz o replică a bustului "Tache
Soroceanu".
Problema realizării monumentului Eroilor Aerului a implicat la
timpul respectiv multe persoane, fie că erau din rândurile artiştilor
plastici, fie din ale presei. Reluarea concursurilor de fiecare dată cu o
tematică mai concludent elaborată, a generat în ultimă instanţă, pentru
comitetul de iniţiativă, posibilitatea ca o serie de soluţii să le considere
"proprietatea" sa şi în ultimă instanţă să le ofere64 spre integrare într-o
machetă care să conducă la definitivarea viitorului monument artistei
plastice, sculptoriţa Lydia Kotzebue65 În deceniile care au trecut au fost
formulate diverse puncte de vedere referitoare la patemitatea lucrării. Între
asemenea atribuiri se situează şi relatarea care conferă lui Mihai Onofrei o
substanţială contribuţie la conceperea monumentului. Precizăm că în arhiva
Mihai Onofrei n-am găsit nici o referinţă la această problemă, în afara unei
scrisori67 din 17 august 192 7, expediată din Roman de către bunul său prieten
Tache Soroceanu.

11
www.cimec.ro
 Plecarea la Paris a fost prilej de reluare a corespondenţei68 cu Aurel
Băeşu. O carte poştală din 27 noiembrie 1926 îl informa pe Mihai
Onofrei despre preocupările cotidiene, despre realizările artistice de la
Piatra Neamţ, făcând totodată aprecieri elogioase la creaţiile sculptorilor
Bourdelle şi Rodin69 În alte împrejurări îi trimitea şi fotografii cu
dedicaţii de genul: "Lui Onofrei bune amintiri 1 Băeşu 926". Relevantă
pentru starea sănătăţii lui Aurel Băeşu în primăvara anului 1927 este
scrisoarea datată în luna aprilie prin care îi adresa invitaţia de a participa la
vernisajul expoziţiei cu ultimele lucrări de pictură ce le-a realizat în ambianta
oraşului Piatra Neamţ. Expoziţia era găzduită în sala Ileana din Capitală. EI
se scuza că nu va putea participa la această solemnitate. Preconizata
expoziţie din anul 1926 de la "Ateneul Român" a" fost deschisă70 în luna
februarie a anului 1927, Mihai Onofrei valorificând spaţiul sălii nr. 1 (de jos)
împreună cu C. Ionescu-Paşcanu.
În anul 1927, la "Salonul Oficial", a participat'1 cu două lucrări
înregistrate în catalog la p oziţiile 217 "Fecioara" şi 2 18 "Sfinx". Prima era o
lucrare turnată în gips. In catalog este prezentată şi fotografia lucrării. De
fapt, este statuia pe care am prezentat-o mai sus definită "Domniţă". Cea
de a doua a fost definitivată, folosind o compoziţie chimică (?). Presa
timpului a menţionat calităţile lucrărilor Astfel S. Mezzanon în
"Convorbiri Literare"73 şi H. Blazian74 în "Adevărul Literar''75 au formulat
aprecieri la adresa autorului. La închiderea expoziţiei, juriul a procedat la
analiza lucrărilor şi atribuirea76 premiilor. Printre premianţi a fost înscris
şi numele lui Mihai Onofrei. P entru Pinacoteca Statului i-a fost
achiziţionată o lucrare.
La 1 0 noiembrie 1927, în micul parc amenajat de Primăria Capitalei
în vecinătatea ansamblului Istoric Mihai Vodă, a avut loc solemnitatea
dezvelirii şi sfinţirif7 busturilor lui Bogdan P. şi Dimitre Onciul. O
numeroasă asistenţă formată din reprezentanţi ai Academiei Române, ai
învăţământului superior, ai autorităţilor şi personalul Arhivelor Statului au
onorat această solemnitate în calitate de foşti elevi recunoscători faţă de cei
care le îndrumaseră pregătirea profesională. Cuvintele enunţate cu acel prilej
s-au constituit ca un demn mesaj pentru urmaşi.
În anull928 Mihai Onofrei a realizat o placă 0,30 x 0,50 m., pe care
este redat capul lui Gheorghe T. Kirileanu78 privind spre stânga. Lucrarea
turnată în bronz este semnată şi datată în stânga jos: "M. Onofrei 1928".
lflterior, peste ani, placa a fost incorporată în simbolul de la mormântul
acestui om de cultură, în cimitirul oraşului Piatra Neamţ. Pentru aceeaşi

12
www.cimec.ro
persoană a realizat şi un medalion cu diametru! de 0,30 m, acwn păstrat în
incinta bisericii din Broşteni, jud. Suceava.
Pentru cinstirea memoriei marelui filantrop basarabean Vasile
Stroescu79, a realizat80 un bust dăltuit în marmură, aşezat, în al patrulea
deceniu, în cimitirul Sf Vineri din Bucureşti, la mormântul ce-i adăposteşte
rămăşiţele pământeşti. Lucrarea este semnată şi datată în dreapta jos: "M.
Onofrei 1 928". Este consemnat, de fapt, anul modelării. Peste ani, în
condiţiile create după cel de al doilea război mondial, autorul a înlăturat
deteriorările provocate bustului de bombardamentele care au afectat zona
limitrofă Gării de Nord şi calea Griviţei.
Relaţiile cu familia Lalu în anul 1 927 sunt relevate de o fotografie
realizată în ambianţa parcului Carol I din Capitală şi de o scrisoare din 17
noiembrie, expediată de George D. Lalu de la Paris, prin care se interesa de
stadiul realizărilor lui Mihai Onofrei, rugându-1 totodată să le trimită
.''81•
" ... o fotografie a bustului regretatului nostru copil Miti . .
La "Salonul Oficial" din anul 1928 sculptorul a fost înregistrafl2 în
catalogul expoziţiei la poziţiile 230-23 1 cu "Portretul pictorului Soroceanu"
şi "Mască-Autoportret", ambele lucrări turnate în gips, ultima reprodusă
fotografic în planşele anexate la catalog. Ulterior, Ministerul Cultelor şi
Artelor a achiziţionafl" "Portretul pictorului Soroceanu" ca lucrare definitivă
turnată în bronz, înregistrând-o în evidenţa Pinacotecii Statului. Mihai
Onofrei a participat cu aceleaşi lucrări şi la a opta expoziţie de pictură şi
sculptură organizată de "Arta Română", grupare artistică înfiinţată la
Iaşi în anul 1 9 1 7 . Catalogul expoziţi e i le-a menţionat prezenţa la
poziţiile 9-10. Criticul H. Blazian, în "Adevărul Literar" la rubrica
"Plastica", tratând calităţile exponatelor acestei expoziţii, aborda86 şi
lucrarea "Portretul pictorului Soroceanu", evidenţiind virtuţile acesteia. Cu
acest prilej a fost dată şi o reproducere fotografică a portretului. În
"Universul Literar" cronica artistică susţinută de Tache Soroceanu a
relevat87 caracterul realizărilor sculptorului Onofrei.
Care îi erau cunoştinţele profesionale, cwn le stăpânea la timpul
respectiv şi cum căuta să le valorifice considerăm că memoriul adresat
Comisiunii pentru construirea Palatului Regal este deosebit de elocvent
pentru a le ilustra. Ne referim la constatările făcute de Mihai Onofrei la
analiza grupului purtând titlul "Mama răniţilor", reprezentând-o pe regina
Elisabeta dând să bea apă unui rănit pe câmpul de luptă în războiul
Independenţei, lucrare de marmură afectată de incendiul88 de la sfârşitul anului
1 926, care mistuise clădirea din calea Victoriei. El menţiona: 1) desprinderea
unor bucăţi de marmură; 2) deteriorarea în zona nasului , urechii, degetelor

13
www.cimec.ro
de la mâna stângă, mâna dreaptă fiind ruptă de la încheietura cu braţul,
rănitul are nasul rupt, alte părţi lipsă; 3) marmura este murdară şi stropită cu
plumb topit. Faţă de această situaţie, formula propunerea ca să fie
restaurată ceea ce reclama o muncă de circa trei luni, operaţiunea fiind
evaluată la suma de 85.000 de Jelll.
Avem o laconică referinţă90 la prezenţa în Pavi lionul României
din expoziţia internaţională de la Barcelona a bustului "Tache Soroceanu",
lucrare care a fost premiată de juriul internaţional de recompensare cu
Diploma de Onoare clasa 1-a bis. La 4 decembrie 1 929 se transmitea
premiul, de organizatorii spanioli, prin comisarul general din partea statului
român, Alexandru Tzigara Samurcaş92•
Înainte de a pomi la drum spre a străbate Europa şi a poposi în
capitala Franţei pentru a-şi valorifica premiul obţinut în anii anteriori, bursa
de studii în străinătate, Mihai Onofrei a predat şi o lucrare cu care să fie
participant la acţiunea dorită a marca 1 O ani de înfăptuiri de către societatea
investită cu nobila misiune de a întreprinde toate cele necesare cinstiTii
perpetue a memoriei Eroilor. Societatea "Cultul Eroilor", continuatoarea
societăţii "Mormintele Eroilor", a organizat în parcul Carol I, în luna mai
1 929, o expoziţie cu lucrări ale artiştilor plastici dedicate Eroilofl.
Problema viitorului monument dedicat cinstiTii Eroilor Corpului
Didactic i-a fost în atenţie, modelând94 o machetă cu c are a participat la
concursul care la timpul respectiv a provocat multe momente de tensiune,
fiecare concurent bucurându-se de o susţinere publică sau de respingere în
funcţie de manifestările presei, de multe ori manevrată de cei interesaţi.
Receptiv Ia evoluţia sculpturii, la confruntările şi căutările confraţilor,
în anii 1 92 8- 1 93 1 îl găsim95 pe Mihai Onofrei în ambianţa96 creatoare
a Parisului, frecventând atelierul-şcoală al lui Antoine Bourdelle97 dar şi
locurile98 unde erau tezaurizate valorile artistice. Pinacotecile, expoziţiile de
grup şi individuale îi sunt acum o importantă sursă de documentare, călăuză
pentru a-şi defini propriul drum al carierei viitoare. În această perioadă
Mihai Onofrei a realizat, printre altele99, bustul100 care-I evocă pe chirurgul
profesor doctor Toma (Thoma) lonescu101• Lucrarea a fost amplasată în sala de
şedinţe a Facultă�i de Medicină din Bucureşti.
Menţionăm102 că în perioada anilor 1 92 9- 1 930 Mihai Onofrei a
expus la Paris lucrări realizate în anii prezenţei în Franţa.
Perioada de studiu în Franţa a fost tributară problemelor de natură
financiară ca şi celor lăsate în ţară în diverse stadii de rezolvare. Reali şi
eficienţi prieteni s-au dovedit la nevoie, încă o dată, Gh. T. Kirileanu şi
membrii familiei Lalu. Corespondenţa este în acest sens relevantă103•

14
www.cimec.ro
 Revenit în ţară pentru scurt timp, se afla la începutul lunii februarie
în Bucureşti, găzduit104 de prietenul C. Ionescu Paşcanu. Demersurile
întreprinse105 I-au ajutat să părăsească România la 24 februarie1931, pentru a
se reintoarce la 1O aprilie, încheindu-şi stagiul de pregătire.
Pentru preconizatul monument al Infanteriei Române, care urma să
fie amplasat în piaţa Mihai Vodă, Mihai Onofrei a realizat o machetă,
colaborând cu arhitectul Petre H. lonescuu16• Concurenţii au depus lucrările
pentru a fi analizate de juriu într-un pavilion din parcul Carol I, unde au fost
expuse în trei săli. Macheta lui M ihai Onofrei a reprezentat simbolul
Victoriei. Era o victorie calmă, senină. A fost un concurs la care interesele
partizane au fost enunţate prin cele mai diverse mijloace. Juriul s-a aflat în
faţa unei avalanşe de interese recurgând până la urmă la un compromis
acordând realizarea lucrării lui Ion Jalea. Impresionantă prin proporţii,
dinamism şi numărul personaj elor redate în diverse ipostaze, lucrarea a
dăinuit în forul public mai puţin de un deceniu, trebuind să fie
evacuată de pe amplasamentul de lângă primul rond de pe şoseaua Kiseleff,
în momentul când s-a decis reamplasarea monumentului regelui Ferdinand 1.
La inaugurarea Salonului "Universul", componentă a noului palat al
ziarului omonim, festivităţile fiind organizate în primele zile ale lunii
noiembrie 1931, prezenţa ca expozant a lui Mihai Onofrei a fost
apreciată107 la 7 noiembrie în cronica lui V.B.108 astfel: "Onofrei pururea
stăpân pe subiectul căruia îi împrumută perfecţiunea, inspiraţiune şi execuţie".
Mihai Onofrei a participat109 la " Salonul Oficial1932" cu trei lucrări.
Catalogul le-a menţionat la poziţiile: 3 1 1 "Bourdelle" lucrare turnată în
bronz; 312 "Gaby", portret turnat în gips; 313 "Portretul pictorului C.
Ionescu - Paşcanu", lucrare turnată în piatră artificială. Catalogul cuprinde şi
reproducerea fotografică a acestei lucrări. Ziarul "Universul" din 14 mai a
reţinut110 calităţile portretelor modelate de Mihai Onofrei. Ulterior Muzeul
din oraşul Târgu Mureş a integrat�•• în patrimoniul artistic lucrările: bustul
"Bourdelle" şi "Ţărancă din Ardeal".
În presa anului 1932 găsim o serie de referinţe la lucrările sculptorului
Mihai Onofrei . Astfel revista "Arta" a reprodus112 fotografic lucrarea
"Bust", care redă pe un bărbat, iar "Almanahul Ziarelor Adevărul ş i
Dimineaţa1932" a redat11 3 fotografia lucrării "Cap", î n acest caz un cap de
fată.
Contribuţiile celor mai valoroşi artişti sculptori au fost reuni te în anul
1932 la concursul menit a defini pe realizatorul monumentului preconizat să
cinstească memoria omului şcolii, Spiru C. Haret114• Au fost înregistrnte115
contribuţiile sculptorilor: Dimitrie Paciurea1 1 6, Gheorghe Tudor117, Mihai

15
www.cimec.ro
Onofrei, Vasile Ionescu- Varo118, Ion Mateescu, Gheorghe Leonida119, Ioan C.
Dimitriu Bârlad120, Ioan Pantazi121, Ioan Schmidt - Faur122, Alexandru Severin123 şi
Zahiu Raiciu124• Machetele concurenţilor au fost expuse în rotonda Ateneului
Român, unde publicul şi presa au putut să le aprecieze calităţile şi defectele.
Juriul a acordat realizarea lucrării lui Ion Jalea125•
La 27 iunie 1 932 primea din partea conducerii lucrărilor de construcţie
a palatului Fundaţiei "Regele " din Iaşi răspunsul126 Ia oferta pe care o
formulase pentru a-i fi atribuite lucrări care urmau să decoreze exterioarele
edificiului. Era anunţat că i s-au atribuit trei lucrări - basoreliefuri - a căror
machete trebuia să le predea până la 20 iulie, urmând a primi pentru fiecare
lucrare câte 32.000 de lei. Se impunea ca execuţia în piatră să fie realizată
prompt pentru ca aşezarea să fie asigurată până la l septembrie.
Cerber păzitor, tatăl, Pavel Onofrei, la 1 0 iulie 1932, se interesa de
modul cum a înaintat lucrarea "Manolescu" comandată de Ia Piteşti pentru a
fi integrată în parcul Trivale. Dorea să ştie când va fi gata.
În anul 1 928, plaiurile copilăriei 1-au rechemat pe Mihai Onofrei, în
perioada premergătoare plecării la Paris, fiindu-i încredinţată realizarea
monumentului Eroilor din oraşul Huşi. Lucrarea s-a finalizat după
reintoarcerea în ţară, având satisfacţia în anul 1933 de a aduce în forul
public, respectiv în parcul oraşului (de lângă teatru), un valoros simbol al
cinstirii faptelor de vitejie şi de sacrificii ale ostaşilor români pentru binele
Patriei. Pe un soclu bine proporţional, a fost aşezată compoziţia statuară
având în prim plan un ostaş ţinând cu mâna dreaptă arma la picior, iar cu
mâna stângă casca la piept, în planul doi se află o femeie simbolizând Pania,
redată în postura de încununare a faptelor apărătorilor gLiei strămoşeşti. Pe
pereţii laterali ai soclului au fost plasate reliefuri evocând fapte de anne în
confruntările cu inamicul cotropitor128•
Tot în anul 1 933 Mihai Onofrei a fost preocupat129 de modelarea
portretului (cap) omului politic dr. Nicolae Lupu130• Lucrarea a fost turnată în
bronz atât la mărimea 1 11 cât şi ca reducţie131 pentru expunere pe birourile
militanţilor aceloraşi idealuri politice. Piesa mare a fo st integrată, după
expunerea132, la Tinerimea Artistică, în colecţia Pinacotecii Municipiului
Bucureşti133• Menţionăm că în acei ani această colecţie ent găzduită în casa
amiralului Vasile Urseanu134, care o donase Primăriei Municipiului Bucureşti
pentru a servi la găzduirea de manifestări cultural ştiinţifice, inclusiv
continuarea observaţiilor astronomice în partea superioară a casei dotată cu
aparatură adecvată. În amintita expoziţie a societăţii "Tinerimea Artistică",
catalogul i-a îmegistrat participarea135 cu patru piese: poziţia 201 "Dr. N.

16
www.cimec.ro
Lupu", bronz, 202 " Bourdelle", 203 "Gaby" şi 204 "Pictorul " lonescu­
Paşcanu" , ultimele trei turnate în gips.
La "Salonul Oficial" din anul 1 93 3 , catalogul i-a reţinut
participarea lui Mihai Onofrei cu o lucrare turnată în ghips, definită la
poziţia 283 "Portretul D-nei Gh.". Lucrarea este reprodusă fotografic136•
Munca creatoare din atmosfera atelierului l -a antrenat şi la modelarea
lucrărilor137: "Orgoliu" ( 1 932-1 933), "Noaptea" (1 933), "dr. "Gh. Marinescu"
( 1 933), "Autoportret" ( 1 933), piesă achiziţionată pentru colecţia statului, un
bust "praf Ioan Bianu" ( 1 933) pentru Universitatea din Bucureşti, bustul 138
"Dem. Dobrescu"( l 933).
Î n al patrulea deceniu, la Iaşi, s-a finalizat înălţarea şi dotarea
edificiului menit a găzdui "Fundaţia Regală Ferdinand 1" 139, construcţie
proiectată de arhitectul Constantin Iotzu140• Acesta a preconizat folosirea de
elemente sculpturale menite a decora faţadele, aticul şi i nterioarele. Printre
cei care au fost antrenaţi la realizarea141 acestora s-a aflat şi M. Onofrei.
Lui i-au fost încredinţate spre modelare următoarele piese: reliefurile -
medalioane evocându-i pe regele Ferdinand 1, regina Maria pentru faţada
din strada Carol I ( Bd. Copou) şi regele Carolal II-lea pentru faţada din
strada Păcurari, precum şi una din statuile voievozilor pentru aticul
clădirii. După modelare, avizare, turnare in gips lucrările au fost dăltuite în
piatră de Vrata. La 27 iunie 1 934 a avut loc inaugurarea edificiului. La
acea dată însă lucrările de artă plastică pentru atic se aflau în stadiu de piese
turnate în gips la mărimea 1 / 1 , fiind amplasate la locurile preconizate
pentru a fi receptate critic de public. În anii care au urmat au fost
definitivate în piatră. Experienţa dobândită la cutremurul din 1 940, când s-au
prăbuşit statui aflate pe acoperişul clădirii Universităţii, a determinat
îndepărtarea preventivă a statuilor aflate pe ati cui edificiului Fundaţiei.
După anul 1 947 au fost ostracizate cele referitoare la membrii familiei
regale, procedându-se chiar la spargerea acestora.
Pentru mormântul lui Zamfir Arbore 142 din cimitirul Sf Vineri din
Bucureşti, Mihai Onofrei a realizat 143, în anul 1 933, un bust dăltuit în
mannură. Peste ani, ca şi în cazul bustului lui Vasile Stroescu, a fost necesară
o intervenţie 144 reparatorie din partea autorului, întrucât schijele bombelor
aruncate în zonă au deteriorat şi această lucrare.
O realizare comandată 145 de Academia Română pentru a fi donată
Universităţii din Padova, Italia, a fost bustul monumental care să- 1
evoce pe stolnicul Constantin Cantacuzino146•
Depăşirea anilor de criză economică au facilitat reluarea unor iniţiative
anterioare a acelora care doreau aducerea în forul public din Capitală a două

17
www.cimec.ro
reprezentative monumente pentru cinstirea147 regilor Carol 11411 şi Ferdinand 1149•
Într-o primă etapă iniţiatorii au lansat un concurs, la care se puteau înscrie
artişti plastici, arhitecţi, tematica fiind, după cum s-a dovedit ulterior, de
tatonare. Faptul că se preconiza atribuirea unor importante sume pentru
aceste lucrări, interesul virtualilor competitori a fost de a-şi adjudeca
aceste lucrări, folosind toate mijloacele posibile, inclusiv reacţiile presei
ca mijloc de presiune asupra celor chemaţi să hotărască cui vor încredinţa
realizarea acestor monumente. Intrarea în competiţia pentru adjudecarea
realizării a presupus investiţie de timp, cheltuieli materiale pentru realizarea
machetelor, transportarea şi depunerea în bune condiţii la locul de expunere
şi jurizare. N-a fost un concurs, au fost de fapt mai multe, de fiecare dată
iniţiatorii, căpătând experienţă din etapele anterioare, preconizau pentru
etapa următoare noi condiţii, menite să elimine din start din rândurile
competitorilor pe cei care fie că nu rezistau material sau moral, fie că
ajungeau la concluzia că jocurile erau deja făcute, cum de fapt s-a dovedit
până la urmă când, pentru a bloca toată tevatura produsă, s-a recurs la
încredinţarea lucrărilor, fără concurs, unui artist plastic străin, croatul lvan
Mestrovic150• În fazele incipiente s-a lansat151 în competi�e şi Mihai Onofrei,
modelând lucrări apreciate de cunoscători, fără însă să reuşească să treacă de
criteriile selecţioneri lor.
O realizare152 specială a constituit-o cupa pentru câştigătorii anuali ai
curselor organizate de "Moto Clubul Român". Lucrarea îi fusese comandată
prin scrisoarea de la 18 iulie 1933, pentru a marca cursa jubiliară din acel an.
Întrucât la 20 mai 1934 se desfăşura o nouă cursă când se dorea să fie
organizată şi festivitatea de premiere a câştigătorului din anul 1933,
motociclistul Tase Mateescu, se solicita predarea ei. S crisoarea îi adresa
artistului mulţumiri pentru ceea ce întreprindea pentru încurajarea sportului.
Între 3 şi 30 aprilie 1934, Mihai Onofrei, în calitate de membru
societar, a participae53 la a 34-a expoziţie a societăţii "Tinerimea Artistică",
unde a expus 5 lucrări: poziţia 283 "Edilul"; 284 statueta "Eterna poveste";
285 "Surpriza"; toate trei turnate în bronz, iar lucrările 286 "Poporul lui
Israel"; 287 "Quo Vadis" nu au menţionate materialele în care au fost
definitivate pentru această expunere.
Participările lui Mihai Onofrei la Saloanele Oficiale au fost
înregistrate154 şi în anul 1934. Catalogul la poziţia 321 a menţionat bustul
"Dem. I. Dobrescu", lucrare turnată în bronz. Fotografia reprodusă relevă că
este un bust monumental. Unul din cronicarii timpului considera156 că
sculptorul 1-a redat pe neobositul primar al Capitalei în "postura de atlet".

18
www.cimec.ro
Semnificativă este şi cronica elaborată de George Oprescu publicată157 în
ziarul "Universul."
O laconică referinţă semnalează158 participarea lui Mihai Onofrei la
bienala de la Veneţia din anul l 934.
Ca şi alţi confraţi, Mihai Onofrei a fost profund impresionat de odioasa
crimă politică care a dus la dispariţia lui Ion G. Duca159• Ca atare, în anul
1 934, s-a mobilizat pentru realizarea modelăr ilor care să răspundă
solicitărilor diverşilor comanditari. A realizat mai multe variante160 ale unor
busturi şi a unei statui care să-l evoce pe omul de stat răpus mişeleşte.
În anul 1 934, la împlinirea a 70 de ani de învăţământ comercial
secundar în Bucureşti, localul şcolii "Nicolae Kretzulescu" a reunit, la
invitaţia noii generaţii în formare, foste cadre didactice şi absolvenţi ai
liceului la o amplă manifestare. A fost pr ilej de mare bucurie, dar şi de
întris tare, întrucât la apelul promoţiilor ultimelor decenii o parte din ei
n-au mai putut fi prezenţi, întrucât au căzut la datori e pe câmpul de onoare
în anii războiului mondial. După piosul moment de cinstire a memoriei
acestor Eroi, un fost absolvent, Aurică Marinescu, din promoţia anului
1 906, a oferie61 suma de 60.000 de lei pentru realizarea unui Panou de Onoare
pe care să fie înscrise numele acestor foşti colegi. Comanda a fost
încredinţată sculptorului Mihai Onofrei. Pentru a se încadra în spaţiul
preconizat amplasării, peretele din dreptul locului de odihnă al scării care
conduce din holul central la etajul 1, artistul a conceput un panou vertical
pe care a înscris sub c u v i nt e l e " P RO P A T R I A ": FOŞTILOR ELEVI Al
ACESTEI ŞCOLI MORŢI iN RĂZBOIUL PENTRU ÎNTREGIREA NEAMULUI
1916-1919, sub care au fost înscrise numele a 32 de Eroi, menţionându­
se şi anul promoţiei. Pe placa de marmură albă au fost adosate două piese
de bronz care flanchează textul. În stânga este o spadă pe care este
înfăşurată o ramură de laur, iar în dreapta caduceul, sceptrul lui Hermes,
simbolul comerţu lui. Î n partea de jos, în dreapta, este semnătura
autorului: "M. Onofrei"
În cursul anului 1 934 a modelat şi lucrările: portretul "Mihail
Sadoveanu" , portretul "pro( Ion Ojog" 163 , bustul "Roşea Codreanu"164 , lucrare
turnată în bronz şi amplasată în parcul oraşului Bârlad, bustul "Chopin" 165,
lucrare turnată în bronz şi achiziţionată pentru colecţia Grigore Trancu - Iaşi 166,
"Portret", lucrare turnată în gips, proiectul de monument "Atacul de la
Mărăşeşti", studiul "Orgoliu", lucrare turnată în gips. Fără a concretiza pe
cine reprezenta, o scrisoare167 de la G.D. Lalu face referire la o lucrare pe care
aceştia erau interesaţi să o primească. Era vorba despre un bust, probabil
evocând, după fotografii, pe unul din membrii familiei Lalu.

19
www.cimec.ro
 Cât de trainice au fost legăturile cu pietrenii o relevă şi scrisoarea
lui Gh. T. Kirileanu care, la ceas de dificultate pentru Mihai Onofrei, îi
adresa cuvinte de încurajare, fiind convins că va reuşi să depăşească
momentele bolii (?). Cu acel prilej, îi trimitea şi 2.000 de lei, făcând
menţiunea că banii vor trebui restituiţi când va putea.
La a 35-a expoziţie a societăţii "Tinerimea Artistică", deschisă între 3 şi
31 martie 1935, îl regăsim169 pe Mihai Onofrei ca artist expozant dar şi ca
membru în comisia care s-a ocupat de organizarea acestei prestigioase
manifestări. A participat cu două lucrări: poziţia 246 "Bustul D-lui Gh. D.
L." ("Gheorghe D. Lalu"? )170, piesă turnată în bronz şi poziţia 247 "Radu
C. Bălescu".
Catalogul expoziţiei "Salonul Oficial de pictură şi sculptură" din anul
1935 menţionează la poziţia 485 participarea lui Mihai Onofrei cu lucrarea
"Viziune"m.
La Râmnicu Vâlcea monumentul dedicat cinstirii lui Ion G. Duca a
fost amplasat în zona centrală a oraşului, în imediata apropiere a bisericii. Un
soclu din piatră albă cu o frumoasă siluetă avea pe latura din faţă un
medalion turnat în bronz. Statuia modelată de Mihai Onofrei îl reda pe
Ion G. Duca în postura de orator având mâna dreaptă ridicată, iar cea
stângă la spate. Solemnitatea dezvelirii a avut loc în ziua de duminică 23
iunie 1935. Au fost luate măsuri organizatorice care au reunit o numeroasă
participare. Un tren special a transportat pe membrii guvernului la Râmnicu
Vâlcea. Prezenţa autorităţilor centrale şi locale, a oamenilor politici şi a unei
numeroase asistenţe formată din săteni şi orăşeni din judeţul Vâlcea, dar şi
de pe plaiuri mai îndepărtate, s-a constituit într-o concludentă manifestare a
respectului pentru cel care căzuse răpus la datorie în slujba ţării 173
La reluarea lucrărilor, în anul 1935, care urmau să ducă în sfârşit
la finalizarea Arcului de Triumf din Bucureşti, sculptorul Mihai
Onofrei a fost solicitat de arhitectul Petre Antonescu174să participe alături de
alţi artişti plastici la realizarea componentelor care au decorat faţadele
edificiului. Acest prilej 1-a determinat să realizeze175 o adevărată galerie a
chipurilor de ostaşi176• De la apărătorii de glie ai Daciei şi până la luptătorii
anilor războiului de reîntregire a ţării, a fost o migăloasă preocupare
pentru Mihai Onofrei de a-i reda atât ca fizionomie cât şi ca elementele
prin care se definea echipamentul fiecărei epoci istorice. În ultimă instanţă,
pentru noua decoraţie a Arcului de Triumf i-a fost preluată o "Victorie"
pentru a face pandant cu cea realizată de sculptorul Mac Constantinescu177•
Fără a putea preciza anul realizării, constatăm că atât pe coperta
cât şi în interiorul cărţii Răscoala lui Horia, publ icată de Octavian

20
www.cimec.ro
Beu 1 7 8 în anul 1 93 5 , este reprodus un bust179 care- I evocă pe conducătorul
evenimentelor care au ridicat pe românii transilvăneni la luptă în anul 1 784.
În succinta prezentare se face menţiunea că Mihai Onofrei a fost inspirat
de o medalie realizată de un autor v i enez contemporan. Precizăm că
aces t bust a fost expus în " Expoziţia comemorativă Răscoala lui
Horia" 1 80, organizată în primăvara anului 1 93 5 de Octavian Beu la
Bucureşti sub auspiciile Academiei Române, acţiune care s-a înscris în
suita manifestărilor dedicate cinstirii memoriei martirilor la împlinirea a 1 50
de ani de la silnica moarte, dorită a fi mijloc de înspăimântare a oprimaţilor
pentru a nu se mai ridica la luptă împotriva oprimatorilor.
După predarea medalioanelor pentru Fundaţia Regală Ferdinand 1 de la
laşi, i-a fost solicitată contribuţia şi pentru realizarea uneia din perechile
de statui menite a fi expuse la aticul clădirii. El a primit comanda pentru a
realiza modelarea statuilor care să-i evoce pe Domnii Moldovei Dragoş Vodă
182şi Alexandru cel &n111•
Lucrările la bustul dedicat evocării lui Ion G. Duca, comandat de
ploieşteni, se încheiaseră urmând să aibă loc amplasarea184• În acest scop
a fost invitat de ministrul Petre Bejan185 să- I însoţească la Ploieşti pentru a
hotărî împreună unde să fie aşezat.
În anul 1 93 5 a cunoscut-o pe domnişoara Alice C. Paradaiser186
La 3 octombrie 1 935 s-au căsătorit.
În anul 1 93 5 a participat şi la Expoziţia Universală şi Internaţională
găzduită de Belgia la B ruxelles. Mihai Onofrei a primit Diploma
comemorativă d e participare la grupa I I I , clasa 1 6 România. În
luna octombrie 1 93 5 , Profira Sadoveanu187 semna cu pseudonimul
Valer Donea188 un reportaj realizat în urma vizitei pe care a efectuat-o la
atelierul sculptorului Mihai Onofrei. A fost un ptilej de a întreprinde o
incursiune în anii copilăriei şi adolescenţei artistului, ai afirmării calităţilor
ce i-au determinat viitoarea profesiune pentru care s-a pregătit cu
asiduitate. Sunt evidenţiate treptele parcurse în formarea lui artistică, în
receptarea creaţiei sale de către opinia publică. Autoarea reportajului a
integrat în pagina dedicată lui Mihai Onofrei şi trei fotografii. Prima redă
chipul artistului alături de una din creaţiile sale (bustul "Dornni ţa"). A doua
redă statuia "Dornn iţă" (de fapt "Fecioara"). Este un personaj feminin
purtând un bogat costum de ceremonie, peste care cade părul împletit în
două lungi cozi ce le poartă în faţă. A treia fotografie redă un bust al unei
tinere fete, lucrarea fi ind definită "Portretul O-rei M . " . Interesul ziaristei
s-a îndreptat predilect spre procesul de creaţie al artistului, determinându- 1
pe Mihai Onofrei să facă câteva destăinuiri despre modul cum concepe şi

21
www.cimec.ro
definitivează o lucrare, modul de autoapreciere a calităţilor a ceea ce a
realizat. Aminteşte în acest context că în anii frecventării cursurilor de la
laşi a realizat, printre altele, lucrările : "Durerea" şi "Faun", care i-au
entuziasmat pe profesorii Octav Băncilă189 şi Gheorghe Popovici 190
Autoarea a reţinut ca pilduitoare prietenia statornică cu Aurel Băeşu şi
Adam Bălţatu. Este evocat episodul din anul 1 9 1 9 când ei, venind la
Bucureşti, au expus în "Sala Mozart" creaţiile realizate până în acel moment.
Starea materială a lui Mihai Onofrei nu-i permisese să dea caracter definitiv
lucrărilor, prezentându-le în expoziţie turnate în gips. Această formulă s-a
constituit într-o adevărată năpastă. N-a reuşit să vândă nimic, deşi aprecierile
bune erau unanime. A fost pentru el un greu examen, la care răsplata s-a
concretizat prin bursa obţinută ulterior pentru a-şi desăvârşi pregătirea
studiind în Italia şi, peste ani, în Franţa, unde a avut posibilitatea să
cunoască, să înveţe şi să-şi definitiveze propria personalitate. Se făcea
referinţă la anii 1 9 1 9- 1 922 petrecuţi în Italia şi 1 929- 1 93 1 în Franţa. La
revenirea în ţară a avut prilejul să se integreze în ceea ce societatea
românească revendica de la artiştii plastici, realizarea predilectă a
monumentelor pentru cinstirea Eroilor. Vorbind despre procesul de creaţie,
şi-a manifestat opţiunea pentru arta monwnentală. Reportera reţinea ca o
concluzie definitorie aprecierea lui Mihai Onofrei: "Încredere în mine am.
În v iaţă, ce mi-am dorit am realizat. E drept că niciodată o-am visat
imposibilul."
În textul articolului sunt amintite următoarele lucrări : "Inspiraţie",
piesă expusă la "Salonul Oficial"din anul 1 93 5 şi care a determinat această
incursiune a cronicarului în atelierul de creaţie al artistului; portretul
"Bourdelle"; bustul "1. G. Duca" capul primarului "Dobrescu"; "Fecioara";
"Maternitate"; o "Salomee"; "Domniţă" (fotografie); " Ugolino"(bătrân
încovoiat ţinând pe braţe un copil); "Durerea"; "Faun", portretul "Dr. N.
Lupu"; "Bustul d-rei N." (fotografie). Este reprodusă şi o fotografie
redându-1 pe sculptor în ambianţa atelierului lângă un bust.
Această pagină de presă cotidiană dedicată artistului Mihai Onofrei a
avut în epocă menirea de a prezenta cititorilor un caracter de creator modest
dar tenace, exigent cu propriile real izări, receptiv şi priceput de a-şi
defini propria personalitate. Totodată a fost o reuşită invitaţie la
preconizata expoziţie personală pe care sculptorul a organizat-o la cumpăna
anilor 1 935-1 936. Lipsa catalogului nu ne permite să apreciem amploarea
expoziţiei. Fotografia 191, care a reţinut un segment din această expoziţie,
re levă modul de distribuţie în spaţiu, jocul volumelor. S-au păstrat însă o

22
www.cimec.ro
serie de cupuri 192 în care sunt consemnate reacţiile cronicarilor şi criticilor de
artă, elogiindu- 1 pentru modul de modelare a busturi lor, portretelor, măştilor.
Anului 1 93 5 îi sunt atribuite şi lucrările "Trandafir Djuvara", bust
turnat în bronz, integrat în colecţia Ion Gr. Perieţeanu; placheta turnată în
gips "Louis B arthou" 193, proprietatea familiei B arthou Paris; bustul
"pictorul Octav Băncilă", lucrare turnată în gips, "Pax hominius " ,
"Portret", lucrare dăltuită î n piatră, intrată într-o colecţie din Paris.
La expoziţia societăţii "Tinerimea Artistică", organizată la Bucureşti
în perioada 1 8 aprilie - 15 mai 1 936, a participat194 cu un "Portret", lucrare
turnată în gips.
În anul 1 93 6 a modelat şi: bustul " Aurelia Cionca"; "Viviana" şi
capete de fetiţe; bustul " Aviator Vasilescu", lucrări turnate în gips;
plachetele turnate în s iderină: " Spre Emaus " ; " Fetiţă" ( profi l ) ; a
început lucrul la macheta preconizatului monument Nicolae Filipescu
şi la definitivarea bustului dr. Gheorghe Marinescu, fiindu-i cerute trei
exemplare pentru Spitalul Colentina, Ministerul Sănătăţii şi casa
savantului . În anul 1 9 3 6 a fost preocupat ş i de eventuala participare la
preconizata195 expoziţie din anii următori de la New Yorlc.
Pentru sărbătorirea în anul 1 93 6 a centenarului naşterii lui
Eugeniu Carada196, locuitorii oraşului Craiova au dccis197 să integreze în forul
public un reprezentativ monument evocator. A fost lansat un concurs la
care au fost prezentate machete de către Mihai Onofrei şi Alexandra
Severin. Comitetul de iniţiativă, analizând machetele şi ofertele celor doi
artişti, a decis la 28 august 1 936 să încredinţeze lucrarea lui Mihai Onofrei.
În presa timpului au fost formulate diverse reacţii. Reţinem comentariul
unuia din cronicarii care aprecia macheta lui M . Onofrei ca prezentând: " . . .
u n Carada solemn, corect dar rece", î n schimb macheta lui A l . Severin
avea calitatea de a surprinde pe Carada care : " . . . e voluntar şi dinamic".
Amplasamentul preconizat de edili a fost cel din ambianţa scuarului
fântânii Romanescu, de lângă biserica Sf. Gheorghe Vechi. Menţionăm că
după anul 1 948 monumentul a fost ostracizat de către noii factori politici,
fi ind mutat în grădina din apropierea bisericii Madona. Dudu. După anul
1 990 s-a înlăturat şi această măsură s am a volnică, procedându-se l a
readucerea monumentului pe vatra ini ţială198 Pentru Mihai Onofrei
această comandă ridica o serie de probleme determinate atât de bogata
R
biografie a celui care era subiectul monumentului, cât şi de realizările 1 9
predecesori lor Ern e s t Duboi s200 ş i D u m itru Mă1ăuanu201 p entru
oraşul Bucureşti, monument plasat lângă clădirea B ăncii Naţionale a
României, şi bustul realizat de Ion Mateescu, amplasaf02 la mormântul lui

23
www.cimec.ro
Eugeniu Carada din cimitirul Sineasca din oraşul Craiova. Ne-am referit la
complexa biografie a lui Eugeniu Carada, întrucât este omul implicat în
toate evenimentele care au contribuit, în a doua jumătate a secolului al
XIX-lea şi primul deceniu al celui următor, la realizări care au generat şi
consolidat România modernă. El a fost un om discret, tenace, clarvăzător,
bun organizator, predilect al problemelor financiare, sprijinitor consecvent
al acţiunilor care militau pentru aducerea în forul public a unor monumente
reprezentative pentru evocarea faptelor predecesorilor. Ca atare sculptorul
Mihai Onofrei a conceput monumentul realizând statuia lui Eugeniu Carada
redat în picioare, i ar pe feţele laterale ale soclului a plasat trei
basoreliefuri: primul aminteşte activitatea de gazetar la "Românul"203, al
doilea reda momentul prezentării în Camera Deputaţilor a proiectului
constituţiei din anul 1866, iar cel de al treilea îl surprinde pe câmpul de luptă
în calitate de organizator al Serviciului de Intendenţă în campania anilor
1877-1878. Piesele componente ale monumentului au fost turnate în bronz.
Pentru finanţarea realizării monumentului, comitetul de iniţiativă a
lansaf04 liste de subscripţie, antrenând la acţiune persoane şi instituţii din
întreaga ţară.
Duminică 28 martie 1937 a avut loc la Craiova solernnitatea dezvelirii
monumentului. Cu acest prilej au rostit semnificative cuvântări
reprezentanţii Băncii Naţionale a României, ai Guvernului, Camerei de
Comerţ şi Industrie, ai societăţilor culturale. Referindu-se la rolul
generaţiei lui Eugeniu Carada, era formulată, c u acel prilej , o
concludentă apreciere20s de către D. Tomescu206, unul din membrii
comitetului de iniţiativă: " Închinându-ne deci astăzi în faţa amintirii lui
Carada, ne închinăm în acelaşi timp şi în faţa unei întregi generaţii de la
care ne-a rămas pilda revoluţionarismului constructiv"
Menţionăm că autorul a realizat şi o reducţie207 a statuii Eugeniu
Carada, piesa turnând-o în gips. Un exemplar 1 -a dăruit lui Caton
Theodorian208, unul din iniţiatorii şi sprijinitorii acţiunii.
Comanda lansată de comitetul de iniţiativă din oraşul Ploieşti a
onorat-o în anul 1936, realizând209 un bust Ion G. Duca. S-a preconizat
amplasarea acestui simbol în scuarul din apropierea Băilor Comunale. La
această realizare şi-a adus contribuţia şi arhitectul P. Popovici210, care a
proiectat soclul. Pentru obţinerea sumelor necesare, s-au lansat diverse
acţiuni. Fondurile obţinute au fost completate cu subvenţiile oferite de
Primăria Municipiului Ploieşti. În toamna anului 1 940 acest monument a

fost înlăturat din forul public în urma măsurilor luate de guvernarea

legionară.

24
www.cimec.ro
 În Bucureşti, în cartierul Fabrica de Chibrituri, din imediata
apropiere a Gării Filaret, a fost iniţiată realizarea unui bust pentru a cinsti
memoria inginerului I.D. Teodoru, fost director al Regiei Monopolului
Statului, omul care avusese o salutară contribuţie la dezvoltarea Fabricii de
Chibrituri şi a Fabricii de Timbre de pe platforma care constituia o
reprezentativă acţiune industrială sub auspiciile statului român. Lucrarea a
fost încredinţată spre realizare21 1 lui Mihai Onofrei. Pentru a obţine avizul de
amplasare pe strada ce fusese botezată cu numele lui I.D. Teodoru, a fost
întocmită documentaţia şi înaintată la Comisia Superioară a Monumentelor
Publice care, prin Jurnalul din 22 iunie 1 936, şi-a formulat aprobarea.
Tot în Bucureşti la 1 1 iunie 1 936, la Regimentul "2 Vânători de Gardă
nr. 9", a avut loc solemnitatea dezvelirii şi sfinţirii statuii care- 1 evoca
pe regele Alexandru 12 13 al Iugoslaviei, patronul onorific al acestei unităţi
militare româneşti. Iniţiativa realizării şi amplasării a aparţinut colonelului
Alexandru Orăşeanu, comandantul regimentului. De evoluţia realizării
lucrării Suveranul României s-a interesat personal. La 1 3 mai 1 936, orele
1 8,45, acesta a făcut o vizită214 la atelierul artistului, constatând stadiul în care
se afla lucrarea. La solemnitatea215 dezvelirii monumentului, organizată la
10 iulie 1 936, au participat regele Carol al Il-lea , oficialităţi civile şi
militare. lmpunătoarea statuie, amplasată în faţa clădirii comandamentului
unităţ i i , îl reda pe regele Alexandru 1 în p i c i o are purtând uniforma
militară a regimentului pe care- I patrona în cadrul armatei române,
uniforma de vânător, cu insemnele de mareşa! al României. Pe soclu erau
dăltuite cuvintele: "Regele erou şi martir Alexandru I al Iugoslaviei".
Menţionăm că Alexandru 1 devenise patron onorific al acestei unităţi de
elită din armata română în ziua logodnei cu principesa Marioara a
României. Evenimentele din toamna anului 1 940 au dus şi la înlăturarea
acestui simbol modelat de sculptorul Mihai Onofrei. Di spoziţiile adoptate
de guvernarea legionară au preconizat predarea tuturor monumentelor
care contraveneau liniei "noilor orientări" la Arsenalul Armatei pentru
recuperarea bronzului.
Mihai Onofrei a realizat, pentru a fi expus în Pavilionul României
de la Expoziţia internaţională de la Paris, bustul "Regele Carol al Il-lea,
marele protector al artelor plastice". Lucrarea îl prezenta pe Suveran în ţinută
de protocol şi a fost turnată în bronz.218
La 7 iunie 1 937 Mihai Onofrei a terminat munca de elaborare a
modelării bustului Ioan Alexandru Brătescu - Voineşti şi a început bustul dr.
Constantin Angelescu, pe care a reuşit să- 1 termine pentru a- 1 putea
încredinţa spre turnare în b ronz, fi ind una din piesele preconizate să fie

25
www.cimec.ro
prezentă în expoziţia pe care o pregătea. Lucrarea i-a fost comandată de
reprezentanţii corpul didactic, care considerau necesară şi de bun augur
pentru propăşirea învăţământului românesc, prezenţa permanentă a
simbolului evocator al noului om al şcolii în Casa Corpului Didactic. La
începutul anului 1938 lucrarea a fost inclusă în patrimoniul edificiului de pe
bulevardul Regina Elisabeta.
O aten�e deosebită a acordat şi realizării lucrării221 care să- I evoce pe
dr. Gheorghe Marinescu, piesă cu care a participat la Bienala de la Veneţia, a
bustului generalului Bădulescu, care a intrat în patrimoniul Ministerului
Afacerilor Străine şi a machetei preconizatului monument Vintilă C. Brătianu
ce urma să fie ridicat la Brăila.
În activitatea creatoare interveneau şi momente mai puţin
plăcute, solicitându- 1223 ca în soluţionarea unor probleme de expresivitate să se
rezume la analizarea unor eventuale fotografii prezentate de comanditari ca
singura sursă de informare pentru a-1 reda pe cel care trebuia, prin
strădania sculptorului, să fie evocat prin bustul, portretul, capul, placheta ce i
se comanda.
Preocuparea anilor 1936- 1937 pentru conceperea şi realizarea unei
machete pentru preconizatul monument Nicolae Filipescu, I -au condus la
elaborarea a două variante: cu şi fără mantie. O fotografie224 a re�nut
distribu�a lucrărilor în diverse stadii de elaborare din centrul atelierului,
impresionante prin demnitatea, voinţa de acţiune pe care le degajau cele
două variante. Comitetul de iniţiativă a solicitat societăţii Ateneul Român
să-i fie puse la dispoziţie spaţii pentru expunerea machetelor
concurenţi lor în perioada 15 octombrie - l noiembrie 193 7, pentru a fi
vizionate de public şi juriu225• S-au acordar26 spaţiile din galeria de la subsol.
Controversata problemă a monumentelor dedicate regilor Carol I şi
Ferdinand I care a dat naştere la di verse reacţ i i ; 1 -au determinat
ş i pe D. Marmeliuc să-şi formuleze opin iile. Intr- o scrisoare către
Mihai Onofre i, expediată de la Cernăuţi, la 29 octombrie 1938, îşi exprima
regretul că nu a mai perseverat pentru a poza în vederea realizării bustului.
Referindu-se la statuia regelui Ferdinand 1, preconizată pentru oraşul
Cernăuţi, îl informa că preşedintele comitetului opta pentru ca ea să fie
încredinţată lui Ivan Mestrovic. El personal opina pentru un concurs al
artiştilor români. Cu acest prilej îi promitea că-i va trimite 2-3 fotografii
reprezentându- 1 pe 1 Ion 1 Grămadă229•
Mihai Onofrei a organizae30 o nouă expoziţie personală împreună
cu pictorul George Nichita la finalul anului 1937, în spaţiile sălilor

26
www.cimec.ro
Fundaţiei Dalles, în care a reunit 24 de realizări din ultimii ani, oferind astfel
posibilitatea de a-i fi remarcată evoluţia artistică.
în acelaşi an a realizafl2 bustul academicianului Ioan Bianu233, răspunzând
prompt iniţiatorilor acestui act de cinstire al aceluia care în decursul anilor
şi-a dăruit timpul, cunoştinţele, energia, tactul pentru propăşirea Bibliotecii
Academiei Române234• Bustul a fost amplasat în incinta sălii de studii a
Bibliotecii Academiei Române. Este o lucrare turnată în bronz, semnată şi
datată dreapta jos: "M. Onofrei 1 937". A fost aşezată în consolă pe Wl
postament de travertin. Prezenţa în zona pupitrului custodelui sălii îi conferă
calitatea de patron perpetuu al tezaurului pe care, cu osârdie, 1-a reunit şi
sistematizat ca patrimoniu al acestui prestigios aşezământ naţional. În anul
următor Mihai Onofrei a oferif35 ca donaţie Muzeului Alexandru Saint Georges
bustul236 loan Bianu, lucrare turnată în gips.
Revenind la anul 1 93 7, semnalăm şi realizarea237 unui medalion
pentru mormântul Zissu din cimitirul Sf. Vineri din Bucureşti.
Mihai Onofrei, în anul 1 938, a avut satisfacţia de a cunoaşte
interesul unor comitete de iniţiativă de ridicare a unor monumente pentru
cinstirea Eroilor din primul război mondial. Ne referim, spre exemplu, la
iniţiativa Căminului Cultural "Mihail Eminescu" din localitatea
Chelmac din actualul j udeţ Arad. Studiul broşurii nr. 1, publicată de
Societatea "Cultul Eroilor", le-a oferit celor doritori posibilitatea să cunoască
diverse proiecte de monumente elaborate de sculptorii români. Aceste
proiecte "tip" au fost avizate, în principiu, de Comisia Superioară a
Monumentelor Publice, urmând ca doritorii să precizeze ce materiale vor
pune în operă pentru edificarea monumentului preconizat, precum şi locul de
amplasare. Pe această cale se puteau obţine operativ avizările cuvenite în
confonnitate cu noile reglementări de promovare în forul public a unor noi
monumente dedicate cinstirii Eroilor. Iniţiatorii de la Chelmac au obţinut
aprobarea239 prin Jurnalul nr. 3 1 7 din 1 6 decembrie 1 93 8, cu condiţia să fie
folosită piatra de carieră, respectiv marmura de Ruşchiţa, pentru a asigura
trăinicia monumentului.
în localitatea Meri Goala, azi Vedea, din j udeţul Teleorman,
comitetul de iniţiativă pentru ridicarea unui monument al Eroilor a recurs la
modelul nr.2 din Albumul editat de Societatea "Cultul Eroilor" . Este vorba
despre un obelisc cu înălţimea de 2,30 m. Adresându-se Comisiei Superioare
a Monumentelor Publice, comitetul de iniţiativă înainta un plan de
si tuaţie al amplasamentului. La 5 octombrie 1 938 era acordată240 aprobarea
prin Jurnalul 275 pentru realizarea monumentului, cu condiţia să fie folosită
piatra de carieră.

27
www.cimec.ro
 Tot în anul 1 938 a fost declanşată acţiunea pentru ridicarea pe locul
unde a locuit domnitorul Carol I în timpul primei etape a războiului din anii
1 877- 1 878, a unui monwnent evocator în localitatea Poiana Mare, judeţul
Dolj. Fiind unul din monumentele dedicate centenarului naşterii regelui
Carol 1, a fost preconizată o lucrare de amploare şi, ca atare, comanda a fost
dorită de mai mulţi sculptori care au prezentat machete în cadrul
concursului lansat de iniţiatori. Menţionăm pe sculptorii: Horia
Igiroşeanu241 , Mihai Onofrei, Oscar Han242• A fost un prilej de manifestare a
pasiunilor, a intervenţiilor, a presiunilor de orice natură, a protestelor şi a
anchetelor, toate fiind o dificultate pentru comitetul de iniţiativă care trebuia
să aibă în vedere şi termenul de finalizare a lucrărilor pentru a se înscrie în
programul naţional al manifestărilor dedicate sărbătoririi centenarului naşterii
regelui Carol I. Acesta a recurs la solicitarea punctului de vedere al
Comisiei Superioare a Monumentelor Publice care, în ultimă instanţă, în anul
1939, a decis243 acordarea lucrării lui Mihai Onofrei. Jurnalul nr.379 din 2 1
martie 1939 a consemnat această aprobare. Statuia modelată de Mihai Onofrei
avea înălţimea de 4 m. Lucrarea urma să fie amplasată pe un soclu de 5,50 m .
totalizând astfel înălţimea de 9,50 m. S-a preconizat ca monumentul să fie
înălţat în imediata apropiere a locului unde se afla casa care l -a găzduit pe
domnitorul Carol 1 în perioada 15 mai - 27 iulie 1 877.
La Bârlad, din iniţiativa foştilor elevi din promoţia 1 8 98, reuniti
în vara anului 1938 în incinta liceului "Gheorghe Roşea Codreanu"244, au fost
colectate fonduri cu care i s-a comandaf45 lui Mihai Onofrei realizarea unui
bust care să- I evoce pe ctitorul liceului. Şi în acest caz procesul distructiv al
proletcultismului a dus la pierderea acestui simbol246•
Răspunzând apelului neobositului colecţionar muzeograf
Alexandru Saint Georges247, în luna decembrie 1938, Mihai Onofrei dona248
Muzeului "Alexandru Saint Georges" următoarele piese: un "Autoportret";
1 6 sculpturi turnate în gips; bustul şi masca "Ion G. Duca", capul "Trandafir
G. Djuvara"249, capul "Ion Gr. Perieţeanu"250, masca şi bustul "Take
lonescu"251, bustul "Prof. dr. Toma Ionescu", mache ta preconizatului
monument "Spiru C. Haret'', bustul "Ioan Bianu", capul "Ion C. Miclescu ­
Prăjescu"252, bustul "Prof. Petre Marinescu"253, capul "dr. Nicolae Lupu",
capul "Consi l i erului legislativ Rătianu" , trei basoreliefuri pentru
monumentul "Eugeniu Carada", un "Autoportret" realizat în creion în anul
1 9 1 7 la Oneşti, 14 desene din perioada studiului la Şcoala Naţională de Belle
Arte din Iaşi, din care unul era un "Autoportret". La 8 decembrie 1 939
directorul muzeului confirma primirea pieselor donate. În aceeaşi lună

28
www.cimec.ro
Mihai Onofrei revine254 cu o nouă donaţie, oferind bustul şi masca lui Ion G.
Duca, pentru care va primi confinnarea în anul 1 93 9.
În acest context menţionăm că la 1 noiembrie 1 93 8 Caton
Theodorian donase255 aceluiaşi muzeu macheta, turnată în gips, a statuii
componentă a monumentului "Eugeniu Carada" de la Craiova.
În perioada 3-30 aprilie 1 938, Mihai Onofrei a participat la cea de a
3 8-a expoziţie a societăţii "Tinerimea Artistică". Catalogul i-a consemnaf56
lucrările: la poziţia 358 "Bustul ministrului Constantin Angelescu"257, la
poziţia 359 "Mama şi copilul". Ateneul Român găzduia în acei ani şi
Pinacoteca Statului. O lucrare de prezentare a Cap italei Român i e i
consemna prezenţa în anul 1 93 8 a lucrării "Nud", creaţie a lui Mihai
Onofrei care, după modelare, a fost turnată în bronz.
În primăvara anului 1 93 9 Sindicatul Artelor Frumoase, în
contextul prefacerilor din ţară, a procedat la alegerea unui nou comitet de
conducere. Cu acest prilej Mihai Onofrei a fost cooptat 259 ca membru,
apreciindu-se de către colegi, şi pe această cale, atât laborioasa activitate
artistică cât şi comportamentul plin de demnitate care- 1 impunea în relaţiile
profesionale atât cu confraţii cât şi cu beneficiarii realizărilor sale.
Colaborarea cu arhitectul Constantin Iotzu la realizarea lucrărilor de
la laşi pentru clădirea Fundaţiei regele Ferdinand I 1 -a condus şi la
modelarea bustului acestuia, lucrare turnată în gips care a intrat în posesia
familiei.
Sub genericul " Ceferiada" , în anul 1 93 9 s-au desfăşurat
numeroase manifestări menite a marca trecerea a 70 de ani de la darea în
exploatare a liniei ferate Bucureşti Filaret. Procesul de urbanizare a zonei
nordice a Capitalei României, declanşat pentru a facilita traficul cu noile
cartiere, a impus realizarea p�mului pasaj de nivel pe calea Griviţei, pentru a
asigura fluenţa traficului feroviar şi al celui rutier. Prin proiectul adoptat s-a
preconizat şi realizarea unor elemente decorative care să fie plasate pe pereţii
laterali din zonele exterioare care conduc traversarea traficului rutier pe sub
pod. A fost o acţiune de pionierat, realizându-se operativ de către
constructorii feroviari . Inaugurarea podului s-a realizat în prima zi de
Crăciun, 25 decembrie 1 93 9. Evenimentele ulteri oare au întârziat
luarea hotărârii în privinţa executării elementelor decorative din proiect. În
ultimă instanţă lucrarea a fost acordată261 sculptorului Mihai Onofrei.
Alegerea considerăm că n-a fost întâmplătoare, întrucât în cel de al doilea
război mondial, în calitate de ofiţer de rezervă, avansat la gradul de
căpitan, a fost repartizat cu activitatea la C.F.R Acesta a modelaf63 patru
mari reliefuri înalte care au sugerat rolul de mesager al mijloacelor de

29
www.cimec.ro
transport, al propăşirii economiei. În anul 1 943, după modelare şi avizare,
reliefurile de mari proportii au fost turnate în piatră artificială şi au fost
amplasate la locurile preconizate. Din păcate, mesajul lor a fost de scurtă
durată. Bornbardarnentele din primăvara şi vara anului 1 944 au afectat două
din aceste piese, iar traficul intens, accidentele de circulaţie, îngheţul şi
dezgheţul le-au deteriorat şi mai mult. Atunci când s-au făcut demersurile
pentru a fi refăcute, o nefericită dispoziţiune a impus detaşarea tuturor
reliefurilor. Azi nu se mai ştie264 nimic despre soarta lor.
La expoziţia societăţii "Tinerirnea Artistică" din luna aprilie a anului
1 940, a participaf65 cu trei lucrări: "M.S. Regele Carol al II-lea", piesă turnată
în bronz, "Pax", piesă turnată în gips şi "D-na AC." , piesă dăltuită în
marmură.
O participare a avut-o266 şi la expoziţia deschisă la 7 iunie 1 940 în
cadrul manifestărilor ocazionate de "Luna Bucureştilor".
În luna iunie a anului 1 940, Mihai Onofrei a fost unul din
participanţii la expoziţia asociaţiei "Arta Română Mo dernă". Catalogul
expoziţiei i-a consemnat lucrarea267 la poziţia 1 2 8 : "Bustul scriitorului
Brătescu-Voineşti"268 , p iesă turnată în bronz. La timpul respectiv al
expunerii, lucrarea era componentă a colecţiei autorului.
A avut o participare269 şi la expoziţia organizată de revista "Miniaturi",
care a preconi zat să reunească cele mai reprezentative realizări a l e
artiştilor contemporani. Mihai Onofrei a participat cu o sculptură, tăiată
direct în marmură în anul 1 930, şi cu placheta "Fetiţa", lucrare din anul 1 936
defmitivată în siderină.
În acelaşi an a trecut la realizarea270 monumentului în memoria lui
Nicolae Filipescu271• Iniţiatorii preconizau iniţial amplasarnentul în faţa
clădirii Cercului Militar272• Ultimele evenimente, în situaţia geopolitică a
Europei, le reclamase modificări la basoreliefuri. Acum compoziţia lui
Mihai Onofrei sugera într-un relief Ardealul subjugat, ca urmare a
Diktatului de la Viena, printr-un om legat, o bătrână şi o roată. Un alt relief
evoca "Victoria", iar cel de al treilea relief evoca localul Şcolii militare
"Nicolae Filipescu" 273 de lângă mănăstirea Dealu274, jud. Dârnboviţa. Aceste
reliefuri urmau să fie plasate pe feţele soclului. Statuia Nicolae Filipescu
urma să aibă înălţimea de 4,40 m. Întreaga lucrare era estimată la suma de
2.000.000 de lei. Evenimentele care au înnegurat anii următori n-au mai
permis cornanditarilor realizarea unui asemenea simbol pentru cinstirea unuia
din cei care rnilitaseră pentru făurirea idealului naţional: Unirea tuturor
românilor într-o singură ţară. În anul 1 943 încă se spera că el va fi o
realitate, Mihai Onofrei perseverând spre a-1 realiza.

30
www.cimec.ro
 În anul 1 940 a realizaf75 pentru oraşul Deva o replică turnată în bronz a
bustului monumental "Horia".
Ca o recunoaştere a contribuţiei sale la propăşirea artelor plastice, la 1 5
iunie 1 940, Ministerul Cultelor şi Artelor, Departamentul Artelor îi
transmitea276 înaltul Decret Regal nr. 1 93 2 din 7 iunie 1 940, prin care i-a
fost conferit Ordinul " Meritul Cultural pentru Artă" în gradul de medalie
clasa a Il-a cu brevetul de decorare nr. 68.
În catalogul expoziţiei societăţii "Tinerimea Artistică", organizată
în anul 1941, Mihai Onofrei este menţionaf77 cu un bust" M.S. Regele
Mihai" 278•
În acelaşi an o lucrare realizată anterior şi care fusese achiziţionată de
către stat, făcând parte din inventarul pieselor deţinute de Departamentul
Artelor, a fost repartizată279 Liceului Greco - Catolic de la Blaj . Era o statuetă
turnată în bronz având înălţimea de 0,40 m., înscrisă în inventarul general la
poziţia 509 şi intitulată "Christ".
Metamorfoza societăţii româneşti de la începutul deceniului cinci a
impus modificări structurale şi umane, inclusiv în cadrul Sindicatului Artelor
Frumoase. Conform deciziei 3 1 .6 1 4 1 1 94 1 a Ministerului Culturii
Naţionale şi a Cultelor, a fost desemnată o nouă comisiune interimară280,
Mihai Onofrei fiind numit vicepreşedinte.
După câţiva ani în care n-a participat la "Salonul Oficial", acum în anul
1 94 1 , îl reîntâlnim pe Mihai Onofrei ca participanf81 la expoziţia organizată în
perioada mai-iunie 1 94 1 la sala Dalles, cu două lucrări turnate în gips.
Catalogul 1 -a înregistrat la poziţia 309 "Războiul sfănt", lucrare
reprodusă fotografic. Era o statuie care reda un bărbat voinic cu mâna
dreaptă ridicată având degetele reuni te pentru a face semnul Sf. Cruci, iar cu
mâna stângă ţinea la piept o sabie. Lucrarea degaja, prin alura personajului,
participarea la actul pe care- I îndeplinea cu demnitate întregul popor
român, conştient de misiunea pe care şi-o asumase. A doua lucrare "Lira" a
fost înregistrată la poziţia 3 1 O.
Îl reîntâlnim pe Mihai Onofrei, prezent şi la cel de toamnă care
reunea lucrări din domeniile: desen, gravură, afiş. Expoziţia a fost
organizată la sala Dalles pentru perioada noiembrie-decembrie. Mihai
R
Onofrei este înscris 2 2 în catalog cu lucrările: poziţia 402 "Profil"; poziţia
403 "Cap de copil".
Evenimentele din timpul reb e l i u n i i legi onare din ianuarie 1 94 1
au determinat ulterior purtarea unei bogate corespondenţe pentru elucidarea
situaţiei patrimoniului artistic. Astfel, se menţionează în adresa
Muzeului "Cuza Vodă" din laşi că, între lucrările împrumutate temporar

31
www.cimec.ro
(Când ? Cui ?) se afla şi sculptura "Copil", realizată284 de Mihai Onofrei. Cu
acest prilej se făcea o semnificativă remarcă " n-au putut fi încă
identif icate deoarece la majoritatea din aceste tablouri li s-au scos
ramele şi numerotaţia, în timpul celor întâmplate în ianuarie 1 94 1 ".
Relaţiile stabilite cu organele C.F.R. 1-au condus şi la preluarea
comenzii pentru executarea unei plachete pentru marcarea, în anul 1 94 1 , a
momentului împlinirii a 60 de ani de la darea în folosinţă a liniei de cale
ferată pe tronsonul Buzău - Mărăşeşti. Modelarea de ansamblu i-a aparţinut
lui Mihai Onofrei, harta fiind însă realizată de arhitectul Constantin Iotzu.
În anul 1 942, în cadrul acţiunii de realizare a rotondei scriitorilor,
definită ca "Rondul Roman" din grădina Cişmigiu, i-a fost încredinţată lui
Mihai Onofrei realizarea bustului Bogdan Petriceicu Hasdeu. Lucrarea, în
ultimă instanţă, a fost dăltuită în marmură de Ruşchiţa.
Iniţial, la începutul deceniul cinci, se declanşase acţiunea de
redistribuire a busturilor din grădina Ateneului Român procedându-se la
aşezarea lor în zona limitrofă bulevardului Regele Mihai I (una din
formulele conjuncturale de rebotezare a şoselei Kiselef f). Era hotărîrea
adoptată de primarul general al Capitalei, generalul C. Florescu287
Mareşalul Ion Antonescu 288 a dispus însă imediata ridicare din acest nou
amplasament a primelor patru busturi, urmând ca acestora să le fie găsite
alte spaţii de expunere. În acest sens, la propunerea ministrului Ion
Petrovici289 a fost adoptată soluţia amenajării Rondului Roman din Grădina
Cişmigiu. Noul primar general al Capitalei, generalul de divizie Ion
Răşcanu290, s-a preocupat de rezolvarea acestui obiectiv depăşind
dificultăţile inerente condiţiilor de război. S-a ajuns la definirea celor 1 2
busturi care urmau să fi e amplasate în acest rond. Au fost numite
personalităţile care urmau să fie subiectele acestor busturi precum şi
realizatorii lor. Costul lucrărilor urma să fie suportat în părţi egale de către
Ministerul Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor, Ministerul Afacerilor
Interne şi Primăria Municipiului Bucureşti. Iniţial s-a preconizat ca
lucrările să fie turnate în bronz, însă în condiţiile de război acest metal
fiind dirijat, în exclusivitate, spre industria de armament, s-a hotărît folosirea
pietrei de Vraţa pentru socluri şi a marmurei pentru dă ltuirea
busturilor. Realizatorilor le-au fost impuse dimensiunile, pentru a se
asigura o uniformitate acestui rond. Pentru coordonarea lucrărilor a fost
constituită o comisie formată din Ion Jalea, arhitectu l M. Pompeiu291,
Corneliu Medrea292 şi Mihai Onofrei. Termenul acordat pentru realizarea
lucrărilor a fost stabilit pentru 1 5 aprilie 1 943. Întârzierea livrării marmurei
de la Ruşchiţa a determinat amânarea termenului de predare a lucrărilor.

32
www.cimec.ro
Amenajarea zonei din imediata apropiere a bulevardului Schitu
Măgureanu, a perimetrului rotondei şi amplasarea lucrărilor a permis
organizarea festivităţilor de dezvelire la 27 iunie 1 943 . Au fost programate
şase discursuri care urmau să fie susţinute de reprezentanţii Ministerului
Educaţiei Naţionale, Cultelor şi Artelor, ai Primăriei Municipiului Bucureşti,
ai Academiei Române, ai Facultăţii de Litere, ai Societăţii Scriitorilor
Români şi ai studen�lor.
La 1 iulie 1 943 s-a făcut recepţia busturilor de o comisie formată
din Jean A l . S teriade293, G. lonescu294, Ion P aşa295 şi arhitectul
C ă l i nescu296 Lucrarea lui Mihai Onofrei, bustul "B.P. Hasdeu", a fost
apreciată şi cu acest prilej pentru calităţile conferite de artistul sculptor şi
modul de integrare în suita celorlalte piese realizate de confraţii artişti
plastici. Bustul are înălţimea de 0,80 m., aşezat pe un soclu de 2,40 m. Pe
faţa soclului este dăltuită inscripţia: "Lui B.P. Hasdeu 1 838 - 1907".
Buna impresie realizată in rândurile craiovenilor s-a manifestat şi în
cazul analizării machetei preconizatului monument al cinstirii lui Mihai
Viteazul. Ideea anterioară care reclamase ani de s trângere a
fondurilor, în cond i ţ i i l e anilor războiului, se apropia de finalizare şi ca
atare, la 25 iunie 1 943, era informat de intenţia acestora de a-i încredinţa
realizarea viitorului monument.
Solicitat de Smaranda Arhip de a realiza o lucrare evocatoare a
fiului ei căzut la datorie, Mihai Onofrei se angaja298 la 1 9 iunie 1 943, că va
realiza un basorelief dăltuit în marmură pentru a-l reprezenta pe locotenentul
Arhip.
Semnificativă este evoluţia politică după evenimentele din ianuarie
1 94 1 . Dacă guvernarea legionară dispusese di strugerea tuturor
monumentelor dedicate personalităţilor ce fuseseră trecute de către aceştia
pe lista neagră, acum, în 1 942, au fost declanşate acţiuni reparatorii. Astfel,
i-a fost solicitat un bust I.G. Duca, pe care 1 -a încredinţaf99 spre turnare firmei
"V.V. Răşcanu" la 1 0 iulie 1 942.
Pentru localitatea din jud. Caraş-Severin, la 22 decembrie 1 942,
Mihai Ono:frei a primifOO comanda realizării monumentului generalului Ioan
Dragalina301• În acest caz sculptorul se confrunta cu o situaţie aparte. Se
valorificau o parte din componentele fos tului monument al împăratului
Franz J oseph 1 , respectiv soclul cu platforma şi leii care flancaseră
statuia îndepărtată. Mihai Onofrei a realizat statuia304 generalului Ioan
Dragalina, redându- 1 cu mâna stângă ţinând o hartă la piept, iar cu dreapta
pregătindu-se să ducă la ochi binoclu!. Privirea înainte relevă voinţa,
tenacitatea, fermitatea şi demnitatea comandantului. Prin proporţii statuia se
încadrează pe vechiul soclu cu cei doi lei afrontaţi. Comisia Superioară a

33
www.cimec.ro
Monumentelor Publice, prin Jurnalul nr. 762 din 22 ianuarie 1 94 3 ,
aprobase realizarea lucrării l u i Mihai Onofrei. Prin arnbientul oferit de
parcul cu platani uriaşi la marginea căruia este amplasată, oferea o bună
deschidere la intersecţia de drumuri. Din păcate, o nefericită "iniţiativă" a
noilor cârmuitori ai deceniului şapte a dus la amplasarea în faţa
monumentului a unui bazin cu fântână arteziană. Inestetică şi plasată
conştient pentru a acoperi monumentul, considerăm că a venit timpul să fie
înlăturat acest act samavolnic menit a fi un paravan care să obtureze
monumentul şi să fie un depozit de gunoaie. Acum este necesar să readucem
monumentul la situaţia în care se găsea la 3 iulie 1 943, când a avut loc
dezvelirea şi sfinţirea lui cu o demnă solemnitate cuvenită apărătorilor de
glie strămoşească. Aşa vom fi în spiritul preconizat de comitetul de
iniţiativă. Atunci vom dovedi că ştim să respectăm memoria celor care s-au
sacrificat pentru Patrie.
În anul 1 942 o iniţiativă a Departamentului Artelor a evidenţiat,
după o atentă cercetare a arhivei, că în decursul anilor sculptorul Mihai
Onofrei a fost beneficiarueos unor premi i şi a unor achiziţionări de lucrări
pentru colecţiile statului. Astfel, în anul 1 924 a primit c a premiu suma de
25 .000 de lei, în anul 1 926 un alt premiu de 20.000 de lei. În anul l 927 i-a
fost achiziţionată o lucrare pentru suma de 30.000 de lei, iar în anul 1 928 i-a
fost achiziţionată o altă lucrare pentru suma de 40.000 de lei.
Pentru cinstirea memoriei lui Theodor Costescu306, fostului
director al liceului "Traian" din Tumu Severin, cadrele didactice şi foştii
elevi au preconizat realizarea şi amplasarea în forul public a unui monument
reprezentativ. Comitetul de iniţiativă a lansat un concurs care a fost câştigat
de sculptorul Mihai Onofrei, căruia i-a fost încredinţată executarea
lucrării307 După modelarea lucrării şi turnarea în ghips, delegatul Comisiei
Superioare a Monumentelor Publice, sculptorul Corneliu Medrea, vizionând
lucrarea în mărime de 4,20 m., aprecia că statuia, compoziţional, era
expresivă prin modul cum îl prezenta pe profesor alături de elev.
Referentul considera că lucrarea va împodobi oraşul Turnu Severin. Comisia,
în cadrul şedinţei din 22 ianuarie 1 943 , dispunea prin Jurnalul nr. 76 1
aprobarea referatului sculptorului Corneliu Medrea. Apreciind valoarea
artistică, se încuviinţa executarea în material definitiv30R şi instalarea la locul
preconizat. La 28 iunie 1 943 a avut loc dezvelirea şi sfinţirea monumentului.
La începutul anului 1 943, prin decizia Departamentului Artelor,
sculptorul Mihai Onofrei a fost integrat în colectivul de specialişti309 al
Comisiei Superioare a Monumentelor Publice. Era numit pentru o perioadă

34
www.cimec.ro
de cinci am m locul rămas vacant prin decesul sculptorului Frederic
Storck310• Printre alte misiuni a avut-o şi pe acea de a se deplasa la Deva
pentru a analiza şi întocmi un referat despre calităţile monumentului
1
"Decebal" realizat de sculptorul Radu Moga31 •
Ministerul Muncii - Casa Naţională a Asigurărilor Sociale, la 20
februarie 1 943 îl informa pe Mihai Onofrei că prin decizia din 9 februarie
1 943 a fost numit membru în Consiliul Administrativ al Casei
Compozitorilor, Pictorilor şi Sculptorilor, conform Legii publicată în
Monitorul Oficial nr. 90 din 15 aprilie 1 940. Era invitat la şedinţa în cadrul
căreia erau discutate dosare de pensionare312• Modul de organizare a evoluat,
astfel că la 1 5 martie 1 943 Departamentul Artelor îi aducea la cunoştinţă că a
fost cooptaf 13 pentru trei ani ca membru titular în Consiliului Corpului
artiştilor plastici.
Realizarea Rondului Roman din Grădina Cişmigiu a fost
considerată la timpul respectiv o reuşită urbanistică, artistică, peisagistică şi
culturală cu caracter educativ. Ea a avut şi menirea de a asigura comenzi
pentru artiştii plastici care se confruntau totuşi cu dificultăţi de natură
financiară ca urmare a tot ceea ce genera starea de război. S-a impus
necesitatea pentru cei care vegheau la destinele României să fie adoptate
măsuri care să asigure şi pentru artiştii plastici condiţii de viaţă decentă. Ca
atare, în cazul sculptorilor monumentalişti, lansarea unor comenzi pentru
înzestrarea forului public s-a considerat de bun augur. A fost o măsură
benefică şi pentru viitorul patrimoniu artistic al localităţilor din România.
La Bucureşti s-a preconizat o asemenea înzestrare şi a Grădinii Icoanei.
În acest context, Mihai Onofrei a făcut demersurile pentru a primi o comandă
pentru una din hlCI'ări3 14•
În anul 1 942 Mihai Onofrei a transmis Primăriei Municipiului Iaşi
oferta pentru a realiza3 15 bustul "Vasile Pogor"316• Lucrarea turnată în bronz era
evaluată la 250.000 de lei, iar termenul de livrare era 1 septembrie 1 943.
Iniţiativa oraşului Bucureşti a fost preluată astfel şi de edilii oraşului
laşi. În acest scop i-a fost comandat lui Mihai Onofrei realizarea3 17 bustului
lui Vasile Pogor. Lucrarea a fost turnată în bronz. Este s emnată stânga jos:
"Onofrei", iar în dreapta jos este menţiunea: "Turnătoria Panait Grapă".
La cea de a 43-a expoziţie a societăţii "Tinerimea Artistică", găzduită
la sala Dalles în perioada 28 martie- 1 9 aprilie 1 94 3 , M ihai Onofrei a
participat cu lucrarea " Prof. dr. M . " care, după modelare, fusese turnată
în gips. Era de fapt lucrarea care- I evoca pe savantul Gheorghe
Marinescu319 Ulterior un exemplar al lucrării definitive a fost amplasat la
mormântul din cimitirul Bellu.

35
www.cimec.ro
 La " Salonul Oficial organizat în lunile aprilie - mai 1 943, la sala
Dalles, a fost prezenf2 1 cu lucrarea "Tinereţe", care reda o tânără fată. Era
o statuie turnată în gips, însă se făcea menţiunea că turnată în bronz costa
1.000.000 de lei.
Preocupat de a primi noi comenzi, a formulat o ofertă pentru
realizarea unor basoreliefuri pentru Academia Comercială, care să fie
plasate în sala festivă, în stânga şi în dreapta scenei, având dimensiunile de
2,20 x 2,40 m.
La 15 octombrie 1 943 formula o ofertă323 pentru realizarea pe clădirea
gării C.F.R. Focşani a 6 basoreliefuri şi 1 6 capete de lei. Oferta a fost
acceptată cu modificări de către Direcţia Generală a C.F.R. Direcţia
întreţineri.
O altă ofertă a formu1at-o324 pentru Primăria municipiului Craiova
pentru achiziţionarea bustului mareşalului Ion Antonescu.
În anul 1 943 a modelat şi bustul scriitorului D. D. Pătrăşcanu325
O fotografie326 oferă o informaţie rarisimă din acel timp. A
înregistrat o evadare de la permanentele solicitări, surprinzându-i pe Dan
Cantemir Onofrei, Mihai Onofrei în uniformă militară cu gradul de
căpitan, Alice Onofrei şi G.D. Lalu în apropierea monumentului Eroilor
Aerului din Bucureşti.
La solicitarea din anul 1 943 i s-a încredinţae27, în anul 1 944,
realizarea bustului "Grigore Alecsandrescu" pentru preconizatul
amplasament în Grădina Icoanei.
A fost perioada când pe lângă multele necazuri generate de soarta
României a mai venit şi p ierderea unuia din cei care i-au fost alături
la nevoie. La 1 8 februarie 1 944 încetase din viaţă Socrate Lalu. Presa a
publicat un necroloi28•
La 2 martie 1 944 Mihai Onofrei informa329 Ministerul Muncii şi
Ocrotirilor Sociale că a fost invitat să participe la expoziţia "Ucenicilor" din
anul 1 944 cu o lucrare care să reprezinte un ucenic. El oferea o asemenea
lucrare, înaltă de 2,50 m., la suma de 250.000 de lei.
În sala Dalles, în perioada 28 martie 1 9 aprilie 1 944, a fost
găzduită a 44-a expoziţie a societăţii "Tinerimea Artistică" . Mihai Onofrei,
în calitate de membru al societăţii, al consiliului de conducere şi al juriului
expoziţiei a participaf3 cu trei lucrări turnate în gips: poziţia 35 "M.S.
Regele Mihai 1 " ; poziţia 36 "Cap de moţ"; poziţia 3 7 "Statuetă".
Primăvara anului 1 944 l -a găsit lucrând la bustul "Grigore
Alecsandrescu", lucrare pe care a obţinut-o spre execuţie pentru a fi integrată
în suita preconizată să înzestreze Grădina Icoanei, această mică oază de

36
www.cimec.ro
verdeaţă bucureşteană331 • Era o lucrare dăltuită în marmură de Ruşchiţa.
Recepţia lucrării a fost realizată de colectivul de sculptori: Ion Jalea,
Corneliu Medrea.
La " S alonul Oficial organizat în luna mai 1 944, Mihai Onofrei a
participat cu două lucrări. Prima înscrisă în catalog la poziţia 337 era "Bustul
mareşalului Antonescu", lucrare turnată în gips, facându-se menţiunea în fişa
de participare că dăltuită în marmură costa 3 00.000 de lei. Poziţia 3 3 8 era
intitulată " Sculptură", fiind şi această piesă turnată în gips. Autorul
preconiza în acest caz dăltuirea în piatră, pentru care solicita suma de 350.000
de lei332•
Departamentul Artelor la 23 mai 1 944 îi adresa invitaţia de a
participa la lucrările din ziua de 3 iunie ale comisiei speciale pentru
decernarea Premiului Naţional de Arhitectură. Fusese numit membru ca
reprezentant al M inisterului Culturii Naţionale333•
Cu uşurinţă distingem că în anii războiului, deşi în calitate de ofiţer
rezervist a fost mobilizat cu misiuni în ţară,334 a găsit timpul necesar să-şi
continue activitatea creatoare pe tărâm artistic. Condiţiile de austeritate s-au
făcut resimţite predilect în domeniul artelor plastice. Ne referim la
diminuarea numărului cumpărătorilor sau al comanditarilor, precum şi la
imposibilitatea obţinerii materialelor considerate ca s trategice, acestea
fiind absorbite de industria mil itarizată producătoare a diverse comenzi
pentru front. C a atare, bronzul a devenit în acei ani materie primă
prohibită pentru topitoriile artistice şi de aici situaţia că modelările se
conduceau până la stadiul de turnare în gips. Precaritatea financiară a
artiştilor sculptori bloca accesul transpunerii prin dăltuirea în piatră a
modelărilor, astfel că altor multe motive ulterioare, s-a alăturat, la condiţia
de perisabilitate a creaţiilor acelor ani, şi imposibilitatea transpunerii în
materialul definitiv. Acestor nevoi li s-au alăturat altele şi altele De la
distrugerile provocate de bombardamente, la rechiziţiile de locuinţe şi
ateliere de creaţie, frica ca o anumită lucrare să nu fie compromiţătoare
pentru "dosarul" artistului, toate au făcut ca în unele cazuri chiar creatorul
să renunţe la prezenţa lor în ambianţa atelierului.
Reluarea efectivă a activităţii creatoare impunea şi o bună
aprovizionare cu materialele folosite în anumite etape ale elaborării. Un
memoriu335 din 9 ianuarie 1 945, era adresat de Mihai Onofrei Ministerului
Transporturilor, prin care solicita să-i fie aprobate două vagoane cu care să
fie transportate de la Turda un vagon de ciment ş i altul de ipsos,
materiale necesare atât lui cât şi colegilor care, fără acestea, nu-şi puteau
exercita meseria.

37
www.cimec.ro
 Realizând un bust Mihail Kogălniceanu336, inspirat de unica mască
mortuară găsită l a Pari s, Mihai Onofrei se adresa la 3 1 i anuarie 1 945
Ministerului Agriculturii şi Domeniilor cu oferta de a-i fi achiziţionată
lucrarea pentru a fi aşezată într-una din sălile clădirii ministerului. Lucrarea
era turnată în bronz şi o evalua la suma de 600.000 de lei.
Din luna martie 1 94 5 s-a păstrat un abonament de tramvai la
care este ataşată fotografia sa338•
În ziua de 1 Mai 1 945, în Bucureşti a fost organizată o serie de
manifestări, printre care şi o expoziţie găzduită la sala Dalles. Cu acest prilej
Mihai Onofrei a participat cu o lucrare menţionată a fi un grup339
La 22 septembrie 1 945 Centrala cooperativă de import-export
comanda340 executarea unui basorelief prin care să fie evocată
personalitatea lui Neculae Jliescu având efigia turnată în bronz şi adosată
pe o placă de marmură, lucrare pentru care oferea suma de 400.000 de lei.
Era dat şi textul care urma să fie dăltuit pe placa de marmură: "Neculae
Iliescu, pionier al cooperaţiei teleormănene, întemeietorul şi conducătorul
instituţiilor cooperatiste din Tecuci - Kalinderu şi Bălăci 1 886- 1 945 Centrala
cooperatistă de import-export".
Oamenii de cultură bucureşteni au dorit să cinstească memoria
marii animatoare culturale care, timp de decenii, antrenase la diverse
manifestări tineri şi vârstnici. Pentru a onora iniţiativele culturale ale
neobositei propagandiste Maica Smara341 , cei apropiaţi au iniţiat realizarea
unui simbol evocator, un modest dar definitoriu monument prin mesaj .
Lucrarea a fost încredinţată sculptorului care o cunoştea bine încă din
perioada studiilor la Roma. Mihai Onofrei a conceput monumentul342,
realizând bustul şi un basorelief evocator al faptelor care i-au fost preocupare
permanentă, răspândirea cunoştinţelor prin variate genuri de
manifestări. Monumentul, având bustul dăltuit în marmură de Ruşchiţa şi un
reliefînalt turnat în bronz, care reda doi şcolari citind, a fost amplasat în
grădina Cişmigiu. Pe soclu sunt dăltuite cuvintele: "Maica Smara 1
educatoarea poporului 1 scriitoare 1 1 857- 1 944". Dezvelirea a avut loc
duminică 7 octombrie 1945.
A fost anul când a mai modelat un bust "Mihail Sadoveanu", o
compoziţie "Eliberarea" şi "Floarea de piatră", un bust monumental
redând o femeie cu o floare în mână.
După război, ca misiune reparatorie prioritară, Mihai Onofrei a
răspuns apelului făcut de Pantelimon Halippa343, intervenind cu lucrările
cuvenite pentru a înlătura344 stricăciunile provocate de bombardamentele din
anul 1 944, care au dus şi la afectarea simbolurilor cinstirii de la mormintele

38
www.cimec.ro
lui Vasile Stroescu şi Zamfir Arbore. S-au găsit resursele care i-au fost puse
la dispoziţie lui Mihai Onofrei pentru a acţiona. La 8 mai 1 946, Banca
Naţională a României răspundea lui Pantelimon Halippa că s-a aprobat suma
de 1 .000.000 de lei pentru aceste lucrări la mormintele lui Vasile Stroescu ş i
Zamfir Arbore din cimitirul S f. Vineri d i n Bucureşti. Gradul de
deteriorare a impus procurarea de materiale noi, fapt care a reclamat
suplimentarea sumelor puse la dispoziţie. În cazul primului s-a impus
curăţirea cu dalta a bustului, repararea soclului şi săparea din nou a
inscripţiei de pe soclu precum şi repararea grilajului. Pentru mormântul lui
Zamfir Arbore s-a impus realizarea (refacerea) bustului în marmură şi
aşezarea pe un nou soclu din piatră de Albeşti -Câmpulung Muscel, în ultimă
instanţă pe lângă fondurile menţionate au mai fost obţinute contribuţii de la
Primăria Municipiului Bucureşti şi de la persoane particulare.
La " Salonul Oficial de toamnă 1 946", organizat îrt luna decembrie la
Fundaţia Dalles, au fost reunite desene şi gravuri ale artiştilor plastici. Cu
acest prilej, Mihai Onofrei a fost înscris345 în catalogul expoziţiei la poziţia 207
cu lucrarea "Bătrână".
În anul 1 946 Mihai Onofrei a fost solicitat să realizeze346 pentru
monumentul Alexandru Ioan 1 Cuza347 din Galaţi, afectat de trecerea
tăvălugului războiului din 1 944 prin această localitate, nn bust al domnului
Unirii Principatelor Române. Lucrarea a fost, pentru un timp, prezentă pe
vechiul soclu, până când s-au oferit condiţiile realizării unei impunătoare
statui încredinţată spre realizare lui Ion Jalea.
În Adunarea Deputaţilor, la 7 decembrie 1 946, a fost aprobată
propunerea realizării şi aducerii în incinta sau culoarul edificiului a unui
bust dr. N. Lupu. La 27 martie 1 947 Mihai Onofrei înainta o ofertă348 către
preşedintele Camerei Deputaţilor, prin care preciza că încă din anul 1 932 a
realizat un bust dr. Nicolae Lupu, mai mare de trei ori, care a fost expus la
câteva expoziţii internaţionale. Acum, respectând proporţiile celorlalte
busturi, va realiza un bust adecvat. Preţul pentru bustul turnat în bronz era de
1 5.000.000 de lei. Oferta a fost aprobată, precizându-se materialul, marmura
la preţul de 1 8.000.000 de lei. Preşedinte al Adunării era Mihail Sadoveanu.
Evoluţia inflaţiei 1 -au determinat pe Mihai Onofrei să vină cu precizarea că
suma acordată achita numai manopera, revendicând pentru un exemplar în
mannură 25.000.000 de lei, iar în bronz 22.000.000 de lei.
O concludentă participare349 a avut-o Mihai Onofrei la expoziţia societăţii
"Tinerimea Artistică" din primăvara anului 1 947. Catalogul
expoziţiei î l menţionează cu patru lucrări : poziţia 54 "Noctumă" ; poziţia

39
www.cimec.ro
55 "Bănăţeancă" ; poziţia 5 7 "Ţărancă", toate trei turnate în gips, iar
poziţia 56 "Cap de copil", lucrare dăltuită în mannură.
Mihai Onofrei a participaf50 la "Salonul Oficial" din anul 1 947 cu
lucrarea "Mama cu copilul", compoziţie turnată în gips. În catalog a fost
înscrisă la poziţia 258.
O semnificativă caracterizare351 a fost formulată în anul 1 947 cu prilejul
unei vizite în ambianţa locului de creaţie şi meditaţie a artistului. Maria
Vergova, la rubrica "Prin atelierele maeştrilor", realiza reportajul Maestrol
Onofrei, în care, evocându-i anii de muncă, amintea de lucrări ca bustul
"N. Titulescu"352, basorelieful "Matemitate", pentru ca în final să aprecieze:
" . . . credem că pentru bust Domnia Sa este sculptorul nostru cel mai
reprezentativ."
Bilanţul anului 1 947 s-a încheiat cu o serie de satisfacţii. Ne referim la
prezenţa la Expoziţia de la Budapesta a unei lucrări care i-a fost apreciată. O
serie de lucrări au fost integrate în spaţiile unor instituţii. Amintim
busturile "Mihail Kogălniceanu", "Dr. N. Lupu", "N. Titulescu", preluate
la Camera Deputaţilor din Parlamentului României, bustul "Dr. Petru
Groza" pentru o expoziţie în pregătire. A mai realizat bustul "Kutuzov"353,
preluat de Spitalul Filantropia, bustul "George Călinescu" , ce s-a constituit
patrimoniul muzeului memorial, "învingătorul Balaurului", "Horia în faţa
călăilor", "Nud de femeie", "Studiu - nud".
Metamorfoza societăţii româneşti s-a resimţit pregnant şi în creaţia
artistică. Noua ideologie impunea354 artiştilor plastici înscrierea în coordonatele
"realismului socialist", importat din U.R.S.S., având ca obiectiv subordonarea
şi artistică la ceea ce se considera de către "eliberatorii - ocupanţi" că va
conduce la o rapidă sovietizare a României. Ca atare, a fost impusă
participarea la cursuri doctrinare, repartizarea către fiecare artist plastic a
unor teme "majore" şi "îndrumarea" creatorilor pentru a urma linia
trasată de organele politice. Toate acestea au constituit condiţii obligatorii
ale acelor ani355•
La expoziţia "Flacăra", organizată de Sindicatul Ziariştilor şi Artiştilor
Plastici în perioada 1 1 -25 aprilie 1 948, Mihai Onofrei a participat cu două
lucrări care răspundeau noilor cerinţe. Catalogul le-a înregistraf56 Ia poziţia 3 1
"La drum spre seceriş" şi poziţia 32 "Fierarul".
Începând cu anul 1 94 8 a intervenit şi schimbarea denumirii
" S alonului Oficial" în "Expoziţia anuală de Stat a artiştilor plastici". Ea a
reunit lucrările considerate a fi reprezentative pentru noua orientare a artelor
plastice din R.P.R. Cea din anul 1 948 a fost găzduită în "Palatul din Piaţa

40
www.cimec.ro
Republicii". Mihai Onofrei a fost inclus în cataloi57 la poziţia 68, cu o
lucrare turnată în gips: "Ţărancă cu snopul de grâu".
O adunare solemnă s-a desfăşurat la spitalul Colentina cu prilejul
dezvelirii bustului dr. Gheorghe Marinescu, fondatorul neurologiei, la
împlinirea a 10 ani de la moarte. Au participat dr. Constantin 1. Parhon358,
preşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, prof Petre Constantinescu -
Iaşjl59, dr. Florica Bagdasaroo, ministrul Sănătăţii, Constantin Daicoviciu361,
ministru adjunct al învăţământului. Bustul fusese realizat de Mihai Onofrei.
O dificultate s-a creat în anul 1 948 în problema bustului dr. Petru
Groza. Societatea "Mărăşeşti"362, dorind să realizeze fonduri în folosul
său, a cerut sculptorului să realizeze replici şi reducţii pe care ea să le vândă
prin reprezentanţii societăţii. După un timp a intervenif63 poliţia care a procedat
la sigilarea atelierului, ca apoi să inventarieze numai busturile dr. Petru
Groza (mari şi mici) existente în acel moment, pe care i le-a predat în
custodie cu indicaţia să nu le mai comercializeze.
Direcţia Administraţiei Publice din cadrul Mini sterului Afacerilor
Interne, confonn avizului de principiu pentru realizarea monumentului
"Decebal", acordat de Comisia Superioară a Monumentelor Publice la 28
septembrie 1 948, aproba364 lui Mihai Onofrei realizarea modelării lucrării
pentru oraşul Deva. Cu acel prilej i-au fost făcute recomandări pentru
modificările necesare pentru a obţine aprobarea turnării în gips.
Mihai Onofrei, aflând că bronzul componentelor preconizatului
monument: "Nicolae Filipescu"365, grupul redând prigonirea revoluţionarilor
din 1 785 (Horia) şi cel dedicat revoluţionarilor de la 1 848, urma să fie ridicat
de Societatea de stat pentru colectarea deşeurilor de bronz, aducea366 la
cunoştinţă că bronzul respectiv a fost propus pentru turnarea statuii "Decebal"
pentru oraşul Deva şi menţiona că lucrarea se făcea din iniţiativa367
preşedintelui Consiliului de Miniştri, dr. Petru Groza368• Intervenţia a reuşit
să blocheze temporar executarea dispoziţiilor. Ulterior V.V. Răşcanu
adeverea că a primit 50.000 de lei de la Mihai Onofrei, restul sumei pentru
achitarea statuii Nicolae Filipescu care fusese turnată în bronz cu ani în
urmă. Societatea pentru colectarea deşeurilor, citând decizia ministerială,
revendica să-i fie pusă la dispoziţie întreaga cantitate de bronz constând din
statuile aflate în strada Silistra, dacă acestea au fost declarate ca metal
vechi de către Comisia de clasare din M inisterul Artelor. A fost momentul
când şi firma "Arta Română" confirma primirea a 50.000 de lei,
constituindu-se restul care îl avea de primit pentru turnarea unor componente
ale monumentului Nicolae Filipescu, încă din anul 1 939. Există şi un
centralizator al cantităţi lor de bronz preluate de firma colectoare.

41
www.cimec.ro
 A fost anul când a realizat şi lucrările "Şcoala de adulţi", "Scene de
muncă", busturile "Prof. Negrea", "Dr. Carncas"369, "A Pavlov'm0•
După ani de zile, Octavian Beu, la 28 septembrie 1 949, se interesa371
de la Sibiu de soarta bustului Horia, dacă mai are reducţii şi la ce preţ i le
putea oferi.
Expoziţia din anul 1 950 a integrat în catalo�72 la poziţia 254
"Montarea liniei ferate", iar la poziţia 259 "îndrumătoarea", ambele lucrări
turnate în gips. Peste ani lucrarea "Montarea liniei ferate" a fost
preluată373 de Muzeul de Artă din Braşov, în anul 1 952 într-o sinteză
referitoare la artele din România, sculptorul Mihai Onofrei era citat pentru
calităţile lucrării "La montarea liniei". A fost anul când a fost recompensaf74
pentru activitatea artistică prin acordarea "Premiului de Stat".
În decursul deceniilor, după reîntoarcerea de la studii din Franţa,
atelierul a găzduit pe diverşii interesaţi de a primi călăuzirea pe drumul
creaţiei artistice de la Mihai Onofrei. Mulţi au fost şi, din păcate, timpul a
presărat vălul uitării, relatările acestora ar fi constituit o bună călăuză şi
pentru alţii. În anul 1 950 a fost integrat în corpul profesoral al Institutului de
arte plastice "Nicolae Grigorescu" .
Î n anul 1 95 1 a elaborat: o statuie ecvestră ş i bustul "Suvorov" ,
lucrări care au intrat în patrimoniul Muzeului de Artă din Iaşim;
"Învingătorul", proiect de monument; bustul "Ileana" ş.a.
În anul 1 952 a lucrat la un proiect de monument dedicat lui
Ştefan cel Mare379• Era o statuie ecvestră.
A fost anul când pentru a-şi menţine statutul de cadru didactic a
trebuit să devină380 student în anul 1 la Universitatea serată de Marxism -
Leninism de pe lângă Comitetul orăşenesc P.M.R. Bucureşti.
În luna noiembrie 1 952 i-a fost acordaf81 titlul de Laureat al Premiului
de Stat al R.P.R., clasa III-a pe anul 1 950 1 1 95 1 .
Pentru dotarea cu lucrări de artă a parcului Herăstrău, rebotezat în acei
ani cu numele "ilustrului I. V. Stalin", a primit comanda382 pentru a modela
busturile "Ion Păun Pincio"383, "Lev Tolstoi"384, "Mihail Eminescu"JRS, "Mihail
Glinka"386, "Alexandr Puşkin" 387• După avizare, busturile au fost turnate în
piatră artificială. A trebuit să accepte şi expunerea în acest parc a lucrării
care i-a adus conferirea Premiului de Stat. Lucrarea fiind însă turnată în
gips, patinată numai pentru a sugera bronzul, nu a rezistat intemperiilor şi ca
atare la o vizită, văzând gradul ei de distrugere, a considerat necesar să se
adreseze preşedintelui Sfatului Popular al Capitalei, căruia îi propunea să fie
turnată în piatră artificială. Făcea precizarea că exemplaml turnat în bronz se

42
www.cimec.ro
află la Muzeul de Artă din Bucureşti, iar o replică turnată în gips se afla la
Muzeul de Artă din Braşov.
La "Expoziţia Anuală de Stat a Artelor Plastice - pictură, sculptură,
grafică 1953 ", organizată la Muzeul de Artă în perioada decembrie 1 953 -
februarie 1 954 catalogul a înregistraf88 participarea lui Mihai Onofrei cu trei
lucrări: poziţia 1 20 basorelieful "Alfabetizarea" ( 0,72 K 1 ,05 m.), poziţia
1 2 1 "Micul sportiv" (1,05m.), poziţia 1 22 "Gogol"389 ( 1 ,20 m.) toate turnate
în gips.
În vara anului 1 953 se afla la băile Tuşnad pentru tratament,390 şi
familia rămasă în Bucureşti îi oferea391 informaţii despre desfăşurarea
Festivalului Internaţional al Tineretului şi Studenţilor care se desfăşura în
Capitală.
Revenit în atelier, în toamna anului 1 953, a lucraf92 la fmalizarea
comenzii Comitetului pentru Artă, basorelieful "Lichidarea analfabetismului".
Mihai Onofrei, în tot anul 1 954, a fost preocupat de realizarea393 unui
bust monumental "Mihail Eminescu". Tema l -a solicitat şi în anul următor,
când a realizaf94 o statuie cu care a participat la "Expoziţia Anuală de Stat
a Artelor Plastice pictură, sculptură, grafică". Catalogul a înregistrat
lucrarea "Eminescu" turnată în gips, având înălţimea 1 , 70 m. Reproducerea
fotografică relevă că autorul 1 -a surprins pe vizionarul poet în momentul când
cele gândite vor fi consemnate în scris. Este redat şezând într-un jilţ, privind
în depărtare, având mâna stângă ridicată la reverul hainei, iar mâna dreaptă
o are sprij inită pe braţul jilţului, ţinând creionul cu care este gata să scrie în
caietul ce- l are aşezat pe piciorul stâng. Prin proporţii, fizionomie,
costumaţie, lucrarea a fost o valoroasă contribuţie la sculptura dedicată lui
Mihail Eminescu 95•
Considerând că trecuseră ani, rezultatele la catedră erau notorii, a
făcut demersurile396 pentru a-i fi acordat titlul de profesor, fi ind
conferenţiar din decembrie 1 950, timp în care a desfăşurat o bogată activitate
artistică şi de fonnare a viitorilor artişti.
Primind invitaţia de a executa un bust care să- 1 evoce pe savantul
Victor Babeş397 pentru a intra în patrimoniul institutului care îi purta
numele, a răspuns prompt că se angaja să modeleze această lucrare la
preţul de 8.000 de lei, iar în cazul că se va dori să fie turnat în bronz, preţul
urma să fie stabilit de turnătoria Fondului Plastic.
Modul de evaluare a lucrărilor sale, atunci când era vorba de
achiziţionarea lor de către stat, 1 -au determinat să-şi manifeste
nemulţumirea. La 1 6 decembrie 1 955, în memoriul399 înaintat releva că deşi
lucrarea "Inovatorul" i-a fost evaluată la suma de 25 .000 de lei, a ajuns să

43
www.cimec.ro
primească numai 20.000 de lei, considerând acest fapt ca o componentă a
dificultăţilor pe care le întâmpina.
A fost anul când, printre altele, a modelat400 şi lucrarea "Pe gânduri",
care reda o tânără cu capul pe genunchi. Piesa a fost dăltuită în piatră.
La "Expoziţia interregională de pictură, sculptură, grafică",
organizată în perioada decembrie 1 956 - ianuarie 1 957, catalogul a consemnat
participarea401 lui Mihai Onofrei cu lucrarea "O nouă generaţie creşte"
Piesa avea 1 ,50 m. şi era turnată în gips, fiind patinată bronz. În acelaşi an
presa de specialitate cita402 şi lucrările "Inventatorul" şi "Horia în faţa
călăilor".
Înainte de a continua evidenţierea creaţiilor anilor care au urmat,
propunem să ne oprim la anul 1 956, întrucât acest an s-a constituit pentru
Mihai Onofrei un moment crucial al vieţii, marcat de mai multe
evenimente cu urmări deosebite pentru următoarele decenii. Împlinind
vârsta de 60 de ani şi-a încheiat activitatea la catedra de sculptură din cadrul
Institutului de arte plastice "Nicolae Grigorescu". A fost o carieră didactică de
scurtă dwată403• Ne referim însă la senmificaţia profundă a contribuţiei sale la
formarea ca viitori sculptori a multora din cei care, în acei ani, au urmat
cursurile, având în blajinul îndrumător un bun sfătuitor preocupat de a
împărtăşi din experienţa dobândită, l ăsându-i fiecăruia latitudinea de
a-şi exterioriza propria personalitate creatoare. Anul 1956, an al pensionării404
nu şi al încetării febrei creatoare pe tărâm artistic, 1 -a determinat să
întreprindă un periplu care, nostalgic, îi amintea de anii tinereţii, când cu cei
doi colegi porniseră pe apele mărilor pentru a ajunge în Italia, doritori de a-şi
desăvârşi pregătirea profesională. Acum, o călătorie de asemenea amploare
nu îi mai era la dispoziţie şi ca atare a profitat de posibilitatea de a participa Ia
o croazieră405 pe o navă care urma să-1 conducă spre staţiunile limitrofe
nordului Mării Negre. A fost un bun prilej ca în zilele verii anului 1 956,
împreună cu soţia şi fiul Dan Cantemir să cunoască locuri care, prin peisaj,
arhitectură, lucrări de artă plastică, precum şi evocarea unor evenimente
referitoare la trecutul neamului românesc să-i rămână bine întipărite în
memorie. Călătoria i-a produs o profundă impresie, benefică şi pentru a
depăşi unele situaţii reprobabile impuse de terţe persoane incomodate de
realizările sale. Meticulos, ca în tot ce a întreprins în anii vieţii, şi-a notat
locurile parcurse, obiectivele care i-au reţinut în mod deosebit atenţia şi
1 -au impresionat pentru modul cum omul şi natura se găseau într-o fericită
coabitare. Aceste note constituie un veritabil jurnal de călătorie care relevă şi
capacitatea de atent observator şi cu discemământul de a remarca elementele
senmificative ce i-au fost prezentate pe parcursul croazierei, multe însă

44
www.cimec.ro
sesizate ca detalii ce nu erau în atenţia ghidului însoţitor şi prezentator al
traseului parcurs.
Revenit în atmosfera atelierului de creaţie, a reintrat în fireasca muncă
zilnică, orele de modelare conducându- 1 la noi şi noi subiecte ce-i reclamau
documentare şi adeseori realizarea a mai multor variante până la definirea
lucrării care să fie oferită comanditarilor pentru a fi integrată în forul public.
Realizând cea de a treia variantă a bustului B ogdan P. Haşdeu, s-a
adresat Muzeului Regional Prahova din P loieşti pentru ca lucrarea s ă
fi e achiziţionată pentru Muzeul d e l a Câmpina.
O situaţie care iarăşi 1 -a şicanat a constituit-o comanda realizării unei
statui a cinstirii poetului Puşkin pentru oraşul Craiova. Primind şi un acont,
el a trecut operativ la realizarea lucrării, confecţionând armătura şi
modelarea în pământ, conform machetei aprobată de comisie şi de
preşedintele Sfatului Popular din Craiova. Când ea era gata, a aflat că
beneficiarul a renunţat la comandă. Revendica în memoriul înaintat
conducerii Uniunii Artiştilor Plastici ca o comisie să evalueze lucrarea, "el
neputând să mai oprească lucrul"407•
Realizând o nouă variantă a bustului dr. Petra Groza s-a adresat408 cu o
ofettă conducerii Marii Adunări Naţionale ca să-i fie achiziţionată lucrcJ.rea
pentru a fi integrată în patrimoniul acestei instituţii.
Au fost în acei ani şi momente de deplină satisfacţie. Un asemenea
exemplu îl constituie centenarul naşterii Smarandei Gheorghiu409, neobosita
activistă pe tărâm cultural. Maica Smara cum a rămas în memoria multora
din cei care au avut prilejul de a-i cunoaşte permanenta preocupare de
cinstire a faptelor înaintaşilor. Tânărul Mihai Onofrei avusese prilejul de a-i
remarca prezenţa pe plaiurile Italiei unde, în costum popular românesc, era
participantă la prestigioase manifestări ştiinţifice în cadrul cărora cu
decenţă, dar şi cu demnitate reprezenta latinitatea spaţiului Carpato
Dunărean. Ulterior, în ţară, reciproca cunoaştere a condus la o statornică
prietenie, sculptorul având în militanta Maica Smara o călăuză în tot ce
întreprindea pentru evocarea plastică a trecutului neamului românesc.
Dialogurile în atmosfera laboratorului de creaţie care era atelierul din
strada Andrei Mureşeanu, nr.4 erau prilej de meditaţii ulterioare, de
soluţii creatoare. Caracterizările formulate la adresa celor care au fost
implicaţi în tot ce a condus la Marea Unire, în calitate de părtaşă directă, i-au
fost în acest sens bună călăuză lui Mihai Onofrei. Ne referim predilect la
preocuparea din deceniul patru de a realiza componentele preconizatului
monument N icolae Filipescu, relatările obţinute de la Maica Smara
conducându- 1 pe artist în stabilirea tuturor detaliilor care- 1 detineau pe

45
www.cimec.ro
neînfricatul luptător pentru Unire. Acum, la apropiatul centenar, pentru Mihai
Onofrei era un prilej de a rememora asemenea episoade din propria lui
biografie, împletite cu faptele aceleia care urma să fie adusă în forul
public din vechea capitală a Ţării Româneşti printr-un monument care să-i
veşnicească personalitatea împletită atât de profund d e cel care a fost
răpus prin mişelească faptă la Târgovişte în primăvara anului 1 82 1 .
Ea fusese cea care se străduise ca personalitatea Domnului Tudor
Vladimirescu410 să fie cinstită printr-un demn simbol amplasat In ceea ce
azi definim parc central al oraşului, care, la timpul trecut a constituit
perimetrul Mitropoliei Ungro - Vlahiei, loc profanat de cei de o credinţă,
după cum afirmau, dar care au găsit cu cale să- 1 răpună pe apărătorul
demnităţii româneşti pentru că nu găsise cu cale să-şi globalizeze "norodul"
pentru a servi interesele altora. Ca atare, realizând prin dăltuire în
mannură bustul Smarandei Gheorghiu, sculptorul Mihai Onofrei, cu
duioşie, îl oferea411 posterităţii pentru a fi amplasat în parcul Libertăţii, într-un
perpetuu dialog cu conducătorul revoluţiei de la 1 82 1 , pentru ca cei de mâine
să ştie cum să-i respecte pe înaintaşi. Lucrarea este semnată dreapta jos:
"Onofrei".
Concomitent Mihai Onofrei a fost prezent cu lucrări ce răspundeau
unor comandamente sociale. Astfel în anul 1 957 a expus4 12 lucrarea de mari
proporţii, statuia "Oţelar". După turnarea în bronz, aceasta a fost amplasată în
curtea uzinelor "23 August", azi "Faur" din Bucureşti. Pentru Muzeul
Literaturii Române a modelat un portret al lui I.L. Caragiale413•
Pentru o reajustare a dotărilor cu lucrări de artă plastică a ceea ce la
1 957 se numea Parcul de cultură şi odihnă, după ce scăpase de patronimul "1.
V. Stalin", s-a constituit o comisie de lucru, formată din diverşi specialişti, în
cadrul căreia, la propunerea Uniunii Artiştilor Plastici ca s-o reprezinte, a fost
desernnat414 Mihai Onofrei.
În ansamblu, anul 1 957 s-a dovedit pentru Mihai Onofrei foarte
dificil415 din punct de vedere financiar. Comenzile erau puţine şi acelea cel
mai adesea prost plătite. Pentru a depăşi situaţia, a crezut că rezolvarea va
veni ca urmare a elaborării şi înaintării unor memorii416 către cei
competenţi de a-i facilita primirea de comenzi plătite, şi mai ales
corespunzător evaluate în raport cu munca şi calitatea prestaţiei. Astfel,
într-un memoriu către conducerea M i n i ste ru l ui Cultu r i i , prezentând
situaţia sa, ruga să se dispună să-i fie repartizate lucrări. Amintea de
realizarea unui "Autoportret" şi bustul "Zambaccian", cumpărat de Ministerul
învăţământului şi Culturii. La 28 noiembrie 1957 se adresa" Casei de ...,
solicitând să fie ajutat prin acordarea de lucrări pentru a depăşi

46
www.cimec.ro
dificultăţile financiare cu care se confrunta. Că nu sta şi aştepta să-i fie
repartizate lucrări o dovedesc diversele oferte pe care le făcea către terţi
eventuali beneficiari. De cele mai multe ori însă aceştia nu puteau lansa o
comandă, întrucât prevederi pentru asemenea cheltuieli nu erau acceptate de
controalele financiare pe considerentul că singura instituţie a statului abilitată
să facă şi să onoreze asemenea comenzi era Ministerul Culturii. Pe această
cale iniţiativele unor întreprinzători erau blocate, dacă nu parcurgeau traseul
impus de a face propuneri care să fie analizate, avizate pe toate treptele
ierarhice ale partidului până ajungeau la cei abilitaţi cu cultura, dacă
ajungeau, pentru a fi încredinţate unor artişti plastici, bine văzuţi de oamenii
momentului, fără a fi lansate concursuri care să faciliteze creativitatea,
competenta celor mai buni. Astfel, la 2 1 mai 1 958 primea din partea
Sfatului Popular al oraşului Stalin (braşovenii încă nu scăpaseră de năpasta
acestei denumiri) acceptul de a achiziţiona bustul "Ştefan Gheorghiu",
eventual în gips, precizând termenul de livrare 1 iunie 1 958. La 3 1 mai
Mihai Onofrei informa Galeriile de Artă ale Fondului Plastic că preţul
era de 6.000 de lei + 1 5 % comisionul sălii. Un alt exemplu îl constituie
oferta417 pentru executarea bustului "Alexandru Ioan 1 Cuza", care urma să fie
ridicat de la atelier la 20 ianuarie 1 959. Era una din lucrările care se înscria
în programul de sărbătorire a Unirii Principatelor, cu ocazia centenarului
acestui măreţ act al demnităţii generaţiei continuatoare a idealurilor de la
1 848.
Pentru "Expoziţia interregională de pictură, sculptură şi grafică",
organizată în perioada decembrie 1 957 ianuarie 1 958, catalogul
consemnează418 participarea lui Mihai Onofrei cu lucrările: "Zambaccian"419 şi
"Autoportret", ambele turnate în gips şi având fiecare 0,80 m.
Complexitatea preocupărilor şi mai ales nostalgicele clipe când îşi
amintea de cei care trecuseră în lumea umbrelor, 1 -au determinat să-şi
propună să scrie o carte despre prietenia cu bunul lui coleg de şcoală,
pictorul Aurel Băeşu, din păcate atât de prematur frântă de moartea sa. Că nu
a apărut în acei ani este explicabil. Va fi existat manuscrisul, îl oferise
cuiva spre lectură anticipată, este astăzi greu de afirmat. Cert este că el ar
fi avut ce spune despre acest valoros pictor pătimaş şi respectuos, îngrij itor
al naturii pe care a surprins-o prin contururile şi culorile tablourilor sale. O
scrisoare de la Petru Lalu ne determină să ne punem întrebarea dacă ar mai
exista undeva un asemenea manuscris420•
La Muzeul din Huşi transmisese ca donaţie o serie de medalioane.
Scrisoarea de confirmare421 constituia prilejul şi de a-i mulţumi şi a- l informa
că lucrările au fost apreciate. În acest sens era amintită lucrarea "Mama şi

47
www.cimec.ro
copilul" care a şi fost aşezată în muzeu. A fost prilejul şi de a-i relata
cum a evoluat problema monumentului dorit pentru a-1 cinsti pe
Alexandru Ioan I Cuza, informându- 1 că lucrarea a fost încredinţată spre
realizare lui Vasile Aciobăniţei Mera.
O impresionantă scrisoare a primit şi de la Eliza G. Lalu care îi
reamintea că soţul are vârsta de 85 de ani ş i ca atare căuta să- I menaj eze,
îl ruga pe Mihai Onofrei să încerce să plaseze către c ei interesaţi nişte
tablouri ale lui Băeşu alătwând lista lor422•
La "Expoziţia de Stat de arte plastice", organizată în perioada
august -septembrie 1 959, catalogul îi menţionează participarea423 cu lucrarea
"Golescu Arăpilă"424, turnată în gips, având 0,68 m.
Au fost şi situaţii când comanditarii uitau ceea ce au comandat. Un
exemplu 1 -a constituit conducerea Şcolii Medii Mixte nr.28 din Bucureşti
care solicitase un bust "dr. Petru Groza" pentru a- 1 aşeza în holul şcolii.
Mihai Onofrei a realizat modelarea unui bust monumental, după natură, dr.
Petru Groza pozându-i în cadrul a mai multor şedinţe în atelier. După
turnarea în gips au intervenit dificultăţi cu plata lucrării, şcoala fiind lipsită
de fondurile necesare. În această situaţie, Mihai Onofrei solicita425
preşedintelui Sfatului Popular al Capitalei rezolvarea achiziţionării.
Sculptorul a căutat în acest caz şi alte formule de rezolvare. Ca atare s-a
adresat426 şi preşedintelui Sfatului Popular al oraşului Deva pentru a
achiziţiona un bust "dr. Petru Groza" evaluat la suma de 8.200 de lei, turnat în
gips. Alte oferte le-a formulat427 după decesul dr. Petru Groza428 către
conducerea noului oraş dr. Petru Groza şi cea a Clujului pentru a fi aşezate
în forul public.
Gheorghe T. Kirileanu ajuns la vârsta de 88 de ani, după o grea
suferinţă s-a bucurat la aflarea interesului pe care i - 1 purta Mihai
Onofrei. La rândul lui solicita429 relaţii despre familie şi despre activitatea
artistică a sculptorului.
Presa de specialitate a consemnat în anul 1 960 realizările430: portretul
"M. Sadoveanu", pentru a fi integrat în patrimoniul Muzeului Literaturii
Române431, lucrare turnată în gips care fusese patinată bronz, bustul lui
"Octavian Goga", "Discobolul" şi "Suliţaşul" şi ele turnate în bronz.
La sfârşitul deceniului al şaselea şi începutul celui de al şaptelea,
Mihai Onofrei a trecut prin momente deosebit de dificile. Frumoşii ani ai
căsniciei cu iubitoarea soţie Alice acum sunt urnbriţi de suferinţa care i-a
marcat prematurul final al vieţii. Boala soţiei, implicând pe lângă timpul
afectat îngrijiri, drumuri după toate cele necesare şi mari cheltuieli băneşti,
concomitent având în asemenea condiţii şi problema îngrij irii fiului, Dan

48
www.cimec.ro
Cantemir, aflat la anii studiilor superioare, toate reclamau cheltuieli ce nu
erau în concordanţă cu veniturile pe care le putea realiza. Comenzile erau
rare şi ca atare a fost nevoit să se despartă de multe din cele care se
constituiau ambianta locului de meditaţie şi creaţie. Au fost anii când o serie
de demersuri către unele instituţii muzeale, dar şi colecţionari particulari, au
dus la trecerea în patrimoniul acestora a unor asemenea piese. Modesta
pensie nu acoperea cheltuielile curente ale casei şi atelierului. Demerswile
pentru obţinerea unor comenzi care să- 1 ajute să înlăture aceste dificultăţi
constituie pentru anii 1 960- 1 980 o permanentă preocupare. Au fost anii
când l -am cunoscut. De o delicateţe şi decenţă exemplară, nu se afişa cu
cele ce îi erau permanente surse de surescitare. Stoic le înfrunta, dominat de
speranţa în ziua de mâine. Cât era de conştient că multe din cele la care era
supus erau urmarea unor aranjamente de culise, a unor manipulări din
partea celor care erau speriaţi de o confruntare loială în c are talentul, ideea,
dăruirea pentru problema tratată să ducă la o decizie definitorie a
realizării obiectivului. Aceşti ani au fost dominaţi de o tacită, dar "eficientă"
înlăturare a sa de către oculte maşinaţiuni care, la timpul respectiv, se
ascundeau după paravanul formulelor partinice ce nu puteau fi combătute
raţional şi mai ales de către un om ca Mihai Onofrei, întruchiparea
onestităţii, decenţei, persoană permanent preocupată de a nu deranja pe alţii.
Pentru a putea depăşi dificultăţile, pentru a înlătura disconfortul, Mihai
Onofrei a găsit resursele interioare care 1-au mobilizat pentru a trece peste
toate aceste greutăţi materiale, fizice şi mai ales psihice, reuşind să fie în
continuare o prezenţă în viaţa artistică. Considerăm că de mare ajutor i-au
fost situaţiile cu care se confruntau la anii senectuţii cei care i-au fost suport
moral şi material în anii formării şi afirmării sale artistice. Ne referim
predilect la familiile Lalu şi Kirileanu care, după anul 1 947, au cunoscut
"binefacerile" aplicate reprezentanţilor regimului "burgheza -moşieresc".
Acum, din puţinul realizat, Mihai Onofrei găsea firesc să ofere celor în
suferinţă ajutoare materiale. Corespondenţa acelor ani relevă delicateţea cu
care el venea în ajutorul acestor proscrişi, scoşi din case şi obligaţi să
îndeplinească munci fizice, incompatibile cu vârsta şi gradul de pregătire. Că
toate aceste I -au marcat o dovedeşte şi reacţia fratelui . Gheorghe, care la
primirea scrisorii din 6 ianuarie 1 96 1 , nu i-a mai recunoscut scrisul.
Răspunsul lui Mihai Onofrei este edificator pentru modul cum încearcă să
atribuie unor timpuri mai îndepărtate modificările survenite432 în scrisul său.

49
www.cimec.ro
 La "Expoziţia de portrete pictură şi sculptură", organizată în
primăvara anului 1 96 1 , Mihai Onofrei a participat433 cu lucrarea "Neacşu
Dumitru, mWlcitor fruntaş la Atelierele C.F.R. Gri viţa Roşie".
Tema "Eminescu" a reluat-o şi în anul 1 96 1 , realizând434 un proiect
de monument.
La începutul anului 1 962 Mihai Onofrei a participat435 la
"Expoziţia regională" cu lucrarea "Oţelar".
Realizând lucrarea "I.L. Caragiale călătorul", Mihai Onorrei s-a
adresat436 Muzeului Literaturii Române pentru a o achi2iţiona. La rândul
său, muzeul s-a adresat Uniunii Artiştilor Plastici, solicitând evaluarea
lucrării. Vizionarea a facut-o Ion Irimescu437, care a formulat o rezolu�e
favorabilă.
Pentru asigurarea plasării bustului "Dr. Petru Groza", la 29 noiembrie
1 962, Mihai Onofrei s-a adresat438 primului secretar al P.M.R., Gheorghe
Gheorghiu Dej439, oferind spre achiziţionare Wl bust monumental "Dr. Petru
Groza", tăcând menţiunea: "după natură, având cinstea să-mi pozeze în
atelierul meu de multe ori, când era preşedinte al Consiliului de Miniştri. "
Î n anul 1 963 s - a prezentat la concursul pentru monumentul
"Eminescu". Numărul concurenţilor, diversele interese au fost în acest caz
anihilate de soluţia acordării lucrării sculptorului Gheorghe D. Anghel, care,
în următorii ani, şi-a definitivat proiectul realizând lucrarea turnată în bronz
care onorează pe poetul naţional pe paj iştea din faţa Ateneului Român. A
fost momentul când o serie de localităţi din ţară au putut recepţiona o serie
de asemenea proiecte pentru a le integra în forul lor public.
Împlinirea a 1 00 de ani de la naşterea savantului Gheorghe Marinescu
a fost marcată printr-o suită de manifestări ştiinţifice. Pentru acest eveniment
i-a fost încredinţată lui Mihai Onorrei modelarea440 unei medalii bătută în
tombac argintat la Monetăria Naţională, având pe avers efigia savantului
privind spre stânga, încadrată de textul: "prof. dr. Gheorghe Marinescu
1 863-1963" iar reversul are în partea superioară simbolul medicinii, la mijloc
citatul: "Suprema datorie a omului de ştiinţă e să servească poporul său, Gh.
Marinescu", iar jos două ramuri de !auri.
În anul l 964 a realizat compoziţia "Grija pentru mamă şi copil", pentru
care a făcut demersuri să fie achiziţionată de spitalul Filantropia din
Bucureşti, oferind-o la suma de 1 6.500 de lei. În acelaşi an a modelat şi
lucrarea "Demonul", pe care ulterior a dăltuit-o în marmură.
Hotărât să depăşească dificultăţile de natură materială, într-un
memoriu întocmit la începutul primăverii anului 1 964, se adresa441
preşedintelui Comitetului pentru Cultură şi Artă solicitându-i sprijinul

50
www.cimec.ro
material care să-i permită realizarea de lucrări în care să răspundă cerinţelor
şi posibilităţilor artistice ce le are. Pentru a depăşi dificultăţile a tăcut noi
demersuri menite a putea realiza pregătirea doritei expoziţii. Astfel s-a
adresat442 şi preşedintelui Uniunii Artiştilor Plastici, arătând situaţia în care se
afla în condiţiile în care pensia nu-i ajungeau pentru a acoperi cheltuielile
zilnice fapt care- I împiedica să realizeze ceea ce şi-a propus: o expoziţie
personală. Revendica să-i fie şi lui acordate lucrări. Cerea să i se facă
dreptate, acest demers fiind un strigăt al unui om disperat de nedreptăţile
care dominau Uniunea Artiştilor Plastici.
Consecvent revine443 cu un nou memoriu adresat conducerii
Ministerului Culturii după închiderea expoziţiei regionale din anul 1 965 la
care a prezentat un portret dăltuit în marmură şi un grup "Mamă şi copil"
turnat în gips, lucrare pe care şi-o dorea dăltuită în piatră. Arăta că nu i-a
fost achiziţionată nici o lucrare. Aminteşte de intenţia de a realiza o
expoziţie personală, cumpărând în acest sens marmură de la Ruşchiţa444, dar
nu arc nici un sprijin material.
La începutul iernii ziarul "România Liberă" publica un interviu luat
artistului în ambianţa atelierului, surprins445 lucrând la statuia "Decebal".
Reporterul s-a interesat şi de alte multe lucrări pe care le-a putut admira în
diverse stadii de realizare. Astfel el tăcea referinţă la "Flacăra",
"Maternitate" ş.a.
Situaţia în care ajunseseră basoreliefurile, elementele decorative
adosate la culeele podului C.F.R Griviţa, i-a impus artistului o firească reacţie
adresându-se cu o ofertă446 conducerii C.F.R. pentru a realiza o nouă lucrare
care să înlocuiască pe cele deteriorate şi a le reconstitui pe cele distruse.
Revendica să-i fie acordat dreptul de autor, materialele necesare,
realizarea tiparelor şi turnarea în piatră artificială a celor 4 basoreliefuri pe
care el le va remodela. Din nou însă s-a lovit de hăţişurile birocraţiei, ale
intereselor meschine, primind numai amăgitoare răspunsuri, sau chiar
mai rău, trecându-se "operativ" la îndepărtarea şi a celor care la acea dată
încă existau. Cine şi pentru ce au fost îndepărtate era un mister greu de
înţeles. La memoriul447 său din luna martie 1 966 Comitetul pentru Cultură
din cadrul Sfatului Popular al raionului Griviţa Roşie răspundea că s-au
făcut demersurile cuvenite la Ministerul Căilor Ferate pentru a integra în
planul pentru anul 1 966 de reparaţii la pod şi lucrările de artă. În acest sens el
revenea cu o ofertă prin care se angaja să execute remodelarea celor două
basoreliefuri în termen de 3 luni, precizând că fiecare va avea dimensiunea
de 6 x 4 m., totalizând ambele 48 m. p., lucrarea turnată în piatră artificială
costând 1 65 .050 lei. Tăcerea care s-a aşternut 1-a determinat să elaboreze un

51
www.cimec.ro
memoriu către preşedintele Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă în care,
făcând un istoric al problemei, prezenta situaţia creată prin neglijarea şi
agresarea acestor lucrări de artă. Revendica să se facă o anchetă care să
elucideze problema dispariţiei a ceea ce mai rămăsese, fără ca el, autorul să
fie informat de eventualele măsuri preconizate.
A avut parte însă şi de momente bune care-I stimulau, îi dădeau tăria
să treacă peste cele rele. Băcăuanii porniţi pe drumul recuperărilor culturale
au avut meritul de a se strădui să readucă la cunoştinţa noilor generaţii
creaţia lui Aurel Băeşu. După primele tatonări pentru documentare au ajuns
la Mihai Onofrei, care le-a fost de mare ajutor, oferindu-le ceea ce deţinea în
relaţie cu bunul lui prieten. Erau atât relicve materiale, s cumpe lui, dar şi
amintiri concludente pentru realizarea portretului moral al pictorului.
Alături de băcăuani, în etapa de pregătire, a fost o prezenţă efectivă la Bacău
cu ocazia vemisajului expoziţiei. Atunci, în faţa unui public receptiv, el a
depănat amintiri evocatoare. Conducerea Muzeului din Bacău a ţinut să-i
adreseze448 mulţumiri pentru tot ce făcuse pentru readucerea în atenţie a creaţiei
lui Aurel Băeşu. Întrucât expoziţia era revendicată şi de alte localităţi din
ţară, era rugat să admită întârzierea restituirii pieselor împrumutate.
Un alt motiv de satisfacţie, de această dată de natură profesională, a
fost faptul că lucrarea sa "Decebal" ajunsese449 să fie integrată în muzeul
Capitoliului din Roma. O considera, în calitate de diplomat al şcolii de Belle
Arte din Roma, recunoaşterea maturităţii sale artistice. Aceasta "îl bucura
nespus de mult".
O persoană din oraşul Piatra Neamţ răspundea la o serie de întrebări
formulate anterior de Mihai Onofrei referitoare la Calistrat Hogaş. Autorul
scrisorii făcea cu acest prilej referire4so la lucrările lui Mihai Onofrei cu care
a înzestrat oraşul apreciind: "Dumneavoastră şi cu B ăeşu ar trebui să
aparţineţi cu amintiri şi opere frumoase oraşului Piatra Neamţ".
În catalogul "Expoziţia de pictură şi sculptură a oraşului Bucureşti"
este consemnată participarea 4s1 lui Mihai Onofrei la sala Dalles în decembrie
1 965 cu lucrările "Mamă şi copil", compoziţie turnată în gips, având 1 , 1 0 x
0,25 x 0,60 m. şi "Portret" dăltuit în marmură având 0,50 x 0, 1 6 x 0,20 m.
Au fost anii când a reluat o mai veche preocupare care l -a
condus la finalizarea unei noi variante a lucrării evocatoare a omului politic
dr. Petru Groza. Corespondenţa referitoare la geneza acestor lucrări,
plasamentele, demersurile, iconografia sunt o bogată componentă a arhivei
artistului4s2•
La "Expoziţia bienală de pictură şi sculptură 1 966", Mihai
Onofrei a participat4s3 cu un "Portret", dăltuit în marmură, având 0,859 m .

52
www.cimec.ro
 În incinta localului fostului Institut de Ştiinţe Social Politice în anul
1 966 a fost amplasat454 un bust "Dr. Petru Groza", piesă turnată în gips.
În anul 1 966 Mihai Onofrei a realizat455 şi lucrările: "Tinereţe", bust de
fată, piesă dăltuită în piatră; bustul "Ileana", dăltuit în marmură, bustul
"George Călinescu " , modelat după natură în mărime naturală, piesă
turnată în gips şi dăltuită în marmură, "Indiana Aska", piesă turnată în gips;
medalionul dăltuit în marmură şi bustul turnat in bronz evocându- 1 pe
Alexandru Philippide456•
Paradoxal, M ihai Onofrei era conştient de experienţa
acumulată, de capacitatea de a fi încă un realizator care mai are ceva de
spus, într-o etapă când, pe plan mondial, se petreceau radicale reorientări
ale creatorilor în permanentă căutare de depăşire a manierelor înaintaşilor, el
situându-se în postura de receptare rară a se lansa în stridenţele cu care cei ce
se considerau avangarda schimbărilor se afişau cu aroganţă, neglijând
problema perenităţii creaţiei lor. Mihai Onofrei era un nume, o prezenţă în
forul public, în muzeele şi colecţiile europene care acum putea aduce, prin
creaţia sa, o pilduitoare cale de urmat pentru toţi cei care erau
preocupaţi să-şi afirme puterea de a deschide noi drumuri pe care le
doreau singulare pentru a-i defini pentru viitor. El trebuia însă să
rezolve spinoasa problemă a resurselor materiale care să-i permită
procurarea materialelor prin care modelaj ele sale să devină piese definitive,
gata să fie achiziţionate de cei doritori să le integreze în colecţii de stat sau
particulare. Demersurile către cei îndrituiţi a dirija resursele Uniunii
Artiştilor Plastici, ale Fondului Plastic, cu mici excepţii modice, n-au fost
onorate. Ajutorul i-a venit de acolo de unde ar fi trebuit să se aştepte cel mai
puţin, respectiv de la cioplitorii care în decursul anilor i-au fost ajutoare de
nădejde, participând la transpunerea în materialul definitiv a multora din
modelaj ele sale. Modul de conlucrare, limbajul folosit, omenia şi mai ales
modul cum a ştiut întotdeauna să răsplătească munca acestora i-a determinat,
ca la ceas de mare nevoie pentru artistul sculptor, să vină cu suport material
cu care a putut comanda piatra şi mannura necesară, declarând solemn că
munca lor va fi plătită după vânzarea pieselor realizate. Să nu uităm că
această investiţie de încredere făcea referire la decenii anterioare, întrucât
atât în anii războiului şi mai ales după acesta marea majoritate a pieselor
modelate se limitau a fi turnate în gips. Trecuseră deci ani buni, mulţi dintre
cioplitorii anilor perioadei interbelice îmbătrâniseră, locul lor fiind luat de
o nouă generaţie. Aceştia însă avuseseră prilejul de a- l cunoaşte ca om
prin cele relatate de predecesori şi, ca atare, certificatul de garanţie 1 -a
ajutat la nevoie. Semnificativă şi rarisimă investiţie de încredere în care

53
www.cimec.ro
mercantilismul, goana după dobânzi şi alte multe avantaje necurate nu
şi-au găsit locul. Din păcate, atunci când ne găsim în faţa unor dăltuiri care au
ajuns să se bucure de celebritate, îi ignorăm pe cei care, ca anonimi
cioplitori, au transpus în acest dur şi dificil material simţirea şi dăruirea
artistică a autorului. Poate că se va găsi cineva care să răscolească
vechile informaţii, să-i depisteze pe cei care mai au cunoştinţă despre
asemenea "anonimi" şi să fie aduşi în prim plan pentru posteritate, care va
avea nevoie şi de asemenea informaţii. Episodul schiţat mai sus poate va fi
tentant ajungându-se la atribuirea de nume acestor consideraţi pe nedrept
"anonimi"457•
Au fost persoane şi din rândurile artiştilor plastici care au investit
încredere în capacitatea creatoare a lui Mihai Onofrei şi care acum la
nevoie i-au pus la dispoziţie anumite sume458 de bani. Pedant, Mihai
Onofrei a întocmit un tabel pentru a avea evidenţa a ceea ce trebuia să
restituie.
Reuşind să achiziţioneze piatra şi marmura necesară, a
încredinţat "învestitorilor"459 modelajele viitoarelor lucrări care, răbdătoare,
aşteptaseră fericita rezolvare. Fără angajamente şi fără a primi ca sarcină de
aceştia au realizat în timp optim şi la parametri ce dovedeau atât respect
pentru artistul creator cât şi pentru nobila piatră cu ale ei valenţe dar şi cu
multele şi puţin cunoscutele capcane până la definirea unei lucrări ca operă de
artă.
Mihai Onofrei, în iureşul pregătirilor expoziţiei dorite, n-a uitat să fie
prezent în contemporaneitate. La 1 2 iulie 1 967 îl felicita460 pe Ion Jalea, prilej
de a reaminti şi de evenimentele din 1 9 1 7, generatoare de atâta suferinţă
pentru om şi creator, dar care a avut puterea să se dedice modelajului care i-a
adus gloria artistică.
Febra creaţiei care să-1 readucă în atenţia publicului printr-o amplă şi
mai ales edificatoare expoziţie personală, I -au revigorat ajutându-1 să
întreprindă metodic toate cele necesare unei reuşite acţiuni461 • Demersurile
pentru obţinerea sălii din centrul Capitalei într-o perioadă în care interesul
publicului să se poată manifesta plenar, elaborarea unui pliant care a
încorporat reacţii senmificative formulate de marcante personalităţi ale
culturii şi criticii de artă, alegerea momentului vemisajului, modul de
desfăşurare a acestuia, captarea interesului presei vorbite, scrise şi vizuale
s-au constituit treptele care au fost pentru artist tonica răsplată, predilect de
natură morală. Acum, avem posibilitatea de a cunoaşte, prin studierea listei
lucrărilor expuse, prin fotografiile care reproduc câteva din piesele
prezentate, precum şi imagini redându- 1 pe autor în ambianţa acestora în

54
www.cimec.ro
atelierul unde căutările, renunţări le, reluările 1 -au condus la ceea ce a
încredinţat cioplitorilor în piatră sau marmură ori turnătorilor în metal să
devină operă reprezentativă pentru artistul care evoluase în decursul anilor,
dar care permanent demonstrase respect pentru ceea ce realiza şi pentru
publicul aflat în contact nemijlocit cu asemenea mesaje semnate "M.
Onofrei". Enunţiativ expoziţia a fost o retrospectivă care să prezinte decenii
de muncă creatoare. Numeric cele ale unor timpuri mai îndepărtate au fost
totuşi puţine, ponderea avându-le cele noi care evidenţiau pregnant evoluţia
şi mesajul artistului acelor ani. Aprccierilor formulate în catalog li s-au
alăturat cele consemnate de presă. Revenind la catalogul expoziţiei
personale de sculptură a lui M ihai Onofrei, constatăm că a fost
organizată sub auspiciile Uniunii Artiştilor Plastici în sălile Galeriei de
Artă "Orizont" din bulevardul "N. Bălcescu" nr.2, colţ cu strada Oneşti, azi
"Dem. Dobrescu". Expoziţia a înswnat 30 de lucrări. Azi, cu regret reproşăm
că enunţarea titlurilor, din păcate, nu este însoţită şi de succinte definiri cum
ar fi: precizarea anului realizării, genul materialului în care au fost
finalizate ca definitive, dimensiunile, deţinătorul lucrării pentru cele mai
vechi. Ca atare le prezentăm în ordinea dată de autor: l ) "Mamă şi copil",
2) "Ecoul", 3) " Somnul", 4) "Adam şi Eva izgoniţi din rai" 5) "Vulpea",
6) "Gânduri de tinereţe", 7) "Uimire", 8) "Edelweis",' 9) "Mihail
Sadoveanu", 1 0) "Octavian Goga"462, l l ) " Horia înfruntând călăul"463, 1 2)
"George Călinescu"464, 1 3) "Nostalgie", 1 4) "Portret", 1 5 ) "Portret", 1 6)
"Muguri", 1 7) "Ţăran bătrân" , 1 8) "Taină", 1 9) "George Călinescu", 20)
"Geniu rău", 2 1 ) "Muza adormită", 22) "Rivali", 23 ) "Poet căutând o
rimă", 24) "Lupta de la Sarmisegetuza", 25) "Eminescu", 26-30) "Nud".
Suita de fotografi realizate de Ion Popovici, reproduceri ale lucrărilor
expuse, ne prezintă: pe copertă un portret de fată, iar în următoarele
"pagini" lucrările: "Adam şi Eva izgoniţi din rai", "Uimire", "Vulpea"
(portret de fată), "Portret" (de fată), bustul "George Călinescu", "Portret"
(de fată), "Portret" (bust de fată), precum şi o ima gi ne din atelier,
arti s tul lucrând l a finisarea machetei monumentului "Decebal".
Textele cuprind cuvintele de apreciere formulate de
academicianul Demostene Botez465• Ele definesc munca, talentul, dăruirea
artistului sculptor. Reţinem formularea: " . . . Antagonismul clasic-modem
constituie în artă substanţa frământărilor artiştilor mai în vârstă. Sculptorul
Mihai Onofrei este unul dintre aceştia. Actuala expoziţie a lui Onofrei este ca
o demonstraţie de clasic şi modem -un modem cu limite, controlat de
raţiune şi bun simţ . . . Expoziţia de sculptură a lui Onofrei va reaminti celor
mai în vârstă o veche dar statornică încântare şi va releva tinerilor un talent

55
www.cimec.ro
şi un suflet uman, apropiat de cei ce-au suferit şi de eroii neamului nostru, şi
vor regăsi în el, cea ce este mai bun în ei"
Gazetarul George Şoimu Plăvălescu466 a oferit cititorilor
catalogului o succintă prezentare a ambientului de creaţie a artistului Mihai
Onofrei în nota: ln atelierul meşterului. El face o prezentare a atmosferei
de lucru din strada Andrei Mureşeanu în care, de Ia gând la faptă, autorul şi
discipolul acelor ani, sculptoriţa Silvia Belmega, dau contur lucrărilor în
maniere specifice creaţiilor lor. Sunt amintite: basorelieful turnat în bronz
şi bustul turnat în gips evocându- l pe George Călinescu, "Vulpea" dăltuită în
marmură, "Îndrăgostiţii", turnată în bronz, "Ţăranul bătrân", lucrare turnată
in piatră artificială, "Decebal " , dăltuit în piatră, proiectele de monumente -
machetele : "M. Eminescu" , " 0 . Goga" , "M. Sadoveanu" , "Ecoul",
dăltuit în piatră, "Somnul" (nud), dăltuit în marmură, "Floarea de piatră",
turnată în piatră artificială. În concluzie autorul afirmă : "Căci e ştiut, cu
cât pasiunea este mai intensă, obiectul pasiunii capătă o proeminenţă mai
mare. Şi la maestrul Onofrei aşa e ! "
Entuziasmat, academicianul Victor Eftimiu467 găsea firesc să formuleze
printre altele: " Sunt fericit să scriu câteva rânduri în catalogul expoziţiei
eminentului sculptor Mihai Onofrei, pe care- 1 socotesc unul dintre cei
mai străluciţi reprezentanţi ai marii generaţii: Corneliu Medrea, D. Gh.
Anghel468, C. Baraschi469, T. Jalea, O. Han, Milita Pătraşcu470, Boris Caragea471•
De câteva decenii Mihai Onofrei produce neîncetat, figurând în
saloanele oficiale, în expoziţiile propri i, evoluând de la stilul clasic la un
modernism echilibrat.
Muncitor talentat şi modest, el n-a dat din coate ca să-şi facă loc, şi-a
văzut de mesajul său, a promovat elevi şi s-a impus, zi cu zi, prin forţa
darurilor sale ş i printr-un caracter leal, prietenesc, care i-a adus stima şi
afecţiunea camarazi lor şi admiratorilor săi".
Tableta criticului de artă Marin Mihalache472 constituie aprecierea care
trebuie să fie receptată şi de către urmaşi. El formula: "După o jumătate
de secol de activitate în domeniul artei, sculptorul Mihai Onofrei, ajuns la
onorabila vârstă de 72 de ani, se înfăţişează din nou publicului iubitor de
frumos.
Cu puţine excepţii, ampla sa expoziţie cuprinde mai ales lucrări
realizate în ultima vreme, cu o surprinzătoare vigoare, şi cu o reconfortantă
tinereţe spirituală; recunoaştem aproape în fiecare din ele pe artistul prob,
stăpân deplin pe meşteşug, şi ajuns acum la treapta matwităţii artistice.
Autor a numeroase monumente publice, aşezate în diverse oraşe ale
ţării, ca şi al unor monumente comemorative, menite a slăvi memoria Eroilor

56
www.cimec.ro
ce s-au jertfit pentru libertatea Patriei, M. Onofrei are în urma sa o operă
bogată, în care domină portretul, realizat cu simplitate şi sobrietate, cu o
căldură a sentimentului proprie în genere creaţiei sale. Pare a fi, de altfel,
genul cel mai potrivit înzestrării sale; fire domoală, modestă, aproape sfioasă,
înclinată spre meditaţie, artistul urmăreşte aici printr-o pătrunzătoare
observare a vieţii înconjurătoare, nu numai asemănarea cu trăsăturile fizice
ale personajelor portretizate, ci şi redarea adâncită a unor nuanţate stări
sufleteşti, apropiindu-se astfel de lumea lăuntrică.
Deşi prin excelenţă portretist, sculptorul a cultivat cu perseverenţă şi
genul monumental, pe care-I întâlnim şi în prezenta expoziţie.
Merituoasă ne apare seria de compoziţii cu tinere fete, cioplite în
carnea tare a marmurei, în care desprindem candoare şi gingăşie, un
sentiment de prospeţime şi puritate în faţa vieţii ce urmează să o înfrunte.
Sunt calităţi care ni- l recomandă pe M ihai Onofrei ca pe un artist sensibil;
o undă de lirism, un omagiu adus nemuritoarelor frumuseţi ale vieţii se
înfiripă discret pe chipurile mângâiate de dalta acestui tăcut meşter al
pietrei".
Evenimentul cultural al vernisajului de la 29 august 1 967 a reunit în
incinta expoziţiei din sala "Oneşti" iubitorii de frumos. Presa de specialitate
a formulat câteva semnificative caracterizări. As tfel criticul Dan
Grigorescu473 nota: "Sculptura lui Mihai Onofrei este expresiunea
neîndoiclnică a onestităţii artistice." El face referire la lucrările: " Ecoul" ,
"Decebal" (portret), "Horia" înfruntând călăul", macheta monumentului
"Goga", "Mamă şi copil", "Muguri", "Tinereţe" , " Domniţa" , " Reverie" ,
" A dam şi Eva" , " Floarea de p iatră " , portrete l e : "Eminescu", " George
Călinescu", "Edgar Poe"474, "Vulpea" "Pădurarul", "Oşanca"
În concluzie criticul îl caracteriza pe Mihai Onofrei ca: "Un sculptor cu
suflet romantic, visător şi dârz în acelaşi timp, a cărui expoziţie
demonstrează întru totul lăudabila conştiinţă a necesităţii permanentei
adaptări a mijloacelor artistice la impulsurile universului lăuntric. Sub acest
raport, expoziţia e o necontestabilă reuşită".
Semnificativă a fost reacţia475 criticului de artă Eugen Schileru476•
Apreciind exponatele reunite în expoziţie şi-a manifestat regretul că n-au
fost prezente şi fotografii ale monumentelor de for public realizate în
decursul anilor pentru ca vizitatorii să poată cunoaşte multitudinea
posibilităţilor artistului. În concluzie el constata: "Astfel, artistul, la care
descoperisem o dominantă clasicizantă, demonstrează o capacitate
apreciabilă de înnoire, o necontenită adecvare şi modulare, toate
semne ale unei adevărate tinereţi sufleteşti ş i creatoare " .

57
www.cimec.ro
Menţionăm că articolul a fost însoţit şi de o reproducere fotografică a
lucrării "Oşanca". Este un bust de fată cu cozile purtate în faţă pe piept.
Un semnificativ titlu a adoptat gazetarul Neagu Rădulescu477 la
articolul publicat în ziarul "Munca " : Daltă şi penel - poezie, clasicism
şi modernitate Expoziţia de sculptură Mihai Onofrei în care
trecând în rev i stă exponatele evoluţia, apreciază478 capacitatea de creaţie a
artistului.
La rubrica "Cronica plastică" criticul de artă Petru Comamescu,
referindu-se la "Expoziţii de sculptură" aprecia480 că expoziţia personală Mihai
Onofrei era o surpriză întrucât creatorul a renunţat la academism
simplificându-şi formulele şi sensibilizându-le. În concluzie enunţa:
"Talentul când există se poate depăşi şi înnoi la orice vârstă. "
Şi pentru gazetarul J. Butnaru trecerea "Prin expoziţii" i-a
permis să formuleze481 aprecieri elogioase ale prezenţei lucrărilor sculptorului
Mihai Onofrei în sala "Oneşti" din Capitală.
Au fost însă şi reacţii ale publicului vizitator. De la felicitările
enunţate la părăsirea sălii, la provocarea şi a altora de a-i trece pragul şi
până la redactarea unor scrisori, toate aceste manifestări au fost tonice
pentru artistul care reuşise să depăşească multitudinea de dificultăţi.
Evocăm în acest context scrisoarea Marcelei Constantin Sophian care
amintea de modul cum 1 -a cunoscut pe sculptorul Mihai Onofrei, dialogul
purtat la expoziţia din anul 1 965, de invitaţia de a-i vizita atelierul, impresiile
profunde care i le-au produs piesele aflate acolo, putând astfel să remarce
calităţile sculpturilor sale, rolul avut în decursul anilor de soţia sa. Este
amintit şi vărul său, tenorul Onofrei483•
Răsunetul484 expoziţiei a determinat factorii de cultură argeşeni să-i
adreseze invitaţia ca de la Bucureşti expoziţia să fie transferată la Piteşti.
Ca atare, în luna octombrie, în incinta holului Casei de Cultură (fostul
Palat de Justiţie) a fost găzduită expoziţia artistului. Ceea ce nu s-a realizat
la Bucureşti· s-a putut face la Piteşti. O echipă a Studioului cinematografic de
actualităţi "Alexandru Sahia" a realizat filmarea expoziţiei, având astfel acum
posibilitatea de a remarca modul de distribuţie în spaţiul de expunere. Presa
locală a consemnat acest eveniment cultural485• Reţinem reacţia486 lui Mihail
Diac, care, după vizitarea expoziţiei, aprecia: "La cei 72 de ani ai săi, după
mai bine de o jumătate de secol de activitate, Mihai Onofrei creează cu o
vigoare şi o tinereţe spirituală demne de vocaţia sa artistică. În sculpturile
din expoziţia de la Palatul Culturii din Piteşti recunoaştem pe artistul prob,
credincios menirii sale, ajuns acum la cea mai aleasă expresie a posibilităţilor
lui creatoare.

58
www.cimec.ro
 Artistul este în fond, un poet care celebrează în piatră concepte de
mare generalitate: tinereţea, bărbăţia, maternitatea, frumuseţea feminină."
Cu prilejul organizării expoziţiei de la Bucureşti din anul 1 967 s-au
făcut demersuri487 şi pentru filmarea vemisaju1ui, eveniment cultural notabil în
viaţa Capitalei. Încă odată birocraţia sau ocultele intervenţii au blocat
prezenţa unei echipe de filmare de la Studioul cinematografic de actualităţi
"Alexandru Sabia", care a reuşit numai ulterior să facă deplasarea la Piteşti,
imaginile din expoziţia Mihai Onofrei fiind acum o concludentă moştenire
păstrată pe pelicula timpului.
Pentru etemizarea memoriei lui Toma Ruşcă488 i-a fost comandat un bust
şi o placă de marmură cu o inscripţie evocatoare: "Cooperaţia recunoscătoare
lui Toma Ruşcă, asasinat în noaptea de Crăciun a anului 1 909 pentru
apărarea drepturilor ţăranilor". Bustul turnat în bronz este semnat dreapta
jos: "Onofrei". Are înălţimea de 0,65 m., lăţimea de 0,40 m. Monumentul a
fost amplasat489 în oraşul Caracal într-un spaţiu de pe strada omonimă.
O scrisoare490 de la începutul anului 1 968 ofe ră posibilitatea ca
din corespondenţa purtată cu Niţă Valentin din Caracal să aflăm că în anul
anterior Mihai Onofrei fusese oaspetele acelei localităţi de unde plecase
cu impresii plăcute, manifestându-şi speranţa că va reveni în anul 1 968. Îl
anunţa că i-a trimis o fotografie a preconizatului monument Mihai Viteazul,
îşi manifesta speranţa că demersurile la Craiova, capitala regiunii, vor fi
fructuoase pentru finalizarea obiectivului de a integra în forul public
bustul monumental Mihai Viteazul. Îl anunţa că în acel timp lucra
tocmai la mărirea lucrării plecând de la piesa miniaturală 491prezentată
pentru a ajunge la mărimea naturală de 1 ,70 m. Lunile care au unnat nu i-au
adus nici o veste şi ca atare la 1 1 decembrie revenea492 cu întrebarea dacă cei
de la Cultură au adoptat o hotărâre în privinţa bustului monumental Mihai
Viteazul.
În anul 1 968 atenţia publicului iubitor de artă a fost reţinută de
debutul unei manifestări de amploare internaţională găzduită de România la
Braşov. Ne referim la prima ediţie a festivalului de muzică uşoară
"Cerbul de Aur" . Experienţa dobândită prin participări la alte
manifestări, cât de cât similare, impunea organizatorilor alcătuirea unui
asemenea program încât participanţii, interpreţi şi auditoriu, să aibă în zilele
de participare posibilitatea ca în spaţiul oraşului gazdă şi zona limitrofă să
fie asigurate diverse manifestări conexe menite a face cunoscute
posibilităţile de divertisment în zona mirifică a C arpaţilor, tentantă
invitaţie la a reveni şi a populariza acţiunea dorită a se permanentiza şi a

59
www.cimec.ro
deveni o manifestare perenă de prestigiu internaţional. Ca atare, s-a căutat ca

programele să cuprindă variate eşantioane ale vietii culturale româneşti. În

acest context n-a fost neglijată nici ambianţa principalului loc de cazare a
musafirilor de peste hotare. Aceştia urmau să fie g ăzduiţi la hotelul
"Carpaţi" ("Aro") şi ca atare holul central prin diversitatea de situaţii în care
staţionarea acestora era indubitabil o realitate în diverse momente din zilele
prezenţei lor, trebuia să reţină atenţia nu numai prin elementele de
arhitectură, mobilier specifice unei asemenea funcţionalităţi. S-a considerat
util ca spaţiul să fie înnobilat cu o prezenţă temporară care să fie în directă
concordanţă cu specificul reuniunii muzicale care, predilect, făcea referinţă
la tinereţe, la tot ce o caracterizează ca etapă a vieţii umane. Astfel a fost
acceptată o propunere care făcea referinţă la impresiile din toamna
anterioară, când exponatele artiştilor Mihai Onofrei şi Silvia Belmega493
reţinuseră atenţia publicului vizitator la sala "Oneşti". Demersurile au
cunoscut o promptă integrare în spaţiul holului central al hotelului a
pieselor de sculptură într-o fericită distribuţie care, fără a incomoda,
oferea prilejuri şi obliga la dialog cu personajele dăltui te în piatră, marmură
sau turnate în bronz. Prezenţa acestor exponate în perioada februarie-aprilie
1 968 a repnut494 atenţia multora. S-a ivit şi interesul de a achizipona495
asemenea lucrări, inclusiv pentru o colecţie din Belgia. În acest ultim caz a fost
necesară deplasarea celor interesaţi la atelierul artistului. Dincolo de
dialogul purtat la Bucureşti între cumpărători şi artistul creator s-a
manifestat interesul pentru tot ceea ce constituia lumea atelierului artistului.
Astfel a fost prilej şi de evocare a anilor tinereţii de specializare în Franţa,
timp în care artistul n-a fost numai o prezenţă în atelier ci a acordat o
substanţială pondere documentării în muzeele din Franţa şi chiar din ţările
vecine, inclusiv Belgia. După ani de zile amintea cu satisfacţie de
participările la expoziţiile artiştilor francezi, multe din lucrări fiindu-i
achiziţionate de amatorii de artă vest europeni printre care s-au aflat şi
pasionaţi colecţionari din Belgia. Grijuliu, manifesta interesul să afle de
soarta lor după trecerea atâtor decenii, inclusiv cu ceea ce au reprezentat
vicisitudinile celui de al doilea război mondial. Întâlnirea din atelierul
sculptorului a provocat acestor amatori din Belgia o impresie deosebită. Că
n-au fost numai formulări de politeţe sau interesate de a flata pentru a obţine
lucrarea dorită la o sumă modică au dovedit-o evenimentele ulterioare496 când,
odată ajunşi în ţara lor, nu s-au limitat numai la a povesti ce şi cum au petrecut
zilele în România. Ei au relatat cele văzute în aşa mod încât au trezit în
rândurile celor care le acordau timp de ascultare un real interes pentru ca şi
la ei să fie expuse asemenea opere de artă. Eşantionul achizitionat,

60
www.cimec.ro
fotografiile oferite de sculptor s-au constituit argumentele probatorii de
necontestat care au determinat ca de la vorbă să se treacă la faptă. Astfel
factorii organizatori ai actului cultural din capitala Belgiei au adresat o
invitaţie scrisă prin care cei doi artişti erau bine veniţi cu realizările lor
pentru a fi expuse în ambianţa Centrului de cultură găzduit în fosta biserică
S f. Nicolae din piaţa omonimă din zona centrală a oraşului Bruxelles. Erau
puse la dispoziţie atât spaţiul interior al clădirii cât şi zona verde ce încadra
acest impozant edificiu. Ceea ce credeau organizatorii că va fi, prin
acceptarea invitaţiei, o problemă rezolvabilă în scurt timp s-a dovedit, în
România, de lungă durată. Trebuiau făcute demersurile pentru a trece prin
toate rotiţele mecanismului vizelor şi aprobărilor în care se împleteau, sub
masca birocraţiei, alte multe tare ale sistemului, care, deşi afişa o ruptură
categorică cu anteriorii ani de închistare, demonstra, de fapt, că debaras(lrea
este incomodă pentru cei cocoţaţi pe treptele înalte ale ierarhiei de partid şi
de stat. Au urmat, până la real izarea deplasării, momentele de solicitare
nervoasă şi fizică, invitaţia constituindu-se pentru artist un benefic act de
recunoaştere a calităţilor realizărilor cărora mulţi interesaţi din ţară le
diminuau valenţele de necontestat pentru un om onest şi imparţial.
Depăşind . aceste oprelişti, a venit şi momentul pornirii la drum, după multe
decenii de când drumurile Europei de Apus îi fuseseră tabu. Ajuns la
Bruxelles, a constatat cu o deosebită satisfacţie cât de favorabilă îi erau
spaţiile de expunere, modul cum au reacţionat gazdele din momentul când s-a
trecut la desfacerea fiecărui exponat din ambalajele care le protejau,
colaborarea la tot ce implica efort fizic. Aceştia erau o participare la actul
cultural ca virtuali sufletişti definiţi prin cuvântul care la ei era ceva
firesc, solicitudinea fiind manifestată în toate momentele prezenţei în
Belgia. Aceste impresii s-au amplificat în momentul când publicul vizitator a
fost realul j udecător, reacţiile acestora fiind unanime, aprecierile obligându-i
la reveniri şi la aducerea de alţi şi alţi vizitatori. Colocvii ad-hoc, comentarii,
căutări de unghiuri cât mai edificatoare pentru a pune în evidenţă calităţile
piesei în fotografiile care să imortalizeze pentru viitor aceste prezenţe ale
artei româneşti au fost cele cu care se confruntau musafirii deveniţi gazdă
pentru cei doritori de frumos. Reacţiile oamenilor de artă şi de presă497 au
fost tot atâtea prilejuri de emoţii. Prin vârstă şi pregătire putea fi uşor
catalogat ca un exponent al unor decenii de mult apuse. Exponatele însă
relevau capacitatea de creaţie a unui artist permanent receptiv, dar echilibrat,
acordând temelor pe care le trata, într-o manieră total personală, caracterul
de mesager pentru viitor. Compoziţional, anatomic şi finisaj cu uşurinţă se
puteau remarca, la lucrările prezentate la Bruxelles, solidele cunoştinţe

61
www.cimec.ro
dobândite şi practicate cu evlavie, din respect pentru subiect şi pentru
vizitatorii beneficiari ai creaţiilor sale. Totodată se remarca gradul de
receptivitate la tot ce constituia evoluţia artelor plastice, inclusiv a sculpturii,
prin accentuata preocupare pentru linie, sintetizare, simbol.
Exponatele deplasate la Bruxelles au fost pentru artistul creator o
carte de vizită, răsunetul avut impunând gazdelor ca după închiderea
expoziţiei în luna octombrie să procedeze în anul următor la prezentarea
pieselor într-o altă ambianţă, iar în anul 1 97 1 să se reia prezentarea în
spaţiul iniţial al Centrului Cultural şi menţinerea unei l egături epistolare4911
care evidenţiază modul cum s-a imprimat în memoria lor omul Mihai
Onofrei şi realizările sale. Faptul că piesele au ajuns ulterior în colecţii
publice şi particulare din Belgia este, considerăm, expresia concretelor
reacţii ale celor care au fost în anturajul lucrărilor.
Procedând la prezentarea acestui episod în desfăşurarea lui în timp,
suntem datori să revenim la o serie de alte evenimente care s-au petrecut
în cursul anului 1 968. A fost anul când problema soartei basoreliefurilor de
la podul C.F.R. de pe calea Griviţei îl preocupa, revenind499 cu un nou
memoriu către Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, în care arăta evolulia
propunând efectuarea unei anchete care să elucideze modul cum au dispărut
două din cele patru lucrări. Amintind că în anul 1 966 conducerea C.F.R. 1 -a
invitat la un dialog pentru refacerea lucrărilor, propunerile sale n-au avut
urmări pozitive.
O altă problemă care reclama rezolvarea era soarta monumentului
Theodor Costescu de la Tumu Severin. Memoriul500 întocmit la 25 iulie
1 968 făcea o prezentare a istoricului acestui simbol începând cu anul 1 940
când, în urma unui concurs, i-a fost atribuită realizarea monumentului.
Lucrare de amploare, piesa centrală, dăltuită în marmură, având înălţimea de
4 m., urmând să fie aşezată pe un soclu de 5 m., a fost depozitată într-o baracă
pentru a o proteja de vicisitudinile războiului. Situaţiile intervenite după anul
1 944 au dus şi la măsuri care au afectat viitorul monumentului. A fost
înlăturat soclul, iar basoreliefurile au dispărut. Ţinând seama de
personalitatea lui Theodor Costescu, citându- 1 pe Nicolae Iorga, tableta din
"Neamul românesc" din 28 martie 1 939, făcând parte din basorelieful turnat
în bronz, Mihai Onofrei considera imperios necesar ca monumentul să
revină în forul public şi, ca atare, este cazul să fie întreprinse cele de
cuviinţă. La 30 august 1 968, Comitetul pentru Cultură şi Artă din cadrul
Consiliului Popular al Municipiului Tumu Severin îl informa pe Mihai
Onofrei, ca răspuns la memoriul său, că în anul 1 964 a fost înlăturat soclul,
apreciindu-se că prezenţa lui constituie un pericol pentru circulaţie în zonă.

62
www.cimec.ro
Au fost luate atunci măsuri pentru depozitarea lespezilor de piatră. Se
menţiona că pe una din lespezi era dăltuit textul: "Ridicat în anii 1 93 9- 1 948
prin subscripţie publică din iniţiativa şi prin stăruinţa unui grup de
admiratori şi foşti colegi". Se preciza că statuia care- 1 reprezenta pe
Theodor Costescu şi un elev de şcoală se compunea din două bucăţi
(picioarele şi restul corpului) şi se afla depusă spre conservare la muzeul din
localitate.
O vizită la atelierul artistului a prilejuit gazetarului Marian Sandu să
prezinte cititorilor cele văzute şi auzite cu ocazia timpului petrecut în
atmosfera creatoare a sculptorului, unde întâlnirea pieselor evocatoare a
numeroase personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti reclama timp
pentru a dialoga cu fiecare din ele. Cu acel prilej a întâlnit şi lucrarea care 1 -a
determinaf01 să intituleze articolul O statuie la care s-a lucrat 50 de ani,
sculptorul fiind permanent preocupat de a-i aduce îmbunătăţiri la care
conlucrau atât sursele de documentare cât şi propria sa evoluţie artistică,
exigenta cu sine fiind criteriul care acorda calitatea de a fi finalizată
munca la o lucrare.
Revista "Contemporanul" a publicaf02 în vara anului 1 969 fotografia
lucrării "Extaz".
Dacă problemele financiare nu ernu rezolvate, sculptorul fiind în
situaţia de a reveni503 cu noi memorii pe care, depunându-le la factorii
responsabili avea încă speranţa504 că vor fi rezolvate, s-a găsit de cuviinţă ca
cel puţin mornl să-i fie recompensată munca depusă. Cât va fi contribuit la
această măsură poziţia celor de pe toate treptele instituţiilor culturale din ţară
este încă greu de apreciat. Probabil la măsurn de a-i fi acordat505 Ordinul
meritul Cultural clasa III-a au contribuit şi informări le ataşatului cultural de
la Bruxelles care, sperăm, că a monitorizat această prestigioasă
manifestare culturală românească. Reacţia lui Mihai Onofrei a fost promptă,
exprimând că se gândeşte la soarta operei sale ca patrimoniu naţional. La 20
august 1 968 redacta506 actul de donaţie către statul român a pieselor realizate
pentru a fi expuse într-un cadru adecvat pe care sculptorii îl vor hotărî.
Preconiza ca şi cele ce vor fi realizate în viitor să aibă acelaşi regim.
În anul 1 968 atenţia creatoare i-a fost reţinută şi de reluarea unor
proiecte mai vechi, realizând de fapt noi variante. Amintim în acest caz:
macheta507 pentru monumentul " Eminescu " , lucrare turnată în gips;
macheta monumentului " 1 907", macheta509 proiectului de monument
"Atacul de la Mărăşeşti".

63
www.cimec.ro
 Revenit în România, după tonica prezenţă în capitala Belgiei, după
descongestionarea de toate formalităţile510 impuse de problemele
vamale, financiare ş.a., Mihai Onofrei se considera mobilizat pentru a trece la
alte înfăptuiri artistice. Ca atare a trecut la formularea de noi demersuri pentru
a obţine comenzi, predilect pentru a fi integrate în patrimoniul forului public.
Dorea ca aceste visate lucrări să- I definească pentru viitorime ca artist care
avea încă capacitatea să exprime potenţialul creator. În acest context, după
participarea la şedinţa plenară a secţiei de sculptură din cadrul Uniunii
Artiştilor Plastici din ziua de 19 decembrie 1 969, a considerat că era dator
să reacţioneze511 faţă de practicile uzitate de comisiile care acţionau sub
auspiciile acestei uniuni. Se referea la modul preferenţial de acordare a
comenzilor, unii artişti primind anual mai multe comenzi şi alţii fiind
sistematic evitaţi, eliminaţi de oculte măsuri de înlăturare mascate de
partinice formulări. Concretizând cu situaţia sa, arăta în petiţia înaintată către
preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici că la toate demersurile făcute pe
parcursul ultimilor ani n-a primit nici un răspuns la memoriile înaintate
conducerii şi, ca atare, nu i-a fost atribuită nici o lucrare. Reţinem
formulările durerilor sale: " ... Am mai făcut în urma unei invitaţii oficiale şi
altă expoziţie la Bruxelles anul acesta. Succesul a fost din plin. Mai sunt
invitat şi în anul 1 970 la Londra. Cu ce mă prezint? Fără bani, fără
lucrări?".
Demersul a fost sortit, ca şi toate celelalte făcute către toţi factorii
diriguitori ai politicii şi ai culturii, la o nejustificată ignorare. Modica pensie
nepermiţându-i să acopere cheltuielile pentru întreţinerea zilnică, pentru
locuinţă şi atelier, procurarea de materiale, I -au condus la adoptarea unei
măsuri cvasi salvatoare revenind la pictură. Suntem datori să precizăm că pe
parcursul anilor de creaţie în domeniul sculpturii, desenul şi culoarea i-au
fost preocupări zilnice pentru definirea unor gânduri, căutări ce-I
conduceau spre o viitoare lucrare.
Anterior am amintit de activitatea didactică. Dacă cea desfăşurată
sistematic în cadrul Institutului de arte plastice "Nicolae Grigorescu" a fost
de lungă durată, venind prea târziu şi frântă prea devreme sub oblăduirea
prevederilor legale, în schimb atelierul i-a fost permanent o şcoală
deschisă la care frecvenţa celor interesaţi era răsplătită prin cunoştinţele
dobândite şi aplicate de el şi transmise cu mare largheţe celor receptivi. Şi
au fost mulţi care i-au trecut pragul atelierului, zăbovind mai mult sau mai
puţin, plecând însă întotdeauna cu cele necesar să fie cunoscute de cel ce se
înscria pe drumul care să-1 definească ca sculptor. Un exemplu 1-a
constituit şi minerul Ladislau Schmidt din Petrila căruia, după ce i-a

64
www.cimec.ro
cunoscut unele din realizările anterioare, i-a făcut512 o serie de recomandări
folositoare.
La "Bienala de artă plastică 1970" a participatm cu macheta
compoziţiei monumentale "Omagiu aniversării", lucrare turnată în gips
patinat.
Ion Popovici, după o vizită la atelierul artistului, a publicat cu
titlul Un sculptor originar de pe meleagurile vasluiene: Mihai Onofrei, o
prezentare514 a artistului la vârsta de 74 de ani. Reporterul făcea referinţă la
perspectiva unei noi expoziţii, de această dată cu caracter retrospectiv.
Era perioada când avea în lucru pe planşetă "Copilul", lucrare
comandatăm de o persoană de la Băi!eşti, jud. Dolj.
În anul 1 97 1 a realizat modelarea unui bust "Natalia Smaranda".
Lucrarea "Octavian Goga" modelată anterior şi turnată în gips acum a fost
dăltuită517 în marmură.
Din lucrările de artă achiziţionate în decursul anilor şi păstrate în
diverse spaţii din Bucureşti s-au repartizat în teritoriu ţării, fiind înzestrate
muzeele şi, în unele cazuri, forul public. O asemenea repartiţie a primit în
anul 1 97 1 şi Muzeul Ţării Crişurilor. Ne referim5 18 la lucrarea "Portret",
piesă dăltuită în marmură având 3 6 cm. Câte şi unde se găsesc în muzeele
din România alte lucrări ale sculptorului Mihai Onofrei este greu de spus,
accesibilitatea la asemenea informaţii este o problemă a viitorului.
O corespondenţă519 din anul 1 97 1 reamintea de "Pisica", o realizare
a lui Mihai Onofrei din perioada interbelică. Interes ante sunt detaliile
referitoare la amplasamentul lucrării. Era aşezată pe atunci, în 1 937, pe
treptele unei clădiri de pe strada Zoe unde persoana locuise. Acum se
interesa unde se afla, dorind să-i facă o fotografie. Nu ştim dacă Mihai
Onofrei cunoştea că în procesul de "descongestionare" a valorilor de
patrimoniu artistic petrecut după anul 1 94 7, aplicat dur, predilect pentru
cei din zona parcului Filipescu, "migraţia" acestei lucrări a fost ceva firesc,
lucrarea ajungând să poposească într-o curte de pe strada l.L. Caragiale nr.
3 2 , fi ind plasată lângă un h avuz. Regretăm că nu avem răspunsul lui.
Menţionăm521 şi un exemplu de gafa protocolară din partea Uniunii
Artiştilor Plastici. Deşi avea la "cadre" un stufos aparat birocratic, evidenţa
era dezolant de prost ţinută. Ca atare, la 3 iulie 1 97 1 o telegramă îi era
adresată pentru a- 1 felicita la împlinirea vârstei de 70 de ani (! ).
Întârziaseră cinci ani, dar vorba românului, mai bine mai târziu decât
niciodată. Cât de formal era gestul o dovedeşte textul şablonard folosit:
" . . . urându-vă noi succese în creaţia artistică".

65
www.cimec.ro
 Un prilej de reală emoţie 1 -a constituit primirea convocării pentru
ziua de 30 ianuarie 1 972 la Casa Universitarilor din Bucureşti pentru a
participa la reuniunea foştilor absolvenţi ai gimnaziului "Dimitrie Panu" şi
ai liceului "Cuza Vodă" din Huşi, pentru a- l comemora pe primul director al
liceului "Cuza Vodă", profesorul Constantin Al. Holban, decedat în anul
1 97 1 . Participanţii au decis cu acel prilej ca în incinta liceului să organizeze
"Colţul absolventului", în care să fie reunite realizări ale foştilor elevi.
La "Bienala de pictură şi sculptură", organizată în perioada mai -
iunie 1 972 în spaţiile de la sala Dalles şi la Casa Scânteii, Mihai Onofrei a
participat cu o lucrare dăltuită în marmură intitulată "Vulpea". În acest
caz a abordat ca temă chipul uman sugerând urâţenia comportamentală a
personajului. Este redatăm o femeie cu ochi şireţi, având o vulpe în jurul
gâtului. Ulterior lucrarea a fost achiziţionată de Ministerul Culturii care a
repartizat-o la judeţul Mehedinţi, unde a fost integrată în patrimoniul
Comitetului Judeţean P.C.R. După anul l 989 lucrarea a dispărut.
În perioada decembrie 1 972 - ianuarie 1 973, la "Salonul de pictură şi
sculptură dedicat celei de a 25-a aniversare a Republicii", organizat în sala
Dalles, Mihai Onofrei a participaf24 cu un "Portret", lucrare turnată în gips.
La sfârşit de an 1 972, în zi de Crăciun era redactatăm de către
Profira Sadoveanu o felicitare pe care Mihai Onofrei să o primească cu
prilejul Anului Nou 1 973.
Pentru revista "Flacăra" Marian Sandu şi Angela Negoiţă au
elaborat un text: La sculptorul Mihai Onofrei, însoţit şi de o serie de
fotografii amintind de busturile: "Mihail Eminescu'', "Cezar Petrescu" 527 şi
busturile turnate în bronz aflate în Palatul Marii Adunări Naţionale
evocându-i pe Mihail Kogălniceanu şi Dr. Petru Groza.
Grija pentru creaţiile din decursul anilor a manifestat-o şi prin
strângerea informaţiilor care făceau referinţă la soarta lor, la evenimente care
le puteau afecta viitorul. Astfel a reţinut528 reacţia prof. dr. Simionescu la
vederea actului de profanare de către nişte tineri la Caransebeş a
monumentului generalului Ioan Dragalina. Persoana făcea referinţă şi la
soarta pieselor decorative de la podul C.F.R de pe calea Griviţei.
La "Expoziţia de artă plastică 1 25 de ani de la revoluţia din 1 848,
iunie -iulie 1 973, sala Dalles "a participat529 cu bustul "Mihail
Kogălniceanu".
Publicistul Mihail D. Havriş din Fălticeni, la începutul toamnei anului
1 973, interesat de a strânge date referitoare la Aurel Băeşu, îi solicita lui
Mihai Onofrei evocarea anilor petrecuţi împreună cu bunul său prieten. A
revenit ulterior în preajma zilei onomastice a lui Mihai Onofrei felicitându- 1

66
www.cimec.ro
şi reînnoind invitaţia de a-i oferi informaţii despre pictorul fălticenean,
amintind că a primit asemenea contribuţii din partea lui Adam Bălţatu
M i lord d i n P i atra Neamţ şi a Liei Sadoveanu Manoliuro
Întrucât nu s-a ajuns la perfectarea contractului cu Uzina de utilaj
petrolier din Târgovişte, care iniţial solicitase realizarea a
1 60 de panouri
(?) cu tema de protecţia muncii, Uniunea Artiştilor Plastici, la 8 decembrie
1 973, îl anunţa531 pe Mihai Onofrei că a fost reziliată comanda primită
anterior.
Impresionantă este scrisoarea532 lui Mihai Onofrei către profesorul
Vişan, în care-i relatează impresiile produse cu prilejul readucerii în forul
public a monumentului dedicat cinstirii lui Theodor Costescu. Menţiona că
nu a mai fost în Tumu Severin de 32 de ani. Acum a avut posibilitatea să
remarce profundele prefaceri edilitare, îşi manifesta interesul de a realiza un
bust dedicat evocării lui Gheorghe Ionescu -Siseşti. Amintea şi de faptul că la
solemnitatea dezvelirii a avut ocazia să- 1 cunoască pe generalul inginer
Rădulescu533
Ministerul Educaţiei ş i invăţământului a programat pentru anul
1 9 74 realizarea unui set de diapozitive referitoare la "Arta românească
contemporană". Lucrarea de selectare şi comentare a imaginilor a fost
încredinţată dr.lon Sava Nanu care, din creaţia lui Mihai Onofrei, a reţinuf34
două lucrări: macheta statuii "Mihail Eminescu" şi "Muza adormită",
ambele lucrări la acea dată făcând parte din colecţia autorului.
La 26 august 1 975 a fos t unul din acti v i i participanţi la
comemorarea3 vechiului şi statomicului prieten pictorul Max. W. Arnold53
în incinta Muzeului Naţional de Artă din Bucureşti.
Semnificativă este intervenţia pe care o făcea la Consiliul Popular al
oraşului Caracal Comitetul pentru Cultură şi Artă în care, făcând
referinţă la propria arhivă, menţiona că, parcurgând vechea corespondenţă,
s-a reîntâlnit şi cu adresa din I l decembrie 1 968, prin care era reluată
corespondenţa purtată anterior referitoare la preconizatul monument "Mihai
Viteazul". Acum se interesa537 care a fost urmarea. A fost sau ar putea redeveni
de actualitate această problemă ? Nu cunoaştem răspunsul celor din Caracal.
În zilele premergătoare împlinirii a 80 de ani de viaţă, Televiziunea
Română a încredinţat redactorilor Sandu Marian şi 1. Grinevici realizarea
unui film despre artist şi creaţia sa. Aceştia au redactat un scenariu538
intitulat Acasă la sculptorul M Onofrei, de fap t la atelierul vieţii artistului,
în care aminteau telespectatorilor vârsta venerabilă a acestui creator de
frumos, prezenţă ca expozant încă din anul 1 9 1 5, când la Iaşi a expus

67
www.cimec.ro
pictură de şevalet. Era amintită prietenia cu Nicolae Tonitza539 căruia i-a
făcut portretul, precum şi alte multe episoade care i-au solicitat o muncă
tenace, creatoare şi inovatoare în arta plastică românească.
Momentul a fost prilej şi pentru Uniunea Artiştilor Plastici să repare
greşeala anterioară, acum preşedintele uniunii, pictorul Brăduţ CovaliuS4°
trimiţând o telegramă cu ocazia împliniri a 80 de ani de viaţă.
Nu ne este cunoscută implicarea lui Mihai Onofrei în ceea ce s-a
adus la cunoştinţa artiştilor plastici pentru întâmpinarea anilor 1 977 şi 1 978,
când două evenimente reclamau aducerea în forul public a unor monumente
de amploare naţională, dacă invitaţia lansată de Consiliul Culturii şi
Educaţiei Socialiste şi Consiliile Populare ale Judeţelor B ihor, Iaşi,
Constanţa şi Teleorman pentru participarea l a concursul de machete
pentru desemnarea realizatori l o r monumentelor Independenţei, precum
şi a monumentului de la Târgu -Mureş pentru evocarea lui Avram Iancu i-a
fost în atenţieS42•

Profesorul Traian Nicola, preocupat de reali zarea unei

biobibliografii a personalităţilor vasluiene îi solicitaS43 la 1 5 octombrie 1 977
un text de până la 60 de pagini pentru a fi integrat într-un volum în care să
fie evocate personal ităţi ca: Nicolae Tonitza, Ştefan Dimitrescu54\ Octav
Angheluţă545, Ludovic Basarab546, Adam Bălţatu, Gheorghe Bob
Bulgaru547, Virgil Condoiu548, Ioan C . Dimitriu B ârlad , Dimitrie
Hârlescu549, M a rica Romn iceanu550, George Talaz55 1 , Sta vru Tarasov552
Referindu-se la soarta vechiului bust "Gheorghe Roşea Codreanu", dezvelit
în anul 1 939 şi dispărut în anul 1 95 1 , reafirma intenţia de a turna în bronz o
nouă piesă, interesându-se dacă artistul mai deţinea piesa turnată în gips.
Pentru a fi mai convingător, amintea că prin decret prezidenţial fusese din
nou atribuit liceului vechiul nume: "Gheorghe Roşea Codreanu".
Fără a avea posibilitatea atribuirii unei perioade de activitate artistică
aflăm, între celelalte informaţi i, referinţe şi la alte lucrări realizate în
decursul anilor. Le menţionăm cu speranţa că se vor găsi şi alte izvoare, care
să le precizeze momentul realizării, amplasării, comanditării: basorelieful
"Mihai Viteazul" din holul clădirii Direcţiei regionale C. F.R. din Crc�iova;
bustul "Gheorghe Ionescu - Siseşti"553, lucrare turnată în bronz, din holul
Academiei de Ştiinţe Agricole; portretul ambasadorului Indiei în România
"Kilnani", lucrare turnată în bronz şi donată de autor celui care i-a pozat;
miniatura "Iubire", lucrare în bronz, achiziţionată de actorul Marcel
Anghelescu5S4; în sala de lectură a Bibliotecii judeţene Argeş la 26 noiembrie

68
www.cimec.ro
1 988 se afla medalionul "George Călinescu", bronz 0,30 cm, semnat
dreapta jos: "Onofrei" . În cimitirul Bellu am putut depista şi lucrările:
medalionul "G. Zotovici" , bronz, 1 948; la mormântul Avachian o statuie
redă o femeie îndurerată; medalionul adosat pe o placă de piatră "Lt. col.
Florin Budu" 1 899- 1 96 1 , lucrare semnată stânga jos: "M. Onofrei";
medalionul "Mihai Tican Romano 1 895 - 1 967"557 , bronz, semnat dreapta jos:
"Onofrei"; două busturi "Constantin Doncea"5SR; medalionul "P. Zissu"559•
În al optulea deceniu l -am cunoscut pe Mihai Onofrei în ambianţa
locuinţei colecţionarului George Buzdugan560• Era o prezenţă discretă, dar
participantă la subiectele formulate de către ceilalţi convivi. Mic de stat, nu
corpolent, în putere de muncă, având şi o bună memorie, era un interlocutor
plăcut cu un zâmbet care releva interesul pentru ceea ce se petrecea în
jurul său. Adresându-i fireasca întrebare la ce lucrează, mi-a dat un
concludent răspuns pentru acei ani. În general nu mai modela întrucât nu
erau comenzi pentru genul de sculptură căruia îi dedicase totul. Realiza în
schimb pictură561 abordând compoziţii florale şi portrete, pe care însă nu le
semna şi data. La reacţia mea mi-a replicat că realizând o pictură care nu se
încadra în maniera zilei, ar fi fost etichetat de confraţi şi hulit că nu se
înregimenta la curentul dominant. Prefera ca floarea să fie floare, iar
portretul să fie definitoriu atât ca fizionomie cât şi ca psihic al personajului
abordat ca subiect. Am avut prilejul de a conversa în mai multe rânduri şi la
telefon. Regret că nu am răspuns prompt invitaţiei de a-i vizita atelierul. Au
trecut mai mulţi ani şi la un nou apel telefonic, o altă voce de bărbat mi-a
răspuns scurt: "A muri t ! " şi a închis telefonul. Discutasem cu prilejul unei
anterioare întâlniri despre soarta viitoare a însemnărilor, schiţelor pe care le
adunase pe parcursul anilor de asiduă muncă. Preconiza să le ofere pentru
posteritate Arhivelor Statului. Ncprevăzutul s-a petrecut mai devreme decât
se aştepta. Dorinţa lăsată pentru mai târziu nu s-a mai materializat. La 7
noiembrie 1 980 acest neobosit creator îşi înceta cursul vieţii. Revenind cu un
nou telefon, am putut afla câte ceva despre odiseea lichidării a tot ce
adunase ca zestre a atelierului, de la uneltele indispensabile muncii la
lucrările aflate în diverse stadii de execuţie. Eram preocupat de fireasca
întrebare: ce s-a întâmplat cu tot ceea ce ar fi putut să-i ajute pe cei doritori
să facă o incursiune în universul de creaţie. Au fost numeroase demersurile
întreprinse, însă o tăcere inexplicabilă te obliga să cauţi noi piste. Se apropia
anul centenarului naşterii sale. Preocupările mele de a readuce în atenţie
mărturiile care făceau referinţă la creatorii de monumente de for public,
predilect din prima jumătate a secolului al XX-lea, amintirea clipelor care
ne-au apropiat mă obligau să perseverez pentru a afla de existenţa

69
www.cimec.ro
mărturiilor care, coroborate cu cele depistate în sistemul Arhivelor
Naţionale, şi nu numai, să mă conducă Ia formularea unei evocări
dedicată memoriei lui Mihai Onofrei. Prin eliminare am ajuns ca prin
Serviciul de Evidenţa Populaţiei să aflu adresa trezorierului acestor mărturii.
Am ajuns să- 1 cunosc pe fiul lui Mihai Onofrei, inginerul Dan Cantemir
Onofrei562• Prezentându-mă la adresa aflată, de pe trotuar am putut să constat
că mă aflam pe o pistă care mă ajuta să rezolv problema dorită. În curte se
aflau expuse câteva din creaţiile lui Mihai Onofrei, ca apoi când am
pătruns în casă să mă regăsesc în faţa unora din lucrările care îmi erau
familiare din reproducerile cunoscute prin intermediul cataloagelor, al
presei care le publicase ca ilustraţie Ia diversele articole referitoare la Mihai
Onofrei. La interesul manifestat, urmaşul a avut amabilitatea să-mi
pună la dispoziţie înscrisurile care au făcut parte din arhiva Mihai
Onofrei. Trecerea timpului, cele câteva mutări, fiecare în spaţii mai
restrânse, au contribuit Ia risipirea a ceea ce a fost o bine organizată arhivă.
Cele câteva coperte de dosare dovedesc că Mihai Onofrei îşi păstra
documentele reunite pe comenzi, constituindu-se o problemă ce putea fi
urmărită de la primele contacte şi până la lichidarea situaţiilor financiare cu
comanditarii şi furnizorii de lucrări care au conlucrat pentru finalizarea
obiectivului. În cazul corespondenţei expediate reţinea conceptul
scrisorilor. Bun fotograf, a realizat pe parcursul anilor numeroase
fotografii, din diverse unghiuri, ale subiecţilor, ale subiectelor, ale stadiilor
de modelare, ale pieselor finite, inclusiv ale amplasamentelor înainte şi după
ridicarea monumentului. Astăzi, din păcate, avem la dispoziţie numai o
parte din această arhivă, lipsind din cataloagele expoziţiilor la care a
participat, dar mai ales a multora din cele personale, cupurile din presă ş.a.
Incet pungile cu hârtii disparate au fost golite, fiecare ocupându-şi loc în
succesiunea firească. Lectura atentă oferă acum posibilitatea de a parcurge
episoade din anii vieţii, de muncă tenace, de perseverentă preocupare de a
cunoaşte şi de a-şi defini propriul drum. Integrate în patrimoniul Arhivelor
Naţionale, vor fi la dispoziţia cercetătorilor, vor putea fi analizate şi
coroborate cu alte mărturii pentru a fi pe această cale sursa de
informaţii care va permite elaborarea unei monografii care să- 1 definească ca
om şi creator de artă. Pe această cale se va putea aprecia cum se cuvine
contribuţia sa la promovarea sculpturii româneşti în primele decen ii ale
secolului al XX-lea, predilect în perioada interbelică şi nu numai.
Ca şi în cazul arhivelor personale ale pictorului Paul Molda563 şi
sculptorului Ioan Schmidt Faur, ajunse în patrimoniului Arhivelor Naţionale,
dar şi a altora care m-au ajutat să redactez contribuţiile Ia cunoaşterea

70
www.cimec.ro
artiştilor plastici din perioada interbelică, materialele păstrate sunt adeseori
referitoare şi la evenimente la care au fost direct sau indirect implicaţi terţi şi
ca atare parcurgerea acestor mărturii poate ajuta şi pentru înţelegerea unor
alte teme definitorii ale epocii sau personalităţilor.
Aprecierile generale, pro şi contra, obligă la analize concrete,
documentate. Prezentul şi mai ales vi i torul revend ică o asemenea
rezolvare, atât pentru sculptorul Mihai Onofrei cât şi pentru toţi artiştii din
generaţia sa.
În amplu! proces de evidenţiere a valorilor culturale promovate pe
teritoriul României, considerăm că factorii responsabili din judeţul Vaslui
vor întreprinde cele cuvenite pentru relevarea personalităţilor şi creaţiilor
lor, inclusiv cea a lui Mihai Onofrei care, în decursul vieţii, a dovedit prin
fapte notorii că nu şi-a renegat obârşia şi a onorat cu realizări concrete
plaiurile natale. El este o verigă importantă în succesiunea de personalităţi
promovate de aceste plaiuri. Ne referim la predecesorul Ioan C. Dimitriu
- Bârlad, dar şi la urmaşi ca Vasile Aciobăniţei564, Ion Antonică565 , Corneliu
Camarovschi 566, care au contribuţii salutare la îmbogăţirea patrimoniului
artistic. Totodată suntem datori să ne reamintim şi de contribuţia lui Mihai
Onofrei la îndrumarea unor tineri studenţi la artele plastice, care, în ani, şi-au
realizat propria lor personalitate, având în perioada de pregătire un neobosit
sfătuitor în persoana sa. Ne referim predilect la Pavel Mercea567 şi Eugenia
Biciola568• Indepărtarea sa de la catedră în anul 1 95 6 n-a însemnat şi
ruperea legăturilor cu cei care veneau din urmă. Atelierul său a fost
laboratorul prin care au trecut alţi mulţi aflaţi în anumite stadii de pregătire,
de căutări, fiecare găsind în şi la Mihai Onofrei o delicată apreciere a
năzuinţelor care le stimula apetitul pentru neostoita muncă creatoare ce, în
ultimă instanţă, le oferea satisfacţia lucrului bine făcut Este timpul ca cei care
1-au cunoscut şi cei care au avut parte de un cuvânt de bine din partea sa, şi nu
numai, să vină cu edificatoare informaţii care să permită celor de mâine
înţelegerea amplului proces de formare a personalităţii unui artist, modul de
receptare de către societate a mesajului operei sale. Aceste mărturii vor
constitui cărămizile edificiului cunoaşterii a cărui lipsă o resimţim în prezent
şi care adesea ne determină să ignorăm sau să definim chiar o catalogare
eronată a valorilor, atât de păgubitoare pentru soarta patrimoniului cultural.
Dacă în aceste decenii academicianul Virgil Cândea569 a întreprins o minuţioasă
operă de depistare a vechilor valori culturale româneşti existente dincolo de
hotarele ţării, plecate din varii motivaţii, de la actele de donaţie conştientă la
jefuirea sistematică în timpul trecerilor peste pământul românesc a celora
porniţi la dobândirea cu sabia în mână a tot ce considerau că trebuie să le

71
www.cimec.ro
aparţină, generaţiile viitoare vor trebui să continue această operă pentru a
evidenţia cât de mult a fost păgubit în ultimul timp Patrimoniul Cultural
Naţional prin ignorarea creatorilor. Sunt cazuri când, cei interesaţi, obţinând
pe sume modice prestigioase creaţii artistice pe care ,dincolo de hotarele ţării
le-au "valorificat" la exorbitante sume scotându-le din circuitul posibil de
a fi cunoscute şi apreciate cum se cuvine. Atunci, printr-o coroborare a
tuturor datelor, vom putea afirma că ştim cât de cât despre munca unui
artist. Câte s-au pierdut din varii motive vor constitui cel mult note de
referinţă la subsolul unor monografii, lipsa de informaţii scrise, de bune
imagini nu va permite decât să fie trecute sub inventar.
Suntem conştienţi că elaborarea acestei prezentări a valorificat numai
o parte din sursele de informaţie. Avem speranţa că această
deschi dere d e drum va conduce la evidenţierea a noi izvoare
documentare care vor permite, în ultimă instanţă, o exhaustivă cunoaştere a
ceea ce oferă fondurile şi colecţiile arhivistice. Lor li se vor alătura
informaţiile referitoare la patrimoniul existent, indiferent de proprietar,
aflat în ţară sau peste hotare. Atunci atenta analiză va permite
elaborarea unui amplu şi definitoriu studiu monografie despre omul şi
artistul Mihai Onofrei, pentru a transmite astfel către viitorime posibilitatea
cunoaşterii şi înţelegerii celor ce vor avea de moştenit de l a înaintaşi.

72
www.cimec.ro
 The monograph made by researching the archives offers the
possibility of knowing the life of plastic artist Mihai Onofrei ( 1 896-
1 980), formed at the National School of Arts in laşi, in the second decade
of the XX century, time when he also took part in the fights of 1 9 1 7, reason
for him to meet directly people and facts that were inspiration sources for
the artist in making valuable monuments meant to honor the heroes memory.
1f during his first years of training painting was his major
preoccupation, after his coming back from the battlefield, he became a
sculptor. His first major results were in an exhibition together with his
coUeagues Aurel Băeşu and Adam Bălţatu and determined them to aspire to
a better specialization to which purpose they went to ltaly, Mihai Onofrei
being the pupil of Etore Ferarri. Quickly noticed and appreciated, he took
part in Rome to a series of exhibitions, at the same time working on projects
of monuments that were ordered in the country.
After his three years ( 1 920- 1 922) spent in Italy where he had the
opportunity to meet many localities that held important treasures of a
valuable artistic inheritance revealing the evolution of plastic arts, Mihai
Onofrci carne back to Romania, and began a creative work. The
participation in exhibitions emphasized his qualities by imposing him to the
attention of the public, specialty press and collectors interested in bringing
into the public forum monuments dedicated to the heroes in the war for the
Union. It was in lhis context that he received as an award at the "Official
Salloon" a scholarship that facilitated his presence in the capital of France in
1 929- 1 932, as one of the pupils of sculptor Bourdelle. Just like the years of
study in ltaly, be had the opportunity to see museums, collections,
exhibitions, the public forum, creations of the French and many foreign
arlists. At the same time he had the opportunity to exhibit and sell a part of
his work made at that time. At his coming back to Romania the fame he had
obtained facilitated taking over new orders, both in the public forum
monuments and portraits where the characters' facial expressions match
severa! personality features.
We hope that this enumeration will facilitate the study,
corroboration with other testimonies about the life and creation ofthe creator.

73
www.cimec.ro
 LISTA ABREVIERILOR:

Izvoare docwnentare:

AN. Arhivele Naţionale

DA Direcţia Artelor
D.AI.C. Direcţia Arhivelor Istorice Centrale
D.G.AS. Direcţia Generală a Arhivelor Statului
DM.B. Direcţia Municipiului Bucureşti
D. J. Direcţia Judeţeană
C.S.M.P. Comisia Superioară a Monumentel or Publice
F.D. Fără dată
M.C.A. Ministerul Cultelor şi Artelor
M.C.I.P. Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice
M.E.N.C. Ministerul Educaţiei Naţionale şi al Cultelor
M.I.C.A.. Ministerul Instrucţiunii, Cultelor şi Artelor
M.I.P.C. Ministerul Instrucţiunii Publice şi al Cultelor
MAl .S.G. Muzeul Alexandru Saint Georges
M.O. Arhiva Mihai Onofrei
O.N.D.O.E. Oficiul Naţional de Documentare şi Organizare de
Expoziţii
P.C.M. Preşedinţia Consiliului de Miniştri
S.AF. Sindicatul Artelor Frumoase
S.O.N.F.R Societatea Ortodoxă Naţională a Femeilor Române
U.A.P. Uniunea Artiştilor Plastici

Publicaţii:

Ateneul Român 1. Zamfirescu, V. Cândea, V. Moga, Ateneul Român,

=

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1 976.

Dumitru Baciu, Lumini muscelene, Editura Sport - Turism, Bucureşti, 1 980.
Octavian Barbosa, Dicţionarul artiştilor români contemporani,
Editura Meridiane, Bucureşti, 1 976.
Ionel Băjenaru, Dicţionarul botoşănenilor, Editura Moldova, Iaşi,
1 994.
G. Bezviconi, Necropola Capitalei, Bucureşti, 1 972.
Meda1ii = George Buzdugan, Gheorghe Niculiţă, Medalii şi
plachete româneşti - memoria metalului, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1 97 1 .

74
www.cimec.ro
 Petre Dan, Asociaţii, Cluburi, Ligi, Societăţi - dicţionar cronologic,
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1 983.
Comandanţi = C. Căzănişteanu, V. Zodian, A. Pândea, Comandanţi
militari, Dicţionar, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1 983.
Paul Constantin, Dicţionar universal al arhitecţilor, Editura Ştiinţifică
şi Enciclopedică, Bucureşti, 1 986.
Iordan Datcu, S. C. Stroescu, Dicţionarul Folcloriştilor - folclorul
literar românesc, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1 979.
Sterie Diamandi, Galeria oamenilor politici, /ediţia a Il-a /,Editura
Gesa, Bucureşti, 1 99 1 .
D.C.- L.R.= Dicţionar cronologic Literatura română, Editura
Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1 979.
D.L.R. =Dicţionar de literatură româna, Editura Univers, Bucureşti,
1 979.
Enciclopedia = Alexandru Cebuc, Vasile Florea, Negoiţă Lăptoiu,
Enciclopedia artiştilor români contemporani, Editura Aic 2000, Bucureşti,
voi. I 1 1 996; voi. II 1 1 998; voi. III 1 2000.
E.I.R. = Enciclopedia istoriografiei româneşti, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1 978.
Vasile Florea, Arta românească modernă şi contemporană, Editura
Meridiane, Bucureşti, 1982.
F. V. = Francisco Veiga, Istoria Gărzii de Fier 1919-1941 - Mistica
ultranaţionalismului, ediţia a II- a, Editura Humanitas, Bucureşti 1 995.
Harta = Ion Băcănaru, Gheorghe Iacob, Harta şi ghidul schiturilor,
mănăstirilor şi aşezămintelor cu moaşte şi icoane făcătoare de minuni,
Editura Anastasia, Bucureşti, 1 997.
Grigore Ionescu, Bucureşti - ghid, Bucureşti, 1 938.
Ion Mamina, Ioan Scurtu, Guverne şi guvernanţi ( 1 9 1 6- 1 9 1 8), Editura
Silex, Bucureşti, 1 996.
Ionel Mafiei, Personalităţi ieşene - Omagiu, vol. 1, 1 972; vol.II, 1 975;
vol.III, l 978; vol. IV, 1 982, vol. V, 1 985, Iaşi.
H.N.-B. = Horia Nestorescu - Bălceşti, Ordinul masonic român, Casa
de editură şi presă "Şansa" S.R.L., Bucureşti, 1 993.
M.D.E. = Mic Dicţionar Enciclopedic, ediţia Ill-a revăzută şi
adăugită, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1 986.
Muzeul A. Simu = Ministerul Cultelor şi Artelor, Muzeul A. Simu şi
casa -Simu - muzeu, Catalog, Fondul Anastase Simu - Bucureşti, 1 937.

75
www.cimec.ro
 Muzeul T. Stelian = Casa Şcoalelor - Muzeul Toma Stelian, Catalog
(pictură, sculptură şi desen), Bucureşti, 1 939.
N.M.N.-T. = Nicolas M. Nagy - Talavera, Fascismul În Ungaria şi
România Editura Hasefer, Bucureşti, 1 996.
Alexandru Predescu, Vremuri vechi bucureştene, Editura pentru
turism, Bucureşti, 1 990
George Oprescu, Sculptura statuară românească, Editura Ştiinţifică,
Bucureşti, 1 965.
Zigu Omea = Anii treizeci Extrema dreptei româneşti, Editura
Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1 995
Personalităţi = Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii
-dicţionar, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1 982.
Marian Popa, Dicţionar de literatură română contemporană, ediţia Il­
a revăzută şi adăugită, Editura Albatros, Bucureşti, 1 977.
Lucian Predescu, Enciclopedia Cugetarea material românesc
oameni şi înjăptuiri, Editura Cugetarea - Georgescu Delafras, Bucureşti,
1 940.
Constantin Prut, Dicţionar de artă modernă, Editura Albatros
Bucureşti, 1 982.
Ioan Răutescu, Monografia istorică Câmpulung - Muscel, Tip. Gh.
Gh. Vlădescu, Câmpulung, 1 943.
Dorina N. Rusu, Istoria Academiei Române - repere cronologice,
Editura Academiei Române, Bucureşti, 1 992.
C.E.I =Olga Rusu, Constantin Ostap, Adrian Pricop, Gheorghe
Macarie, Constantin Bucos, Constantin-Liviu Rusu, Lucian Vasiliu, Ioan
Holban, Cimitirul Eternitatea Iaşi, laşi, 1 995. Scriitori români = Scriitori
români - Mic dicţionar, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1 978.
Scriitori străini = Scriitori străini - Mic dicţionar, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1 98 1 .
I.S.- P.R. = Iosif Sava, Petru Rusu, Istoria muzicii universale În date,
Editura Muzicală, Bucureşti, 1 983.
Mihail Straje, Dicţionar de pseudonime, a/anime, anagrame,
asteronime, criptonime ale scriitorilor şi publiciştilor români, Editura
Minerva, Bucureşti, 1 973.
Larousse = Petit Larousse illustre 1 9 79, Librairie Larousse, Paris, 1 979.
Eugen Schileru, Scrisoarea de dragoste, Editura Meridiane, Bucureşti, 1 97 1 .
Tabloul = Tabloul arhitecţilor diplomaţi, Bucureşti 1 937.
In memoriam = Florian Tucă, In memoriam, Editura Mil itară,
Bucureşti, 1 97 1 .

76
www.cimec.ro
 Târgovişte G. Mihăescu, E. Fruchter, C. Manolescu, Târgovişte - ghid
-

de oraş, Editura Sport - Turism, Bucureşti, 1 982.

F.T. - M.C. = Florian Tucă, Mircea Cociu, Monumente ale anilor de
luptă şi jertfă, Editura Militară, Bucureşti, 1 983.

77
www.cimec.ro
 INDICE :

" 1 907", 56 "Dorobanţul în atac", 8

"Adam şi Eva izgoniţi din rai", 49 "Duca G. Ion", 1 9,25
"Adam şi Eva", 5 1 "Durerea", 1 9
"Alecsandrescu Grigore", 32 "Ecoul", 49, 5 1
"Aiecsandru Ioan 1 Cuza", 42 "Edelweis", 49
"Alfabetizan:a" , 38 "Edilul", 1 6
"Angelescu Constantin", 25 "Eliberarea", 34
"Antonescu Ion", 3 2 "Eminescu Mihail" , 37, 3 8 , 44, 49, 5 1 ,
"Atacul d e l a Mărăşeşti", 1 7, 5 6 56,
"Autoportret", 8, 14, 2 5 , 4 1 , 42 "Eterna poveste", 1 6
"Blilescu C. Radu", 1 7 "Extaz", 56
"Bănă.Jeancă", 3 5 "Faun", 1 9
"Blincilli Octav", 20 "Fecioara", 1 0, 1 8, 1 9
"Barthou Louis", 20 "Fetita", 26

"Bătrână", 34 "Fetilă", 20
"Fierarul", 35
"Bianu Ioan", 1 4, 25
"Filipescu Nicolae", 36
''Bourdelle", 1 3, 14, 1 9
"Flacăra", 45
"Brătescu-Voineşti", 26
"Floarea de piatră", 34, 50, S1
"Budu Florin", 6 1
"Gaby", 1 3, 1 4
"Bust", 1 3
"Gânduri d e tinereţe ", 49
"Bustul d-rei N.", 1 9
"Geniu rău", 49
"Călinescu George", 35, 47, 49, 6 1
"Giinka Mihail", 37
"Cap de copil", 27, 3 5
"Goga Octavian", 43, 49, S I , 57
"Cap d e expresie", 9
"Gogol", 38
"Cap de moţ", 3 2
"Golescu Arlipilă", 42
"Cap", l 3
"Groza Petru", 3 5 ,42,47
"Carncas", 3 7
"Haret C. Spiru", 25
"CBI'Bda Eugcniu", 25
"Hasdeu Bogdan Pctriccicu", 9, 29
"Carol al II-lea", 26 "Horia",27, 3 5 , 39,49, S1
"Ceferiada", 25 "Ileana", 37, 47
"Chopin", l 7 "Indiana Aska", 47
"Christ", 2 7 "Îndrăgostiţii", 49
"Cionca Aurelia", 2 0 "ÎOdrumătoarea", 37
"Codreanu Roşea Gheorghe", 1 7, 60 "Inovatorul", 38
"Copil", 28 " Inspiraţie", 1 9
"Copilul", 57 "Inventatorul", 39
"Crist11, 8 "Învingătorul", 37
"Decebal", 30, 36, 45, 46, 49, 5 1 "Ionescu - Paşcanu C.", 1 3
"Demonul", 45 "Ionescu C. - Paşcanu", 1 4
"Discobolul", 43 "Ionescu Gheorghe - Siseşti", 6 1
"DjuvBI'B Trandafir", 20 "Ionescu Take", 25
"D-na A.C.", 26 "Ionescu Toma", 25
"Dobrescu Dem.", 1 9 "Iubire", 6 1
"Domnita " , 1 8,5 1 "K.ilnani", 6 1
"Domniţă", 9, 10, 1 9 "K.irileanu Gheorghe", 9
"Doncea Constantin", 6 1 "Kutuzov", 35

78
www.cimec.ro
"La drum spre seceriş", 35 "Pisica", 57
"Lalu D. Gheorghe", 1 7 "Poe Edgar", 5 1
"Lichidarea analfabetismului", 38 "Poet căutând o rimă", 49
" Lira", 27 " Pogor Vasile", 3 1
" Luna Bucureştilor"., 26 "Poporul lui Israel", 1 6
" Lupta de la Sarmisegetuza", 49 "Portret", 1 7 , 20, 46, 49, 57, 58
"Lupu Nicolae", 14, 1 9, 25, 3 5 "Portretul D-nei Gh.", 1 4
"Mama c u copilul", 3 5 "Portretul D-rei M .", 1 9
"Mama riini�ilor", I l "Pro Patria", 1 6
"Mamă şi copil'', 45, 46, 49, 5 1 "Profil", 27
"Mama şi copilul", 25, 42 "Puşkin Alexandr", 37
"Manolescu", 1 4 "Quo Vadis", 1 6
"Marinescu Gheorghe", 14, 44 "Rătianu", 2 5
"Marinescu Petre", 25 "Războiul sfânt", 27
"Mască - Autoportret", I l "Reverie11, 5 1
"Maternitate", 19, 35, 45 "Rivali", 49
"Miclescu - Prăjescu C. ", 25 "Roşea Codreanu Gheorghe", 1 7,24
"Micul sportiv", 38 " Sadoveanu Mihail", 17, 43, 49
"Mihai 1", 27, 32 "Salomee", 1 9
"Mihai Viteazul", 60 "Scene de muncă", 37
"Montarea liniei ferate", 37 "Şcoala de adulW, 3 7
"Moto Clubul Român", 16 "Sculptură", 3 2
"Muguri", 49, 5 1 "Sfinx", 1 0
"Muza adormită", 49, 59 "Smaranda Natalia", 5 7
"Neacşu Dumitru", 44
"Somnul", 49
"Negrea", 3 7
"Soroceanu Tache", I l
"Noaptea", 1 4
" Spre Emaus", 20
"Noctumă", 3 5
" Statuctă", 3 2
"Nostalgie", 49
" S tudiu-nud", 3 5 ·
"Nud de femeie", 35
"Suliţaşul", 43
"Nud şezând", 9
"Surpriza", 1 6
"Nud", 25, 49
"Suvorov11, 3 7
"O nouă generaţie creşte", 39
"Taină", 49
" Ojog Ion", 1 7
"Ţăran bătrân", 49
"Omagiu aniversării" , 5 7
"Ţărancă cu snop u l de grâu", 3 6
"Onciul Dimitre", 9
"Ţărancă d i n Ardeal", 1 3
"Orfanii", 8
"Ţărancă", 3 5
"Orgoliu", 1 4 , 1 7
"Ţăranul bătrân", 49
"Oşanca", 5 1
"Tinereţe", 3 1 , 47, 5 1
"O�elar", 4 1 , 44
"Titulescu N . " , 3 5
" Pădurarul" , 5 1
"Tolstoi Lev", 3 7
"Păun Pincio Ion", 3 7
"Ugolino", 1 9
" Pavlov A.", 37
"Uimire", 49
"Pax hominius", 20
"Vâlsan George", 9
"Pax", 26
"Pe gânduri" , 39 "Vasilcscu - aviator", 20
" Pericţcanu Gr. Ion", 25 "Victoria", 7, 26
" Petrescu Cezar", 5 8 "Victorie", 1 8
"Philippide Alexandru" , 47 "Viviana", 20

79
www.cimec.ro
"Viziune", 1 7 Bădulcscu general, 22
"Vulpea", 49, 5 1 , 5 8 Băeşu Aurei, 5 , 1 O, 1 9, 42, 46, 59, 69
"Zambaccian", 4 1 , 42 Bagdasar Florica, 36
"Zissu P . " , 6 1 Baia, 7
"Zotovici G.", 6 1 Băile Comunale, 2 1
Academia Comercială, 3 1 Băileşti, jud. Dolj, 57
Academia de ŞtiinJe Agricole, 6 1 Băjenaru Ionel, 66
Academia Română, 1 0, 1 5 , 1 8, 23, 29 Bălăci, 33
Aciobănitei Vasile, 42, 63 Băltatu Adam, 5, 1 9, 59, 60, 69
Adevărul, 1 3 Banca Natională a României, 9, 20, 2 1 ,
Adevărul Literar, 1 0, I l 34
Adunarea Deputatilor, 34 Blincilă Octav, 1 9
Albania, 6 Baraschi Constantin, 50
Albeşti, 34 Barbosa Octavian, 66
Alecsandru Ioan 1 Cuza, 34, 42 Barcelona, 1 2
Alexandru cel Bun, 1 8 Bârlad, 1 7, 24
Alexandru 1 , regele Iugoslaviei, 22 Basarab Ludovic, 60
Angelescu Constantin, 22 Bejan Petre, 1 8
Anghel D. Gheorghe, 44, 50 Belgia, 1 8, 53, 55
Anghelcscu Marcel, 6 1 Belmega Silvia, 49, 53
Anghelu!ii Octav, 60 Beu Octavian, 1 8, 3 7
Ansamblul Mihai Vodă, 1 0 Bczviconi George, 66
Antonescu Ion, 28, 3 1 Bianu Ioan, 23
Antonescu Petre, 1 7 Biblioteca Academiei Române, 23
Antonică Ion, 63 Biciola Eugenia, 63
Arbore Zamfir, 1 5 ,34 Bienala de artă plastică, 57
Arcul de Triumf, 1 7, 1 8 Bicnala de la Venetia, 22
Ardealul, 26 Bienala de pictură şi sculptură, 58
Argeş, 6 1 Bihor, 60
Arhip Smaranda, 2 9 Biserica Madona Dudu., 20
Arhivele Nationale, 6 , 62, 65 Biserica Sf. Gheorghe Vechi, 20
Arhivele Statului, 9, 1 0, 6 1 Biserica Stavropoleos, 7
Amold W . Max., 59 Blazian H., 1 O, I l
Aro, 53 Boleşti, 4
Arsenal Aeronautic de la Cotroceni , 6 Botez Demostene, 4 9
Arsenalul Armatei, 22 Bourdelle, 1 O, 1 2
Arta, 1 3 Brăila, 22
Arta Română, I l , 36 Braşov, 37, 53
Arta Românii - tumătorie, 7 Brătescu - Voineşti, 22
Arta Română Modernă, 26 Brătianu C. Vintilă, 22
Aşezământ "Anastase Panu", 4 Broştcni jud. Suceava, 1 O
Ateneul Român, 8, 9, 1 0, 1 3 , 2 3 , 25, 28, Bruxelles, 1 1!, 54, 56
44, Bucos Constantin, 6 8
Avachian, 6 1 Bucureşti, 5, 6, 7, 8 , I l , 1 2 , 1 4, 1 5, 1 6, 1 7,
Babcş Victor, 38 1 1!, 1 9, 20, 2 1 , 22, 23, 25, 29, 3 1 , 32, 33,
Băcănaru Ion, 66 34, 37, 3 8, 4 1 , 42, 45, 46, 52, 53, 57, 58,
Bacău, 46 65, 66, 67, 68
Baciu Dumitru, 65 Budapesta, 3 5

80
www.cimec.ro
Bulevardul "Bălcescu N.", 48 Colentina, 7 , 20
Bulevardul RegeleMihai 1, 28 Comamescu Petru, 5 1
Bulevardul Regina Elisabeta, 22 Comisia Superioară a Monumentelor
Bulevardul Schitu Măgureanu, 28 Publice, 8, 22, 24, 29, 30, 36, 65
Bulgaru Gheorghe - Bob, 60 Comisiunea Monunnentelor Istorice, 7
Butnarul, 5 1 Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă, 46,
Buzău, 28 55
Buzdugan George, 61 ,66 Comitetul orăljencsc P.M.R, 37
Calea Griviţei, I l , 26, 55, 59 Comitetul pentru Cultură şi Artă, 45, 55, 59
Calea Victoriei, I l Condoiu Virgil, 60
Călinescu, arhitect, 29 Consiliul Corpului artiştilor plastici, 3 1
Călinescu, George, 5 1 Consiliul Culturii ş i Educa�ei Socialiste, 60
Camarovschi Corneliu, 63 Consiliul de Miniştri, 36, 44
Camera de Comerţ şi Industrie, 2 1 Consiliul Popular, 55, 59
Camera Deputaţilor, 2 1 , 34, 35 Constanţa, 60
Căminul Cultural "Mihail Eminescu", 24 Constantin Cantacu:zino, stolnicul, 15
Câmpina, 40 Constantin Paul, 66
Câmpulung Muscel, 34, 68 Constantin Sophian Marcela, 5 1
Cândea Virgil, 63, 65 Constantinescu Mac, 1 8
Caracal, 52, 59 Constantinescu Petre - Iaşi, 36
Carada Eugeniu, 20, 2 1 , 25 Conta Vasile, 9
Caragea Boris, 50 Contemporanul, 56
Caragiale L.l., 4 1 , 44 Convorbiri Literare. 1 O
Caranscbcş, 29, 59 Copou, 1 5
Carol al Il-lea, 1 5, 22
Corit:z.a, 6
Carol !, 1 5, 23, 24
Corpul Didactic, 1 2 , 22
Carpaţi, 4, 8, 53
Costescu Theodor, 30, 55, 59
Casa Compozitorilor, Pictorilor ş i
Covaliu Brăduţ, 60
Sculptorilor, 30
Craiova, 20, 2 1 , 25, 3 1 , 40, 52, 6 1
ca�a de editură şi presă "Şansa". 67
Crudu Tiberiu, 5
Casa Naţională, 5
Dacia, 1 8
Ca�a Naţională a Asigurărilor Sociale, 30
Daicoviciu Constantin, 36
Casa Scânteii, 58
Dâmboviţa, 26
Casa Şcoalelor, 67
Dan Petre, 66
Casa Universitarilor, 58
Căzânişteanu C., 66 Datcu Iordan, 66
Cebuc Alexandru, 66 Departamentul Artelor, 27, 30, 32
Cerbul de Aur, 53 Dcva, 27, 30, 36, 43
Cercul Militar, 26 Diac Mihail, 52
Cemău\i, 23 Diamandi Sterie, 66
Chelmac,24 Diktatul de la Viena., 26
Chitescu Jean, 6 Dimineaţa, 1 3
Cimitirul Bellu, 3 1 , 6 1 Dimitrcscu Ştefan, 60
Cimitirul S f. Vineri, I l , 1 5, 23, 34 Dimitriu - Bârlad C. Ioan, 13, 60, 63
Cişmigiu, 28, 3 1 , 34 Diploma de Onoare, 1 2
Cluj, 8 Direcţia Administraţiei Publice, 36
Cociu Mircea, 68 Direcţia Arhivelor Istorice Centrale, 65
Codreanu Roşea Gheorghe, 60 Direcţia Artelor, 65

81
www.cimec.ro
Directia Generală a Arhivelor Statului, 65 Expozitia de portrete - pictură şi
Directia Municipiului Bucureşti, 65 sculptură, 44
Djuvara G. Trandafir, 25 Expozitia de Stat de arte plastice, 42
Dobrescu Dem., 1 4, 1 6 Expozitia Intematională de la Paris, 22
Dolhasca, jud Suceava, 7 E x p o z i t i a i n lerreg i o n a l ă de pi ctură ,
Donca Vaicr, 1 8 sculptură şi grafică" , 42
Dorohoi, 4 Expoziţia interr e gională de p ictură,
Dragalina Ioan, 29, 59 sculptură, grafică, 39
Drăghiceanu Virgil, 7 Expoziţia regională, 44
Dragoş Vodă, 1 8 Expozitia Universală şi lntematională,
Dubois Emest, 20 18
Duca G. Ion, 1 6, 1 7, 1 8, 2 1 , 25, 29 Fabrica d e Chibrituri, 2 1
Editura Academiei Române, 68 Fabrica d e Timbre. 2 1
Editura Albatros, 67 Facultatea de Litere, 29
Editura Anastasia, 67 Facultatea de Medicină, 1 2
Editura Arc 2000, 66 Fălticeni, 59
Editura Cugetarea - Georgescu Delafras, Familia Lalu, 6, 1 1 , 1 2, 1 7,44
67 Ferdinandl, 1 3 , 1 5 ,23
Editura Fundaţiei Culturale Române, 67 Ferrari Ettore, 5
Editura Gesa, 66 Festivalului International al Tineretului
Editura Hasefer, 67 şi Studentilor, 38
Editura Humanitas, 66 Filaret, 25
Editura Meridiane, 66,68 Filipescu Nicolae, 20, 23, 26, 36, 37, 40
Editura Militară, 68 Flacăra, 3 5 , 58
Editura Minerva, 68 Florea Vasile, 66
Editura Moldova, 66 Florenta, 6
Editura Muzicală, 68
Florescu, C., 28
Editura pentru turism, 67
Focşani, 3 1
Editura Silex, 67
Fondul Anastasc Simu, 67
Editura Sport - Turism, 65, 68
Fondul Plastic, 38, 47
Editura Ştiintifică, 66, 67
Franta, 1 2 , 19, 37, 53
Editura Ştiintifică şi Enciclopedică, 65,
Franz loseph, împărat, 29
66, 6 7 , 6 8
FruchterE. , 68
Eftimiu Victor, 5 0
Fundaţia Dalles, 23, 34
Elisabeta, regină, I l
Fundatia Regală Ferdinand I, 14, 1 8, 25
Emanoil Victor, 7
Galati, 34
Eminescu Mihail, 3 8
Galeria de Artă "Orizont", 48
Eroii Aerului, 9 , 3 2
Galeriile de Artă al e Fondului Plastic, 42
Europa, 1 2 , 26, 54
Expozitia Anuală de Stai a Artelor Gara de Nord, I l
Plastice -pictură, sculptură, grafică, 38 Gara Filaret, 2 1
Expoziţia anuală de Stat a artiştilor Gheorghiu Gheorghe Dej, 44
plastici, 36 Ghcorghiu Smaranda, 33, 34, 40, 4 1
Expoziţia bienală de pictură şi sculptură, Gimnaziul "Dimitrie Panu", 58
46 Giurgiu, 25
Expozitia de artă plastică 1 25 de ani de Grădina Icoanei, 3 1 , 32
Ia revolutia din 1 848, 59 Grămadă Ion, 23
Grigorescu Dan, S 1

82
www.cimec.ro
Grigorescu Eremia, 5 Dubois Emest, 20
Grinevici L, 60 Duca G. Ion, 16, 1 7, 1 8 , 2 1 , 25, 29
Gri viţa, 44, 45 Editura Academiei Române, 68
Groza Petru, 36, 40, 42, 43, 44, 46, 58 Editura Albatros, 67
I Ialippa Pantelimon, 34 Editura Anastasia, 67
Han Oscar, 24, 50 Editura Arc 2000, 66
Harct C. Spiru, 1 3 Editura Cugetarea - Georgescu Delafras,
I Iârlescu Dimitrie, 60 67
Hasdeu Bogdan Petriceicu, 1 O, 28, 40 Editura Fundaţiei Culturale Române, 67
Havriş D. Mihail, 59 Editura Gesa, 66
Hogaş Calislrat, 8, 46 Editura Hasefer, 67
Holban Al. Constantin, 58 Editura Humanitas, 66
Holban Ioan, 6 8 Editura Meridiane, 66,68
Horia, 1 8, 3 6 , 3 7 Editura Militară, 6 8
Huşi, 4, 9, 1 4 . 5 8 Editura Minerva, 68
Iacob Gheorghe, 66 Editura Moldova, 66
Iancu Avram, 60 Editura Muzicală, 68
Iaşi, 4, 5 , 8 , 9, I l , 1 3 , 1 4, 18, 1 9 , 2 5 , 28, Editura pentru turi sm, 67
3 1 , 60, 66, 67, 68 Editura Silex, 67
Igiroşeanu Horia, 24 Editura Sport - Turism, 65, 6 8
I l iescu Neculae, 3 3 Editura Ştiintifică, 66, 67
Infanteria Română, 1 2 Editura Ştiintifică şi Enciclopedică, 65,
I n s t i tutul d e arte p lastice " N i co l ae 66, 6 7 , 6 8
Grigorescu", 37, 39, 57 Eftimiu Victor, 5 0
Institutul de Ştiinte Social Politice, 47 Elisabcta, regină, l 1
Ionescu - Paşcanu C., 9, 1 O, 1 2 Emanoil Victor, 7
Ionescu - Siseşti Gheorghe, 59 Eminescu Mihail, 3 8
Ionescu - Varo Vasile, 1 3 Eroii Aerului, 9 , 3 2
Ionescu G., 29 Europa, 1 2, 2 6 , 54
Ionescu Grigore, 67 Expoziţia Anuală de Stat a Artelor
Ionescu H. Petre, 1 2 Plastice -pictură, sculptură, grafică, 3 8
Ionescu Toma, 1 2 Expoziţia anuală d e Stat a artiştilor
Iorga Nicolae, 5 5 plastici, 36
lotzu Constantin, 1 5, 25, 28 Expoziţia bienală de pictură şi sculptură,
Irimescu Ion, 44 46
Italia, 5 , 6, 7, 1 5, 1 9, 39, 40 Expoziţia de artă plastică 1 25 de ani de
Iugoslavia, 22 la revolutia din 1 848, 59
Jalea Ion, 1 3 , 2 8 , 32, 34, 48, 50 Expoziţia de portrete - pictură şi
Kalinderu, 3 3 sculptură, 44
Kirileanu T. Gheorghe, 7, 1 O, 1 2, 1 7, 4 3 , Expoziţia de Stat de arte plastice, 42
44 Expoziţia Intcmati onală de la Paris, 22
Dobrescu Dem., 1 4 , 1 6 Expozitia i nterregională de p ictură,
Dolhasca, jud Suceava, 7 sculptură şi grafică", 42
Donca Vaier, 1 8 Expoziţia intcrregională de p i c tură,
Dorohoi, 4 sculptură, grafică, 39
Dragalina Ioan, 29, 59 Expoziţia regională, 44
Drăghiceanu Virgil, 7 Expoziţia Universală şi lntematională,
Dragoş Vodă, 1 8 18

83
www.cimec.ro
Fabrica de Chibrituri, 2 1 Holban Al. Constantin, 58
Fabrica de Timbre, 2 1 Holban Ioan, 68
Facultatea de Litere, 29 Horia, 1 8, 36, 37
Facultatea de Medicină, 1 2 Huşi, 4, 9, 14, 58
Fălticeni, 5 9 Iacob Gheorghe, 66
Familia Lalu, 6 , I l , 1 2, 1 7, 44 Iancu Avram, 60
Ferdinand I, 1 3 , 1 5 ,23 Iaşi, 4, 5, 8, 9, 1 1 , 1 3 , 14, 1 8, 1 9, 25, 28,
Ferrari Ettore, 5 3 1 , 60, 66, 67, 68
Festivalului International al Tineretului 1giro�eanu Horia, 24
şi Studentilor, 3 8 lliescu Neculac, 33
Filaret, 2 5 Infanteria Română, 1 2
Filipescu Nicolae, 20, 2 3 , 26, 3 6, 3 7 , 40 Institutu l d e arte p l astice "Nicolae
Flacăra, 35, 58 Grigorescu", 37, 39, 57
Florea Vasile, 66 Institutul de Ştiin1e Social Politice, 47
Florenţa, 6 Ionescu - Paşcanu C., 9, 1 0, 1 2
Florescu, C., 28 Ionescu - Siscşti Gheorghe, 59
Focşani, 3 1 Ionescu - Varo Vasile, 1 3
Fondul Anastase Simu, 67 Ionescu G., 29
Fondul Plastic, 38, 47 Ionescu Grigore, 67
Franţa, 1 2 , 1 9, 37, 53 Ionescu H. Petre, 1 2
Franz loseph, împărat, 29 Ionescu Toma, 1 2
Fruchter E., 68 Iorga Nicolae, 5 5
Fundatia Dalles, 23, 34 lotzu Constantin, 1 5 , 25, 28
Irimescu Ion, 44
Fundaţia Regală Ferdinand 1, 1 4 , 1 8, 25
Italia, 5,6, 7, 1 5, 1 9, 39, 40
Galaţi, 34
Iugoslavia, 22
Galeria de Artă "Orizont", 48
Jalea Ion, 1 3 , 28, 3 2, 34, 48, 50
Galeriile de Artă ale Fondului Plastic, 42
Kalindcru, 33
Gara de Nord, 1 1
Kirileanu T. Gheorghe, 7, 1 0, 1 2, 1 7, 43,
Gara Filaret, 2 1
44
Gheorghiu Gheorghe Dej, 44
Kogălniceanu Mihail, 33, 3 5 , 58, 59
Gheorghiu Smaranda, 33, 34, 40, 4 1
Kotzebue Lydia, 9
Gimnaziul "Dimitrie Panu", 58
Kretzulescu Nicolae, 1 6
Giurgiu, 25 Lahovary, 6
Grădina Icoanei, 3 1 , 3 2 Lalu D. George, I l
Grămadă Ion, 2 3 Lalu G.D., 1 7, 32
Grigorescu Dan, 5 1 Lalu G.Eiiza, 42
Grigorescu Eremia, 5 Lalu Petru, 42
Grinevici L, 60 Lalu S. G., 6
Griviţa, 44, 45 Lalu Socrate, 32
Groza Petru, 36, 40, 42, 43, 44, 46, 58 Lăptoiu Negoiţă, 66
Halippa Pantelimon, 34 Larousse, 68
Han Oscar, 24, 50 Leonida Gheorghe, 1 3
Haret C. Spiru, 1 3 Liceul "Cuza Vodă", 5 8
Hârlescu Dimitrie, 60 Liceul "Petru Rareş", 8
Hasdeu Bogdan Petriccicu, 1 O, 28, 40 Liceul Greco - Catolic de la Blaj, 27
Havriş D. Mihail, 59 Liceul "Traian", 30
Hogaş Calistrat, 8, 46 Londra, 56

84
www.cimec.ro
Lupu Nicolae, 1 4, 34 M i n i sterul Instrucţ i u n i i Publice şi al
Macarie Gheorghe, 68 Cultelor, 65
Mafiei Ionel, 67 Ministerul Instrucţiunii, Cultelor şi
Maiorescu Titu, 9 Artelor, 65
Mamina Ion, 67 Ministerul învăţământului şi Culturii, 4 1
Mănăstirea Dealu, 26 Ministerul Muncii, 30
Manolescu C., 68 Ministerul Muncii şi Ocrotirii Sociale, 32
Manolescu Ion, 8 Ministerul Sănătăţii, 20
Mărăşeşti, 6, 28 Ministerul Transporturilor, 33
Marea Adunare Naţională, 36, 40, 58 Mitropolia Ungro - Vlahiei, 4 1
Marea Neagră., 39 Moga Radu, 30
Maria, regină, 1 5 Moga V., 65
Marinescu Aurică, 1 6 Molda Paul, 62
Marinescu Gheorghe, 20, 22, 3 1 , 36, 44 Moldova, 1 8
Marioara, principesa României, 22 Monetăria Naţională, 44
Marmeliuc, D., 23 Monitorul Oficial, 30
Marxism - Leninism, 37 Muzeul "Cuza Vodă", 28
Măţăuanu Dumitru, 20 Muzeul A Simu, 67
Mateescu Ion, 5, 1 3, 20 Muzeul Alexandru Saint Georges, 65
Mcdrea Corneliu, 28, 30, 32, 50 Muzeul de Artă, 37, 3 8
Mercea Pavel, 63 Muzeul din Huşi, 42
Meri Goala, 24 Muzeul Literaturii Române, 4 1 , 43, 44
Mestrovic !van, 1 5, 23
Muzeul National de Artă, 59
Mezzano S., 10
Muzeul Saint Georges Alexandru, 23
Mihiiescu G., 68
Muzeul T. Stelian, 67
Mihai Viteazul, 29,52, 6 1
Muzeul Ţării Crişurilor., 57
Mihalache Marin, 50
Muzeului Regional Prahova, 40
Ministerul Afacerilor Interne, 28, 36
Nagy - Talavera M. Nicolas, 67
Ministerul Afacerilor S trăine, 6, 22
Neamul românesc, 55
Ministerul Agriculturii şi Domeniilor, 33
Negoilă Angela, 58
Ministerul Artelor, 36
Negre Ion, 8
Ministerul Cultelor şi Artelor, I l , 27, 65,
Nestorescu - Bălceşti Horia, 67
67
Ministerul Cultelor şi Instrucliunii New York, 20
Publice, Nichita George, 23
Ministerul Culturii, 4 1 , 45, 58 Nicola Traian, 60
Ministerul Culturii Naţionale, 32 Niculiţă Gheorghe, 66
Ministerul Culturii Nationale şi a Niţă Valentin, 52
Cultelor, 27 Oficiul National de Documentare ş i
Ministerul de Război, 6, 7 Organizare de Expoziţii, 65
M in i s terul Educaţiei Naţionale şi a l Onciul Dimitre, 1 ()
Cultelor, 65 Oneşti, 5, 25
Ministerul Educaţiei Naţionale, Cultelor Onofrei - tenor, 52
şi Artelor, 28 Onofrei Alice, 32
Ministerul Educaţiei şi învăţământului, Onofrei Dan Cantemir, 32, 39, 43, 62
59 Onofrei Gheorghe, 44
Ministerul Instrucţiunii Publice, 7 Onofrei Pavel, 4, 7 , 1 4
Oprescu George, 1 6, 67

85
www.cimec.ro
Orăşeanu Alexandru, 22 Pricop Adrian, 68
Ordinul "Meritul Cultural pentru Artă", Primăria Municipiului Bucureşti, 28, 34
27 Protopopescu Ştefan, 6
Ordinul meritul Cultural, 56 Prut Constantin, 67
Omea Zigu, 67 Puşkin Alexandr, 40
Ostap Constantin, 68 R.P.R, 36
P.C.R., 58 Rădulescu Neagu, 5 1
P.M.R, 44 Rădulescu, general, inginer, 59
Paciurea Dimitrie, I 3 Raiciu Zahiu, 1 3
Padova, 1 5 Râmnicu Vâlcea, 1 7
Palatul Culturii din Piteşti, 52 Răşcanu Ion, 6, 28
Palatul Regal, I l Răşcanu V. V., 29, 36
Pândca A, 66 Răutescu Ioan, 68
Pantaziloan, 1 3 Războiul Independenţei, I l
Paradaiser C . Alice, 1 8 Regia Monopolulu i Statului, 2 1
Parcul Carol 1 , I l , 1 2, 1 3 Regimentul " 2 Vânători de Gardă nr. 9",
Parcul Filipescu, 57 22
Parcul Herăstrău, 3 7 Regimentul 3 Grăniceri, 6
Parhon 1 . Constantin, 36 Rodin, 1 0
Paris, 1 0, I l , 1 2, 1 4,20, 3 3 ,68 Roma, 5 , 6, 3 3 , 46
Parlamentul României, 8, 35 Roman, 1 0
Paşa Ion, 29 România, 5, 6, 7 , 1 2, 1 8, 2 5 , 26, 3 1 , 32,
Pătrăşcanu D. D., 3 1 3 5 , 37, 5 3 , 54, 56, 57, 6 1 , 63
Pătraşcu Milita, 50 România Liberă, 45
Patrimoniul Cultural National, 4, 63 Românul, 2 1
Pavilionul României, 1 2, 22 Romniceanu Marica, 60
Petrila, 57 Rondul Roman, 2 8 , 3 1
Petrovici Ion, 28 Rusca Toma, 52
Piaţa Republicii, 36 Ruşchita. 24, 28, 32, 34, 45
Piatra Neamţ, 6, 8, 1 0, 46, 59 Rusu Constantin-Liviu, 68
Pinacoteca, 14 Rusu N. Dorina, 68
Pinacotcca Statului, 1 O, I l , 25 Rusu Olga, 68
Piteşti, 1 4, 52 Rusu Petru, 68
Ploieşti, 1 8, 2 1 , 40 Sadoveanu Manoliu Lia, 59
Poiana Mare, jud Dolj, 24 Sadoveanu Mihail, 34, 3 5 ,49
Pompeiu M., 28 Sadoveanu Profira, 1 8, 58
Popa Ion Victor, 7 Saint Georgcs Alexandru, 25
Popa Marian, 67 Sala Dalles, 27, 3 1 , 32, 33, 46, 58, 59
Popazu V., 6 Sala Ileana, 1 O
Popovici Gheorghe, 1 9 SalaMozart, 5, 1 9
Popovici Ion, 49, 57 Sala Oneşti, 50, 5 1 , 53
Popovici P., 2 1 Salonul de pictură şi sculptură dedicat
Predescu Alexandru, 67 celei de a 25-a aniversare a Republicii,
Prcdcscu Lucian, 67 58
Premiul de Stat, 3 7 Salonul Oficial, 8, 9, 1 0, I l , 1 3 , 1 4 , 1 7,
Premiului de Stat, 3 7 1 9, 2 7 , 3 1 , 3 2 , 3 4 , 3 5
Premiului Naţional d e Arhitectură, 3 2 Sandu Marian, 55, 58, 60
Preşedinţia Consiliului d e Miniştri, 65 Sava Ion Nanu, 59

86
www.cimec.ro
Sava Iosif, 6 8 Talaz George, 60
Schileru Eugen, 5 1 , 68 Ţara Românească, 40
Schmidt - Faur Ioan, 1 3 , 62 Tarasov Stavru, 60
Schmidt Ladislau, 57 Târgovişte, 40, 59, 68
Şcoala de Belle Arte din Roma, 46 Târgu Mureş, 1 3 , 60
Şcoala militară "Nicolae Filipescu", 26 Târgu Ocna, 6
Şcoala Nationali de Arte Frumoase, 4 Tecuci, 33
Şcoala Na!ională de Belle Arte, 25 Teleorman, 24, 60
Scurtu Ioan, 67 Televiziunea Română, 60
Serviciul de lntendentă, 2 1 Teodora, l .D., 2 1
Severin Alexandru, 1 3 , 20 Theodorian Caton, 2 1 , 25
Sfatul Popular, 38, 40, 4 1 , 42, 43, 45 Tican Romano Mihai, 6 1
Sibiu, 37 Timişoara, 8
Simionescu - profesor, 58 Tinerimea Artistică, 8, 9, 1 4, 1 6, 1 7, 20,
Sindicatul Artelor Frumoase, 25, 27, 65 25, 2 6 , 2 7 , 3 1 , 3 2 , 3 5
Sindicatul Ziariştilor şi Artiştilor Plastici, Tipografia Gh. Gh . Vlădescu, 68
35 TomescuD., 2 1
Sineasca, 20 Tonitza Nicolae, 6 0
Societatea "Cultul Eroilor", 1 2, 24 Trancu Grigore - Iaşi, 1 7
Societatea "Mărăşeşti", 36 Trifu V.A., 8
Societatea "Mormintele Eroilor", 1 2 Trivale, 1 4
Societatea Ortodoxă Nationali a Tucă Florian, 68
Femeilor Române, 6 5 Tudor Gheorghe, 1 3
Societatea Scriitorilor Români, 2 9 Turda, 3 3
Şoimu Plăvălescu George, 4 9 Turnătoria Panait Grapă, 3 1
Sophian Constantin Marcela, 5 1 Tumu Severin, 30. 5 5 , 59
Soroceanu Tache, 6 , 9, 1 O, I l , 1 2 Tuşnad, 38
Şoseaua Kiseleff, 1 3 , 28 Tzigara Samurcaş Alexandru, 12
Spitalul Colentina, 36 U.R.S.S, 35
Spitalul Filantropia, 3 5 Ucraina, 5
Stalin LV, 37, 4 1 Ulea-Paşcanu M, 9
Stamatin Mihai, 8 Unirea, 5, 7, 27, 34, 40, 42
Ştefan cel Mare, 2, 37 Uniunea Artiştilor Plastici, 40, 4 1 , 44 ,
Steriade Al Jean, 29 4 5 , 47, 48, 56, 58, 59, 60, 65
StorckFredcric, 30 Universitatea, 1 4, 15, 37
Strada Andrei Mureşeanu, 40, 49 Universul, 13, 1 6
Strada Carol 1, 1 5 Universul Literar, I l
Strada Dobrcscu Dem., 48 Urseanu Vasile, 1 4
Strada l .L. Caragiale, 58 Uzinele "23 August", 4 1
Strada Oneşti, 48 Uzinele Faur, 4 1
Strada Păcurari, 1 5 Vasiliu Lucian, 68
Strada Zoe, 57 Vaslui, 2, 4, 63 Vedea, 24
Straje Mihail, 68 Veiga Francisco, 6 6
Stroescu S. C., 66 Venetia, 1 6
Stroescu Vasile, I l , 1 5, 34 Vergova Măria, 35
Studioului cinematografic de aclualităti Vişan - profesor, 5 9
"Alexandru Sabia", 52 Vladimirescu Tudor, 40
Suceava, 7 Vrata, 1 5 , 28

87
www.cimec.ro
Vulcan, jud. Hunedoara, 8 Ziarul "Munca", 5 1
Xenopol D. Alexandru, 9 Zissu P . , 23
Zamfirescu L, 6 5 Zodian V., 66

BB
www.cimec.ro
Note:

A.N.-D.J .. Vaslui colecţia de Stare Civilă, comuna Boţeşti, Registru nr. 1/ 1 896, f. 35,
poziţia 33, părinţii: Pavel şi Ecaterina Onofrci ; M.O. dosar 1 / 1 81:!2- 1 900 un bilet de
vaccinare din 1 O ianuarie 1 897 menţionează ca dată a naşterii ziua de 6 iulie 1 896.
2 Tatăl, Pavel Onofrei, s-a născut în anul 1 8 56 în comuna Şchiopeni din judeţul Fălciu
şi a urmat cursurile Şcolii normale " Regele Carol !" din Câmpul Lung Muscel, la 25
noiembrie 1 882 a fost încadrat ca învăţător provizoriu l a şcoala din comuna Boţeşti,
j udeţul Fălciu, azi Vaslui. Un certificat din 1 7 august 1 883, eliberat de Primăria
comunei Epureni consemna că în perioada noiembrie 1 882 august 1 883 învăţătorul
-

Pavel Onofrei a avut "o bună conduită". Demersurile făcute 1 -au ajutat să se transfere
de la 1 octombrie 1 884 la şcoala primară din comuna Boţcşti, acelaşi judeţ. A fost anul
când s-a căsătorit cu Ecaterina Jccu. La 6 aprilie 1 896 Ministerul Cultelor şi
Instrucţiunii Publice îi comunica că trebuie să se prezinte la examenul pentru obţinerea
titlului definitiv de învăţător. In acest scop urma să aducă şi o copie certificată de
primărie după procesele verbale întocmite cu ocazia inspecţiilor din ultimii trei ani de
activitate. 1\. mai trecut ceva timp, a mai făcut demersuri pentru obţinerea unui duplicat
(după diploma de absolvire 7). Răspunsul Şcolii normale " Regele Carol !" din 8 iulie
1 1:!98 îi condiţiona eliberarea duplicatului numai prin confi rmarea prevederilor
articolului 1 02 din regulamentul şcolilor secundare. Participând la concurs, la 1 mai
1 900 ministerul ii aducea la cunoştinţă că prin inalt Decret Regal nr. 984 din 4 martie
1 900 a obţinut tillul de învăţător definitiv. După pensionare a trăit până la 1 0 noiembrie
1 933. Declaraţia de moştenire întocmită în anul 1 934 îi consemna pe Ecaterina, soţie în
vârstă de 7 1 de ani, Ruxandra Drăgoescu, fiică locuind în Huşi, Maria Gh. Zaharia, fiică
locuind în Huşi, Gheorghe Onofrei, fiu, locuind la Chişinău, Pavel Onofrei, fiu, locuind
la Giurgiu şi Mihai Onofrei, fiu, locuind la Bucureşti. Moştenirea cuprindea 4 hectare de
teren arabil la Boţeşti şi o casă la Huşi. La 1 5 noiembrie 1 938 se făceau demersuri
pentru lichidarea moştenirii in mod amiabil. O ultimă problemă, cea a casei de pe strada
căpitan lanculescu nr. 1 5 din Huşi cumpărată de Pavel Onofrei în anul 1 924, a fost in
atenţia moştenitorilor in ultima parte a anului 1 969, când au decis să o înstrăineze unei
rude incheind un act de vânzare-cumpărare la 21:! septembrie 1 969 ca apoi să rcvină
pentru a o dona unui prieten de familie după cum fonnulau în suplica înaintată la
Preşedinţia Consiliului de Miniştri la 2 1 noiembrie 1 969 prin care cereau sprijin juridic
pentru a se inscrie in legalitate. Arhiva Mihai Onofrei este concludentă pentru
raporturile dintre tată şi fiu. O bogată corespondenţă a exprimat permanent interesul
tatălui manifestat pe parcursul anilor pentru evoluţia fiului. Mama, Ecaterina, născută
Jccu, casnică, ştia să scrie şi să citească. Corespondenţa purtată in decursul anilor este
elocventă prin cursivitatea frazei şi grafie. Părinţii au avut numeroşi copii, într-o
împrejurare sunt menţionaţi opt, iar în alta sunt amintiţi şase, M ihai Onofrei fiind
ultimul, era considerat de fraţi şi surori ca prâslea familiei. Corespondenţa oferă numele
Gheorghe Onofrci (Gheorghiţă), Maria, născută in anul 1 886, căsătorită Zaharia, Elena,
Ruxandra, căsătorită Drăgoescu, decedată în anul 1 959, Pavel, născut în anul 1 892(? !).
3 A.N.-D.I. Vaslui fond Şcoala nr. 1 Boţeşti, Registru matricol nr. 3 / 1 906 - 1 907; f. 1 2.
Foaia matricolă din clasa a !V -a a anului şcolar 1 906-1 907; MO, dosar 2 1 1 90 1 - 1 9 1 O
Certificat de absolvire al clasei a V-a la Şcoala Mixtă din Boţeşti în anul şcolar 1 907 -
1 908.
4 A.N.-D.J.. Vaslui fond Liceul "Cuza Vodă" Buşi, Registrul matricol nr. 22 1 1 9 1 1 -
1 9 1 2, f. 1 72 . În acelaşi registru este menţionat ş i fratele lui, Pavel P . Onofrei, născut la

89
www.cimec.ro
 1 6 iulie 1 893; AN.-D.J. Iaşi inv. 6 1 3 , fond Academia de Arte Frumoase dosar 681 1 9 1 3-
1 9 1 4 , f. l la înscrierea la Şcoala Natională de Bcllc Arte din Iaşi a prezentat cert ificatul
prin care se consemna că a urmat cursul inferior al gimnaziului "Anastase Panu" din
Huşi, fiind admis la şcoala de la Iaşi prin Ordinul ministerial nr. 1 4.434 din 27 februarie
1 9 1 4 - 3 1 martie 1 9 1 4; M. 0., dosar 3 1 1 9 1 1 - 1 920.
s Pentru a verifica afirmatia că a fost elev la Liceul Naţional din Iaşi am parcurs
dosarele 1, 2, 3, 4 1 1 9 1 1 ; 3, 8, 9/1 9 1 2; 3, 4, 5, I I , 1 2, 1 3/ 1 9 1 3 păstrate la AN. - D.J.
Iaşi, fond Liceul Naţional ( 1 862 - 1 9 5 1 ), inv. 61 O; prezentându-se pentru înscrierea la
Şcoala Naţională de Belle Arte, directorul Gh. Popovici i-a cerul să-i prezinte desene şi
1 -a supus la o probă. Impresionat de calităţile candidatului i-a acordat şi o bursă lunară
de 30 de lei pentru întreaga perioadă de şcolaritate. La înscriere, 5 februarie 1 9 1 4, a
prezentat certificatul nr. 1 8 1 din 25 iunie 1 9 1 2 de absolvire a cursului inferior eliberat
de gimnaziul "Anaslase Panu" din I luşi; AN.-D.J. laşi, fond Academia de Arte
Frumoase dosar 1 1 1 9 1 0 - 1 9 1 1 , f. 1 9, în anul şcolar 1 9 1 4- 1 9 1 5 elevul Mihai Onofrci a
promovat cursul comun; M.O., dosar 5 1 1 93 1 - 1 940; Valer Donea, Sculplorul Mihai
Onofrei, in "Adevărul literar şi artistic", Bucureşti, nr. 775, duminică 13 octombrie
1 935, p. 5 reportaj realizat în ambianta atelierului artistului; M. Straie. op. cit., p. 228,
625, Valer Donea = Profira Sadoveanu. Autoarea menţionează că în anii pregătirii la
Iaşi, Mihai Onofrei a realizat "Durerea" şi " Faun", lucrări apreciate de O . Băncilă şi Gh.
Popovici, care I -au îndrumat să devină sculptor.
6 În anul 1 9 1 5 artiştii plastici din laşi au organizat o expoziţie de pictură şi sculptură. Cu
acest prilej profesorii (0. Băncilă, C. Artachino, Gh. Popovici, l. Mateescu) au susţinut
ca cei mai merituoşi elevi ai şcolii să fie integraţi printre ceilalţi expozanţi. Ca atare
Aurel Băeşu, Adam Bălţatu, şi Mihai Onofrei au prezentat realizările lor, bucurându-se
de bune aprecieri şi de achiziţionarea tablourilor expuse. Precizăm că Mihai Onofrei a
participat ca pictor; M. 0., dosar 3 1 1 9 1 1 - 1 920 semnificativă este scrisoarea din 2 iunie
1 9 1 5 prin care tatăl îi recomanda lui "Mihăică" ca venitul realizat să nu- l prăpădească
ci, cu multă chibzuinţă, să- I fructifice, cumpărând cele strict necesare. O fotografie,
carte poştală, a retinut pentru posteritate, prezenţa lângă şevalet a patru elevi ai şcolii de
Bclle Arte din Iaşi: Ion Manoliu, Aurel Băeşu, Mihai Onofrei, Adam Bălţatu, pe verso
fiind făcută următoarea menţiune: "Mihai Onofreiu, pictor 1 9 1 5 noiembrie 28, Iaşi.
Familiei Jecu. Spre amintire." Lipseşte din acest anturaj un alt coleg şi prieten: Max W.
Amold.
7 M.O . . dosar 3 1 1 9 1 1 - 1 920, certificatul eliberat de Gh. Popovici, la 22 august 1 9 1 6 lui
Mihai Onofrei, chemat la mobilizare, prin care arăta că acesta era elev al Şcolii
Naţionale de Belle Arte din Iaşi, înscris în anul IV al cursului c�mun. Din perioada
lunilor de şcoală militară la Dorohoi, corespondenţa păstrată este relevantă. O altă sursă
de informaţie o constituie caietul cu însemnări zilnice începând din 20 iunie 1 9 1 6. Vezi
M.O .. dosar 3 / 1 9 1 1 - 1 920.
8 Colecţionarul col.(r.) Ioan Dogaru din Bucureşti a achiziţionat de la M . Onofrei trei
desene în creion realizate în anul 1 9 1 7. Datările ne ajută să aflăm in ce parte se găsea, in
vara acelui an, pe frontul din Moldova. Unul din desene redă chipul unui ostaş cu
uniformă şi cască. Este un tânăr cu o privire şireată. Desenul este semnat dreapta jos
:"M. OnofTei , Tg. Trotuş 1 9 1 7 august 10" Desenul arc 1 93 x 1 45 mm. Al doilea desen
redă chipul unui ostaş în cămaşă, cu mustaţă şi capelă, care priveşte spre stânga.
Lucrarea este semnată: "M. Onofrei 1 9 1 7" şi are 1 70 x 1 1 5 mm. Al treilea redă un ostaş
în repaus cu capul descoperit. Este semnat dreapta jos: "M. On�frei, 1 9 1 7, Caşin"
Desenul are 1 90 x 1 40 mm. Cu prilejul unei vizite în anul 1 996, colecţionarul mi-a

90
www.cimec.ro
declarat că, in ultimii ani ai vieţii, artistul, confruntându-se cu d ificultăţi financiare, a
oferit spre achiziţionare Muzeului Militar Central circa 1 00 de asemenea desene.
Demersurile pe care le-am intreprins in anul 1 996 la Muzeul Militar Naţional nu mi-au
facilitat cunoaşterea acestora. Am primit informaţii numai despre existenţa in evidenţa
acestei instituţii a următoarelor lucrări turnate in bronz: Regele Carol 1 (inv. 1 1 .447);
Regina Elisabeta (inv. 1 6.673); Regele Ferdinand 1 (inv. 1 6.674); Regina Maria (inv.
1 6.675); Marele Voievod de Alba Iulia, Mihai (inv. 1 6.692),
9 Corespondenţa cu părinţii, fraţii, colegii i-a fost un real suport în condiţiile presiunii
exercitată de inamic. Preluăm dintr-o carte poştală din 28 iulie 1 9 1 7 formulările tatălui:
"Voi nu purtaţi grijă de noi, căci suntem la adăpost şi ne rugăm zi şi noapte pentru voi,
să vă dea Dumnezeu întărire şi curaj pentru a învinge şi goni barbarii din ţară. Scrie şi la
fraţii tăi, fiţi bărbaţi cu curaj, imitaţi bărbaţii de pe timpul lui M ircea şi Ştefan cel
Mare" Pentru bravura şi modul de comportare cu subordonaţii, M ihai Onofrei a fost
avansat, in luna septembrie 1 9 1 7, la gradul de sublocotenent, fiind incadrat la Compania
a IV-a mitraliere din cadrul Regimentului 8 Vânători, iar in luna octombrie
corespondenţa il definea ca "şef observator". Vezi: M.O., dosar 3 1 1 9 1 1 - 1 920.
10
Tiberiu Crudu (22 iunie 1 882, Tudora, jud. Botoşani - 25 august 1 952, Botoşani,
cimitirul Eternitatea). Carieră didactică, director al Şcolii Normale din Botoşani. Mihai
Onofrei i-a realizat portretul. Peste ani nostalgic exprima totala gratitudine pentru
omenia acestuia şi dorinţa de a realiza modelarea chipului pentru a- 1 etemiza in bronz.
1
1 Cu ocazia unei inspecţii efectuată de generalul Arthur Văitoianu şi colonelul Ion
Manolescu pentru a cunoaşte situaţia poziţiilor apărate de Regimentul 8 Vânători in
zona Caşin s-a decis ca tânărul sublocotenent Mihai Onofrei să fie transferat la Bacău la
comandamentul marii unităp.
1 2 Ercmia Teo/il Grigorescu, (28 noiembrie 1 863, Târgu Bujor, jud. Galaţi - 20 iulie
1 9 1 9 , Bucureşti). Studii l a Galaţi, laşi, Bucureşti, Paris, carieră mil itară, autor de lucrări
de speciali tate, conducător al unor unităţi productive ale armatei, coordonator al
invăţământului militar. În campania anilor 1 9 1 6- 1 9 1 7 a lansat mobilizatoarea chemare
"Pe aici nu se trece! " conducându-şi subordonaţii astfel încât să fie un zid de apărare al
gliei strămoşeşti. Reţinem următoarea apreciere pc care a făcut-o in anul 1 9 1 8 : "Străjerii
de la porţile Moldovei, care au pus stavilă puhoiului vrăjmaş făcând stâncă împrejurul
meu au scris cu sânge pe crestele de la Slânic, Oituz şi Caşin «Pe aici nu se trece!». La
Mărăşeşti i s-a răspuns lui Mackensen <<Nici pe aici nu se trece! »". Circulara
Comandamentului Pieţei Bucureşti din 1 9 iulie 1 9 1 9, elaborată conform ordinului
Ministerului de Război, stabilea modul de desraşurare a funeraliilor generalului de Corp
de Am1ată Grigorescu Ercmia in ziua de 20 iulie 1 9 1 9, Vezi: A.N.-D.A.I.C., fond Casa
Regală, dosar 7 1 1 1 9 1 9 ; funeraliile naţionale s-au desfăşurat la Bucureşti cu depunerea
corpului neînsufleţit la biserica Mihai Vodă de unde cortegi ul s-a indreptat spre Gara de
Nord şi pe tot traseul, până la Mărăşeşti unde a fost depus in cimitirul localităţii;
Necrologul formulat de către D . Marmeliuc, in: "Glasul Bucovinei" Cernăuţi, anul II,
nr. 1 98, 23 iulie 1 9 1 9, p. 1; Un erou a/ neamului - generalul Eremia Grigorescu - Viaţa
şi opera sa - Omul - Militarul - Eroul - Funeraliile Naţionale - Volum comemorativ,
1 9 1 9, (text şi fotografii); Comandanti. p. 1 83 menţionează ca zi a decesului data de 2 1
iulie 1 9 1 9 (!)
13 "Casele Naţionale - Zece ani de experienţă culturală 1 9 1 8- 1 928", Bucureşti, 1 930 pe
-

copertă şi 1 928 pe foaia de titlu, p. 56 fotografie prezentând prima Casă Naţională

realizată la Oneşti, construită in iarna anului 1 9 1 7 Este evocată contribuţia lui M .
Onofrei; Petre Dan. op. cit. , p. 293. Casa Naţională a fost înfiinţată la Bucureşti la

91
www.cimec.ro
inceputul actiunilor militare din timpul primului război mondial. Tn conducerea centrală
au fost desemnati profesorii universitari Gheorghe Ţiteica şi Marin Ştefănescu,
colonelul Ion Manolcscu. Ultimul 1 -a cunoscut pe M. Onofrei în conditiile frontului,
apreciindu-i calitătile de artist plastic, dispunând integrarea acestui a in activitatea Casei
Nationale.
1 4 M . O., dosar 3 1 1 9 1 1 - 1 920 corespondenta purtată cu familia, atât din perioada
prezentei Ia Şcoala militară de Ia Dorohoi cât şi de pe poziţiile din Carpatii Orientali
unde a fost repartizat la Regimentul 8 Vânători, Compania a IV-a mitraliere, având
misiunea de observator şef. Informatiile sunt concludente pentru a intelege cum a
actionat tifosul exantematic în rândurile ostaşilor dar şi al civililor, precum şi modul
cum el a fost protejat primind misiuni care i-au facilitat posibilitatea să realizeze
schiţele care ulterior i-au servit la elaborarea a numeroase variante de statui �i reliefuri
pentru preconizatele monumente dedicate cinstirii Eroilor. Vezi şi: M.O .. dosar 4 1
1 92 1 - 1 930 fotografii cu machetele monumentclor.
" A.N. - D. 1. Iaşi, inv. 6 1 3 , fond Academia de Arte Frumoase - Iaşi, dosarele 7 1 1 9 1 8,
f. 1- 3; 9 1 1 9 1 8,f. Iv.-3 în Catalogul pc anul şcolar 1 9 1 8 - 1 9 1 9 cu notele trimestriale la
sculptură şi modelaj Ia "Cursul comun" Mihai Onofrei apare la f. lv., 2, 3 trecut cu
calificativul "F. Bine", iar cu altă cerneală se face menţiunea "Trecut din eroare".
Scrisul şi semnătura aparţin profesorului I . Mateescu; dosarul 77 1 9 1 8, f. 1, 2, 3, în
Catalogul cu note trimestriale pc anul 1 9 1 8- 1 9 1 9 la Sculptură şi modelaj - curs special,
profesorul Ion Mateescu a înscris numai numele lui M. Onofrei care a obţinut
calificative de "F. bine", Este făcută şi mentiunea "trecut in anul Il cu P.V 383 din l
iulie 1 9 1 9".
1 6 Aurel Băeşu ( ? mai 1 896, Fălticeni, jud. Baia, azi Suceava - ? /toamna 1 1 928, Piatra

Neamt, cimitirul oraşului). Studii la Fălticeni, la Iaşi Şcoala de Be lle Arte, specializare
în Italia. lmbolnăvindu-se revine în România, la Piatra Neamt, unde a trăit şi creat în
atmosfera casei familiei Lalu. Pictor cu calităţi remarcabile, real izator de peisaje, naturi
moarte, nuduri, portrete, azi multe din aceste tablouri sunt integrate în valoroase muzee
şi colecţii particulare. Prematurul deces a condus la aşternerea linţoliului uitări i, ca după
câteva decenii să fie readusă în atentie moştenirea artistică prin organizarea de expoziţii
şi publicarea unor studii de specialitate. Vezi: Enciclopedia Română "Minerva ". Cluj,
1 930, p. ! 55; Lucian Predescu. op. cit., p. 67 autorul menţionează anul na�terii: 1 897;
A.N. - D.J. Neamt - Piatra Neamt, "Albumul judeţului Neamţ", voi. V, întocmit de
institutorul N. Teodorescu; Valentin Ciucă, A urei Băeşu, Editura Meridiane, Bucureşti;
Constanta I liescu, "Săptărnâna", Bucureşti; Vasile Florea, op. cit, p. 1 69, 1 70;
Constantin Prut. op .cit, p. 4 5 .
1 7 Adam Băltatu ( ? 1 899, Fălciu, jud. Fălciu. azi Vaslui - 1 979, Iaşi, cimitirul
Eternitatea). Studii Ia Huşi, Şcoala de Belle Arte la laşi, special izare la Roma la
Institutul Superior de Belle Arte, ulterior devenind pictor cu o bogată şi apreciată
activitate mai ales în perioada interbelică. A realizat atât pictură de �evalet cât şi pictură
parietală. Lucrările au fost expuse atât în tară cât şi peste hotare. Carieră didactică
universitară. Vezi Muzeul T. Stelian. p. 56 -57 menţionează ca loc de naştere
localitatea: Huşi; Lucion Predescu. op. cit., p. 73; Eugen Schilcru, op cit., p.207 -209;
Vasile Florea. op. cit, p. 1 86, 268; Constantin Prut op. cit., p. 47.
18 Expozitia a fost Ia dispozitia publicului în perioada 1 octombrie - 1 noiembrie 1 9 1 9.
" Sburătorul Bucureşti, 5 noiembrie 1 9 1 9: Expozifiu Băl[at•�. Băeşu, Onofrei;
"Adevărul", Bucureşti, 7 octombrie 1 9 1 9: On ofrei; V. Donea . . . redă amintirile lui M .
Onofrei despre acest episod; M.O . . dosar 3 1 1 9 1 1 - 1 920 fotografia lucrării "Studiu",
datată de autor: 1 9 1 9. Este un bust al unui tânăr.

92
www.cimec.ro
1 9 Sala "Mozart'' era găzduită in calea Victoriei la parterul clădirii de la nr. 46, ulterior,
prin rcnumcrotare 56, a fost in perioada interbelică din secolul al XX-lea unul din
spaţiile de expunere in care artiştii plastici, pictori, sculptori, graficieni prezentau in
expozi ţii colective şi personale realizările "la zi" sau organizau retrospective. În aceeaşi
epocă amatorii de artă puteau frecventa la Bucureşti şi: "Căminul Artelor Regina Maria"
in casa lJobriceanu, din Calea Victoriei nr. 83, ulterior, prin renumerotare 97, a clirci
activitate a inceput cu 1 martie 1 924; "Maison d'Art" din strada Corăbiei rebotezată
Clemanceau; "Arta" din strada Lascăr Catargiu nr. l 7, in care expuneau artiştii pictori şi
sculptori, beneficiind şi de activitatea unui atelier de fotografii artistice care îşi prezenta
realizările in spaţiile de expunere; " Hasefer" in localul libri!.riei de artă omonime din
strada Eugcniu Carada nr. 7; "Elysee" in localul din Calca Victoriei nr. 25 ( ? )
"Pascu", strada Sf. Vineri nr. 1 5 ; "Salonul Universul" din palatul ziarului omonim,
strada Brezoianu nr. 23 - 25 inaugurat la începutul lunii noiembrie 1 93 1 ; sălile "Dalles
sub auspiciile Academiei Române au fost date in folosinţă din toamna anului 1 932;
" Ileana" la parterul l ibrăriei editurii "Cartea Românească", Calea Victoriei, col� cu
bulevardul Carol; " S alonul Mihai" in spaţiile băncii "Urbana", calea Victoriei nr.7 ;
''Grigorescu" d i n strada Paris nr.20 (denumire temporară dată prin rebotezarea străzi
Doamnei); " Curentul'' în localul ziarului omonim din edificiul situat la intersecţia
străzilor Eforiei şi lJomniţa Anastasia care şi-a inceput activitatea la 1 februarie 1 940.
Concomitent alte şi alte spaţii erau folosite ad-hoc pentru găzduirea de expoziţii
temporare care reuneau o diversitate de tehnici şi materiale puse in operă.
20 Institutul Superior de Bellc Arte din Roma i-a acordat, după finalizarea anului de
învăţământ 1 920- 1 92 1 , calificativul 1 O 1 1 O ş i lauda de gradul 1 . Diploma acordată la 8
iulie 1 92 1 este semnată de preşedintele şcolii Ettore Ferrari. Obţinând acest calificativ
Legaţia României l a Roma i-a acordat o bursă de 400 de lire pentru perioada de studii in
Italia. Concomitent cu specializarea in sculptură a realizat şi o serie de picturi. Amintim
câteva titluri de tablouri: "Râul Amo", "Case din Florenţa", "Cap de tânăr", "La
Trattoria", "II Cavallo". Ca sculpturi sunt menţionate: " Autoportret" ( 1 92 1 ), "Vers la
fine", "Nud de bărbat", "Cap de femeie" ş.a. După terminarea cursurilor a lucrat un timp
in atelierul lui Ettore Ferrari. Apoi a călătorit la Florenţa, Bologna, Veneţia. Men�ionăm
că s-a bucurat de posibil i tatea de a primi o legitimaţie de acces gratuit la toate instituţiile
culturale deţinătoare de antichităţi şi lucrări de artă. Permisul i-a fost eliberat la 24
noiembrie 1 92 1 . Fusese primit la I l ianuarie 1 92 1 in rândurile membrilor Societăţii
Academice Române "Dacia Traiana". Alte şi alte noi prieteni i se înfiripau facilitându-i
cunoaşterea oamenilor şi faptele lor.
2 1 Periplul a oferit escale la: Istanbul, Pireu de unde, cu maşina, s-au deplasat la Atena,
apoi după o rapidă trecere în revistă a vestigiilor, revenind la Pircu, s-au reimbarcat
până la Neapole de unde, cu trenul, au aj uns la Roma, acolo fiind întâmpinaţi de colegul
Sabin Pop venit in Italia din anul 1 9 1 8. Iniţial sorţii nu le-au fost favorabili. La prima
întâlnire cu Ettore Ferrari, Mihai Onofrei a fost respins să frecventeze Institutul
Superior de Belle Arte, iar Aurel Băcşu s-a îmbolnăvit şi a fost internat până în anul
1 922 intr-un sanatoriu de unde, fiind considerat in stadiul de convalescentă, a fost
trimis în România. O carte poştală ilustrată, reproducând o pictură realizată de Aurel
Băeşu are următoarea dedicaţie:" Lui Mihail drag şi dor 1 Aurel 920", iar pe versa
menţiunea: "E tot după acelaşi preot Combi 1 Portretul îmi aparţine 1 Aurel". Cel de al
treilea, Adam Bălţatu a plecat din Italia la Paris in anul 1 920. Vezi: M.O . . dosar 3/1 9 1 1 -
1 920.
22 Fotografie redându- 1 pe tânărul sculptor in ambianta atelierului de la Roma în anul
1 920. A fost surprins intr-un "dialog" cu un schelet uman, studiul anatomiei fiindu-i
93
www.cimec.ro
călăuză în tot ceea ce a creat în decursul anilor; o altă fotografie din acelaşi an îi redă
una din realizările sale: "Nud", fiind tocmai o asemenea probă de virtuozitate prin
modul cum a modelat trupul unui tânăr atlet; în acelaşi an a conceput şi macheta unui
monument dedicat cinstirii Eroilor, preconizat pentru una din localităfile din România
Vezi: M.O .. dosar 3 / 1 9 1 1 - 1 920.
21 Ettore Ferrari ( ? 1 1!45, Sulmona - Italia - ? 1 929, Roma, Italia) pregătire şi
carieră artistică, sculptor bine cunoscut în România prin realizările integrate în forul
public la Bucureşti şi Constanţa. In Italia a fost unul din artiştii frecventaţi de tinerii
români care se specializau în domeniul sculpturii. Ca om politic a fost unul din
colaboratorii lui Garibaldi în promovarea procesului de unificare a Italiei. Vezi:
Anatolie Teodosoiu, Lucrări de Ettore Ferrari în R.P.R., în: Muzeul de Artă al R.P.R.,
"Culegeri şi studii de muzeografic 1 959- 1 960", p. 67-72; Grigore Tănăsescu, Un simbol
al umanismului geto-dac şi latin - 1 00 de ani de la realizarea monumentului lui Ovidiu
de la ConstanJa, în "Revista muzeelor şi monumentelor", Bucureşti, 1 O / 1 91!0, p. 67-61!;
Mircea Dumitriu, "DorobanJul" - o expresivă operă de artă a sculptorului italian Ettore
Ferrari,· ibidem, p.69-7 1 referindu-se la anii vieţii sculptorului autorul menţionează:
1 849- 1 930;Vasile Florea. op. cit., p. 227, 228.
2 4 A.N.- D.A.I.C .. Fototeca, F II 3 .4 1 3 / 1 -6; M.O .. dosar 4 / 1 92 1 - 1 930 a realizat şi un
"Studiu" Este un nud care redă virtuţile unui tânăr bărbat surprins în genunchi cu mâna
stângă pc cap, iar dreapta îndreptată in faţă; o altă fotografie a reţinut atmosfera pe care
dedicaţia lui T. M oldoveanu (?) o consemna la 27 septembrie 1 92 1 : "Amintire din
mansarda de la gară. Multă dragoste".
25 Emanoil Alexandru Lahovari (2 1 decembrie 1 855, Paris, - ? ), studii la Paris,
inclusiv doctoratul in drept. A desfăşurat ulterior o bogată activitate diplomatică fiind în
multe capitale ale Europei reprezentantul României in calitate de ministru
plenipotenţiar, in anumite împrejurări a primit şi misiuni speciale pe care le-a indeplinit
remarcabil, în Italia a reprezentat tara în anii 1 893-1 899 şi 1 9 1 7- 1 9 28. La 3 1 decembrie
1 927 a fost trecut în retragere în calitate de ministru plenipotenţiar clasa 1-a. Vezi:
Lucian Predescu. op. cit., p. 473; Anuarul diplomatic 1 942, Bucureşti, 1 942, p. 1 04.
26 M Q ., dosar 4 7 1 92 1 - 1 930.
27 Ioan Răşcanu (4 ianuarie 1 1!74, Cabul, azi republica Moldova ? 1 952, Sighet,
Penitenciar), pregătire şi carieră militarii până la gradul de genera 1 de corp de armată,
participant la bătălia de la Mărăşeşti, om politic liberal, deputat, senator, ministru,
primar general al Capitalei, publicist. Vezi: Lucian Predescu. op. cit., p. 7 1 6; Alexandru
Predescu, op. cit., p. 1 7 5 mentioncază perioada 2 1 octombrie 1 942 - 22 august 1 944, iar
Ion Mamina, Ioan Scurtu, op. cit., p.232 - 233 menţionează perioada 1 4 noiembrie 1 942
- 23 august 1 944 ca primar general al Capitalei.
8
2 M.O .. dosar 4 /1 92 1 - 1 930.
2° Coritza, azi cunoscută cu denumirea Korca sau Korce, localitate din sud-estul
Albaniei, din depresiunea străbătută de râul Dcvoll, încadrată de zona montană, centru
districtual.
30 M.O., dosar 4 7 1 92 1 - 1 930.
31 Virgiliu N. Drăghiceanu (? mai 1 879, Târgovişte - ? decembrie 1 964, Bucureşti),
studii universitare la Bucureşti, carieră de cercetător in domeniul trecutului istoric
desfăşurată in cadrul Comisiunii Monumentelor Istorice al cărui secretar-director a fost
timp de ani de zile. Organizator al Muzeului Religios sub auspiciile Casei Şcoalelor, a
unor expoziţii peste hotare cu valori de patrimoniu românesc, publicist, membru
corespondent al Academiei Române 4 iunie 1 926, reconfirmat 2 2 iunie 1 990. Vezi:

94
www.cimec.ro
Nicolae Stoiccscu în: E.I.R., p. 1 3 1 ; Virgiliu Z. Teodorescu, Virgiliu N. Drăghiceanu si
monumentele istorice, în: "Revista Monumcntclor Istorice", nr. 27 1 992, Bucureşti,
1 998, p. 76 - 84; Dorina N. Rusu. op. cit., p. 1 72, 295.
32 Era citat inalt Decretul 2.390 7 20 iulie 1 92 1 dat de regele Ferdinand 1 prin care se
conferea loeotencntului în rezervă Onofrei Mihai din Regimentul 3 Grăniceri inalta
distincţie. Vezi: MO., dosar 4 7 1 92 1 - 1 930.
33 Ibidem, carte poştală. Peste câteva zile, la 16 mai 1 923, tatăl avea un alt prilej de
bucurie primind "Titlu definitiv de proprietate" pentru stăpânirea a 4 hectare de teren în
localitatea Boţeşti. În toamnă, in periodicul "Opinia", laşi, era publicată cronica lui
Demostene Botez care releva calităţile piesei modclate de Mihai Onofrei şi pe care a
intitulat-o " Îngeraşul" redând un copil. Vezi: MO, dosar 4 7 1 92 1 - 1 930.
34 Victor Ion Popa ( 1 1 august 1 895, Bârlad - 30 martie 1 946, Bucureşti, cimitirul
Bellu), prozator, dramaturg, om de teatru, publicist, eseist, critic de artă. Vezi: D.C. -
L.R .. p. 442; Lucian Predescu. op. cit., p. 674; Petre Oprea, Critici de artă în presa
bucureşteană a anilor / 93 / - / 93 7, Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti 1 977, p. 76 - 79.
35 A.N.-D.A.l.C. fond M.A l .S . G. . inv. 654, dosar 32 7 1 924, f. 26 = "Pictura ş i
sculptura" p. 1 59.
36 La 9 mai 1 922 primea înştiinţarea din partea reprezentanţei României la Roma că-i
trimitea un nou paşaport, rubricile completate fiindu-ne de mare aj utor pentru definirea
portretului fizic al tânărului sculptor. Se menţiona: "talia mijloci e, ochii verzi, barba
rade, tenul smcad". La 26 mai 1 922 Mihai Onofrei revenea în ţtră prin punctul de
graniţă Câmpina (?!). A fost o revenire temporară întrucât in toamnă il regăsim la
Roma, unde Ettore Ferrari il indemna să mai rămână în Italia. Comenzile primite în
România pentru realizarea unor monumente dedicate cinstirii Eroi lor il obligau însă să
fie prezent la coordonarea directă a pieselor lăsate pentru turnarea in bronz. Că el a
plecat definitiv o demonstrează scrisoarea din 17 septembrie 1 923 expediată din
Florenţa prin care G. Miloia, după ce-i descria dificultăţile financiare cu care se
confrunta, determinându- 1 să facă şi o serie de reflecţii la situaţia României, predilect la
soarta artelor, il anunţa că are o mare poftă de muncă şi ca atare, conform înţelegerii, va
recurge la cuCărul cu cărţi pe care i - 1 lăsase pentru a incepe studierea lor. Vezi: MO.,
dosar 4 7 1 92 1 - 1 930.
37 A.N.-D.AJ.C. fond Ministerul Instrucţiunii, dosar 730 7 1 924, f. 7.

38 Ibidem, f. 8v., 9.
39 Ibidem, fond M . l.P.C.-D.A.. dosar 1 3 7 1 93 1 ; C.S.M.P. aproba amplasarea
Monumentului Eroilor, autor M. Onofrei, cu componentele turnate în bronz in anul
1 927; ibidem D.A . . inv. 8 1 9, dosar 69 7 1 937, f.60 menţionează preţul lucrării, lei
20.000, dezvelit la 1 5 august 1 932; hi memoriam. p. 399 menţionează că Monumentul
Eroilor era amplasat in curtea Primăriei.
40 Virgiliu Z. Teodorescu, Informaţii referitoare la activitatea desfăşurată de către
Comisia Superioară a Monumentelor Publice, in " Revista Arhivelor", Bucureşti, anul
XII, nr. 1 1 1 969, p. 1 29- 1 34. Pentru propăşirea artei monumentale Comisia 1 -a cooptat,
conforn1 regulamentului, pe sculptorul M. Onofrei. Contribuţia acestuia a fost
consemnată in procesele verbale ale şedinţelor de lucru.
41 Vezi nota 26.

42 La 2 decembrie 1 923 a fost încheiat Procesul Verbal prin care s-a hotârît realizarea
actului de cinstire la adresa celor trei, prin comandarea a trei busturi şi trecerea la
acţiunea de strângerca de fonduri. Vezi: A.N.- D.J. Neamţ -Piatra Neamţ, fond Liceul
"Petru Rareş" din Piatra Neamţ, dosar 485 / 1 923, f. 1 . La Piatra Neamţ la 1 martie 1 923
a fost încheiată conventia intre sculptorul M. Onofrei ş i membrii comitetului de
95
www.cimec.ro
initiativă pentru realizarea basorcliefurilor, ibidem, f. 6; ibidem, f. 1 7, 22, 1 6, 23, 24, 3 8 ,
4 7 , 1 20, 1 20v., 1 2 1 ; ibidem, fond Primăria Piatra Neamt, dosar 1 50 1 1 925, f. 3 3
demersurile făcute d e firma pietrarului Vincenzo Puschisi pentru adjudecarea lucrărilor
de realizare a grilajului metalic şi nivelarea terenului din fata medalioanelor; f. 40
contractul din 3 aprilie 1 925 încheiat cu Tcrbescu şi Bojin Cos te a pentru nivelarea
locului din fata monumentului, realizarea grilajului de fier pe soclu de piatră, a două
bănci de piatră; f. 44 la 1 9 octombrie 1 925 se făceau intervenţii pentru a fi somati cei ce
se angajaseră să realizeze lucrarea să o execute conform contractului; f. 48 proces verbal
de receptie încheiat la 3 decembrie 1 925; ibidem, fond Prefectura judetului Neamt,
dosar 145 1 1 928, f. 3 la 20 februarie 1 9211 adresa Aşezământului Cultural "1. C.
Brătianu" din Bucureşti, solicitând date despre monumentele din judeţul Neamt. Ciorna
răspunsului a integrat în evidentă şi basoreliefurile de la liceul "Petru Rareş" ; ibidem
Fototeca: Album cu fotografi i realizat de institutorul N. Teodorescu în al patrulea
deceniu; Serbarea liceului "Petru Rareş pentru dezvelirea busturi/ar lui Calistrat
Hogaş, Ion Negre şi M. Stamatin fiJş/i directori ai liceului 2 7 iunie 1 926. în: "Anuarul
liceului Petru Rareş din Piatra Neamţ 1 926 - 192 7, a/ 58-lea an de existenţă întocmit de
direcţiunea liceului ", Tipografia "Lumina" O . Abramovici, Piatra Neamt, 1 9211, p. 7, 11 -
1 3 , 1 4, 1 7; Valentin Tudoriu, Bacău, Editura Meridiane, Bucureşti, 1 963, p. 47;
Constantin Mătase, Prin Moldova de sub munte, Editura Uniunii de Cultură Fizică şi
Sport, Bucureşti, 1 965, p. 49; N. Acrâşmăriţei, D. Bârlădeanu, G. Bunghez, M.
Drăgotescu, Judeţul Neamţ, Editura Politică, Bucureşti 1 97 1 , p. 34; Marcel Drăgotescu,
Piatra Neamţ, Editura Sport - Turism, 1 980, p. 59; prof. Gheorghe Radu, Busturile lui
Hogaş, Negre şi Stamatin de la Liceul "Petru Rareş", în: "Ceahlăul", Piatra Neamt, anul
V, nr. 876, 30 iunie 1 993 .
43 Ion Negre /Ncgrca/ ( ? Gura Văii, jud. Neamt - 1 7 februarie 1 906, Piatra
Neam!). Studii teologice, carieră didactică, revizor şcolar, în anii 1 890- 1 892 a acţionat
pentru construirea clădirii gimnaziului din Piatra Neamţ care, din anul 1 896, a fost
transformat în liceu. Fondator de periodice a fost şi om politic liberal, deputat, publicist.
Vezi: Lucian Predescu. op. cit., p. 590; Ioan Scurtu, Adolf Minut, Valea Bistriţei,
Editura Sport Turism Bucureşti, 1 978, p. 83.
44 Calistrat O. Hogaş (1 9 aprilie 1 848, Tecuci, juci Galati - 28 august 1 9 1 7, Roman, jud.
Neamt, înmormântat la P iatra Neamt). Studii la Academia Mihăileană, Liceul National
şi Facultatea de Litere din Iaşi, carieră didactică la Piatra Neamţ, Tecuci, Alexandria,
Roman, Iaşi. Prozator şi gazetar a publicat la diverse periodice. Opera literară, după mai
multe încercări ratate, a fost publicată postum în anul 1 92 1 . Pe parcursul anilor lectura
celor scrise a constituit o veritabilă invitaţie la drumetie şi respectarea frumusetilor
naturii munţilor României. Vezi: Lucian Predescu. op. cit., p.398 dă ca an al naşterii
1 847 ! ?; Al. Călinescu, în: Scriitori români p 258 - 26 1 .
" Mihai Stamatin (lipsesc datele biografice), carieră didactică, în calitate de profesor şi
director al liceului "Petru Rareş" a contribuit la afirmarea acestei institutii de învăfărnânt. Vezi:
M. Drăgotescu , Piatra Neamt. Editura Sport Turism Bucureşti, 1 9110, p. 59.
46 V.A. Trifu ( 1 7 septembrie 1 869, Făgct, lângă Blaj, jud. Alba - 2 mai 1 927, Piatra
Neamt), carieră didactică, director al liceului, continuator al operei predecesorilor
cinstiţi şi prin reliefurile pe care a reuşit să-i determine pe pietreni să le comande
sculptorului Mihai Onofrei.
47 A.N.-D.A.l.C. fondM.AI.S . G .. inv. 654, dosar 3 / 1 888 - 1 928, f. 590 - 60 1 .
48 Societatea "Tinerimea Artistică" a fost creată de o serie de entuziaşti artişti plastici la
începutul secolului al XX-lea, având menirea de a promova noile tendinte din creaţia
artis.tică. Bazele societăţii au fost puse la 3 decembrie 1 90 1 , reunind, la timpul respectiv,
96
www.cimec.ro
pe cei mai receptivi la noile curente, preocupările lor fiind concretizate pe simezele
expoziţiilor anuale, prilej pentru publicul vizitator să cunoască evoluţia fiecărui artist.
Prima expoziţie a fost organizată la 1 martie 1 902, astfel că răsunetul acesteia şi a celor
care au urmat a impus acordarea, prin lege, a calităţii de personalitate morală şi juridică.
Consecventi in decursul deceniilor care au urmat, a fost o prezenţă anuală pe simezele
sălilor bucureştene. Prin modul de premiere a incipientelor talente şi-11 m11nifest11t
permanent preocuparea promovării tinerilor artişti chemaţi a re11liza şi reprezenta arta
naţională a acelor timpuri. Membrii familiei regale au patronat efectiv această societate.
Principesa Maria a fost din primele momente membră, expozantă şi susţinătoare a
manifestărilor societăţii. Presa timpului a acordat, cu consecvenţă, spatii in care au fost
formulate pertinente caracterizări la ansamblul expoziţiilor, la artiştii participanţi şi
crea!iile lor. Personalităţi ca A lexandru Tzigara S11murcaş, Alex:andru Busuioceanu,
George Oprescu, Petru Comarnescu ş.a. au inclus in lucrările lor referitoare la evoluţia
artelor plastice in România semnificative aprecieri la rolul Societăţii "Tinerimea
Artistică" in decursul anilor de activitate. La sfârşitul anului 1 947 societatea 11 fost
desfiinţată prin samavolnica decizie a factorilor cl!fe şi-au arogat şi noua orientare a
vieţii culturale din România. Vezi: Constantin Prut. op. cit., p. 444; Petre Dan, op. cit. ,
p. 244 - 245.
49 Catalog "Ministerul Artelor, Salonul Oficial 1 925, Bucureşti, 1 925, palatul Ateneului
Român" , p. 1 8. Lucrarea "Autoportret" a fost apreciată de juriul S alon ului Oficial care
a dispus acordarea unei burse de voiaj pentru sculptorul M. Onofrei pentru a putea să-şi
desăvârşcască cunoştinţele artistice. Lucrarea i-a fost achiziţionată şi integrată in
colec)ia Statului Român; o scrisoare de la Tache Soroceanu din 2 iu.lic 1 925 ne relevă că
Mihai Onofrei era in aşteptarea rezultatelor unui important concurs, fără a- 1 denumi.
Autorul scrisorii revendica "aştept să-mi anunţi unul din cele mai mari evenimente din
via!a ta" Vezi: M.O .. dosar 4 1 1 92 1 - 1 930 in anul 1 925 sculptorul a mai modelat:
bustul" B. P. Hasdeu" ; "Portret de femeie", lucrare turnată in gips; " Maternitate", gips;
"Melancolie"; "Cap de ţăran din Transilvania"; bustul "Tache Soroccanu", turnat in
bronz, lucrare ulterior apreciată la Paris de către sculptorul Bourdelle. Presa i-a
consemnat realizările. Re!inem reac!iile criticii formulate de Nicolae Tonitza, Frederic
Ş irato şi Eugen Crăciun.
50 Apelul comitetului de ini!iativă pentru ridicarea Monumentului Eroilor căzuţi in
primul război mondial. Vezi: A.N.-D.M.B.. fond Liceul "Dimitrie Cantemir, dosar 787 1
1 924 - 1 925, f. 48; soclu 3,30 x 3,30 m., lei 230.000; A.N.-D.A_I.C.. fond M.C.A. -
D.A .. dosar 68 1 1 93 7 , f. 2 0 ; ibidem Fototeca fotografii ale turnărilor în bronz de firma
V. V. Răşcanu; "România Eroică", Bucureşti, 1 927, p. 1 0- 1 1 ; In memoriam, p. 1 3 - 1 6 ;
F.T.-M.C.. op. cit, p . 4 1 4; Virgiliu Z. Teodorescu, Contribuţii la istoria turnătorii/ar
artistice în metal din România, în: "Muzeul Naţional", Bucureşti, voi. X/ 1 998, p. 1 8 1 - 1 88.
51
Ion Manolescu (9 iulie 1 869, Breaza, jud. Prahova 7 iunie 1 960, Bucureşti,
înmormântat în cimitirul Brcaza de Sus), militar de carieră, încorporat cu gradul de
soldat la 1 O februarie 1 887, absolvent al Şcolii de ofiţeri din Bucureşti, al Şcolii
Superioare de Război, al Şcolii de observatori aerieni, ulterior profesor Ia Şcoala
Militară. Şi-a desfiişurat activitatea atât in timp de pace cât şi de război, demonstrându­
şi calităţile de bun organizator, fiind permanent un bun exemplu pentru subordonaţi, cu
o grijă deosebită pentru trupă. A fost promovat treaptă de treaptă în ierarhia militară la
excep!ional până la gradul de general de divizie. A fost şeful Statului M ajor al
Guvemământului Militar al Basarabiei, secretar general in Ministerul de Interne şi in
Ministerul Finanţelor, secretar general 11l O.E.T.R. contribuind la oxganizarea Străjeriei.
A fost iniţiator şi preşedinte al Caselor Naţionale înfiinţate în timpul primului război
97
www.cimec.ro
mondial. A fost director al revistei "Răsăritul" şi preşedinte al Asociatiei Publiciştilor
Români ( A.P.R. ). În localitatea natală a creat cooperativa şi fabrica de jucării "Giim".
Ca publicist s-a impus prin lucrări in domeniul istoriei militare, tacticii şi strategiei
preconizate in concordantă cu evolutia tehnicii create după primul război mondial, care
urmau să caracterizeze războiul modem. Prin cele care tratau pro blemele milita te s-a
dovedit permanent preocupat de cuhura şi morala tineretului. Vezi: Arhiva Ministerului
Apărării Nationale - Piteşti. Foaia matricolă il menţionează in anul 1 924 cu gradul de
general de brigadă. Sunl menţionate numai ordinele şi decoraţiile româneşti fiind omise
cele străine; A.N.-D.A.I.C., fond Casa Regală - Regele Ferdinand I - Arhiva Personală -
Secretariat, inv. 1 337, I l 1 44; Almanahul Asociaţiei Publiciştilor Români Prima
antologie A.P.R., anul I, p. 1, 3 , 4-7, 1 0- 1 5, fotografia şi bibliografia scrierilor lui Ion
Manolescu; M. Straie. op. cit, p. 4 1 5 citează pseudonimele: Glim şi 1 . Mănoiu; Lucian
Predescu. op. cit., p. 5 1 6; Ion Manolescu, Prezenţa şi viitorul macedoromânilor
Impresii de călătorie in plin război prin Turcia, Bulgaria şi Grecia -februarie - martie
1 944, a 29-a publicaţiune a Centralei "Caselor Naţionale", Ilucureşti 1 944, 1 6 p.;
Lucian Cursaru, Paravan cu irişi, Editura Muzicală, Ilucureşti, 1 984.
52 V. Donea. Vezi mai jos reportajul din luna octombrie 1 935.
1 1 A.N.-D.A.I.C. fond Ateneul Român, dosar 4 1 1 926 - 1 93 1 , f. 63, 1 4, 1 7, 4 1 .
54 C. Ionescu - Paşcanu (lipsesc datele biografice), artist plastic, pictor şi ceramist,
prieten cu Mihai Onofrei. Vezi: MO, dosar 3 / 1 92 1 - 1 930.
55 A.N.-D.AI.C .. fond M.A I .S . G . , inv. 654, dosar 3 , "Expozitia a XXIV-a a societăţii
"Tinerimea Artistică", 1 926 in "Palatul Ateneului", Catalog, p. 22 şi planşa fotografică;
p. 29 artistul locuia pe strada Polonă nr.29.
56 Bogdan Petriceicu Hasdeu (26 februarie 1 838, Cristineştii Hotinului, azi în Ucraina -
25 august 1 907, Câmpina, jud. Prahova, cimitirul Bellu). Studii la Chişinău, Harkov,
activitate militară, juridică, didactică, profesor universitar, filolog, lingvist, lexicograf,
folclorist, om politic, publicist, membru al Academiei Române, 1 3/25 septembrie 1 877
şi al academiilor din Saint Petersburg, Sofia, Belgrad New - York, a numeroase instituţii
prestigioase de cercetări din lume. De la 1 7 mai 1 876 şi până la 1 aprilie 1 900 a fost
director general al Arhivelor Statului. Vezi: M.D.E .. p. 786; Iordan Pateu. S.C. Stroescu.
op. cit, p. 22 1 -225; Mihai Regleanu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, în: "Figuri de
arhivişti", Bucureşti, 1 97 1 , p. 1 79-1 97; Dorina N. Rusu. op. cit, p. 48.
57
Constantin Moisil, directorul general al Arhivelor Statului a v izitat în mai multe
rânduri atelierul artistului oferindu-i sculptorului informatii definitorii despre cei doi
foşti directori generali, pentru a putea să-i redea in creatiile sale în posturile cunoscute
de foşti elevi şi colaboratori acum doritori a-i transmite viitorimii ca moştt:nire
pilduitoare.
5' Dimitre Onciul (7 ianuarie 1 856, Straja, jud Suceava - 20 martie 1 923, Bucureşti).
Studii la Cernăuţi şi Viena, doctor în istorie, activitate didactică, profesor universitar,
membru şi preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice şi preşedinte al Comisiei
consultative heraldice, membru corespondent, 1 1 1 3 aprilie 1 889 şi titular, 1 1 /24 aprilie
1 895 şi preşedinte al Academiei Române, 1 920 - 1 923, director general al Arhivelor
Statului de la 1 aprilie 1 900 şi până la încetarea din viaţă. Vezi: Ştefan Ştefanescu,
Dimilre Onciul, în: E.I. R., p. 244 - 245; Mihail Fănescu, Dimilre Onciul, în: Figuri de
arhivişti, Bucureşti, l 97 1 , p. 2 0 1 -227; "Glasul Bucovinei", Cernăuţi, anul Ill, nr. 1 22 1 ,
2 2 martie 1 923, p . 3 ; Vasile Pârvan, Memoriale, Bucureşti, 1 923, p. 85-90; Constantin
Moisil, Necrolog Dimitrie Onciul, în: "Cronica numismatică şi arheologică", Bucureşti,
anul III, nr. 1 1 - 1 2, martie-aprilie 1 923, p. 8 1 ; Aurelian Sacerdoţeanu, Dimitre Onciul
1856-1 923, in: "Revista Arhivelor", Bucureşti, IV/ I 1 940, p. 1 -5; Virgiliu Z.
98
www.cimec.ro
Teodorescu, Dimitre Onciul protector al izvoarelor trecutului poporului român, in:
"Revista Arhivelor", Bucureşti, anul LXXI, voi. LVI, nr. 2 / 1 994, p . 1 99-205; Dorina N.
Rusu. op. cit., p. 72, 1 09, indice p. 375.
59 A.N.-D.A.I.C.. fond M.A I .S.G.. inv. 654, dosar 3 , "Ministerul Artelor, Salonul
Oficial 1 926", Bucureşti, 1 926, Palatul Atcncului, Catalog , p. 22 şi planşa fotografică,
p. 21:1. Artistul locuia pe strada Popa Tatu, nr. 6; "Universul literar", Bucureşti, anul
XLII, nr. 24, 1 3 iunie 1 926, p. 7, fotografia lucrării "Domniţă" prcmiată la Salonul
Oficial, p. 1 4, cronica Plastica - Salonul Oficial - Sculptura în care N. Tonitza
intreprinde o analiză şi a lucrării lui Mihai Onofrei apreciind: "Domniţa d-salc e fără
îndoială o lucrare serioasă, in care simţul volumului se încheagă ritmic in forme ce
vădesc o necontestată sensibilitate plastică, dar încă sub sugestia premergătorilor
renaşterii italiene de care d-sa, fără să-i dispreţuiască, va trebui să se debaraseze,
pentru a se găsi mai adânc pc sine. Domnul Onofrei rămâne un talent viguros şi clar
văzător, de la care aşteptam, in viitor, lucrări puternice şi de proprie inspiraţie."
60
Tilu Maiorescu ( 1 5 februarie 1 840, Craiova, jud. Dolj 2 iulie 1 9 1 7, Bucureşti,
cimitirul Bellu) Studii la Braşov, doctoratul in filozofie la Berlin şi Giessen, licenţa in
drept la Paris, activitate juridică, didactică şi diplomatică, profesor universitar, om
politic, deputat, ministru, prim-ministru, publicist, membru fondator şi coordonator al
societăţii "Junimea" Vezi: Lucian Predescu. op. cit., p. 509; G. Bezviconi. op. cit., p.
1 40; Dem 1 . Dobrescu, Caractere, Bucureşti, 1 933, p. 84 - 85 discurs la comemorarea
lui Titu Maiorescu.
61 Vasile Conta ( 1 5 noiembrie 1 845, Ghindăoani, jud Neamţ - 2 1 aprilie 1 882, laşi,
cimitirul Eternitatea). Studii la laşi, sprijinit de "Junimea" şi-a continuat studiile la
Bruxelles, Anvers in domeniul dreptului, doctor in drept, carieră d idactică universitară,
cercetător in domeniul filozofiei publicându-şi teoriile filozofice in "Convorbiri
literare", om politic, deputat, ministru, membru al Curţii de Casaţie, publicist. Vezi:
Lucian Predescu. op. cit., p. 48, C.E. I . , p. 8 1 .
62 Alexandru D . Xenopol (24 martie 1 847, Iaşi - 27 februarie 1 920, Bucureşti, cimitirul
Bellu). Studii la laşi, Berlin şi Giessen de filozofie, drept şi istorie, doctoral in drept la
Berlin şi filozofie la Giessen. Activitate in magistratură, carieră didactică universitară,
istoric, filosof şi economisi cu o bogată activitate de elaborare a unor sinteze. Vezi:
Ştefan Ştefănescu, E.I.R .. p. 348-349; M.D.E .. p. 1 887.
63
George 1 Gheorghe/ Vâlsan (2 1 -22 ianuarie 1 885, Bucureşti - 6 august 1935 ? ).
Studii la Craiova, Piteşti, Bucureşti, licenţa in litere şi filozofie, specialitatea geografie
şi filozofie, specializare la Berlin şi Paris, doctor in geografie, carieră didactică
universitară, cercetător al geografiei fizice a României, al biogcografici, al toponimiei,
intemeietor al geomorfologiei româneşti, director al Institutului de Geografie, preşedinte
al Societăţii Etnografice Române, studii elaborate şi publicate in periodicele de
specialitate, activitate literară, publicist, membru corespondent 5 iunie 1 9 1 9, titular 2
iunie 1 920 al Academiei Române. Vezi: Lucian Predescu. op. cit., p. 882; M. Iancu, in:
Personalităti, p. 404 - 405; Dorina N. Rusu. op. cit., p. 1 53 , 1 55.
64
Virgiliu Z. Teodorescu, Contribuţii la cunoaşterea autorului m onumentului Eroilor
Aerului din Bucureşti, in: "Muzeul Naţional, Bucureşti, voi. IX, 1 997, p. 1 97 - 2 1 O + pi.
6� Lydia Kotzebue 1 la naştere Lydia Nicolae Suhanov, căsătorită cu generalul Pavel

Emesl Kotzebue 1 (9 decembrie 1 885, ? -Rusia- ? 1 944, Moara Domneascii, jud. Ilfov
mormântul in faţa bisericii). După venirea in România s-a dedicat creaţiei artistice
parlicipând la expoziţii colective şi personale. Realizatoare de busturi ale unor
personalităţi ale ştiinţei şi cullurii precum şi din domeniul aviaţiei, a primit din partea
99
www.cimec.ro
comitetului de iniţiativă în ultimă instanţă mtstunea de a realiza modelarea
componentelor monumentului Eroilor Aerului, inaugurat la 20 iulie 1 935. După decenii
au fost formulate pretenţii asupra paternităţii, Iosif Fekete, atribuindu-şi calitatea de
autor al monumentului, după o mică machetă realizată de Lydi a Kotzebue. Fără a
cerceta documentele epocii au fost acceptate aserţiunile acestuia, ig11orându-se studierea
problemei în evoluţia ei. Vezi: Vasile Fierea, op. cit., p. 256 ni ci nu pomeneşte ca
autoare pe Lydia Kotzebue; "Arta plastică", anul XII, 5 1 1 965, p. 256-257 citează
colaborarea Iosif Fekete - Lydia Kotzebue; ibidem, anul XIX, 8-9 1 1 972, p. 23 citează
pe ambii artişti ca autori, "Arta", anul XXXVI, 1 0 1 1 989, p. 16 precizează că
monumentul a fost realizat de Iosif Fekete după un mic proiect de Lydia Kotzebue;
Anghel Marcu, Amintiri: Doamna Delavrancea, arhitectul face referinţă la colaborarea
arhitectei Henrieta Delavrancca - Gibory cu sculptorita Lydia Kotzebue, în: "Arhitect
Design", anul IV, nr. 4, 1 993, p. 2;
66 Sub voce cunoaştem că la data de 1 martie 1 969 pensionarul Petre Floreseu, locuind
în Bucureşti, pe strada Ştefan Neguleseu nr. 40, sectorul 1, a formulat o declaratie ( unde
?, cui ? ) în care a relatat că în anul 1 926 1 -a cunoscut pe pictorul sculptor Mihai
Onofrei din Bucureşti în casa generalului Kotzebue care, atunci locuia într-o casă de pe
strada Puţul cu apă rece, colţ cu strada Nicolae Iorga, la timpul respectiv artista făcându­
i portretul. Din dialogul purtat a reţinut afirmaţia Lydiei Kotzebue că ea a colaborat cu
Mihai Onofrei la realizarea machetei monumentului Eroilor Aerului şi că ideile
aparţineau acestuia.
67 In prima parte a scrisorii descrie atmosfera în care se găsea, ca apoi să manifeste

interesul de a afla cât mai multe despre Mihai Onofrci: "Dar tu, tu acum cu aspiratii
monumentale ce faci şi ce gânduri porţi? Te complaci în singurătate sau ai infiripat încă
o idilă pe lângă cea pe care o aveai cu m-me Cotzebue. Mi se pare mie că porţi lucruri
inedite, pe care nu vrei să mi le mărturiseşti ca să-mi faci surpriza la urmă." Dacă
coroborăm acest fragment cu cel din anterioara scrisoare putem crede că relaţia
colaborare a existat şi data din anul 1 925.
68
MO, dosar 4 / 1 92 1 - 1 930.
69
Auguste Rodin ( 1 840, Paris 1 9 1 7). Sculptor francez renumit prin maniera de
modelare a personajelor din compozitiile realizate, dându-le monumentalitate,
surprinzând toate stările sufleteşti ale eroilor. Rodin a fost promotor al unei importante
şcoli de sculptură la cumpăna veacurilor XIX-XX. Mulţi din tineri i sculptori români i­
au trecut pragul atelierului fiindu-i pentru un timp sub o atentă şi laborioasă îndrumare.
Lucrările sale sunt o prezentă apreciată în forul public, în colec)ii de artă din Franta şi
lumea întreagă, inclusiv România Vezi: M.D.E., p. 1 464; Larousse. p. 1 649.
70 A.N.-D.M.B .. fond Ateneul Român, dosar 4 / 1 926 - 1 93 1 , f. 1 82, 502.
71
Catalog "Ministerul Artelor, Salonul Oficial 1 927, Pavilionul Artelor, şoseaua
Kiseleff nr. 9", p. 22 şi planşă fotografică, p. 28 artistul locuia pe strada Popa Tatu nr.
60.
72 Mezzano S . = Francisc Şirato, (? 1 877, Craiova - ? 1 953 ? ). Studii la Şcoala de Arte
Frumoase din Bucureşti, specializare în Germania, pictor, cronicar, carieră didactică
universitară. Vezi: Lucian Predescu op. cit, p.786; M . Straje. op. cit., p. 436, 696.
73 "Convorbiri Literare", Bucureşti, anul 60, mai -august 1 927, p. 1 7.
74 Henri Blazian ( 1 5 martiel902, Bucureşti - ? 1 962 ? ). Studii la Conservatorul de
artii dramatici din Cluj, licenţii în drept şi filozofie la Bucureşti, activitate în diverse
domenii ale culturii, scriitor, cronicar, publicist cu o bogată activitate in domeniul
prezentării creaţiei artistice. Vezi : Lucian Predescu. op. cit., p. 1 06; M . Straie. op. cit. , p.
436.
1 00
www.cimec.ro
's " A.N.-D.Al.C . . fond M . A l .S.G . . dosar 43 / 1 927, f. 5 - 6.
761bidem, fond M.C.A-D.A. inv. 8 1 9, dosar 69 1 1 942, f. 63 menţionarea premiilor
primite de M. Qnofrei : 25.000 de Ici 1 1 924; 20.000 de lei 1 1 926; Cumpărături: 30.000 1
1 927; 40.000 1 1 928.
77 A.N.-D.M.B . . fond C.M.I.. dosar 1 69 / 1 926, f. 8 8 adresa Direcţiei Generale a
Arhivelor S tatului din 1 1 octombrie 1 926, semnată de Constantin Moisil către
Comisiunca Monumentelor Istorice prin care solicita suplimentarea cu 20.000 de lei
contribuţia la realizarea busturilor Bogdan P. Hasdeu şi Dimitre Onciul. Preşedintele
C.M.I. formula rezoluţia: "Se aprobă 20.000 lei din venitul Buletinului, Dl. Drăghiceanu
va vărsa suma d-lui Moisil" Semnalăm că adresa a fost ştampilată nu cu a Arhivelor
Statului ci cu cea a "Comitetului pentru ridicarea unui bust lui Dimitrie Onciul,
Bucureşti, 10 octombrie 1 924"; f. 88 v. C.M.l. aducea la cunoştinţa D.G.A.S. că s-a
aprobat suma solicitată. Cronica dezvelirii busturilor, în: " Revista Arhivelor", Bucureşti,
voi Il, nr. 4 - 5, 1 927 - 1 929, p. 262; Al. Lapedatu, Scrieri Alese -Articole, Cuvântări,
Amintiri, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1 985, ediţie îngrij ită de Ioan Opriş p. 392,
referinţă la aceste busturi şi cuvântarea lui Al. Lapedatu. Este menţionată ca dată ziua de
I l noiembrie 1 927; Ion Munteanu preia această dată în articolul Statuile Bucureştiului,
în: " Aimanahul Flacăra '76", Bucureşti 1 976, p. 47.
Busturi le au fost prezente, pe socluril e lor, în acest spaţiu până în anul 1 985 când
zona a fost supusă unei radicale metamorfoze, dcmolările realizate facilitând
amenajarea ambientului Casei Republicii, azi Palatul Parlamentului României.
Demersurile făcute la timpul respectiv, la Consiliul Popular al Capitalei şi la Consiliul
Culturii şi Educaţiei Socialiste n-au găsit înţelegerea cuvenită. Menţionăm că busturilc,
în anul 1 927, conform uzanţelor, au fost predate de către Comitetul de iniţiativă al
Primăriei Municipiului Bucureşti care le-a preluat ca zestre pentru urmaşi. In anul 1 985
o asemenea obligaţie a fost totalmente neglijată de cei care se considerau gospodarii
oraşului. Neglijenta a condus la dispariţia bustului B . P Hasdeu. Domnişoare Speranţa
Diaconcscu de la Patrimoniul Cultural al Municipiului Bucureşti a reuşit ca printr-o
actiune personală să salveze numai bustul Dimitre Onciul pe care 1 -a predat în custodie
Muzeului de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti. In anul 1 992 s-au declanşat
demersurile pentru readucerea acestui bust la Arhivele Statului şi reamplasarea în
perimetrul curţii cu deschidere la bulevardul Regina Elisabeta şi grădina Cişmigiu.
Tergiversări şi tot felul de dificultăţi, impusc tocmai de către cei care ar fi trebuit să- I
readucă în forul public au dus la intârzicrca rcdezvelirii şi resfintirii. Actul de restituţio
a avut loc la 1 9 octombrie 1 994, când in prezenţa unui numeros public s-a oficial un
serviciu divin. Au fost rostite cuvântări de către iniţiatorii acţiunii. Semnalăm o
regretabilă eroare la dăltuirea anilor pe soclu care reclamă o promptă intervenţie
reparatorie. Vezi: Virgiliu Z. Teodorescu, Ansamblul monumental istoric şi de
arhitectură Mi/zai Vodă, în: "Revista Arhivelor", anul XVII, voi. LII, nr. 1 1 1 990, p. 3 -
13.
78 Gheorghe Teodorescu - Kirileanu ( 1 3 martie 1 872, Holda - Broşteni, jud. Suceava -
1 3 noiembrie 1 960, Piatra Neamţ, jud. Neam!). Folclorist, biblioteconomist, publicist,
donator, membru titular onorific al Academiei Române 1 8 august 1 948. Menţionăm că
pe placa tombală anul decesului este 1 960 însă la M. S traie. op, cit. , p. 380 , 7 1 6-7 1 7
este trecut anul 1 96 1 ; Iordan Pateu. S.C. Stroescu. op. cit., p.253; Dorina N. Rusu. op.
cit. , p. 234.
79 Vasile Stroescu ( I l noiembrie 1 845, Trinca, Hotin sau Brânzeni i Vechi, Republica
Moldova - 1 3 aprilie 1 926, Bucureşti, cimitirul Sf. Vineri ). Studii juridice la Moscova,
Petrograd, Berlin, activitate juridică, întreprinzător, filantrop pentru susţinerea cauzei
101
www.cimec.ro
unirii tuturor românilor. La 24 mai 1 6 iunie 1 9 1 O a fost ales membru de onoare al
Academiei Române, iar Parlamentul României Mari 1 -a desemnat ca preşedinte de
onoare al plenului. Vezi: Virgiliu Z. Teodorescu, Sprijinirea activităţilor culturale de
către bănci (la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului �. în: "Arhiva
Românească", Bucureşti, anul CLV (scrie nouă), tom 1, fasc. 2 1 1 995, Bucureşti, p. 99-
1 0 1 ; ibidem, Contribuţia lui Vasile Stroescu la realizarea unităţii naţionale a tuturor
românilor, în "Adevărul de Cluj", Cluj - Napoca, anul III, nr. 1 .825 /1 5 noiembrie 1 996,
p. 4; Dorina N. Rusu. op. cit., p. 1 23.
10 M.O., dosar 4 / 1 92 1 - 1 930 scrisoarea lui Gh. T . Kirileanu prin care- I informa pe M.
Onofrei despre discutia purtată cu Al. Lapedatu despre bustul V. Stroescu pentru care s­
a aprobat suma de 65.000 de lei; cup "Cuvântul", Bucureşti, 1 5 octombrie ( ?!) 1 929
rubrica "Ştiri politice" cu informatia: "Dr. Lupu şi bustul lui Stroescu" în care se fac
precizări despre caracterul particular al întâlnirii dintre dr. Lupu şi dr. Vaida Voevod
când au avut posibilitatea de a discuta despre bustul Vasile Stroescu care urma să fie
aşezat la mormântul luptătorului basarabean; Mioara Tudorică, Ioana Burlacu,
Guvernele României intre anii 1866 - 1945 - Liste de miniştri, în: "Revista Arhivelor",
Bucureşti, anul XLVII, voi. XXXII, nr. 2 1 1 970, p. 447 - 448: Vaida Voevod ministru
de Interne: 1 O noiembrie 1 928 - 6 iunie 1 930 şi 1 3 iunie 9 octombrie 1 930; G.
Bezviconi. op. cit, p. 260; M.O. dosar 3 1 1 92 1 - 1 930, avem şi o rcfcrintă că un exemplar
al bustului a fost realizat şi pentru oraşul Chişinău. Nu cunoaştem dacă este vorba
despre o replică sau o altă modelare, cum nu cunoaştem cine ar fi fost initiatorii şi care
i-a fost soarta în anul 1 940.
81 Miti = Dimitrie S. Lalu ( 1 9 1 2- 1 927, cimitirul din Piatra Neamt).
82 Catalog "Ministerul Artelor, Salonul Oficial 1928, Pavilionul Artelor, şoseaua

Kisele./f. nr. 9, 8 aprilie - 1 iunie", p. 24, 3 1 , artistul locuia în continuare pe strada Popa
Tatu nr. 60.
83 Dumitru 1 Tache/ Soroceanu (24 august 1 897, Mirceşti, jud. Roman, azi Iaşi - ? ).
Licenta în drept la laşi, a desfăşurat o bogată activitate culturală în perioada interbelică,
pictor cu participări la expozilii colective şi personale în perioada interbelică, creator al
"Grupului nostru", membru al societătii "Tinerimea Artistică", secretar al Pinacotecii
Statului; cronicar de artă, publicist. Vezi: Muzeul T. Stclian. op. cit., p. 1 09 - 1 1 0;
Lucjan Predescu. op cit., p. 796; M. Straie. op. cit., p. 66 1 - 662.
84 A.N.-D.A.I.C .. fondMAI.S.G .. inv. 654, dosar 46 / 1 928, f. 1 3.
85 Ibidem, dosar 3, Catalogul "Arta Română a VIII-a expozitie de pictură şi sculptură
1 928".
8 6 Ibidem, dosar 46 1 1 928, f. 32 cup "Plastica - Arta Română", în: "Adevărul Literar",
Bucureşti, fotografii.
8 7 Petre Oprea, Cronicari şi critici de artă in presa bucureşteană a anilor 1924 -1930,
în: "Revista Muzeelor şi Monumentelor", seria "Muzee", Bucureşti, nr. 9 - 1 0 1 1 989, p.
1 0 1 citând cronica din 8 aprilie 1 92 8 din "Universul Literar", Bucureşti, " ... multă
nădejde se leagă de numele lui"; MO., dosarele 4 1 1 92 1 - 1 930; 5 1 1 93 1 - 1 940; 6 1 1 94 1 -
1 950 o prietenie de decenii i-a apropiat p e cei doi artişti. Corespondenta este în acest
sens relevantă.
88 Palatul Regal, constructie ridicată pe terenurile care în veacul al XVIII-lea apartineau
mănăstirii Crerutescu, la începutul celui următor au ajuns în pro prictatea lui Din ieu
Golescu care, la 1 8 1 2 - 1 8 1 5, a ridicat o casă cu etaj având 25 de odăi "curopeneşti" A
fost o casă care a adăpostit multe evenimente ulterioare. Aici şi-au desfăşurat
activitatea: "Societatea Literară", Iordache Golescu şi-a citit din creatiile sale, aici s-au
pus bazele "Curierului românesc". La 1 833 unnaşii lui Din ieu Gol eseu au vândut casa
1 02
www.cimec.ro
statului care, între anii 1 834 1 837, a fosl "mercmetcri�ită" pentru a deveni palat
domnesc. Lucrările au fost coordonate de inginerul Rudolf Arthur Boroczyn şi arhitectul
Xavier Villacrosse. Concomitent aici au funcţionat o scrie de servicii ale administraţiei
statului. Au fost anii când la parter a fost adăpostită şi activitatea librăriei şi a
cabinetului de lectură a întreprinzătorilor Walbaum şi Wcissc. In această casă Ion Eliade
Rădulescu a elaborat Gramatica pe care a tipărit-o la Sibiu. Peste ani, între 1 845 - 1 847,
proprietari ai librăriei au devenit C. A. Rosetti şi E. Winterhalder. Etajul a servit pentru
"domneasca curte" lui Alexandru Dimitrie Ghica până în 1 842, următorul domn
Gheorghe B ibescu 1 -a folosit ca palat de "leremonie". În timpul revoluliei de la 1 848
aici a lucrat Guvernul Vremelnicesc, cel Provizoriu şi Locotenenta Domnească. La 1 849
clădirea a fost folosită drept cazarmă. Apoi pe timpul domniei lui Barbu Ştirbei a
redevenit palat pentru "leremonii" după realizarea unor noi reparaţii şi adaptări. La 1 859
a fost amenajată pentru a- 1 găzdui pe Alccsandru Ioan 1 Cuza, domnul Principatelor
Unite şi apoi al României, aici petrecându-se şi evenimentul de la I l februarie 1 866
care a dus la detronarea sa. Ulterior aici au fost găzduiţi cei care au constituit
Locotenenta Domnească şi apoi prinţul Carol l. Acesta a trecut, după obţinerea
Independenţei, la amplificarea construcţiei, pe etape pentru a ajunge să-i dea caracterul
de Palat Regal. Astfel între anii 1 882 - 1 885 lucrările au fost încredinţate arhitectului
Paul Gottereau care a proiectat şi coordonat construcţia aripci c entrale (de vest). in
decembrie 1 926 un incendiu a distrus corpul central cu sala tronului, saloanele regale de
aşteptare, sala de festivităţi, sala prânzurilor de gală cu saloanele şi dependinţele
respective. A fost deteriorată parţial şi intrarea de recepţie şi scara de onoare de la
nivelul parterului care in sus a suferit o distrugere totală. Prompt au fost luate măsuri de
acoperire provizorie şi recuperare a ceea ce se putea restaura. Concomitent s-a trecut la
intocmirea unui proiect de reconstrucţie, având ca obiective majore: mărirea sălii
tronului, a sălii de festivităţi, a sălii prânzurilor de gală, amenajarea unei săli de recepţii
mai mică la etajul 1 al aripii Corpului de Gardă cu intrare independentă, adăugirea la
întreg edificiu al unui nou etaj în care să fie amenajate mici apartamente pentru
personalităţi. Analiza întreprinsă a condus la concluzia că puteau fi folosite în
continuare fundaţiile şi planşeele primului etaj. Lucrările de proiectare au fost
încredinţate echipei de arhitecţi coordonaţi de Nicolae Nenciulescu, arhitectul şef în
Ministerul Domeniilor şi arhitectul Karl Liman, arhitectul şef al Casei Regale. La 1 5
mai 1 928 lucrările au fost preluate de M inisterul Domeniilor. Comisia tehnică de
avizare a proiectelor şi lucrărilor era compusă din arhitecţii Petre Antonescu şi Nicolae
Ghica - Budeşti. A intervenit decesul arhitectului Karl Liman. La 20 iulie 1 928 la
Palatul Cotroceni a avut loc analiza care a dus la avizarea proiectelor de ansamblu,
lucrările fiind încredinţate spre realizare finnci "Emil E. Prager" La sîarşitul anului
1 9 3 1 lucrările realizate costaseră 6 1 .2 1 8.6 1 4 Ici. Au fost antrenate la lucrările specifice
firme ca: "Axeric", "Vulcan" ş.a. În perioada anilor 1 930 - 1 934 s-au desfăşurat lucrările
la zona centrală a palatului şi construcţia aripei Corpului de Gardă, totalizând o
suprafaţă de 2868 m. p. În perioada anilor 1 935 - 1 939 au fost realizate lucrări la
locuinţa regală cu fatada spre parcul palatului, capela de rugăciuni, biblioteca intimă,
salonul şi birourile ministrului Casei Regale. Construcţiile au însumat o suprafaţă de
1 529 m. p. J n perioada anilor 1 940 - 1 944 s-a realizat construcţia aripei spre biserica
Creţulescu. In acest caz accentul s-a pus pe desfacerea şi refacerea identică a spaţiilor
cum au fost pe timpul regilor Carol şi Ferdinand 1, construcţia însumând 1 69 1 m. p. În
perioada anilor 1 946 - 1 950 după exproprierea clădirilor din calea Victoriei şi Ştirbei
Vodă, s-a trecut la edificarea noii aripi preconizându-se în acea etapă că va adăposti
activitatea Consiliului de Miniştri. Construcţia a însumat 1 705 m .p. Finisajele

1 03
www.cimec.ro
 exterioare au fost terminale în anul 1 953. După abdicarea monarhiei, toate spa!iilor s-au
adaptat noilor func!ionalităli adăpostind Muzeul de Artă, Consiliul de Stat, Fi larmonica
"George Enescu". Palatul în ansamblu este o construcţie cu 7 niveluri (2 subsoluri,
parterul şi 4 etaje) însumând o suprafa!ă de 34.000 m .p. Vezi: A.N. -D.A.J.C .. fond Casa
Regală - Castele şi Palate, inv. 836, dosar 1 08 1 1 932; Florian Georgescu, Ştefan
Ionescu, Maria Cantilli Bucureşti, oraşul nostru - ghid, Bucureşti, 1 970, p. 2 1 -22.
•• MO. dosar 4/1 92 1 - 1 930
90 Ibidem.
9 1 In anul 1 928 România a adoptat hotărârea de a participa la o asemenea actiune de
anvergură internaţională constituind o comisiune condusă de Dimitrie Gusti care a luat
în dezbatere toate problemele pregătitoare ale acţiunii. Virgil Madgcaru, ministrul
Industriei şi al Comerţului, a fost un constant sprijinitor al acestei participări la care
aveam prilejul pentru prima dată după realizarea Marii Uniri să prezentăm atât trecutul
poporului român cât şi realizările anilor posteriori primului război mondial, inclusiv în
domeniul artelor plastice. După mai multe încercări de solu!ionare a problemei spatiului
de expunere s-a decis încredinţarea proiectării pavilionului României arhitectului Duiliu
Marcu care a conceput o clădire în maniera caselor de la munte, în spatiile căreia (circa
400 m. p.) au fost reunile exponatele care să ne reprezinte. Lucrările de constructie şi
amenajarea interioarclor s-au încheiat in luna septembrie 1 929, iar inaugurarea, la care a
participat şi familia rcgală a Spaniei, a avut loc la 4 octombrie 1 929. Oficial expozitia
internaţională a fost deschisă până la 1 5 ianuarie 1 930, ulterior Pavilionul României a
fost în continuare accesibil pentru public, având caracter de expoz ilie na!ională. La 1 2
aprilie 1 930 în Palatul Camerei de Comert din Bucureşti a avut loc solemnitatea
decernării celor 2 1 1 distinctii obtinute de cei 230 de expozanţi români. Prin cele 62 de
"Grand Prix", 5 1 Diplome de onoare, 49 Medalii de Aur, 1 4 Medalii de Argint, 8
Medalii de Bronz şi 2 1 de Diplome acordate colaboratorilor organizatori. România a
ob!inut o prestigioasă recunoaştere a calitătilor atât a exponatelor cât şi a modului de
prezentare. Interesul manifestat a impus şi mentinerea la dispoziţia publicului a
expozitiei Ia începutul anului 1 930. Amintim că în ambianta expoziţiei a fost prezentat
la loc de cinste bustul "Mihail Eminescu" modelat de Oscar Han. Vezi: Al. Tzigara
Samurcaş, România la expoziţia din Barcelona, Atelierele Soccc, Bucureşti, 1 930 1
extras din "Convorbiri Literare" 1 autorul face referinţă �i la catalogul: La Roumanie â
l'Exposition internaţionale de Barcelone 1 929, 33 p.
92 Alexandru Tzigara Samurcaş ( 23 aprilie 1 872, Bucureşti - ? 1 952 ? ) . Studii la
Paris, Berlin, Miinchen, doctor în filozofie, carieră didactică universitară, specialist în
istoria artei vechi româneşti şi a artei populare, director al Muzeului de Artă Naţională,
director al Fundaţiei Universitare " Regele Carol I", muzeograf, inspector general al
muzeelor, participant la manifestări internaţionale, a condus 1 a Bucureşti revista
"Convorbiri literare" , publicist, membru corespondent al Academiei Române 3 iunie
1 938, retrasă calitatea în anul 1 948, reconfirmat la 2 februarie 1 99 O. Vezi: Al. Tzigara
Samurcaş, Cultul trecutului şi muzeele provinciale, în: "Convorbiri l iterare", mai 1 9 1 O;
idem, Muzeografie românew;că, Bucureşti, 1 936, XXIII p. + 383 fl· + 30 pi. ilustratii;
Lucian Prcdescu. op. cit., p. 869; M.D.E., p. 1 797; Dorina N. Rusu. op. cit. p. 204, 294;
G. Bezviconi, op. cit., p. 274; N icolae Vatamanu, icoane şi fotografii de bucureşteni,
Editura Litera, Bucureşti, 1 98 1 , p.57 - 63.
93 Vezi nota referitoare la societatea "Cultul Eroilor".
94 M.O . . dosar 4 7 1 92 1 - 1 930.
95 Ibidem, M . Onofrei a ajuns la Paris în primăvara anului 1 928 ca beneficiar al bursei
de voiaj (800 de franci pe care urma să-i primească lunar). A fost de fapt o nouă odisee

1 04
www.cimec.ro
la care o serie de prieteni au intervenit pentru a putea depăşi hăţişurile birocratice. Ne
referim la familia Lalu şi la Gh. T. Kirileanu care in momentele di ficultăţilor de natură
financiară I -au susţinut moral şi material. La Paris a locuit împreună cu pictorul Lucian
Grigorescu. Î ntâlnirea cu Bourdelle, dialogul şi analiza unora din lucrările anterior
realizate au facilitat inscrierea la Academia La Grande Chaumiere. Proba a fost
apreciată şi de cei care au avut prilejul să o vadă in ambian�a atelierului. Parisul 1 -a
condus in atmosfera instituţiilor care tezaurizau realizările ce constituiau eşantioane ale
evoluţiei artelor plastice, dar şi a creatorilor ce i-au fost contemporani. A avut astfel
posibilitatea de a cunoaşte preocupările, căutările, soluţiile confraţilor de diverse vârste
şi maniere de lucru; M.O., dosar 9 1 1 97 1 - 1 980 referinţe in notele criticului şi istoricului
de artă dr. Nanu. Recurgem la referinlele din "Petit Larousse il lustre 1 979", citând
câteva din numele celor care i-au fost in anturaj in epoca prezenţei Ia Paris: George
Braque (1 882- 1 963 ), pictor promotor al cubismului, autor al picturii plafonului sălii
etrusce din palatul Louvru (p. 1 1 97); Mare Chagall ( 1 887- 1 985), pictor, gravor francez
de origine rusă, inspirat de folclorul poporului evreu, realizator al plafonului Operei din
Paris (p. 1 232); Robert Delaunay ( 1 885- 1 94 1 ), pictor al formelor ritmice (p. 1 289);
Charles Despiau ( 1 874- 1 946), sculptor, autor a numeroase basoreliefuri, statui şi mai
ales busturi modelate delicat, relevând preocuparea pentru analiza psihologică a
subiectului (p. 1 292); Femand Leger ( 1 88 1 - 1 955 ), pictor creator şi de artă cubistă
inspirat de tehnica dominantă in viata modernă (p. 1 473); Aristide Maillol ( 1 8 6 1 - 1 944),
sculptor realizator de lucrări gralioasc, având statui amplasate in ambianta grădinii
Tuileries ( p. 1 503 ); Maurice Utrillo ( 1 88 3 - 1 955), pictor realizator de peisajc inspirate
de atmosfera cartierului Montmartrc ( p. 1 75 1 ); Osip Zadkine ( 1 890- 1 967 ), sculptor
francez de origine rusă, realizator de lucrări decorative în manieră cubistă (p. 1 79 1 ).
96 La Paris a locuit împreună cu pictorul Lucian Grigorescu, iar atelierul 1 -a avut în
exclusivitate in cartierul Montparnasse.
97
Antoine Emile Bourdelle ( 1 86 1 , Montauban, Fran�a 1 929), sculptor şi pictor
francez, in România are, printre altele, portretul lui Anastase S imu, azi în colectia
Muzeului National de Artă. Vezi "Dicţionar Enciclopedic", voi. 1, Editura
Enciclopedică, Bucureşti, 1 993, p.250; Larousse. p. 1 1 94, fotografie redându-1 pe
maestru lângă o lucrare; Constantin Prut. op. cit., p. 62.
•• La 4 ianuarie 1 929 legatia României din Paris - Serviciul Consular se adresa Directiei
Generale a Artelor Frumoase din Franţa solicitând pentru artistul român Minai Onofrci
posibilitatea de a vizita gratuit muzeele pentru a se documenta. Vezi: M.O., dosar 4 1
1 92 1 - 1 930.
99 Medalioancle: "Gh.T. Kirileanu", "Aurel Băeşu", bustul "Toma Ricanti" ş.a.
1 00
A.N.-D.A.l.C.. fond M . A I .S.G .. inv. 654, dosar 54 / 1 93 1 , f. 5 1 , cup "Universul",
Bucureşti, 2 decembrie 1 93 1 , semnat Ceaiuri (?).
101
M. Straie. op. cit., p. 354; G. Bezviconi. op. cit., p. 1 6 1 cimitiru 1 Bellu figura 20 - 4;
Comemorarea sal> antului praf dr. Thoma Ionescu, înaintaş al Şcolii de chirurgie din
România, in "Evenimentul Prahovci", Ploieşti, anul V. nr. 9 (205), 29 februarie 1 996, p.
3 ; Virgiliu Z. Teodorescu, Simboluri ale cinstirii dedicate pro.f dr. Di mi trie Gerota,
in: "Noutatea Medicală" anul VI, serie nouă, 4 1 1 998, p.4 - 8; idern, Doctorul Dimitrie
Gerota, omul faptelor pilduitoare pentru urmaşi, in: Spitalul militar M.l. ''praf dr.
Dimitrie Gerota" la sfârşit de mileniu, Editura Ministerului de Interne, Bucureşti, 2000,
p. 9 - 42, nota p. 36.
1 02
Sub voce: informatii obtinute de la M . Onofrei in anii '70 coroborate cu M.Q .. dosar
5 1 1 93 1 - 1 940 o suită de fotografii prezentând atelierul din diverse unghiuri relevă
numeroasele lucrări abordate de artist; "VIll-e Salon des Tuilcries 1 930 Cours - la Reine
1 05
www.cimec.ro
(Place de L'Aima), Catalogue", p. 88 sunt mcntionate lucrările lui M. Onofrei: la pozitia
2 1 38 "Cap", marmură; pozitia 2 1 39 "Crist", piatră. Artistul locuia la Paris pe strada
Fermat nr. l 4; dintr-un volum păstrat fragmentar: "Buletin al manifestărilor cultural -
sportive din ianuarie 1 930", p. 32 aflăm că Mihai Onofrei a fost remarcat de cronicarul
Charles Fegdal �i alti critici care i-au acordat spatii în cronicile lor. Retinem câteva din
lucrările care au fost realizate şi expuse în această perioadă. Multe din acestea au fost
achizitionate ajungând în colectii particulare şi muzee. La o parte din aceste lucrări
autorul a realizat fotografii, pasiunea pentru a folosi arta fotografică fiindu-i o
preocupare care 1 -a secondat în decursul vietii. Menfionăm: "Tors", gips. Paris, 1 930;
"Portret de tărancă", Paris, 1 930; "Christ", Paris, 1 930; "Cap de expresie", marmură,
Paris, 1 930; "Portret de femeie", piatră, Paris, 1 930; "Portretul Adinei Pană Moscu",
bust, gips, Paris, 1 930; "Cap de fată", Paris, 1 930; " Portret de bărbat ", Paris, 1 930; "Nud
de femeie aşezată" . Paris, 1 930; " Pescarul P ierre", portret, gips, Paris, 1 930; retinem şi o
informatic ulterioară, respectiv la expozitia din anul 1 93 7 M. Onofrei afirmase că în
anul 1 930 a realizat un bust tăiat direct în marmură. Semnificativă este corespondenta
purtată în această perioadă de studii la Paris cu cei din tarii. Aflăm astfel despre:
problemele financiare cu care s-a confruntat, evolutia studiului, inclusiv a unor lucrări în
curs de modelare sau de finalizare prin turnarea în bronz a unor creati i anterioare
(Monumentul Eroilor pentru onişul Huşi, bustul Vasile Stroescu ş.a.), interesul de a
participa la expozitia de la Barcelona. Spicuim din scrisoarea lui Gh. T. Kirilcanu din 26
aprilie 1 930 modul cum îi aprecia succesul dobândit la Paris, preocuparea de a actiona
pentru -ca şi Parlamentul României să achizitioneze un exemplar al bustului Vasile
Stroescu. Î i recomanda, printre altele, să fie prezent la sustinerea tezei de doctorat de
către Jcan Boutiere care a studiat cu multă acribie creatia lui Ion Creangă. El afirma:"
n-ar trebui să lipsească nici un român din Paris".
103
Astfel Ia 6 ianuarie 1 929 Gh. T. Kirileanu îi confirma lui Mihai Onofrei primirea
scrisorii şi îi aducea la cunoştintă cum a evoluat problema tumării în bronz a bustului
"Stroescu" Ia firma Popa. În altă ordine de idei îl informa despre discuti ile purtate la
Ministerul Instructiunii referitor la sprijinul material pe care- I solicita pentru perioada
de studii la Paris. Era sfătuit să redacteze un memoriu de activitate. 1 C./ Kiritescu care
văzuse proiectul solicitat de minister pentru cinstirea Eroilor din rândurile cadrelor
didactice se declarase satisfăcut de concepţia lui Mihai Onofrci . A doua zi o altă
scrisoare era transmisă de Gh.T. Kirileanu către prietenul Spiru ( Lalu ) căruia îi
mulţumea pentru sprijinul acordat la Paris lui Mihai Onofrei. La 1 8 ianuarie îi
transmitea ştirea despre o importantă realizare. Reuşise să obtină bursa pentru patru luni
urmând ca ulterior ea să fie prelungită, ministerul conditionând ordonantarea de
primirea textului pe care 1 -a formulat în memoriul referitor la bursa de voiaj . Dorind să
o rezolve operativ, Gh. T Kirileanu îi cerea să-i precizeze de unde să ia acest text. In
aceiaşi zi Mihai Onofrei primise de la Academia La Grande Chaurnicrc adcvcrinta că
era elev al maestrului E. A. Bourdcllc. La 29 martie Gh. T Kirileanu îl informa cum a
evoluat problema financiară a bursei de studii şi despre vizita pe care primul ministru,
Iuliu Maniu a făcut-o împreună cu dr. N. Lupu pentru a vedea bustul "Stroescu",
anunţându- 1 că va face toate demersurile să fie comandat şi un al doilea exemplar.
Vizita fusese favorabilă după cum reiese şi din scrisoarea dr. Nicolae Lupu din 30
martie prin care-i recomanda lui Mihai Onofrei să-i scrie lui Iuliu Maniu pentru a-i
mulţumi pentru rezolvarea problemei financiare. Dintr-o scrisoare a lui Pavel Onofrei
din 23 apri lie reiese că a primit ştirea că Mihai Onofrei nu mai locuia la hotel şi că se
mutase într-un atelier unde avea şi locuinta. Cât de !abil era totuşi rezolvată problema
sustinerii financiare din ţară reiese şi din scrisoarea din 29 mai prin care Gh. T.
1 06
www.cimec.ro
Kirileanu îl informa cum a mai evoluat această situa(ie, anunţându- 1 că şi Jean Steriadi
a avut amabilitatea să intervină la ministrul Casei Regale pentru a obţine un ajutor din
"Fondul Reginei" la care Gh. T Kirileanu era secretar, fapt care i-a permis să-i livreze
3 . 000 de franci, sumă care-i va permite să-şi continue studiile şi va putea aştepta
regularea plă(ii pentru bustul "Stroescu" La 28 iunie o scrisoare din Paris expediată de
Spiru D. Lalu oferă ştirea că la acea dată Mihai Onofrei se afla în vacan(ă in ţară. Cât de
birocratic se derulau problemele o evidenţiază şi ştirea publicată de ziarul "Curentul" la
1 5 octombrie cu titlul Dr. Lupu şi bustul lui Stroescu in care era prezentată noua
intervenţie la ministrul de Interne, dr. Alexandru Vaida Voevod pentru a aşeza un bust
pe mormântul luptătorului basarabean pentru Unire. Din aceiaşi zi este şi scrisoarea lui
Gh. T. Kirileanu către Mihai Onofrei in care îi solicita ca pentru prelungirea bursei de
voiaj să formuleze o nouă cerere care să fie însoţită şi de un certificat eliberat de
profesorul cu care lucra. Urma să- I viziteze pe Nicolae Iorga de la care spera sprijinul in
comisia de valută. In caz de întârziere ii promitea că-i va pune la dispoziţie o sumă cu
care se va descurca până la 1 ianuarie. "Ar fi păcat să nu stai la Paris acest an şcolar", ii
aducea la cunoştinţă că intâlnirea cu P. Halippa i-a oferit prilejul discutării problemei
bustului "Stroescu", acesta promitându-i că va face demersurile cuvenite la Parlament să
achizi(ioneze un exemplar pentru Camera Deputaţilor. Nu a ştiut să precizeze materialul
in care poate fi livrat: marmură sau bronz? Rcferindu-se la dr. Lupu il informa că acesta
opina şi stăruia pentru ca un asemenea bust să ajungă şi la Chişinău. La 8 noiembrie o
carte poştală expediată de Pavel Onofrei pentru a- 1 felicita cu ocazia zilei sale ii aducea
la cunoştin(ă că problema monumentului de la 1-Iuşi a evoluat, organele locale hotărind
amplasarea in parcul Primăriei oraşului. Ştirea o aflase din ziarul " Dimineaţa" din 1 2
octombrie 1 929. Mai pe larg ş i c u date mai ample ii este relatată situaţia in scrisoarea
Margaretei Rendorf, membră in comitetul de iniţiativă de la Huşi. Scuzându-se că a fost
bolnavă mult timp, acum a putut să reia problema având la fostul şi actualul prefect
sprijinul cuvenit, dar se plânge de indiferenta concetăţenilor şi in primul rând de
comportamentul celorlal(i din comitet, îl informa că la 29 octombrie s-a făcut recepţia la
tumătorie a componentelor monumentului in prezenţa lui Popa, Teodorescu Sion,
prefectului Botez. Teodorescu Sion fclicitasc comitetul pentru această realizare
sugerând să fie realizat un soclu in bun raport de inăl\ime cu lucrarea şi ambientul
amplasării. Regreta că a trecut o lună de la această recepţie şi piesele n-au ajuns la Huşi.
Era formulată şi o situaţie a plăţilor care totalizau la acea dată suma de 353.300 de lei.
Unna să declanşeze o nouă campanie pentru strângerea sumelor necesare realizării
soclului. Este amintită lupta dată pentru luarea hotărâri unei corespunzătoare amplasări
a monumentului, ii solicita punctul de vedere in privinţa sortimentului de piatră
necesară pentru soclu şi- 1 ruga să o informeze când revine in ţară.
Am trecut in revistă aceste episoade pentru a fi mai concludentă situaţia cu care s­
a confruntat bursierul Mihai Onofrei in condiţiile crizei economice când trezoreria
statului era atât de afectată de imposibilitatea realizării exporturilor tradiţionale
aducătoare de valută ca urmare a declinului economiei mondiale provocat de politica de
dumping practicată de o serie de ţări vânătoare de valută, pred ilect cea lansată de
U.R.S.S. care vânzând sub preţul de cost, ne înlăturase de pe pieţe cum ar fi cea
tradiţională până atunci a Turciei. Situaţia s-a perpetuat şi in anul 1 930, impunând celor
care se îngrijeau de soarta lui să recurgă la alte formule salvatoare pentru a- l putea
subvenţiona ca să-şi continue stagiul de pregătire la Paris. Astfel la 27 ianuarie 1 930
Banca Industrială şi Comercială din Piatra Neamţ il informa pe Mihai Onofrei că la
cererea adresată de Petre Lalu i-a fost livrată suma de 1 000 de franci francezi. La 7 mai
Petre Lalu i l informa că i-au fost livraţi alţi 1 .000 de franci francezi. Cu acel prilej aflăm
1 07
www.cimec.ro
şi despre reacţia acestuia atunci când a aflat despre incidentul avut cu un taur. Laconica
formulare nu ne oferă posibilitatea să cunoaştem condiţiile în care s-a petrecut
accidentul şi mai ales ce urmări a avut. Tot generatoare de semne de intrebare este şi
cartea poştală din 22 februarie 1 930 prin care Pavel Onofrei se interesa despre
participarea lui Mihai Onofrei la expoziţia de la Barcelona. Nu avem informaţii despre o
nouă participare a sa la acel timp la expoziţiile organizate la Barcelona. Vezi: Nicolae
Mănescu, TurCia de astăzi. Bucureşti, 1 939.
104 Locuia pe strada Mihail Carnea nr.26, în cartierul Filantropia, strada flancând în zona

nordică cimitirul izraelit.

105
Ne referim atât la cele care i-au conferit un nou paşaport eliberat la 1 9 februarie
1 93 1 şi vizat în ziua următoare la consulatele Franţei, Ungariei şi Elveţiei cât şi la cele
care i-au asigurat ultima parte a studiilor în Franţa. Noul paşaport îl definea ca o
persoană născută la Boţeşti Fălciu, având 34 de ani, talie mijlocie, părul castaniu,
sprâncenele castanii, ochii verzi, barba rade, oval smead şi avea o fotografie a
titularului.
106
Petre H. Ionescu (lipsesc datele biografice). Studii de arhitectură absolvile în anul
1 929, activitate în B ucureşti, locuind anle 1 937 în piata Rosetti în clădirea Societăţii de
locuinţe ieftine. Participant la expozitiile deceniului patru cu proiecte pentru constructia
unor aşczăminte pentru învăţământ. Vezi: Tabloul. p. 7.
107
M.Q .. dosar 5 1 1 93 1 - 1 940, cup "Universul", Bucureşti, anul 48, 7 noiembrie 193 1
Inaugurarea Palatului Universul, "Salonul Universul". Cronică de V.B.
100 V.B. = Victor Bilciurescu (1 martie 1 865, Bucureşti ? ). Studii şi carieră
militară, trecând apoi în gazetărie, om politic, deputat, prefect, inspector general
administrativ, publicist. Vezi: Lucian Predescu. op. cit., p. 1 02; M. Straie op. cit., p. 70;
"Almanahul dicţionar al presei din România", Bucureşti, 1 926, p. 1 28; "Almanahul
Asociaţiei Publiciştilor Români - Prima antologie a A.P.R.-ului ", Bucureşti, anul 1,
1 938, p.25-27.
109 Catalog "Ministerul Instnlc/iunii, Cultelor şi Artelor, Salonul Oficial - pictură,
sculptură, mai-iunie 1 932, Pavilionul artelor, şoseaua Kiseleff, p. 2 7 , 34. Acum artistul
locuia pe calea Victoriei la nr. 1 45.
1 10
A.N.-D.A.I.C.. fond M.A l .S.G. dosar 57 1 1 932, f. 3 , cup "Universul", Bucureşti, 1 4
mai 1 932, referinţă l a lucrările prezentate l a Salonul Oficial, evidenţiind valoarea
lucrării "Bourdelle".
1 1 1 Bustul "Bourdelle" a fost început în anul 1 929 şi finalizat în anu 1 1 932. A fost turnat
în bronz fiind apoi integrat în colecţia N. Malaxa. Bustul "Bourdelle" din colectia
Muzeului Judeţean din Târgu Mureş este o piesă turnată în gips având 0,40 x 0,29 x
0,56 m., lucrarea este semnată şi datată dreapta jos: "M. Onofrei 1 932". in colectia
aceleiaşi instituţii se păstrează şi stalueta "Ţărancă din Ardeal", teracotă patinată 0,23 x
0,75 x 0,65 m.
112
"Arta", Bucureşti, anul 1, martie 1 932, p. 1 6.
1 13 "Almanahul ziarelor Adevărul şi Dimineaţa 1 932", Bucureşti, 1 932, p. 1 6 1 , fotografie.
1 14
Spiru C. Haret ( 1 5 februarie 1 85 1 , Iaşi - 1 7 decembrie 1 9 1 2, Bucureşti, cimitirul
Bellu), studii la Dorohoi, laşi, Bucureşti, licenţă fizica-matematici la Bucureşti,
specializare, doctorat matematici la Paris. Matematician, astronom, pedagog, carieră
didactică universitară. Om politic, ministru reformator al învăţământului de toale
gradele, preocupat de starea ţărănimii, organizator al sistemului cooperatist la sate,
iniţiatorul de cămine culturale şi biblioteci, de atenee culturale ca fiiii ale societătii
bucureştene, ale universitătilor populare, a fost pe bună dreptate definit de contemporani
"omul şcoalei", publicist, membru corespondent 1 2/24 octombrie 1 879 şi titular 3 1
1 08
www.cimec.ro
martie 1 1 2 aprilie 1 892 al Academiei Române. Vezi Lucian Predescu. op. cit., p. 390;
N. Teodorescu, în: Pcrsonalităti, p. 1 76 - 1 78; Dorina N. Rusu. op. cit., p. 54, 79.
I ls
A.N.-D.A.I.C.. fond M . A l .S.G .. inv. 654, dosar 57 1 1 932, f. 60, cup "Universul; M.
0., dosar 5 1 1 9 3 1 - 1 940 corespondenţa cu familia exprimă interesul cu care era urmărită
problema. Astfel tatăl, la 18 februarie 1 932, ii punea intrebarea referitoare la persoana
căreia i-a fost atribuită realizarea monumentului, iar sora, Ruxandra, consolându- 1 ,
considera că fratele ei a greşit primind diverşi vizitatori l a atelier în timpul elaborării
machetei, având astfel cei interesaţi posibilitatea de a şti cum să- I deconspire pe cel
care se afla acoperit de motoul cu care participa la această dură competiţie.
1 6
1 Dimitrie Paciurea (2 noiembrie 1 873, Bucureşti - 4 iulie 1 932, Bucureşti). Studii de

artă la Bucureşti şi Paris, participant la expoziţii din România şi străinătate, ocupă un

loc care se defineşte mai bine odată cu trecerea timpului în ierarhia sculpturii româneşti
ca precursor al moderniştilor. Laureat al Premiului Naţional pentru sculptură in anul
1 927 Vezi: Ion Frunzetti, Dimitrie Pădurea, Editura Meridiane, Bucureşti, 1 989;
Constantin Prut. op. cit. , p.340 -34 1 ; Vasile Florea, op. cit, p. 2 1 2, 227, 23 1 , 233, 234,
235, 237, 238, 246*, 248, 252, 382, 384.
1 1 7 Gheorghe Tudor ( 1 4 aprilie 1 882, Breaza, jud. Prahova - 1 5 oc tombrie 1 944 7 ).
Studii la Şcoala de Belle Arte Bucureşti, specializare la Florenţa, Italia. Sculptor cu o
bogată activitate in perioada 1 9 1 2 - 1 944. Participant la expoziţiile "Salonul Oficial"
(premiat in 1 9 1 5, 1 925), "Tinerimea Artistică", "Salonul Atencului Român", personale
( 1 920, 1 927, 1 943 7 ), şef al atelierului de restaurare al Comisiunii Monumentelor
Istorice găzduit la biserica Stavropoleos, participant la concursul pentru realizarea
monumentului Spiru C. 1-laret, autor al monumentelor: "Eroilor" din localităţile Răcari,
jud. Oâmboviţa, Proviţa de Jos şi Câmpina, jud. Prahova, Dobreni, jud. Giurgiu,
monumentul dedicat lui Tudor Vladimirescu de la Padeş, jud. Gorj ( colaborare),
monumentul "înaintaşilor" de la Breaza, jud. Prahova, al busturilor: N. Grigorescu din
Câmpina, jud. Prahova, Maria Istrati din Turnu Severin, jud. Mehedinţi, Ştefan Bratu
din Comarnic, jud. Prahova, mcdalionul Petre Antonescu, masca mortuară a lui Aurel
Vlaicu. Vezi: 1\.N.-D.A.l .C. fond M . A l .S.G .. dosar 24 1 1 9 1 4; Grigore Ionescu. op. cit.,
p. 1 47 ; "Arta", Bucureşti anul XXIV, nr. 4 1 1 977, p. 4; Mihai Apostol, Tradiţii plastice
în oraşul Ploieşti, Ploieşti, 1 977, p. 77; Gheorghe Niculescu, Valea Prahovei, Editura
Sport-Turism, Bucureşti, 1 984, p. 70-72, 84-85, 1 6 1 - 1 62;"Revista Muzeelor",
Bucureşti, anul XXIX, nr. 1 1 1 992, p. 64 - 66.
1 1 8 Vasile P lonescu-Varo ( ? 1 877 7 - 7 1 968 7 ) studii la Şcoala de Bcllc Arte din
,

Bucureşti, specializare Paris, sculptor cu realizări in perioada 1 906- 1 954. Participant la

expoziţiile oficiale începând din 1 9 1 5 , la "Tinerimea Artistică, la toate ediţiile "Salonul
Ateneului Român" şi "Cercul Artistic". Participant la concursurile pentru monumentele:
Unirii din Cernăuţi, Spiru C. Haret din Bucureşti, regilor Carol 1 şi Ferdinand 1 din
Bucureşti. Realizator al monumentelor: Eroilor din scuarul de lângă biserica Silvestru
din Bucureşti, Ecaterina Teodoroiu din Brăila, Cavalcriştilor de la Grozcşti - Oituz, azi
Oneşti, Eroilor Regimcntului 5 din Călăraşi, Eroilor din Braşov -cartierul Şchei - Piaţa
Unirii, Eroilor de la Oituz (cimitir), statuia regelui Ferdinand I de la Orăştie. Realizator
al busturilor: regele Ferdinand 1, patriarhul Miron Cristea, prof. Emanoil C. Teodorescu,
generalul Constantin Scărişoreanu, relieful regele Ferdinand I şi regina Maria. Vezi:
Lucian Predescu. op. cit, p. 435; Ateneul Român. p. 2 1 1 .
1 19 Gheorghe/ George 1 Leonida (lipsesc datele biografice), frate cu inginerul Dimitrie
Leonida. Sculptor cu o bogată activitate intre anii 1 9 1 5 - 1 942. Participant la expoziţiile
organizate de: "Salonul Oficial", "Cercul Artistic", "Salonul Nudului", "Tinerimea

1 09
www.cimec.ro
Artistică", "Salonul Ateneului Român", Sindicatul Artelor Frumoase, colective şi
personale. Participant la concursurile pentru monumentele: "Eroilor C.F.R.-işti" "Spiru
C. Haret" Realizator al monumentului Eroilor din Ghidigeni, jud. Galaţi. Lucrări ale
sale au fost integrate şi în colecţiile: dr. Constantin Angelescu. Palatului Cotroceni azi
Muzeul Naţional Cotroceni.
120
Ioan C Dimitriu - Bârlad ( 1 7 mai 1 890, Biirlad - 23 septembrie 1 964, Bucureşti).
Studii de artă plastică la Bucureşti, carieră didactică şi artistică. Participant la războiul
de întregire a neamului, a cunoscut suferinţele apărătorilor gliei strămoşeşti, a modelat
chipuri şi ipostaze umane, în perioada interbelică a obţinut numeroase comenzi pentru
executarea de monumente ale cinstirii Eroilor. Permanent expozant, a fost în atenţia
criticilor dar şi a comanditarilor, raporturile cu aceştia fiind caracterizate de probitatea
profesională. Numeroase localităti au în forul public lucrări modelate de Ioan C.
Dimitriu - Biirlad. Vezi: Virgiliu Z. Teodorescu, lnformaJii referitoare la activitatea
sculptorului Ioan C. Dimilriu - Bârlad, în "Revista Muzeelor şi Monumentelor" seria "
Monumente Istorice şi de Artă", Bucureşti, nr. 1 / 1 987, p.52 - 62.
121
Ioan Pantazi (lipsesc datele biografice), sculptor cu o bogată activitate creatoare în
al patrulea deceniu al secolului al XX-lea. Expozitii personale în anii 1 930, 1 934, 1 94 1 ,
demersuri pentru organizarea unor expozitii personale în 1 945, 1 948, participant la
"Salonul Oficial" între anii 1 934-1 945 (premiat în anul 1 934), la "Salonul Atcncului
Român 1 932" şi expozitiile Sindicatului Artelor Frumoase din anii 1 932, 1 939. În forul
public a realizat monumente pentru cinstirea Eroilor în localitătile Drăgăneşti Vlaşca,
jud. Teleorman, Grăjdana, jud Buzău, Ciulnita - Eustadiade, jud. Argeş, Mangalia, jud.
Constanta, Domneşti, jud. Argeş, Bucureşti - cartier GriviJa - Dămăroaia Poduri, jud
Bacău, Mcrcnii de Jos şi Orbească, jud. Giurgiu. Busturi în localitătile Gherla, jud. Cluj
şi Azuga, jud. Prahova. Participant la concursurile pentru monumentele Infanterici şi
Spiru C. Haret.
122
Ioan Schmidt - Faur ( 1 883, Znaim, azi Znojmo, Slovacia - 1 934, Bucureşti, cimitirul
Târgu Jiu). Studii la Znaim, Viena, ca şef de promotie a fost chemat în România la
începutul secolului XX, a fost profesor de modelaj la şcoala de ceramică de la Târgu Jiu
de unde, muncind pentru un timp în Craiova, a ajuns la Bucureşti, dedicându-se
sculpturii. În anii ocupatiei străine a fost internat în lagăr iar după război a fost ajutat să­
şi finalizeze studiile la Viena în domeniul artei monumentale. La revenirea în tară, după
o scurtă perioadă de prezentă la catedra Şcolii de Arte şi Mcscri i din Odorhei, este
transferat la şcoala similară din Bucureşti. Concomitent a fost solicitat să realizeze
numeroase monumente pentru cinstirca Eroilor. Personalitate complexă, a avut
preocupări şi pentru tehnica navigatici, atât cea aeriană cât şi cea navală, cercetările
fiind fructificate prin elaborarea de lucrări, unele brevetate. Vezi: Virgiliu Z.
Teodorescu, Informaţii referitoare la activi/a/ea sculptorului Ioan Schmidl Faur, în
"Revista Muzeelor şi Monumentelor", seria "Monumente Istorice şi de Artă", Bucureşti
nr. 2 1 1 989, p. 31! - 5 5 ; idem, Contribuţii la cunoaşterea autorului nwnumenlului
"Eroilor Aerului" din Bucureşti, în "Muzeul National IX", 1 997, Bucureşti, p. 1 97-2 1 O,
consemnând participarea lui la concursurile care au dus la definirea realizatorului,
modul de preluare a ideii motivului Zburătorului: idem. Simboluri ale cinslirii dedicate
lui Mihail Eminescu -
Mărturii documentare, în "Revista Arhivelor", Bucureşti anul LXXVI, voi. LI, nr. 2 1
1 989, p.2 1 2 - 220 în care se evocă şi istoria monumentului de la Iaşi
123
Alexandru Severin/ Talpoşin 1 ( 1 5 februarie 1 88 1 , Tumu Severin, jud. Mehedinti -
1 6 mai 1 956, Bucureşti). Studii artistice la Paris, participant la campania militară a
anilor 1 9 1 6- 1 9 1 7, artist complex realizator ca pictor şi sculptor a numeroase lucrări.
1 10
www.cimec.ro
După primul război mondial a modelat mai multe monumente dedicate cinstirii Eroilor.
Vezi : Muzeul A. Simu , op. cit., p. 30, 4 1 ; C.D. Fortunescu, Arta în Oltenia, în
"Oltenia", Editura Ramuri. Craiova, 1 943 , 42 1 - 434; Paul Rezeanu, Artele plastice în
Oltenia 1821 1 944, Craiova, 1 980, p. 1 73, nota 1 03; idem, Alexandru Severin, un
artist uitat, în "Anuar", voi. I / 1 996, editat de Muzeul Naţional Peleş, Sinaia, p. 47-50.
124 Zahiu Raiciu (lipsesc datele biografice) prezentă metcorică în sculptura românească.
Participant la expoziţiile "Salonul Oficial" din anii 1 93 1 şi 1 932, participant la
concursul pentru monumentul Spini C. Haret, ulterior unul din proiectele pentru
cinstirea Eroilor, i-a fost integrat în albumul elaborat de societatea "Cultul Eroilor" cu
avizul Comisiei Superioare a Monumentelor Publice, pentru a fi model pentru terţi care
doreau să aducă in forul public asemenea simboluri. Din acest album locuitorii din
Tămâia, jud. Maramureş au ales proiectul unei troitc cu înăl\imea de 3-4 m. In anul
1 944 oferea Comisiei de achiziţii de lucrări de artă "Capul poetului Ioan Mihail",
modelat de el. În tabelul pensionarilor - sculptori, întocmit la 12 februarie 1 976, este
meţionat cu modesta sumă de 800 de Iei. Vezi: A.N.-D.A . l .C. fond U.A.P .. dosar 26 1
1 970 - 1 977.
1 25 Ion Jalea ( 1 9 mai 1 887, Casimcca, jud. Tulcea - 7 noiembrie 1 98 3 , Bucureşti). Studii
de artă la Uucureşti şi Paris, invalid de război pe frontul de la Mărăşeşti, 1 9 1 7, bogată
activitate, de peste şase decenii, atât în domeniul creaţiei artistice cât şi al coordonării
artelor plastice în cadrul Ministerului Cultelor şi Artelor, Ministcru]ui Culturii, Uniunii
Artiştilor Plastici, membru corespondent, 3 1 mai 1 946 şi 2 noiembrie 1 948, titular 2 1
martie 1 963 al Academiei Române. Vezi: A.N.- D.A. I .C.. fond S.O.N.F.R .. inv. 1 035,
dosar 1 244 1 1 93 5 desenele frizei pentru Mausoleul de la Mărăşeşti (colaborare cu
Corneliu Medrea); Constantin Prut. op. cit., p. 2 1 3-2 1 4; Enciclopedia. voi. III, 2000, p
1 03 ; Dorina N. Rusu. p. 229, 236, 25 1 .
126
M.O . . dosar 5 1 1 93 1 - 1 940.
1 27 Ibidem.
1 2 " A.N.- D.A.l.C .. fond M . C.A. - D.A . . inv. 8 1 8 , dosarele 60 1 1 9 33, 61 1 1 936, f. 49
menţionează anul 1 933 şi suma de 250.000 lei pentru plata soclului şi a turnării în bronz
a componentelor monumentului; Anton 1. Popescu. Huşi - Contribuţii la cunoaşterea
istoriei oraşului, manuscris dactilografiat la Huşi 1 965, f. 202 afinnă că monumentul
Eroilor a fost amplasat în anul 1 932; In memoriam. p. 42; M.O .. dosar 5 1 1 93 1 - 1 940.
129M 0., dosar 5 /1 93 1 - 1 940 corespondenta cu M. Onofrei.
130 Nicolae L. Lupu (4 noiembrie 1 876, Arsura - Ghermăncşti, jud Vaslui ? 1 946, ? ) .
-

Studii de medicină la laşi medic, om politic, deputat, militant pentru înfăptuirea Marii
Uniri, membru al Partidului Liberal ( 1 907), Partidului Ţărănesc ( 1 926), Partidului
Ţărănesc Democrat, ministru, donator, preocupat pentru sistematizarea satelor realizând
ca exemplu o serie de lucrări de sistcmatizare şi dotare în localitatea natală, publicist.
Vezi: Lucian Predcscu. op cit., p. 507; Grigore Ionescu, op. cit., Jl· 1 66 menţionează
prezenţa în sala III-a; exemplarul din colecţia Muzeului Municipiului Bucureşti este
inventariat la poziţia I l 04 şi a fost integrat în catalogul întocmit de Theodor Burcă în
anul 1 940; M.D.E .. p. 1 0 1 0 - 1 0 1 1 .
1 3 1 A.N.-D.J. Olt - Slatina, deţine în patrimoniu o reducţie a bustului (circa 1 5 cm.),
bronz, având pe plintă menţiunea: "dr. N. Lupu", lucrarea fiind semnată dreapta jos: "M.
Onofrei"
1 32 Catalog "A 33-a expoziţie a Societăţii Tinerimea Artistică" (aprilie - 1 5 mai 1 933).
1 33 Pinacoteca Municipiului Bucureşti - Casa Urseanu, sala I II, pCJrtretul "dr. Lupu",
bronz; T. Burcă, Pinacoteca Municipiului Bucureşti, Catalog, Bucureşti, 1 940, p. 50;
Muzeul Municipiului Bucureşti, colectia de artă plastică portretul "Dr. N. Lupu", bronz
111
www.cimec.ro
 0,65 x 0,30 m., inv. 1 1 04, semnat şi datat dreapta jos: "M. Onofrci 1 933" iar în stânga:
"Asociatia de Arta Română Tumătorie".
1 34 Vasile Urseanu ( ? 1 848 ? - ? 1 926 cimitirul Bellu). Pregătire şi carieră
militară in domeniul navigatiei navale, cu contributii Ia organizarea flotei româneşti, in
Bucureşti a comandat in anul 1 9 1 O constructia casei de pe bulevardul Lascăr Catargiu
nr. 21 care, prin aspectul exterior, sugerează o navă. În partea superioară, "cabina de
comandă" este de fapt cupola in care a reunit aparatura necesară pentru efectuarea
observaţiilor astronomice. Testamentar el a donat prin soţie casa pentru a servi pentru
propăşirea actului cultural in Capitala României Beneficiară al acestui legat a fost
Primăria Municipiului Bucureşti care, in perioada interbelică, a asigurat a1c1 şi
activitatea Pinacotecii Municipiului Bucureşti. Vezi: A.N.-D.AI. C .. fond M.C.A.-D.A ..
dosar 1 1 1 7 1 942, f. 3 3 ; "Universul, Bucureşti, anul 5 3 , nr.2 1 7 , 8 august 1 936, p. 7;
Grigore Ionescu. op. cit., p. 277; "Gazeta municipală". Bucureşti, anul X, nr. 455, 1 9
ianuarie 1 94 1 , p . 1- 4; G . Bezviconi. op. cit., p . 276.
us
Catalog "A 33-a expoziţie a societăţii Tinerimea Artistică 6 aprilie - 15 mai 1933 ",
p. 1 7, pozitiile 20 1 - 204.
uo Catalog "Ministerul Instrucţiunii Cultelor şi A rtelor - Salonul Oficial - pictură şi
sculptură 1933 - aprilie - mat - iunie - Pavilionul Artelor, şoseaua Kiselejf. p 24, artistul
locuia pe calea Victoriei nr. 1 4 5 ; A.N.-D.A.I.C .. fond M.A I .S.G .. inv. 6 5 4 , dosar 60 1
1 93 3 , f. 1 7, cup "Adevărul Literar şi Artistic", Bucureşti, 4 iunie 1 93 3 .
1 37 M . O.. dosar 5 1 1 93 1 - 1 940.
lll
Un exemplar al lucrării, turnat in bronz, a fost integrat în colecţia primarului Dem.
Dobrescu, care locuia intr-e clădire de pe strada Sf. Apostoli.
139 Fundatia Regală Ferdinand este actul de recunoştinţă pentru modul cum, in decursul
anilor, cei de pe plaiurile Moldovei I -au primit şi tratat pe printul şi apoi pe regele
Ferdinand 1, inclusiv în clipele grele ale refugiului din perioada anilor 1 9 1 6- 1 9 1 8 .
Regele Ferdinand 1 a considerat necesar ca in testamentul său să prcvadă, pentru ceea ce
era virtuala capitală culturală a României, constituirea unei fundatii reale care să-i
perpetueze numele. Vezi: "Monitorul Oficial", Bucureşti, 1 6 februarie 1 926. A fost
infiinţată la 24 februarie 1 927; A.N.-D.A.LC .. fond Casa Regală, inv. 726, Fundatia
Regele Ferdinand 1, dosarele 5 1 1 925, li 1 927, 11 1 93 1 , 1 -2 1 1 932, 1/1 93 3 , 1/ 1 934, 1/
1 936, 1/1937, 11 1 939, lll940, 1/ 1 942, 1/ 1 943, 1/ 1 946; inv. 727, dosar 36 1 1 930; inv.
728, dosar 95 1 1 945 ; AN. -D.J. laşi, fond Fundatia regele Ferdinand 1 inv. 1 283,
dosarele 6 1 1 93 3 , f. 68; 9 1 1 933 - 1 934, f. 4 ; Fundaţia Culturală regele Ferdinand 1
Cronică in "Boabe de grâu", Bucureşti, anul IV, nr. 9, septembrie 1 93 3 , p. 569 -570:
Arhitectul proiectant al edificiului, Constantin Iotzu, a antrenat o serie de artişti să
realizeze medalioane, statui atât pentru decorarea exterioarelor cât şi a spatiilor
interioarelor. Lucrările de construcţie au fost încredintate firmei Emil E. Prager; Virgiliu
z. Teodorescu, Contribuţii documentare referitoare la monumentele de for public din
oraşul /aşi, în "Revista Arhivelor", Bucureşti, anul LXX, voi. LVI, nr. 3 1 1 994, p. 257 -
26 1 .
14° Constantin Iotzu (28 mai 1 884, Kruahova - Macedonia, Al ban i a - 1 august 1 962,
Bucureşti). Studii de arhitecturi!, cu o bogati! activitate de proiectare, carieră didactică
universitară. Vezi : Paul Constantin. op. cit., p. 1 62 . Concursul 1 -a definit ca proiectant
al edificiului de Ia Iaşi pe care 1-a realizat la planşetă în anii 1 929- 1 932 şi a cărui
construcţie a coordonat-o între anii 1 932-1 934; Primul Anuar-ghid al Municipiului laşi,
Iaşi, 1 935, p. 1 45 ; "Boabe de grâu", Bucureşti, anul IV, nr. 9 , septembrie 1 93 3 , p. 568-
570 la rubrica "Cronica ", referinţe la Fundatia Culturală Regele Ferdinand 1 înfiinţată
prin Decret Regal publicat în "Monitorul Oficial", Bucureşti, 1 6 februarie 1 926. Pentru
1 12
www.cimec.ro
noua construcţie proiectantul a preconizat şi 8 statui de voievozi, grupaţi câte doi.
Iniţial, inainte de anul 1 948 au fost realizate următoarele statui : "Vasile Lupu" cu
"Dimitrie Cantemir", "Ştefan cel Mare" cu "Regele Carol T, "Regele Ferdinand l" cu
"Mihai Viteazul", "Dragoş Vodă" cu "Alexandru cel Bun". Ridicate iniţial la atic,
machetele I I I şi apoi lucrările definitive, au fost retrase din precauţie, după cutremurul
din anul 1 940 şi depozitate în curtea fundaţiei. Au cunoscut o intervenţie selectivii. după
anul 1 948 când s-a procedat la îndepărtarea şi distrugerea statuilor regilor Carol I şi
Ferdinand 1. Ulterior s-a procedat la o nouă regrupare şi completare. Astfel au fost
reunile statuile "Ştefan cel Mare" cu "Mihai Viteazul" şi au fost realizate statuile "Ioan
Vodă cel Viteaz" şi "Petru Rareş" Iniţial statuile au fost realizate de Ion lordiinescu, Ion
Jalea, Mihai Onofrei şi Ioan C. Dimitriu -Bârlad. După anul 1 948 cele două noi statui
au fost încredinţate spre realizare sculptorilor Ifiimie Bârleanu şi Ion Dămăceanu.
Precizăm că artiştii care au realizat lucrările pentru atic au procedat la corecţia necesară
pentru a putea fi privite de jos. Expunerea lor actuală, la sol pe tăpşanul din micul scuar
de lângă Casa de Cultură a Studenţilor provoacă privitorului nedumerire înlrucât
proporţiile nu sunt fireşti. Mai mult, la această justificată impresie concură şi prezenţa
celor două noi statui care au fost modelatc fără a se mai ţine seama de corecţia care nu
mai era necesară. O atentă analiză va impune adoptarea măsurilor care să readucă
piesele pe poziţiile preconizate de proiectantul edificiului, urmând a fi luate măsurile
adecvate unei bune ancorări la atic. Vezi: "Realitatea ilustrată", Bucureşti, anul XI, nr.
529, I O martie 1937, p. 14 fotografia clădirii fundaţiei având la etic statuile; Ioan V.
Lupescu, Monumentele Unirii, Editura Sport - Turism, Bucureşti, 1 985, p. 1 50- 1 5 1 ;
Vasile Florca. op. cit., p. 36, 264.
1 4 1 A.N.-D.J. Iaşi, fond Fundaţia Regele Ferdinand 1 dosar 9 1 1 93 3 - 1 934, f. 4.
1 42 Zamfir C. Arbore ( 1 4 noiembrie 1 848, Cernăuţi, azi in Ucraina - ? aprilie 1 933,

Bucureşti, cimitirul Sf. Vineri). Studii la Moscova, Academia Militară, Petersburg -

secţia medicină militară, licenţa în ştiinţe naturale. Activitatea politică 1 -a adus în
atenţia ohranei ţariste fiind îndepărtat din armată şi pentru a nu fi trimis in surghiun in
Siberia a fugit in Elveţia. La 1 877 a venit in România integrându-se in acţiunea care a
condus la răspăndirea ideilor socialiste, colaborând la o serie de publicaţii, a fost angajat
la Arhivele Statului şi a predat cursuri la Şcoala Superioară de Război, publicist. Vezi:
Const. Titei Petrescu, Socialismul în România, Editura "Biblioteca socialistă",
Bucureşti, /1 9457, p. 52; G. Bezviconi. op. cit., p. 45 menţionat "Arbure".
143 La mormânt pe soclu este dăltuită inscripţia: "Zamfir C. Arbore 1 848 - 1 933 mare
român, senator şi luptător pentru neam şi democraţie". Bustul este semnat stânga jos:
"Onofrei". Lucrările au fost susţinute material prin banii strânşi pc l istele de subscripţie.
Operaţiunea de colectare a fondurilor a fost tărăgiinată astfel că la 1 6 noiembrie 1 93 5
Direcţia Administraţiei de Stat d i n cadrul Ministerului d e Interne solicita restituirea
listelor de la cei care din varii motive nu le returnaseră, însoţite de sumele realizate.
Vezi: MO, dosar 5 1 1 93 1 - 1 940.
"4 Ambele intervenţii reparatorii au fost plătite de Banca Naţional ă a României. Vezi :
M.O., dosar 6 1 1 94 1 - 1 950.
145 M.O .. dosar 5 1 1 93 1 - 1 940. Predarea s-a făcut in anul 1 939.
146 Constantin Cantacuzino/ Stolnicul 1 ( 7 1 63 6 '1 - 6-7 iunie 1 7 1 6, Bastanbipaşa,
Istanbul). Studii in ţară, la Istanbul, Adrianopol şi Universitatea din Padova, poliglot,
călător pe drumurile Europei, cunoscând valori ale patrimoniului cultural, oameni de
ştiinţă şi de cultură. În Ţara Românească a fost consilier al domnului Constantin
Brâncoveanu până în anul 1 7 1 2 când, un conflict a condus la ruptura, denunţarea,
arestarea şi condamnarea domnului la moarte pe baza probelor compromiţătoare puse la
1 13
www.cimec.ro
dispozitia otomanilor de către stolnic. Ulterior a fost şi el arestat şi ucis. Publicist. Vezi :
Lucian Predescu. op. cit., p. 62.
147 Concursurile pentru monumentele regilor Carol 1 şi Ferdinand 1. Vezi : A.N.­
D.A. I . C .. fond M.C.A.-D.A.. dosarele anilor 1 934- 1 940; fond Casa Rcgală - Regele
Carol al Il-lea, dosarele 1 934- 1 940.
141
Carol 1 Hohenzollern Sigmaringcn (8 1 20 martie 1 839, Sigmaringen - Germania - 27
septembrie 1 9 1 4,Sinaia, înmormântat în B iserica Episcopală Curt�:a de Argeş). Studii
militare şi de istorie; a întreprins călătorii în tările Europei occidentale; în anul 1 866 a
fost contactat de către Ion C. Brătianu, acceptând preluarea conducerii României. A
sosit la Turnu Severin la 9 mai, iar la 1 O mai a depus, în Capitală, jurământul în calitate
de domnitor, desfăşurând în anii care au· urmat o amplă actiune de pregătire a tării în
vederea obţinerii şi consolidării Independentei de Stat. A fost comandantul suprem al
armatei române şi din luna septembrie 1 H77 comandant al armatelor rusa-române pe
frontul de împresurare a Plevnei, după eşecul acţiunilor coordonate de comandamentul
rus în luna august. Pentru asigurarea bunei receptări a tânărului stat independent pe plan
european, a adoptat titlul de print regal, iar prin votul Parlamentului Românci de la 1 4
martie 1 88 1 a instaurat regatul. Functia d e rege a preluat-o la 1 O ma i 1 88 1 ş i a exercitat­
o până la moartea sa. Pe parcursul anilor de conducere a dcstinclor României a avut în
atenţie toate sectoarele vitale pentru propăşirea tării. A fost un suslinălor al ridicării şi
afirmării culturii româneşti, acordând atentie deosebită Academiei Române, Ateneului
Român şi altor institutii de ştiintă şi cultură. În anul 1 M9 1 a pus bazele Fundatiei
Universitare Carol 1, institutie cu un edificiu menit a adăposti tezaurul de manuscrise,
cârti şi periodice în corpurile de clădire ridicate pe parcursul vielii sale, coleqionar,
donator, publicist, membru de onoare al Academiei Române 1 5 1 27 septembrie 1 867.
Vezi: Dorina N. Rusu. p. 26, 63, 1 3 8.
1 49 Fcrdinand 1 Victor, Albert, Meinrad de Hohenzollern ( 1 2 1 24 august 1 1',65,
S igmaringen, Germania - 20 iulie 1 927, Sinaia, jud. Prahova, înmormântat la Curtea de
Argeş. Studii universitare şi militare, a venit în România în anul 1 8 89 şi a fost declarat
print moştenitor al tronului, devenind rege la 28 septembrie 1 1 O octombrie 1 9 1 4 ; la 14 1
27 august 1 9 1 6 a declarat război Puterilor Centrale, a participat la campan iile militare
din 1 9 1 3 , 1 9 1 6, 1 9 1 7, cercetător în domeniul biologici, publicist, membru de onoare,
protector şi "preşedinte onorar" al Academiei Române, 1 6 1 28 martie 1 890, căsătorit în
1 892, încoronat la Alba Iulia la 1 5 octombrie 1 922, a promovat acte de caritate şi de
dezvoltare a culturi i, a acordat o atenţie deosebită oraşului laşi, C apitala României în
perioada refugiului 1 9 1 6- 1 9 1 8, inaugurând, la 24 februarie 1 927, Fundatia Cullurală
Regele Ferdinand 1 pentru propăşirea căreia a lăsat testamentar o importantă sumă.
Vezi: Lucian Predescu. op. cit, p. 3 1 9; Dorina N. Rusu. p.73 .
150 Ivan Mestrovic ( 1 5 august 1 883, Vrpolje, Slovenia - 1 962, S outh Bend- S.U.A.,
rămăşiţele pământeşti aduse în mausoleul familiei din Otavice). Studii de artă plastică la
Viena, sculptor, pictor, grafician croat, optiuni pentru sculptura monumentală cu lucrări
care i-au fost comandate şi integrate în forul public sau colecţii de artă din intreaga
lume. Amintim pe cele de la Dubrovnic, Zagreb, Split, Belgrad, New York, Cavtat,
Otavice, Avala, Roma, South Bcnd, Lovcen. In România, la începutul decen iului al
patrulea ,când Ivan Mestrovic era directorul Academiei de Bellc Arte din Zagreb, Oscar
Han aprecia că acesta, prin lucrările prezente la Londra , Paris, Viena, Praga, Venetia,
Roma şi în America, se situa alături de Rodin, Bourdelle printre cei mai reprezentativi
creatori ai lumii pentru sculptura primei jumătăti a secolului XX. Vezi: "Parlamentul
românesc", Bucureşti, anul I I I , nr. 1 520, mai 1 932, p. 77-79; în anul următor revista
"Boabe de grâu", Bucureşti, anul IV, nr. 7, iulie 1 93 3 , p. 44 1 , reproducea fotogratli
1 14
www.cimec.ro
prezentând creaţii ale artistului. Erau lucrări inspirate din istoria Iugoslaviei. O lucrare
de amploare pentru România a fost lansată de un comitet de iniţiativă, la jumătatea
deceniului al patrulea, pentru a aduce în forul public bucureştean monumentul cinstirii
memoriei lui Ion 1. C. Brătianu. Î n acest caz sculptorul )van Mestrovic a realizat,
dăltuind în granit meteoritic, o sugestivă statuie şi un bust de interior. Modul cum au
fost apreciate aceste lucrări, experienţa dobândită în relaţiile cu acest sculptor, a condus
la decizia ca şi monumentele regilor Carol I şi Ferdinand I să-i fie încredinţate spre
realizare. După tatonări şi lansarea comenzilor, de către statul Român, pentru
monumentele Carol 1 şi Ferdinand I a fost încheiat contractul şi desemnată comisia
pentru recepţia machetelor modelate în pământ in atelierul său de la Split. În urma
constatărilor, comisia a recepţionat machetele care, după retuşuri, turnare în gips,
decupare, ambalare, au fost trimise în România pentru a fi turnate în bronz la firma V.
V. Răşcanu şi s-a trecut la pregătirea amplasamentelor. După amplasare şi dezvelire au
existat şi observaţii critice la o serie de detalii. Pentru meritele sale, la 28 mai 1 940, a
fost ales membru de onoare al Academiei Române. Vezi: A.N.-D.A.l . C .. fond M.C.A. ­
D.A .. dosarele 49 / 1 937; 90 1 1 937; "Cnivcrsul", Bucureşti, anul 5 5 , nr. 1 97 23 iulie
,

1 938, p. 6; Sp. Cegăneanu în: "Cuget clar", Bucureşti, anul III, nr. 44, I I mai 1 939, p.
703-704; Nicolae Iorga, Oameni cari au fost, voi. 4, Bucureşti 1 93 9 , p. 3 1 9-328; Adrian
Petringenaru, !van MestrovicError! Bookmark 1101 dejined, un Michelangelo al
iugoslavilor, în "Contemporanul", Bucureşti, nr. 4 ( 1 2 1 3), 23 ianuarie 1 970, p. 7 ;
"Arta", Bucureşti, nr. 3 1 1 970; Eleonora Costescu, Mestrovic, Editura Meridiane,
Bucureşti 1 978; Dorina N. Rusu, op. cit, p. 2 1 0.
" ' 1\10-, dosar 5 7 1 93 1 - 1 940.
1 52 lbidcm.
1 53 Catalog "A 34-a expozifie a societăţii Tinerimea Artistică 3-30 aprilie /934", p. 4
membru societar; p. 6 expozantul locuia pc calca Victoriei nr. 1 45; p. 20 poziţiile 283 -
286; AN.-D.A .I.C .. fond S.A.F .. dosar 32 / 1 903 - 1 951!, f. 7.
154 "Ministerul Instrucţiunii, Cultelor şi Artelor - Salonul Oficial - pictură, sculptură
1 934 aprilie mai, Pavilionul Artelor, şoseaua Kiseleff, menţionăm că la tabelul
expozanţilor din catalog M. Onofrei nu are trecută adresa. Lucrarea este menţionată Ia
poziţia 32 1 . Fotografia redă un bust monumental.
1 55 Dcmetru 1 Dem./ 1 . Dobrescu (? ianuarie 1 869, Jilava, jud. Ilfov - 7 1 948 ? ).
Studii la Bucureşti, licenţa în drept doctorat la Paris, carieră juridică, administrativă ,
preşedinte al Comisiei lnterimare (5 februarie 1 929 - 30 octombrie 1 930), al 5 1 -lea
primar general al Capitalei (3 1 octombrie 1 930 - 18 ianuarie 1 934), · om politic, deputat,
senator, membru fondator al: Ligii drepturilor omului, Ligii contra tăcerii, publicist.
Sculptorul M. Onofrei a modelat bustul "Edilul" redându- 1 pe primar în postura de atlet.
Lucrarea semnată stânga jos "Onofrei" a fost turnată în bronz şi se află în colecţia
Muzeului Municipiului Bucureşti inv. 1 1 6 5 . Vezi: Dem. l. Dobrcscu, Caractere, Tip. de
arte şi editură Leopold Gelter, Bucureşti, 1 93 3 ; M.D.E., p. 548; Petre Dache, Dem. /.
Dobrescu primar al Bucureştilor, în Muzeul de Istoric al Municipiului Bucureşti,
Bucureşti VII/ - Materiale de Istorie şi Muzeografie, Bucureşti, 1 97 1 ,p. 20 1 -2 1 4.
156 A.N.-D.AI.C.. fond M .ALS.G .. inv. 654, dosar 60 / 1 934, f. 8, 1 2, cup "Naţiunea",
Bucureşti, 30 aprilie 1 934 sub semnătura lui N . l . Lazăr Nyl.
1 57 Ibidem, dosar 6 1 /1 934, f. 3, cup "Universul", Bucureşti, 1 5 aprilie 1 934 cronica:
"Salonul Oficial 1 934"
1 58 M . Q . . dosar 5 1 1 93 1 - 1 940.

115
www.cimec.ro
159
Ion G. Duca (26 decembrie 1 879 - 29 decembrie 1 933, Sinaia, înmormântat la
Urşani, jud. Vâlcea în incinta bisericii), studii de drept la Paris, carieră juridică şi
diplomatică, om politic liberal, conducător al Partidului Na(ional Liberal 1 930- 1 933,
deputat, ministru, prim-ministru, publicist, în anul 1 932 a realizat lucrarea /. C. Brătianu
Vezi: Lucian Predescu. op. cit., p. 293, Sterie Diamandi, op. cit., p. 1 52 - 1 57 .
160
Grigore Ionescu op. cit., p. 25 1 . În vestibulul clădirii Parlamentului României a fost
un bust dedicat- cinstirii lui J.G. Duca, realizare a lui M. Onofrei. Ve:.:i: Virgiliu Z.
Teodorescu, Simboluri de for public dedicate cinstim lui L G. Duca, în: "Revista
Arhivelor", Bucureşti, anul LXX, voi. LV, nr. 4 Il 993 , p. 427-43 3 .
1 61 Vezi: Monografia Şcoalei comerciale superioare nr. 1 de băieţi Bucureşti - 70 de ani
de la înfiinţare (J864-1934),Tipografia Astoria, Bucureşti, 1 935; Dragoş Lucian
Ţigău, Şcoala superioară comercială Nicolae Kretzulescu 1864- 1999, Editura Piatra
Craiului, Bucureşti, 1 999, p. 1 09, autorul în nota 2 1 face referinţă la Anuarul şcolii
1 93 9- 1 940, p. 4 1 .
162
Mihail Sadoveanu (5 noiembrie 1 880, Paşcani -jud. Iaşi 1 9 octombrie 1 96 1 ,
Bucureşti, cimitirul Bellu). Studii l a Fălticeni, laşi, scriitor, activitate culturală, om
politic, ministru, membru corespondent 26 mai / 8 iunie 1 9 1 6 şi titular 1 iunie 1 92 1 al
Academiei Române, Premiul National de proză în anul 1 924, mason din anul 1 927.
Vezi: Lucian Predescu. op. cit., p. 7 5 1 -752; H.N.-B . , p. 5 1 5-5 1 6, pozitia 3350; Z.
Omea., p. 473 ; notele din: f. 1 47- 1 48 / 2 august; f. 2 1 3/ 3 octombrie; 226 / 7 octombrie
1 934; Dorin N. Rusu. op. cit., p. 1 42, 1 59, 234.
161
Ion Qjog ( 1 896, jud. Botoşani - ?), studii de drept, carieră juridică, poet cu
colaborări la periodicele timpului, publicist. Vezi: Lucian Predescu. op. cit., p. 6 1 3 ; M.
Straie, op. cit, p. 500; 1. Bejenaru. op. cit., p. 1 82.
1 64
Gheorghe Roşea Codrcanu (lipsesc datele biografice) carieră didactică desfăşurată
în oraşul Bârlad, având contributii majore la propăşirea învăţământului şi formării a
numeroase generatii de viitori intelectuali. Vezi şi nota referitoare la liceul ce-i cinsteşte
numele.
165
Frederic Chopin ( 1 martie 1 11 1 0, Zelazowa Wola - 1 7 octombrie 1 1149, Paris),
pianist şi compozitor romantic polonez, întemeietor al şcolii nationale muzicale
poloneze. Vezi: M.D. E., p. 363-364; I.S.- P.R.. op. cit, p. 1 72, 227 .
166
Grigore Trancu - Iaşi (23 octombrie 1 4 noiembrie 1 873, Târgu Frumos, jud. laşi - 7
ianuarie 1 940, Bucureşti), studii la laşi, doctor în ştiinte economice la Bucureşti, carieră
didactică universitară, juridică, comercial-bancară şi politică, deputat, ministru,
publicist. Vezi: Pamlil Şeicaru, Necrolog Grigore Trancu laşi, în "Gazeta
Municipală", Bucureşti, anul IX, nr. 406 din 1 4 ianuarie 1 940, p. 1- 2; Lucian Predescu.
op. cit., p. 859.
167
Scrisoarea este din 25 februarie 1 934. Vezi: M.O., dosar 5 / 1 93 1 - 1 940. Probabil că
semnatarul scrisorii văzuse modelajul şi prin trimiterea a noi surse de documentare
revendica ca acesta să facă mici modificări de expresie.
1 60
M.O .. dosar 5 / 1 93.1 - 1 940.
169
"A 35-a expoziţie a societăţii Tinerimea Artistică 3-31 martie 1 935". Catalogul
mentioneazA la p. 3 pe membrii comisiei, la p. 6 pc membrii societari, la p. 7 pe artiştii
expozanţi precizând că M. Onofrei locuia pe calca Victoriei nr. 1 4-5, la p. 22 poziliile
246-247 lucrările cu care a participat M. Onofrei; A.N.- D.A.I.C.. fond S.A.F .. dosar 32
/ 1 903 - 1 958, f. 7.
170
Gheorghe D. Lalu, membru al familiei de intelectuali din Piatra Neamţ, din rândurile
cărora s-au afirmat Ia sfirşitul secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX­
lea personalităţi în domenii ale ştiintei (medicinii, economiei). Cuacleristică le-a fost
1 16
www.cimec.ro
permanenta preocupare de a sprijini activitatea culturală. De asemenea sprijin s-au
bucurat şi Aurel Băeşu şi Mihai Onofrei. In cazul lui Gheorghe D. Lalu amintim că a
fost coproprietar al societăţii pentru prelucrarea lemnului "Moldova" din Piatra Neamţ.
Vezi: Lucian Predescu. op. cit, p. 474. Placa de marmură de pe mormintele familiei din
cimitirul din Piatra Neamt are dăltuite următoarele nume şi date ale anilor vieţii:
Dumitru ( 1 835- 1 9 1 7) 1 Catinca ( 1 837- 1 924) 1 Socrate ( 1 875- 1 944) 1 George ( 1 876-
1 96 1 ) 1 Spiru ( 1 878-1 937) 1 Petru ( 1 8110- 1 958) 1 Ema ( 1 888- 1 9 6 1 ) 1 Eliza ( 1 1190- 1 968) 1
Dimitrie S. ( 1 9 12-1 927) 1 Georgy G. ( 1 9 1 3 - 1 9 1 8) 1 Ottilia Raux ( 1 856- 1 890) 1 Jean
Raux ( 1 885- 1 920) 1 C-tin Nicolau ( 1 899 - 1 948) 1 Th. Zarifopol ( 1 89 1 - 1 95<->) 1 dr.
Cec il P. Lalu ( 1 9 1 5- 1 987).
171
Radu C. Bălescu a fost în perioada interbelică pentru Mihai Onofrei unul din
modelele pentru realizarea unui bust de copil la vârsta de doi ani şi jumătate, în anii '60
1-a reîntâlnit, la anii maturitălii, în Belgia, acesta fiind unul dintre românii trăitori acolo
care s-au interesat ·de soarta maestrului. Concludentă este şi corespondenta ulterioară. A
fost şi momentul când s-au făcut demersurile ca bustul realizat în deceniul patru să
ajungă în colec!ia omului de ştiinţă. De la comisia de avizare din cadrul Muzeului
Naţional de Artă a fost obţinută aprobarea plătindu-se taxele legale. La 3 februarie 1 970
Puiu (C. Bălescu) confirma primirea cu avionul a bustului Vezi: M.O .. dosarele 8 1
1 96 1 - 1 970; 91 1 97 1 - 1 980.
172
Catalog "Salonul Oficial pictură sculptură, 1935 martie - mai ", p. 4 1 ;
"Universul, Bucureşti, anul 52, nr. . 113, 2 5 martie 1935, p. 5 , prezentând vemisajul
menţionează prezen1a cu lucrări a 14 sculptori la "Salonul Oficial", "Universul",
Bucureşti, anul 52, nr. 1 1 7, 1 mai 1 93 5 , cronica "Salonul Oficial", în viziunea criticului
George Oprescu.
m A.N.-D.A.I.C .. fond P.C.M. - Ceremonia!, inv. 879, dosar 282 / 1 935, f.482 - 4117;
ibidem fond M . I .C.A.-D. A., dosar 60 / 1 935, f. 2; ibidem Fototeca l l247 l / l Gheorghe
Tătărăscu rostind cuvântarea la monument, LI 247 1 /2 grup de persoane privind la
monumentul l . G . Duca din Râmnicu Vâlcea. Ambele fotografii au fost realizate de Foto
"Royal Follender & Kutle", Bd. Elisabcta 8, Bucureşti; F 1 4678 monumentul I.G. Duca
din Riimnicu Vâlcea; A.N.-D.J. Vâlcea - Râmnicu Vâlcea, fond Camera de Comerţ şi
Industrie, dosar 1 2 1 1 935, f. 1 54: 19 iunie 1 935 invitaţia pentru participarea la
solemnitatea dezvelirii monwncntului I.G. Duca in ziua de 23 iunie 1 935; ibidem
cnlec!ia
Fotografii 1 339; " Aimanahul ziarelor Adevărul şi Dimineaţa 1 936", Bucureşti p. 285,
2117, 334; "Calendarul Universul 1 936", Bucureşti, p. 267; "Universul" , Bucureşti, anul
52, nr. 1 59, 1 2 iunie 1 935, p. 3 .
174
Petre Antonescu (29 iunie 1 873, Râmnicu Sărat 22 aprilie 1 965, Bucureşti,
cimitirul Bellu), studii de arhitectură la Paris, discipol al lui Ion Mincu, promotor al
stilului neoromânesc, carieră didactică universitară, proiectant şi realizator a unor
valoroase edificii din Capitală şi din Iară, teoretician al problemelor de arhitectură cu
referinte la scismicitate, membru de onoare 30 mai 1 936 şi titular 1 9 mai 1 945 al
Academiei Române. Vezi: Petre Antonescu, Clădiri, construcţii, proiecte, studii,
Editura Tehnică, Bucureşti 1 965; Paul Constantin. op. cit., p. 22-23 ; Dorina N. Rusu. p.
1 99, 206, 224.
m Virgiliu Z. Teodorescu, Arcul de Tl·iumf, Editura Militară, Bucureşti, 1 995 cu
bibliografia problemei; M.O., dosar 5/1 93 1 - 1 940.
1 76
Sub voce: relatarea col (r.) Ioan Dogaru, pasionat colecţionar care în deceniul al
şaptelea a mai putut constata prezenta acestora în. atelierul artistului din strada Andrei
Mureşanu nr.4. În deceniul următor multe din piesele aflate în diverse stadii de execuţie
117
www.cimec.ro
au fost înstrăinate de şi la diverse persoane, profitând de starea materială precară cu care
se confrunta artistul beneficiar al unei modice pensii.
'" Mac Constantinescu 1 Mihail Filip 1 (29 iunie 1 900, Charlottenburg, Germania - ?
1 979 ? ) . Studii de artă la Bucureşti Ia Şcoala de Belle Arte şi la Academia liberă de
pictură, desen şi sculptură, specializat Ia Paris eu Jean Boucher la Şcoala de Belle Arte,
cu Bouchard şi Landowsky la Academia Julian, frecventează atel ierul lui Constantin
Brâncuşi, lucrează în atelierele Manufacturii naţionale franceze de Ia Sevre, cu
Bourdelle Ia Academia La Grande Chaumiere, istoria artelor la Sorbona, studii de
arheologie şi restaurare la Roma. Reintors în România realizează o prestigioasă carieră
didactică prcdând la Şcoala de arhitectură şi Institutul de arte plastice Nicolae
Grigorescu. În decursul anilor de creatie ca sculptor a uzat de toate cunoştin(ele
dobândi te realizând lucrări în toale tehnicile şi materialele, adapta te pentru integrarea
armonioasă in forul public, edificii, colecţii de artă . După debutul din anul 1 923 a fost o
prezenţă permanentă în expoziţiile din ţară şi străinătate, având contribuţii apreciate Ia
realizarea pavilioanelor României din străinătate, inclusiv la cel din anul 1 939 de la
New York, pentru care a realizat in aramă bătută o evocare a istorici românilor. Vezi:
Octavian Barbosa. op. cit., p. 1 26 1 2 8 ; Alecu Ivan Ghilia î"n "Carnet plastic",
"ExpoziţiaMac Constantinescu", în: "Scânteia" , Bucureşti, 5 decembrie 1 975; Vasile
Fierea. op. cit., p. 258, 259, 262, 263, 264, 387.
1 78 Octavian Beu (lipsesc datele biografice). Diplomat cu activitate în cadrul Direc(iunii
Afacerilor Politice - Secţia de studii din cadrul Ministerului Afacerilor Străine, având
funcţia de director adjunct cu gradul de Consilier de Ambasadă. În perioada activităţii la
Viena s-a preocupat şi de identificarea surselor iconografiee referitoare la Horia,
material care i-a folosit Ia elaborarea volumului şi expoziţiei dedicată acestui martir al
neamului românesc. Vezi: Anuarul Diplomatic 1 942, p. 48.
1 79 Octavian Beu, Revoluţia lui Horia în arta epocei cu o sută cinci iluslraţiuni, Editura
Cartea Românească Bucureşti, 1 935. Pe copertă şi în interiorul cărtii este reprodus
bustul modelat de Mihai Onofrei. Lucrarea a fost turnată în bronz, autorul realizând şi
reducţii care au fost achiziţionate de cei interesaţi din ţară şi străinătate. La 29 iulie 1 937
de Ia Viena, Octavian Beu solicita să-i trimită la Sibiu busturilc in miniatură ale lui
Horia pentru a le duce l a Viena. Vezi: M.O .. dosar 5 1 1 93 1 - 1 940. Peste ani revine cu
întrebarea dacă artistul mai are asemenea reductii şi la ce pret se puteau achizi(iona.
Ibidem, dosar 8 / 1 96 1 - 1 970.
180
Horia Ursu Nicola 1 Vasile Nicola 1 (circa 1 730, Albac - 28 februarie 1 785, Alba
Iulia) cunoscător de carte, iobag al statului a ajuns să fie conducător al răscoalei
ţăranilor ridicaţi Ia luptă pentru înlăturarea oprimărilor la care erau supuşi, inclusiv
mărirea taxelor pe care trebuiau să le plătească pentru a se elibera din iobăgie. O altă
cauză imediată a fost ridicarea dreptului de a tine cârciumi. Nemultumirile s-au acutizat
atunci când calea petiţiilor formulate cu speranta că vor primi o rezolvare favorabilă s-a
dovedit neeficientă, ele fiind ignorate deşi fuseseră prezentate ierarhic, aj ungând cu ele
chiar la împărat. În această situatie tăranii I -au mandatat pe Horia să le susţină
plângerile Ia împărat. După audienţă, la revenirea pc plaiurile româneşti, el a actionat
pentru a-i ridica pe tărani la luptă impotriva nobililor. Începutul actiunii a avut loc la
Mesteacăn la 3 1 octombrie 1 784. Zilele care au urmat au amplificat acţiunile impotriva
nobililor in zona Zarandului, apoi a Hunedoarci, Albci, Clujului, Aradului. Temporar s­
a creat o situaţie confuză provocată de pasivitatea trupelor imperiale de pc teritoriul
Transilvaniei, care n-au trecut la acţiunea de reprimare a răscoalei, aşteptând expres un
ordin de la Consiliul de război de la Viena. Amplificarea acţilmilor a condus la
adoptarea de către împărat a u nui apel prin care acorda o recompensă de 300 de galbeni
118
www.cimec.ro
celor care ar fi contribuit la prinderea căpeteniilor răscoalei. AOând de fărădelegile
nobililor, a revocat apelul dând o amnistie generală care însă excludea de la acele
prevederi pe capii răscoalei. Au avut loc luple răzleţe, la 17 decembrie 1 784 la
Mihăleni, ţăranii fiind infrânţi şi împrăştiaţi. in această situaţie Horia şi cu cei apropiaţi
s-au ascuns in pădurea Scorocelul unde, în unna trădării sunt prinşi la 27 decembrie
1 784. A unnat etapa anchetei, întocmirii dosarului de judecată, condamnarea şi execuţia
exemplară de la Alba Iulia prin frângcrca cu roata a lui 1 loria şi a lui Crişan. Ca măsură
reparatorie târzie a fost dat decretul împărătesc din 27 august 1 785 prin care se acorda
dreptul la libera mişcare a ţăranilor. Vezi: Ion Pârva, 1 784 în locuri şi monumente,
Editura Sport - Turism, Bucureşti, 1 984; Nicolae Edroiu, Pe urmele lui Horea, Editura
Spori - Turism, Bucureşti, 1 988.
'"' Academia Română, Expoziţia comemorativă - Răscoala lui Horia Catalog 17 martie
- 1 7 aprilie 1 935, Bucureşti, 1 935, p. 1 8, poziţia 2 1 7.
102
Dragoş Vodă este o persoană legendară, considerat ca fiind cel care a "descălecat"
întemeind Moldova. Acţiunea ar fi fost generată de participarea la o vânătoare pornită
de pe plaiurile Maramureşului şi care a ajuns să coboare din Carpaţii Orientali, urmărind
spre est bourul care, încolţi! i-a omorât câinele Molda in preajma unui râu care a căpătat
numele menit a aminti de pierderea destoinicului hăitaş. Cronologic evenimentul este
greu de atribuit unor ani, considerându-se că de fapt acest precursor al lui Bogdan Vodă
ar fi reprezentat interesele coroanei maghiare preocupată să-şi extindă stăpânirea intrând
astfel in conflict cu tătarii. Menţionările târzii la cronicari despre Dragoş Vodă sunt
confuze ca atribuiri ale faptelor sale şi epocii când s-au petrecut.
103
Alexandru cel Bun din neamul Muşatinilor, fiul lui Roman Voievod, a condus
destinele Moldovei de la 23 aprilie 1 400 la 1 ianuarie 1 432. Domnia sa i-a evidenţiat
calităţile de bun organizator de ţară prin modul cum a ştiut să-i valorifice potenţialul
resurselor, gospodărirea acestora contribuind la afirmarea Moldovei, facilitându-i chiar
posibilitatea de a acorda în anumite situaţii -sprijin material şi uman vecinilor în
condiţiile în care aceştia erau nevoiţi să facă faţă unor presiuni, inclusiv de natură
militară. Modul cum s-a comportat oştirea moldoveană in bătălia de la Marienburg,
pentru a-i sprijini pe vecinii polonezi, este concludent pentru a inţelege că anii de
domnie s-au caracterizat ca o perioadă de linişte la fruntariile Moldovei in care el nu a
neglijat problema oştirii. Ctitor de aşezăminte monahalc ortodoxe, a fost in acelaşi timp
un exemplu de toleranţă, acordând înţelegerea cuvenită şi celorlalte culte religioase.
Mănăstirea Bistriţa a devenit în ani un important focar de viaţă culturală şi spirituală,
aici realizându-se o adevărată şcoală de grămătici, miniaturişti, care au contribuit
inclusiv la asigurarea serviciilor in cancelaria domnească şi la inregistrarea in letopiseţe
a celor mai importante evenimente ale timpului, ce au intrat în patrimoniu ca izvoare
utile pentru viitorii cronicari şi istorici.
"' Scrisoarea din 22 iulie 1 935 expediată din Ploieşti. Vezi: M.O .. dosar 5 / 1 93 1 - 1 940.
' "' Petre P. Bejan (lipsesc datele biografice). Studii tehnice, inginer, om politic, deputat,
subsecretar de Stat la Ministerul de Război (9 mai 1 935), al Armamentului (august
1 936), la Preşedinţia Consiliului de Miniştri (februarie 1 937). Vezi: Lucian Predescu.
op. cit. p. 92.
1 86
Alice C. Paradaiser, căsătorită Qnofrei ( I l ianuarie 1 9 1 1 , Iaşi - 1 2 aprilie 1 96 1 ,
Bucureşti, cimitirul S f. Vineri, fig. l 2, locul 237) părinţi i-au fost Carol şi Ecaterina, de
religie ortodoxă. Decesul a intervenit după o grea şi costisitoare suferinţă. in anul 1 996
am incercat să aflu mai multe despre familie de la ieşenii unnaşi ai acestei familii de
intelectuali, însă delicat au refuzat să facă referinţă la Alice.

119
www.cimec.ro
 187
Profira M. Sadoveanu (2 1 mai 1 906, Fălticeni), fiica lui Mihail Sadoveanu.
Scriitoare, prozatoare, memorialistă, traducătoarc, a acordat o atenţie deosebită editării
operei tatălui, realizând concomitent comentarii referitoare la conditiile care I -au
condus la elaborarea lucrărilor respective. În perioada interbelică a realizat reportaje,
predilect cu teme culturale. În vara anul 1 996, am avut prilejul ca în cursul unei vizite
făcută la locuinta din strada Barbu Delavrancea nr.47 să discutăm despre Mihai Onofrei.
La vârsta de 90 de ani memoria îi oferea prilejul de a fi "la zi", relatările având
prospetimea şi nota de nostalgie relevând o undâ de duioşie pe care i-o purta lui Mihai
Onofrci. Vezi: Marian Popa. op. cit., p. 493; Profira Sadoveanu, Destăinuiri, Editura
Eminescu, Bucureşti, l 989.
118
M . Straje. op. cit., p. 228,62 5 ; "Adevărul", Bucureşti, nr. 787, 5 ianuarie 1 936, p. 3 .
119
Octav Băncilii (27 ianuarie 1 872, Botoşani - 4 aprilie 1 944, Bucureşti). Studii la
Botoşani, la laşi Şcoala de Belle Arte, specializare la Miinchen, apoi in Italia. Copilăria
grea. Fiind orfan, a fost îngrij it de Sofia Nădejde, care 1 -a călăuzit pregătindu- 1 pentru
viaţă şi nedreptă!ile sociale, apropiindu- 1 de mişcarea socialistă. Ca pictor a fost un
artist cetătean care a transpus pe pânză stări şi atitudini umane aflate în confruntările cu
greutăţile vieţii. A realizat in decursul anilor de activitate peste 1 . 500 de lucrări cu
mesaj uman. A desfăşurat o laborioasă activitate didactică. Vezi : Lucjan Prcdcscu, op.
cit, p.76; Constantin Prut op. cit, p. 48 - 49; Ionel Băjcnaru. op. cit., p. 44 - 45
men!ionează ca zi a naşterii: 7 ianuarie 1 872; G. Bczviconi, op. cit., p . 63.
1 90 Gheorghe Popovici (5 octombrie 1 859, Iaşi 24 februarie 1 933, Iaşi, cimitirul
Eternitatea). Studii la Iaşi, inclusiv Şcoala de Belle Arte, specializare la Roma şi Paris,
reintors în România desfăşoară din 1 899 o bogată carieră didactică, inclusiv ca director
rcorganizator între anii 1 9 1 0- 1 928 al şcolii de Belle Arte. A fost şi custode al
· Pinacotecii din Iaşi. Pe lângă pictura de şevalet în care predilect au fost abordate temele
istorice a realizat şi pictură parietală. Vezi: Lucian Predescu. op cit., p. 683 menţionează
anul naşterii 1 86 1 ; Ionel Mafiei. op. cit, voi. I, 1 972. p. 493 - 494; C.E.I .. p. 1 73 ; Vasile
Florea. op. cit., p. 1 1 9, 1 60, 1 6 1 , 1 62, 1 63, 1 70, 267.
191
M.O . . dosar 5 / 1 9 3 1 - 1 940.
192
Ibidem: cup fără menţiunea gazetei şi a datei de publicare cuprinde articolul
ExpoziJia de sculptură a d-lui Ono.frei, şi este semnat A. (Tudor Arghezi ?) în care sunt
formulate aprecieri elogioase, fiind citate: bustul "1. G. Duca" portretele "Dcm.
Dobrescu", "Mihail Sadoveanu". Este reprodusă şi o fotografie rcdăndu- 1 pc artist între
creaţiile sale; cup din cotidianul "Dimineaţa", BucureŞti, fără menţiunea datei şi
semnătura autorului, conţine aprecieri la creaţia lui Mihai Onofrei; cup din ziarul
"Adevărul", Bucureşti, nr. 787 din 5 ianuarie 1 936, p. 3 cuprinde la rubrica Pictura şi
sculptura, aprecierile lui I l. Blazian care, referindu-se la busturile, portretele, măştile şi
statuetele expuse releva calităţile de portretist ale lui Mihai Onofrci; două cupuri din
ziarul "Universul", Bucureşti, cuprind reacţiile prof. G. Oprescu care, in articolul Alte
expoziJii în luna decembrie, formula aprecieri referitoare la componentele expozitiei
Onofrei, remorcând busturile: "Dobrescu", "M. Sadoveanu", "D-na H", "Zaharoff" şi
măştile expuse; cel de al doilea cup, din ziarul apărut la 1 O ianuarie 1 936, p. 1 0,
coloanele 2-3, i-a oferit posibilitatea lui Eugen Crăciun de a enumera câteva din
busturilc şi portretele modelate de expozant şi a trage concluzia:" Desigur, sculptorul
Onofrci are talent. . . " ; cupul din ziarul "Neamul Românesc", Bucureşti din 1 ianuarie
1 936 în articolul ExpoziJia sculptorului Onofrei la Dalles, cuprindea aprecieri la adresa
lucrărilor realizate, făcând referinţă la piesele "Duca" şi "Bourdellc"; cupul din ziarul
"Viitorul", Bucureşti, din 4 ianuarie 1 936 cuprinde reacţiile lui C. Săteanu care remarca
calităţile lucrărilor: "1. G. Duca", "Kimon Loghi", "M. Sadoveanu", "Zaharoff, "Horia",
1 20
www.cimec.ro
" IJem. Dobrescu", "Bourdelle", cup din periodicul "Adevărul", Bucureşti, din 8 ianuarie
1 936, p. 2, coloanele 3-4, la rubrica: Litere, Ştiinţe, Arte Expoziţia sculptorolui
Onofrei, semnată de Arold ( ? la M. S traje nu este men�ionat) erau formulate aprecieri la
portretele lui "Kimon Loghi", "M. Sadoveanu", "Horia", "Dem. Dobrescu", "Bourdelle"
şi erau redate fotografiile cu sculptorul Mihai Onofrci şi bustul "!. G. Duca" (portret);
cupul din ziarul "Zorile" din 9 ianuarie 1 936 cuprindea Plastica de la noi şi de aiurea ­
Expoziţiile Octav Băncilă- Kimon Loghi - Onofrei ( Dalles), articolul semnat de N. N.
Tonitza, în care elogiază drumul parcurs de Mihai Onofrei in domeniul realizării
portrctelor; cup din ziarul "Ordinea", Bucureşti, din 12 ianuarie 1 93 6, p. 2, coloanele 4 -
5 in care cronicarul laudă portretele realizate de Mihai Onofrei; cup din ziarul "Zori de
zi", din 1 5 ianuarie 1 936 în care cronica plastică Expoziţia din sala Dalles face referin!ă
la lucrările lui Mihai Onofrei; cupul din "Dimineaţa", Bucureşti, din 1 6 ianuarie 1 93 6
cuprinde articolul Vizita reginei Maria la sala Dalles, î n care s e prezintă modul cum
regina, însoţită de S imona Lahovary şi de colonelul Merişanu, aghiotant regal, au vizitat
in după amiaza zilei de 1 5 ianuarie expozi�ii le Kimon Loghi, Octav Băncilă şi Mihai
Onofrei, fiind intâmpinată de expozanţi şi artiştii plastici, membri ai "Grupului nostru"
condus de Constantin Barasehi. A fost prilejul ca regina să reţină de la sculptorul Mihai
Onofrei masca turnată in bronz evocând-o pe baroneasa Heinike; cup din pcriodieul
"Credinta" din 1 8 ianuarie 1 936, p. 4, coloana 1, oferea lui C. Tudoran posibilitatea ca in
articolul Onofrei, să facă aprecieri elogioase, evidentiind locul acestui sculptor in arta
românească, fonnulând: " . . . atât cât ochiul nostru amator ne-a îngăduit artist autentic."
Vezi : AN. -D.A.l.C . . fond S.A.F . . dosar 32 1 1 903- 1 958, f. 7 referinţă la expoziţiile
personale ale sculptorilor din anul 1 935 menţionând pc cele ale lui: Alexandru
Călinescu, Celine Emilian, Mac Constantinescu, Elena Serova şi Mi hai Onofrei.
193Jean Louis Barthou ( 1 862, Oloron - Sainte - Mărie - 9 octombrie 1 934, Marsilia), om
politic francez, ministru, prim ministru. Având responsabilitatea politicii externe a
Fran�ei in al patrulea deceniu al secolului al XX-lea, s-a manifestat potrivnic
expansiunii regimurilor hitlcristc şi fasciste. Aceştia, pentru a-şi realiza obiectivele, au
organizat asasinatul, cu ajutorul unor croati, in momentul când era la Marsilia împreună
cu regele Alexandru I al Iugoslaviei, aflat in vizită oficială în Franţa. Membru al
Academiei Franţei. Vezi: Dicţionar enciclopedic romfn, voi.
1 (A-C), Editura Politică, Bucureşti, 1 962, p.306; Larousse, p. 1 1 64 .
194 Catalog "A 36-a expoziţie Tinerimea Artistică, 18 aprilie - 15 mai 1 936", p. 1 9-20,
pozitia 205 este de fapt un bust.
1 95 MO, dosar 5 7 1 93 1 - 1 940.
196 Eugeniu Ca rada (29 noiembrie 1 836, Craiova 1 O februarie 1 9 1 0), studii
economice, finanţist cu contribuţii la organizarea sistemului bancar din România, om
politic fără a accepta posturi, a contribuit la propăşirea României, inclusiv ini�iator şi
sprij initor al acţiunilor de ridicare a unor valoroase monumc:ntc de for public,
colec!ionar de artă, a avut preocupări de modelaj , realizând basoreliefuri, publicist.
Vezi : Eugeniu Carada 1836-1 910, Bucureşti, 1 937, p. VH, VIII, 348-349, 3 50;
"Arhivele Olleniei", Craiova, anul XVI, nr. 89 - 9 1 , ianuarie-iunie 1 937, p. 1 2 - 1 3 .
197 Scrisoarea Comitetului pentru ridicarea unui monument lui Eugeniu Carada, având
ca preşedinte pe C. C. Neamţu şi secretar pe C. Goga, la 1 septembrie 1 936 il informa pe
sculptorul Mihai Onofrei că s-a hotărât să-i fie încredinţată realizarea monumentului
confonn contractului incheiat pentru suma de 1 75 . 000 de lei, fără soclu, care urma să fie
executat de comitet după schiţa artistului. Primea ca avans suma de 60.000 de lei.
Acţiunea celor de la Craiova se integra in planul general ce cuprindea manifestări la

1 21
www.cimec.ro
Bucureşti şi Craiova. Acţiunile erau coordonate de un amplu comitet. Contractul
cuprindea prevederea că statuia va avea înălţimea de 2,30 m. , un basorelief cu
dimensiunile de 0,45 x 0,50 m., o ramură de palmier, toate aceste pi ese turnate în bronz
fiind evaluate Ia suma de 1 60.000 de Ici, la care se adăugau alti 1 5.000 de lei pentru alte
două basoreliefuri. Termenul pentru predarea la turnătorie era 1 octombrie, iar pentru
aducerea la Craiova de 30 octombrie 1 93 6 . Erau formulate prevederi de penalizare în
caz de nerespectare a termenelor. Vezi Mihail Gr. Romanescu, Eugeniu Curudu 1836-
1910, Bucureşti, 1 93 7 ; articolul lui C. D. Fortunescu, în "Arhivele Olteniei", Craiova,
anul XV, nr. 83-85, ianuarie - iunie 1 936, p. 445; ibidem, anul XVI, nr. 1:19 - 9 1 , ianuarie
- iunie 1 937, p. 1 2- 1 3 , 1 75- 1 76; D. Tomescu, Generaţia lui Carada în "Ramuri " ,
Craiova, anul 29, nr. 4, aprilie 1 937, p. 252 - 253; "Albina", Bucureşti, anul XXXIX, nr.
46, 20 noiembrie 1 936, p. 72; "Calendar Universul 1 931:1", Bucureşti , p . 99, 1 04 ; Victor
Adrian, Craiova, Editura Meridiane, Bucureşti, 1 961!, p . 25; Judeţele Patriei - Dolj ­
monogrufie, Editura Politică, Bucureşti, 1 98 1 , p. 267 ; Florea Firan, Alexandru Firescu,
Cruiova - ghid de or�. Editura Sport - Turism, Bucureşti, 1 982, p. 8 1 - 82, 87; Paul
Rezeanu, Contribuţii la cunoaşterea dezvoltării edili/are a Craiovei intre 1831 -1 944,
in: "Revista Muzeelor şi Monumentelor", seria " Monumente", Bucureşti, nr. 1 / 1 987,
p.7 1 73, fotObi'J'afie; "Neamul Românesc", Bucureşti, anul XXXII, nr. 70, 3 0 martie
1 93 7, p. 2; "România Eroică", Bucureşti, anul V, nr. 1- 4, 1 940, p .76 -77; Constantin
Răutu, Eugeniu Caruda, Omul şi opera 1836- 1 91 0, Craiova, 1 940.
1 91 Virgiliu Z. Teodorescu, Centenar Mihai Onofrei (1896-1 996), în: "Oltenia", Craiova,
seria a III-a, anul II, nr.l -
2 1 1 998, Editura Scoriile, p. 2 5 7 - 284.
1 99 Dezvelirea monumentului in Bucureşti, in: " Ilustratia", Bucureş ti anul XIII, nr. 97,
martie 1 924, număr dedicat lui Eugeniu Carada, fotografii redând ansamblul şi detalii
ale monumentului, solemnitatea dezvelirii, iconografie redându- 1 in evoluţia anilor,
locurile pe unde a umblat; "Calendarul Minervei pe 1 925", Bucureşti, anul al XX-lea,
20 februarie 1 924, p. LIX; Grigore lonescu"op. cit., p . 1 70.
200 Ernest Dubois ( 1 863, Dieppe, Franţa - 1 930, Paris). Sculptor monumen talist,
portretist cu lucrări in Franţa şi in alte ţări, a fost invitat in Român ia de către Eugeniu
Carada ca să realizeze o serie de lucrări, predilect ale exponenţilor Partidului Liberal.
Vezi: Larousse. p. 980; George Oprcscu. op. cit., p. 1 32 1 3 3 ; "Anuarul Ateneului
Român pe anul l 936", Bucureşti, p. 274; Grigore Ionescu. op. cit., p . Sti, 1 63, 1 66, 1 70,
23 1 , 257; G. Bezviconi. op. cit., p . 30; Henri Stahl, Statuile bucurestene, în "Gazeta
municipală", Bucureşti, anul 1 O, nr. 476, 22 iunie 1 94 1 , p .l ; Oscar Han, Dălţi şi pensule,
Editura Minerva, 1 970, p. 2 1 ; " Pictura şi sculptura", Bucureşti, nr. 3, iunie 1 935, p. 20;
"Ramuri", Craiova, anul XXVII, nr. 5 -7, mai-iimie 1 936, p. 1 1 9 - 1 30; " Universul" ,
Bucureşti, anul 53, nr. 2 6 9 , 29 septembrie 1 936, p. 5.
20 1 Dumitru 1 Dimitrie 1 Măţăuanu ( 1 6 aprilie 1 888, Măţău, azi Mioarele, j u d . Argeş - 1
iulie 1 929, Bucureşti). Studii de artă la Bucureşti şi Paris, participant la campania
militară 1 9 1 6- 1 9 1 7, sursă de inspiraţie pentru realizarea, pe parcursul următorului
deceniu, anumeroase monumente dedicate cinstirii Eroilor, multe localităţi
cornandându-i lucrări in care statuia ronde bosse este insoti tă în compunerea
monumentului de o serie de reliefuri şi insemne militare. Vezi: Ion 1 . Şucu, Monografia
comunei Mioarele, Bucureşti 1 976, p . 269 - 27 1 ; Ioan Râutescu. op. cit. ; "Muscelul
nostru", organ al Asociaţiei învăţătorilor, Câmpulung Muscel, 1 929, Necrologul D.
Măţăuanu; Dumitru Baciu. op. cit, p . 1 36; Tudor Muşatescu, Scrieri, voi. 7 - Pagini de
jurnal I, Editura Minerva, Bucureşti , 1 984, p. 286; Virgiliu Z. Teodorescu, Contribufii
documentare la definirea participării sculptorului Dimitrie Măţiiuunu la operu de
1 22
www.cimec.ro
cinstire a Eroilor Neamului, in "Arhiva românească", Bucureşti, tom Il, fasc. 11 1 996, p.
229 - 238.
202
Florea Firan. Alexandru Firescu. op. cit., p. 87.
203
"Românul" 1 "Românulu" 1 periodic politic, comercial, literar cu apariţie, de două ori
pe săptămână, la Bucureşti de la 9 august 1 857 până in aprilie 1 905, fiind adeseori
suprimat ca urmare a încălcării legii presei, perioade când s-a procedat la editarea lui
sub alte titluri. Ani mulţi a fost coordonat de C. A. Rosetti, având alături pe Constantin
D. Aricescu, Vintilă C.A. Rosetti, Eugeniu Carada ş.a. Vezi: Lucian Predescu , op. cit.,
p. 786.
204 A.N .- D.J. Vâlcea - Râmnicu Vâlcea, fond Camera de Comerţ şi Industrie Râmnicu

Vâlcea, dosar 5 1 1 93 5 , f. 1 60, de la Craiova ii fusese transmisă la 3 octombrie 1 93 5 o

listă de subscripţie.
20' Paul Rezeanu, Artele plastice în Oltenia 1821 -1944, Craiova, 1 98 1 , p. 1 83
menţionează ca moment al ridicării monumentului anul 1 93 5 , p. 1 86, fig. 289
monumentul in amplasamentul primit după anul 1 948.
206 Dumitru 1 Dimitrie 1 Gh. Tomescu (1 866 - 1 945) scriitor, critic literar, gazetar,

traducător, publicist. Vezi: Lucian Predescu. op. cit., p. 855; M. Straie. op. cit, p. 728.
207 M.O .. dosar 5 1 1 93 1 - 1 940 scrisoarea lui Caton Theodorian:

"Bucureşti, 1 9 mai 1 93 7,
Scumpe Domnule Onofrei,
Am primit statueta in ghips a lui Eugeniu Carada, pc care mi-ai dăruit-o, desigur, sper a
aminti străduinţele ce mi-am dat de a te ajuta cu detalii de asemănare şi atitudine, la
desăvârşirea operei pe care ai semnat-o şi care se înalţă acum la Craiova, cinstind pe
artistul care a semnat-o. Î ţi mulţumesc pentru dar, şi te felicit, încă o dată, pentru
realizarea d-tale.
Când voi avea parale gândesc să torn statueta aceasta în bronz, se înţelege cu
consimţământul d-tale, pentru că, dacă m-ai făcut posesorul acestei lucrări în ghips,
trebuie să-mi iau şi grija da n-o lăsa expusă stricăciunilor timpului.
Cu sinceră admiraţie şi din toată inima al O-talc,
Caton Theodorian"
208
Caton Theodorian ( 1 4 mai 1 877, Craiova - 8 ianuarie 1 939, Bucureşti). Studii la
Craiova, debut literar precoce, la Paris, studii de economie politică şi diplomaţie. Bogată
activitate de gazetar, in timpul primului război mondial a avut contribuţii la susţinerea
intereselor României în presa străină. Ca scriitor a militat pentru organizarea şi apărarea
intereselor oamenilor de litere fiind implicat în fondarea Societăţii Scriitorilor Români,
Societăţii Autorilor Dramatici Români a căror mesager a fost la o serie de manifestări
internaţionale în perioada interbelică, activităţi în administraţia de stat, publicist,
traducător. Vezi: Lucian Predescu. op. cit., p. 847; M. Strajc. op. ciL, p. 72 1 .
209
M . Sevastos, Monografia oraşului Ploieşti, Ploieşti, 1 938, p . 204 - 205, fig. 1 03 ;
A.N.- D.A.l.C .. fond M.C.A. -D.A .. inv. 8 1 8 , dosar 6 1 1 1 936, f. 37 evaluat la suma de
300. 000 de lei; A.N. - D.J. Prahova - Ploieşti, fond "265", dosarele 16 1 1 936, f. 60 1 ; 42
1 1 938, f.53-57; Constantin Dobrcscu, /. G. Duca şi Armand Călinescu - legăturile lor cu
Prahova, in "Anuar", Ploieşti, voi. VI, 1 994, p. I I I bust bronz l. G. Duca dezvelit la
Ploieşti la 23 aprilie 1 93 6 in Grădina Publică cu participarea membrilor Guvernului
României, a lui Gheorghe Tătărăscu, nota 3 5 ; "România Petrolieră", Bucureşti, anul
VII, nr. 336, 30 aprilie 1 936.
210
Petre St. Popovici (lipsesc datele biograficc).Studii de arhitecttLră finalizate in anul
1 923, cu activitate in oraşul Ploieşti. Vezi: Tabloul p. 1 4.

1 23
www.cimec.ro
 A.N.- D.A.I.C . . fond M.C.A.- D.A. dosar 57 1 1 936, f. 2 1 , 24 Jurnalul nr. 1 06 din 22
iunie 1 93 6 al Comisiei Superioare a Monumentelor Publice pentru aprobarea lucrării .
212
Ibidem, dosar 9 1 7 1 937 , f. 1 61! jud. Cluj î n exerciţiul financiar 1 93 6- 1 937 a
contribuit la realizarea monumentului cu suma de 5.000 lei; Arhiva Nationali de Filme,
Jurnalul de actualităţi O.N.T. nr. 10 solcmnitatea dezvcliri i; "Universul", Bucureşti, anul
53, nr. l 90, duminică 12 iulie 1 936, p . 1 0, fotografie; ibidem, nr. 267, 2 7 septembrie
1 936, p. I l ; "Albina", Bucureşti, anul XXXIX, nr. 1 8, 1 7 iulie 1 936, p. 447
mentionează data de 1 0 iulie; ibidem, nr. 30, 3 1 iulie 1 936, p. 466, fotografie;
"Calendarul Universul 1 937', Bucureşti, p . 274; M . O .. dosar 5 / 1 93 1 - 1 940, la 1 7
septembrie 1 936 locotenentul Nica Niculescu lăsa un formular pentru completarea
buletinului de receptie a monumentului, precum şi Brcvetul decoraliei (?) pe care a
primit-o la solemnitatea dezvelirii.
2 1 3 Alexandru 1 Karagheorghevici rege al Iugoslaviei ( 1 7 decembri e 1 1!91!, Cetinge - 9

octombrie 1 934, Marsilia, Franţa). Studii militare in Rusia, licenta în drept la Belgrad.
La 25 martie 1 909 a fost declarat print moştenitor, in anul 1 9 1 2 a preluat comanda
armatei, la 24 iunie 1 9 1 4 a fost numit regent, iar la 1 6 august 1 9 2 1 rege. La 8 iunie 1 922
s-a căsătorit cu printesa Marioara, fiica Suveranilor României. A fost asasinat de
anarhiştii croati. Vezi: Lucian Predescu. op. cit., p. 23 , autorul definindu- 1 " Alexandru
al II-lea " luând in consideratie că a avut un precursor care însă a fost rege numai al
Serbiei; Larousse, p. 1 1 07 ; Virgiliu Z. Teodorescu, Arhiva fato, in "România Mare", 7
mai 1 999, p. 1 6.
21 4
"Le moment" din 14 mai 1 936. Vezi: M.Q., dosar 5 / 1 93 1 - 1 940.
215
Solemnitatea a avut loc în ziua de vineri 10 iulie 1 936 orele 1 7,45. Vezi: invitatia
M.O . . dosar 5 / 1 93 1 - 1 940.
216
Carolal II-lea ( 1 5 octombrie 1 893, Sinaia - ? 1 95 3 , Estoril, Portugalia,
înmormântat in cimitirul regal al mănăstirii Saa Viente - Lisabona) . Pregătire militară,
participare la campania din 1 9 1 7, a renuntat in mai multe împrejurări la calitatea de
moştenitor al tronului României, părăsind teritoriul ţării. Revine la 6 iunie 1 930 sprijinit
de masonerie. În anul 1 93 3 a fost proclamat ca " Mare protector" al masoneriei. Evolutia
situatiei internationale 1 -a determinat să preconizeze interzicerea activitătii acesteia în
anul 1 936. La începutul anului 1 937 masoneria trece in "adormire". Y n urma hotărârii
Parlamentului României din 8 iunie 1 930 a fost proclamat rege al României funclie la
care a fost nevoit să renunţe la 6 septembrie 1 940 abdicând in favoarea fiului său Mihai.
Ca rege a manifestat un interes deosebit pentru propăşirea economică şi culturală a firii.
Desemnat l a 17 mai 1 92 1 membru de onoare şi la 8 iunie 1 930 preşedinte de onoare şi
protector al Academiei Române, Carol al II-lea a fost partizanul afirmării României prin
realizările culturale şi ştiintificc stimulând creatia artistică şi literară. S-a căsătorit in
anul 1 9 1 8 cu Ioana (Zizi) Lambrino, in anul 1 9 2 1 cu principesa Elena a Greciei şi in
anul 1 947 cu Elena Lupescu. Preocupat de fast a initiat numeroase manifestări de
amploare care au antrenat tineri şi vârstnici la realizarea unor grandioase acţiuni.
Amintim in acest sens " Cântarea României" Colectionar de artă, filatclist, memorialist.
N.M.N.-T. . p. 37 5; Z. Omea p 1 6 - 1 7, 468; F.V .. p. 372; H.N.-8 .. p 265. pozitia 622;
notele din f: 1 69 1 2 8 august; 1/ 8 mai; 7 1 14 mai; 2 1 -227 26 mai; 767 1 6 iunie; 1 027 30
iunie; 1 1 3/4 iulie; 1 1 5 - 1 1 6 7 5 iulie; 1 1 7- 1 1 8 7 5 iulie; 1 467 31 iu l ie; 22 11 7 9
septembrie; 240 7 22 octombrie 1 934; Dorin a N. Rusu. op. cit, p. 1 5 8, 1 83 .
2 1 7 Era o practici protocolară ca suveranii şi chiar moştenitorii acestora să fie declarati
comandanti onorifici a unor unităli de elită dintr-o alti ţară monarhică. Exemplificăm cu
situaţia regelui Carol 1, comandant al unui regiment din Rusia.

1 24
www.cimec.ro
2 1 8 La 1 9 aprilie 1 93 7 Comisarialul General al Pavilionului României ii solicita lui

Mihai Onofrei să ofere o replică a bustului pentru a fi trimisă la Varşovia. Menţionăm

că un alt exemplar a fost expus la Expoziţia de vânătoare de la Berlin. Vezi: M.O .. dosar
5 7 1 93 1 - 1 940.
219 Informaţie din scrisoarea lui Mihai Onofrei adresată lui Petru Lalu la 8 iunie 1 93 7 .
Ulterior lucrarea a fost turnată in brom: şi prezentată la expoziţia personală din anul
1 93 7 şi apoi a fost preluată de comanditar pentru a ajunge la Târgovişte, azi fiind
componentă a patrimoniului M uzeului Scriitorilor târgovişteni. Este menţionată şi
realizarea unui bust al doamnei Mioara Brătescu - Voincşti. Vezi: M.O .. dosar 5 7 1 93 1 -
1 940.
220
Odiseea acestei lucrări este tipică pentru cele ce s-au petrecut in anii instaurării
"regimului de democraţie populară" preocupat să înlăture moştenirea culturală şi
spirituală a poporului român, cale sigură pentru a se impune pcrceptele răsăritene care
să conducă poporul român la slavizare şi stalinizare. N-a fost însă o existenţă de durată.
Nefericita reformă a invăţământului din anul 1 948, printre altele, trebuia să şteargă din
memoria generaţiilor înfăptuirile care au afirmat şcoala românească ca generatoare de
simţire şi trăire prin respectul pentru trecut, pentru faptele de bine ale înaintaşilor, dar
românii au ştiut să depăşească, să ocolească capcanele acestei refonne. Ca atare, bustul,
din fericire n-a fost dat la topit, ci a fost dosit in subsolul clădirii unde a rămas in
aşteptare până in anii '90 ai secolului al XX-lea când o intervenţie de consolidare a
clădirii a adus in subsolul edificiului şi pe analfabeţii care una ştiau: bronzul înseamnă
bani şi ca atare îl aruncăm cu molozul in camion şi- 1 valorificăm. Ghinionul lor şi
salvarea bustului a făcut ca să fie remarcat, ca ceva ce nu trebuia să plece din clădire, de
către directoarea Casei Corpului Didactic, profesoara Eugenia G eorgescu. A dispus
reţinerea, curăţarea lui şi depozitarea într-un loc ferit, întrucât in acel moment nu se
cunoştea pe cine reda. În anul 1 996, când eram preocupat de "dosarul Onofrei", o
discuţie cu sculptorul Nicolae Pascu m-a călăuzit spre Casa Corpului Didactic cu
speranţa că voi putea să regăsesc bustul modelat de M .Onofrei. Aşa am ajuns să am in
faţă ceea ce cunoşteam din fotografie, bustul "dr. Constantin Angelescu" La timpul
respectiv am primii promisiunile categorice că se vor intreprinde cele cuvenite ca bustul
să-şi recapete locul cuvenit in acel aşezământ. Sperăm încă . . .
22 1 Pentru cimitirul Bellu la mormântul dr. G h . Marinescu a fost turnat in bronz u n bust
la Turnătoria "V.V. Răşcanu". Vezi: A . N . -D.AI.C .. fond V. V. Răşcanu. La 3 aprilie
1 939 finna pictrarului Leonardo Martinis confirma primirea ca aconlo a sumei de
1 0.000 de Ici pentru executarea soclului, din piatră de Vraţa, pentru bustul de la
monnânlul dr. Gheorghe M arinescu din cimitirulc Bellu. Lucrarea costa 30.000 de lei,
fără bordură numai 24.000 de lei. Ulterior la 1 5 mai 1 939 pielrarul confirma primirea şi
a sumei de 1 4.000 lei. Mihai Onofrci a inaintat o ofertă Ministerului Sănătăţii şi
Ocrolirilor Sociale pentru a executa pentru interiorul clădirii un bust "dr. Gheorghe
Marinescu" la mărimea şi proporţiile celorlalte busturi prezente pc coridor, la preţul de
1 50.000 de lei. Vezi: M.O .. dosar 5 7 1 93 1 - 1 940.
222
Vintilă I.C. Brătianu ( 1 6 septembrie 1 867, Florica, Ştelăneş ti, jud. Argeş - 22
decembrie 1 930, M ihăeşti, jud. Vâlcea). Studii secundare în ţară, politehnice la Paris, şi­
a inceput cariera de inginer la construqia podului peste Dunăre. Om politic liberal,
membru al Parlamentului, ministru, prim ministru, a condus Partidul Naţional Liberal în
anii 1 92 7 - 1 930. A acordat o atenţie deosebită situaţiei economice a României, publicist.
Vezi: Sterie D iamandi, op cit, p. 1 3 7 - 1 5 1 ; Lucian Predescu. op. cit, p. 1 28 - 1 29.
223
Scrisoarea lui Mihai Onofrei către Petru Lalu din 29 iunie 1 937 este concludentă
relevând surcs ci larea la care ere supus: "Sunt incurcat cu nişte tâmpite de busturi după
1 25
www.cimec.ro
fotografi i, care mi-au ridicat nervii la maximum. Şi le-aş lăsa dracului, dar mai iei ceva
gologani . . . " Vezi: M.O., dosar 5 7 1 93 1 - 1 940.
224
MX)., dosar 5 7 1 93 1 - 1 940.
m Juriul a fost format din pictorul Carnii Ressu, arhitectul Horia Teodoru, sculptorul
Corneliu Medrea şi pictorul G . Ionescu. Vizionarea a acordat spre realizare lucrarea lui
Mihai Onofrei, însă tergiversări birocratice au amâna! sine d i e comanda fermă,
încheierea contractului. Î ncrezător în finalizarea problemei, Mihai Onofrci a solicitat
firmei de tumătorie in bronz "V.V. Răşcanu" să-i prezinte o ofertă pentru componentele
în metal. La 4 octombrie 1 93 8 primea o asemenea ofertă cu două variante de calcula!ie
făcându-se precizarea că aceste prejuri erau "loco fabrică". Considerăm util să preluăm
câteva din datele tehnice pentru a putea aprecia ce proporlii ar fi avut monumentul dacă
ar fi fost realizată aducerea şi montarea componentelor în forul public: statuia Nicolae
Filipescu avea circa 4 metri, un grup cu două personaje de circa 3 metri şi două
basoreliefuri de 1 ,00 x 0,80 metri, erau piesele evaluate la 350.000 de Ici in prima
variantă şi 400.000 de lei in a doua variantă. A fost lansată o ofertă şj de firma "Malaxa"
care la 14 decembrie 1 93 9 îşi asuma misiunea de a realiza lucrarea în termen de 3-4 luni
la valoarea de 2.287.425 de lei. La 1 6 decembrie 1 939 firma " V V Răşcanu" se angaja
ca în termen de 6 luni contra sumei de 6. 500.000 de lei să onoreze comanda. Lor li s-a
alăturat şi oferta firmei Turnătoria "Arta Română" a specialiştilor Gheorghe Stratina şi
N. Deciulescu care, la 1 9 decembrie 1 939, se angajau ca până la 1 februarie 1 940 să
execute comanda solicitând 1 .200.000 de lei. Vezi M.O .. dosar 5 II 93 1 - 1 940.
Evenimentele militare, declararea bronzului ca material strategic, evolutia situa!iei
politice, toate au blocat această initiativă de cinstire a lui Nicolae Filipescu. Şi Lotuşi
Mihai Onofrei persevera, având speran1a finalizării lucrării. Pagina 1 a unui memoriu
din anul 1 944 (?) intocmit de Mihai Onofrei relevă istoria problemei amintind că în anul
1 93 8 senatorul Alexandru Lapedatu, pe atunci preşedinte al Senatului României, a
comandat prin concurs realizarea monumentului. Macheta concepută de Mihai Onofrei,
care a fost receptionată de juriu, avea în compunere statuia lui N i colae Fil ipescu, un
grup de două persoane plasat in fala soclului (un tăran şi o lărancă). Lucrarea fusese
angajată la suma de 2 . 000.000 de lei. Cu toate dificultătile componentele contractate de
artist şi în mare măsură achitate acestor furnizori au fost turnate in bronz la firmele
"V.V. Răşcanu" şi "Arta Română Stratina", iar soclul a fost comandat firmei
"Marlinis".
226
A.N.-D.M.B . . fond Aleneul Român, dosar 5 1 1 93 7 - 1 938, f. 1 4v.
227
Dimitrie Marmeliuc (20 octombrie 1 886, Liteni, jud. Suceava - 1 noiembrie 1 970,
Bucureşti) Studii la Viena de filologie şi fi lozofie, doctor docent în fi lozofie, carieră
didactică universitară, director al Teatrului National din Cemăuti, carieră politică,
deputat, senator, secretar de Stat, primar, publicist. Vezi: Lucian Predescu. op. cit., p.
528-529.
221
M.O., dosar 5 / 1 93 1 - 1 940.
229
Ion Grămadă (3 ianuarie 1 886, Zahareşti, jud. Suceava - 27 august 1 9 1 7, Cireşoaia,
jud. Bacău, reînhumat în anul 1 926 in cimitirul Suceava). Studii secundare la Suceava,
perioadă când şi-a făcut debutul literar, universitare la Cemăuti de istorie şi geogmfie.
După o călătorie de documentare in Italia sustine doctoratul în litere la Viena,intrând în
societatea "România Jună" se preocupă de istoricul acestei societăti studenteşti, carieră
didactică şi de gazetar, ca la începerea războiului mondial să treacii în România,
actionind la promovarea ideii pentru Unirea tuturor românilor. I n anji neutralităţii predă
limba germană la Liceul "Nicolae Fil ipescu", de la mănăstirea Dcalu. In momentul
intrării României în război alături de Antantă solicită cu insisten!ă să fie primit ca

1 26
www.cimec.ro
voluntar în rândurile combatantilor căzând la datorie la luptele de la Cireşoaia
îmbărbătându-şi camarazii : "Înainte! Tot înainte! " Publicist. Vezi: Lucian Predescu. op.
cit., p. 392.
230 A.N.-D.A.l.C.. fond U. A. P., dosar 3 2 1 1 903 - 1 958, f. 3 ; Expoziţia pictorului
George Nichita şi a sculptorului Mihai Onofrei, sălile Fundaţiei Da/les, b-dul l. C.
Brătianu, 4-31 Decembrie 1937, Catalogul consemna expunerea a 24 de sculpturi
realizate între anii 1 927- 1 937. Este menţionată denumirea lucrării, eventual colectia,
anul realizării, genul l ucrării şi materialul în care a fost finalizată pentru expunere.
Totodată se precizează că autorul are lucrări în colecţiile reginei Maria, ale regelui
Carol al Il-lea, colecţiile Statului, Pinacoteca Municipiului Bucureşti, diferite muzee din
provincie şi colecţii particulare. "Adevărul literar şi artistic", Bucureşti, 1 data ? 1 are pe
copertă fotografia lucrării "Chopin", semnată dreapta jos: "M. Onofrei", iar la p. 2 text
şi fotografi prezentând pe George Nichita şi Mihai Onofrei.
23 1 George 1 Gheorghe/ Nichita ( ? 1 900 ? ) Studii la Şcoala de
Belle Arte din Bucureşti desăvârşite în străinătate. Pictor al peisajelor, florilor, naturilor
moarte şi portretelor, a fost o prezenţă în perioada interbelică la expozitiile colective,
organizând şi expozitii personale. Ca o recunoaştere a calitătilor lucrăriloi realizate sunt
premiile obţinute la Saloanele Oficiale. Cu Mihai Onofrei a avut relaţii de prietenie.
Vezi: Lucian Predescu, op. cit. , p. 597.
232 "Almanahul ziarelor Adevărul şi Dimineata 1 93 8 " , Bucureşti, 1 938, p. 275.
233 Ioan C. Bianu (? septembrie 1 856, Făget, jud. Alba - 13 februarie 1 93 5 , Bucureşti,
cimitirul Bellu). Studii la 13laj, licenta în filozofie la B ucureşti specializare în filologia
romanică la Milano şi Paris. Carieră didactică universitară, concomitent cu cea de
bibliotecar la Academia Română unde prin metodologia aplicată a asigurat atât creşterea
cât şi sistematizarea, conservarea, cercetarea fondurilor şi colecţiilor ce definesc
tezaurul Bibliotecii Academiei Române. Om politic, deputat, donator, publicist, membru
corespondent 25 martie 1 6 aprilie 1 887, titular 3/ 1 6 aprilie 1 902 al Academiei Române
în cadrul căreia a avut în decursul anilor responsabilităţi pe care le-a îndeplinii
exemplar. În anii ocupaţiei Capitalei de către inamic a acţionat cu promptitudine pentru
salvarea tezaurului de manuscrise vechi. Exemplul personal s-a constituit o veritabilă
şcoală pentru toţi cei care i-au fost în preajmă, contribuind la propăşirea Bibliotecii
Academiei Române. Vezi: Omagiu lui L Bianu, Bucureşti 1 927; Lucian Predescu. op.
cit. , p. 99; M. Strajc, op. cit., p. 69; Dorina N. Rusu. op. cit., p. 68, 1 00, 354; Virgiliu Z.
Teodorescu. Jon Bianu şi Turing Clubul României, în: "Caiet Turing- Club", Bucureşti
nr. 7 - 8 / 1 98 1 , p. 1 5 - 1 6.
234 Biblioteca Academiei Române a fost fondată în anul 1 867, din momentul constituirii
Societăţii Literare Române care, evolutiv, a devenit Academia Română. Acumularea de
valori s-a înfăptuit prin donatiile membrilor, dar şi ale altor persoane de bine. De la bun
început rolul acesteia a fost conceput pentru a aduna, a organiza, a păstra manuscrise şi
tipărituri (cărţi, reviste, ziare, broşuri, stampe, foi volante), fotografii din ţară şi
străinătate care predilect erau referitoare la plaiurile româneşti. In anul 1 895 a obtinut
dreptul de depozit legal. La îmbogălirea tezaurului substantiale au fost atât contribuţiile
statului cât şi ale donatorilor. Pe parcursul anilor, prin creşterea şi sislematizarea
colecţii lor au fost elaborate o scrie de instrumente care au permis punerea în evidentă a
valorilor delinute. O contributie fundamentală la propăşirea institutiei a avut-o
activitatea desfăşurată de Ioan Bianu. Lui i se datorează şi demersurile care au condus la
ridicarea în deceniul al patrulea al secolului al XX-lea al unui nou local, care, la timpul
respectiv, a fost proiectat şi înzestrat cu mijloace moderne de depozitare, manipulare,
trans p ort, restaurare şi conservare, menite a contribui la buna păstrare a tezaurului

1 27
www.cimec.ro
acumulat până la acea epocă. Mutarea in noul local a permis in anul 1 936 organizarea
activită!ii in patru sec!iuni: 1 ) imprimatelor; 2) manuscriselor; 3) stampelor, hăr!ilor,
atlaselor, muzica; 4) cabinetul numismatic. O misiune de mare răspundere pe care şi-a
asumat-o a fost cea a elaborării bibliografiei generale româneşti. În condi!iile
metamorfozei după al doilea război mondial când pentru a fi salvate au fost depuse spre
păstrare şi salvare la Academia Română numeroase loturi de manuscrise, cărţi,
corespondentă ş.a. problema spatiilor s-a acutizat depăşind ritmul de creştere al
colectiilor, situatia creată reclamând noi spatii de depozitare. Conditiile vitrege
intâmpinate după anul 1 948, când tot ceea ce au fost prevederi le testamentare care
creaseră veniturile de sus1inere a activită!ii au fost preluate de stat, care i-a asigurat
Academiei Române numai un buget de austeritate, creşterea fondurilor şi colec!iilor a
fost atenuată, multe din legăturile de schimb cu ter!e institu!ii au fost blocate sau
realizate sporadic in func!ic de situa!ia conjuncturală a momentului . A fost epoca când
totuşi multe publica!ii au fost "salvate" de la distrugere prin preluarea de la Fondul de
Stat a l Căr!ii ce îşi desfăşura "opera" de valorificare a tot ce fusese confiscat de la cei
arunca!i din casele lor ca exponen!i ai regimului "burghezo-moşieresc", multe din ele
"bucurându-se" de prevederile draconicelor măsuri incluse in "Publica!ii interL.ise"
impusc de "clibcratorii-ocupanti". După anul 1 990 s-a trecut la real izarea extinderii
spa!iilor de depozitare, prelucrare, restaurare, multiplicare şi studiere a acestui tezaur,
întrucât legislativ in acest deceniu n-a existat timp şi in!clcgcrc pentru readucerea la
vechile prevederi legislative care să-i confere autonomia şi bug etară s-a recurs la
sponsorizări, predilect din partea Băncii Nationale a României, atât pentru constructie
cât şi pentru dotările necesare. In luna decembrie a anului 2000 a avut loc solemnitatea
dării in folosin!ă a primelor spa!ii din noua construc!ie situată pe latura dinspre
bulevardul Dacia Vezi: Ghidul bibliotecilor din R.P.R . . . , Editura de Stat Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1 958, p. 49-56; Ştefan Pascu, Istoria Academiei Române - 125
de ani de la înfiinţare,Editura Academiei Române, Bucureşti, 1 99 1, p. 1 98- 1 99, 264;
Dorina N. Rusu. op. cit., vezi indice p . 3 54.
23s A.N.-D.AI.C . . fond M A I . S . G . . inv. 6 1 7, dosar 6 / 1 939, f. 59, 59v.
236 Virgiliu Z. Teodorescu, Contribuţii la un portret de muzeograf: Alexandru Saint ­
Georges, in: "Muzeul Na!ional", Bucureşti, voi. IX, 1 997, p. 1 27 - 1 4 3 .
23 7
G. Bezviconi. op. cit., p. 3 3 .
238 Societatea "Cultul Eroilor" este forma evaluată a ceea c e a u fost preocupările din
timpul primului război mondial când au fost luate primele măsuri de către Ministerul de
Război pentru a marca locurile unde au fost ingropa!i cei căzu1i la datorie. Precaritatea
materialelor folosite pentru marcarea acestor locuri, de multe ori răvăşitc chiar de
ac1iunile ulterioare ale frontului, au provocat in anii următori adeseori mari dificullăli de
identificare a mormintelor respective. După incetarea ostilităţilor s-a impus necesitatea
ca misiunea să fie încredintată unui organism care, prin modul de organizare, să asigure
indeplinirea următoarelor principale obiective: descoperirea monnintelor din zonele
unde s-au desfăşurat bătăliile anilor 1 9 1 6- 1 9 1 9; reunirea osemintelor în cimitire şi
mausolcc asigurându-se o bună ingrijire a acestora. Măsura adoptată era in directă
concordanlă şi cu prevederile tratatelor de pace. Prin inalt Decret Regal la 1 2 septembrie
1 9 1 9 a fost recunoscută calitatea de persoană morală a societălii "Mormintele Eroilor".
Actiunea acesteia s-a desfăşurat atât pe teritoriul României cât şi prin cooperare cu
organismele similare ale altor ţări unde căzuseră ostaşii români. A fost o muncă de
amploare care a antrenat la ac1iune civili şi militari care au reuşit să reunească in mare
măsură in locurile de cinstire pe aceşti Eroi. Experienta dobândită a impus ca după
câ!iva ani să se revendice adoptarea unei legislalii imbunătălite. Astfel s-a aj uns la

1 28
www.cimec.ro
adoptarea legii referitoare la regimul mormintelor de război în anul 1 927, prin care
atributele continuării acestor nobile misiuni au revenit societăţii "Cultul Eroilor", căreia
îi revenea şi misiunea de a realiza educarea noilor generaţii în respectul pentru cei care
s-au sacrificat pentru binele Patriei. Amintim în acest sens c âteva din acţiunile
întreprinse. Au fos t luate măsuri pentru realizarea şi multiplicarea unor tablouri, aşa
cum la începutul secolului al XX-lea Spiru C. Haret a făcut pentru cinstirea Eroilor
războiului pentru Independenţă. Aceste tablouri cu o grafică deosebită se transmiteau
fiecărei localităli pentru ca în spaţiul central să fie trecute numele E roilor. Ele urmau să
fie o permanentă prezenţă in incinta primăriei, şcolii şi a bisericii, aşezate la loc de
cinste. Preocuparea pentru cinstirca celor căzuti pentru binele românilor a fost
generalizată, atenţia fiind îndreptată şi spre înaintaşii veacurilor anterioare. Astfel în
anul 1 928 corespondenţa cu ASTRA i-a facilitat cunoaşterea a ceea ce se făcuse până la
acea dată pentru cinstirea lui Horca, Cloşca şi Crişan, in localităţile de obârşie şi în cele
unde s-au petrecut principalele evenimente ale anilor 1 784- 1 785, urmând ca societatea
să completeze cu noi simboluri evocatoare ale acestor martiri ai neamului românesc. În
capitala României, pentru a marca un deceniu de activitate, a fost organizat în incinta
pavilionului Banatului din Parcul Carol 1 o expozitie a socielătii "Cultul Eroilor", în care
au fost reunile lucrări referitoare la actul de cinstire al Eroilor, realizate de artiştii
plastici. Au fost expuse lucrări ale sculptorilor Theodor Burcă, Ion C. Dimitriu -Bârlad,
W i lhelm C . Becker, Aurel Bordenache, Mac Constantinescu, Rich ard P. Hette, Vasile
Ionescu - Varo, Dimitrie Măţăuanu, Mihai Onofrci, Gheorghe Tudor. Invitaţia pentru
vemisajul din 1 6 mai 1 929 a fost lansată de M iron Cristea, patriarhu l Bisericii Ortodoxe
Române şi preşedintele societăţii "Cultul Eroilor" Prin construcţia mausoleului de la
Giu rgi u au fost create condiţiile pentru aducerea osemintelor celor căzuţi in campania
anului 1 9 1 3 din Bulgaria. In anii de activitate societăţile amintite au avut şi propriile
organe de presă in cadrul cărora aduceau la cunoştin(ă obiectivele, modul de îndeplinire
şi de folosire a banului public, evocarea unor episoade referitoare la evenimentele
militare care au remarcat faptele acestor Eroi, iconografia relevând asemenea infăptuiri.
Vezi : A. N.-D.A.I.C .. fond Pantelimon Halippa, inv. 2 1 26, dosarele 5 1 0 1 1 930 - 1 939 ;
2034 1 1 930 - 1 94 1 , f. 53 - 55;"Cultul Eroilor noştri", organ al societăţii "Mormintele
Eroilor" cu apariţie: aprilie-mai 1 920, ianuarie 1 92 1 - 1 926, continuată prin "România
Eroică; Lucian Predcscu. op. cit, p. 24 l ,Î35; Petre Dan. op. cit, p. 3 1 O.
239
AN.-D.AI.C .. fond M. C .A.-D.A. dosar 96 1 1 938, f. 263 : C.S. M . P . , Jurnalul 3 1 7 1
1 7 decembrie 1 938.
240
Ibidem, dosarele: 92 1 1 938, f. 45, 46, 47; 96 / 1 93 8, r. 1 80.
241 Horia Jgiroşeanu ( 7 - 1 O iulie 1 960, Bucureşti, înmormântat la
Cimitirul Sf. Vineri), sculptor, animator cultural, gazetar, susţinător al cinematografiei
naţionale şi al invăţământului artistic particular, publicist. Vezi: Petre Oprea, Cronicari
şi critici de artă în presa bucureşteană a anilor 1919-1923, în Revista Muzeelor şi
Monumentelor - seria "Muzee", Bucureşti, nr. 2 / 1 988, p. 8 1 - 90.
242
Oscar Han (3 decembrie 1 89 1 , Bucureşti - 14 februarie 1 976, Bucureşti). Studii la
Şcoala de Bcllc Arte din Bucureşti sculptor, critic de artă, carieră didactică universitară.
Inspirat de faptele cunoscute ca participant la primul război mondial, expune la Iaşi
lucrări renectând situaţiile trăite. Realizează şi doncază monumentul "Pe aici nu se
trece" amplasat la bifurcaţia şoselelor de la Tişiţa, lângă Mărăşeşti. Ca participant la
concursul pentru desemnarea realizatorului monumentului regelui Fcrdinand 1, juriul ii
acordă prem iul !, dar nu şi comanda monumentului. Lezat, a publicat virulente articole
impotriva unei asemenea încălcări ale eticii. Vezi: O. Han, Dălţi şi pensule, Editura
Minerva, Bucureşti, 1 970, p. 1 43 - 1 44; "Albina", Bucureşti, anul XI, nr. I l , 1 9 martie

1 29
www.cimec.ro
1 937, p. 1 62 ; AN.-D.AI.C. fond M.C.A.-D.A. inv. 8 1 9, dosar 69 1 1 937, f. 6; ibidem,
dosar 8 1 1 1 938, f. 3, 1 4, 1 5 , 1 7, 20, 2 1 , 22, 25, 27. 28, 3 1 , 32, 33, 5 5 , 55v., 70, 6 1 , 62,
8 1 ; ibidem, dosar 94 / 1 938, f. 1 1 7; ibidem, dosar 95 / 1 938, f. 8; ibidem 90 1 1 940, f. 1 3 ,
4 1 referitor la evacuarea şi repartizarea la laşi; "Universul", Bucureşti, anul 5 5 , nr. 89,
30 martie 1 938, p. 5 ; ibidem, nr. 237, 1 septembrie 1 938, p. 2; ibidem nr. 258, 22
septembrie 1 93 8, p. 8 ; "Realitatea Ilustrată", Bucureşti, anul XIII, nr. 630, 14 februarie
1 939, p. 3, fotografie; "Calendarol Universul 1 940", Bucureşti, p. 7 1 consemnează
dezvelirea monumentului la 6 februarie 1 939; AN.-D.AI.C .. Fototec a, inv. 1 407, voi. I I ,
pozifiile 5724 - 5 7 3 3 solemnitate& dezvelirii.
243 Ibidem, dosarele: 90 1 1 93 8 , f. 3 3 , 34, 3 5 , 24, 25, 1 1 3, 1 1 5 ; 72 1 1 939, f. 1 7v., în
dosar sunt şi fotografiile machetelor prezentate de concurenfi. La 28 ianuarie 1 9 3 9
comitetul d e inifiativă î i solicita l u i Mihai Onofrci să prezinte o machetă care să- I redea
pe domnitorul Carol l în finuta de campanie, cu manta, cu chipiu! epocii şi cu cizme. Se
preciza că, material, erau în situafia de a nu putea angaja mari obligafii. Mihai Onofrei a
răspuns favorabi l angajându-se să realizeze monumentul. Ca atare, la 5 aprilie 1 939, în
baza avizului C . S . M.P. prin Jurnalul 379, a fost încheiat contractul de locafiune,
menfionându-se că statuia va avea 5 metri iar lucrarea în total 1 0 - 1 2 metri, fiind
evaluată la 4.000.000 de Ici. A fost găsită şi solufia procurării sumelor prin reali:�:area
unor miniaturi turnate în bronz, care să fie plasate la institutii şi la toti cei interesa1i. A
fost încheiată o conventie în acest sens la 2 mai 1 939. Se preconizau două variante: una
de 45 - 50 cm. la pretul de 1 0.000 de lei şi a doua la care statui a avea şi un soclu,
totalizând 1 00 cm. la suma de 20. 000 de lei. La I l mai 1 93 9 Mihai Onofrci semna o
chilanfă pentru suma de 200.000 de lei primili pentru realizarea miniaturilor. Vezi:
M.O . . dosar 5 1 1 93 1 - 1 940.
244 Liceul "Gheorghe Roşea Codreanu" din Bârlad a evoluat din ceea ce l a 1 846 era
"Clasul real Codrcanu", pentru ca între 1 85 8 - 1 864 să fie în rândul gimnaziilor şi ca
apoi să devină liceul care, prin ceea ce a fost atât corpul profesoral ,dar şi cei care I -au
frecventat, să-şi capete un binemeritat renume. Vezi: Coslică Ioan Gârneată, Grigore
Ganeţ, Filiala Arhivelor Statului Judeţul Vaslui, Bucureşti, 1 984, p. 62.
24s Traian Nicola, Liceul Gh. Roşea Codreanu- Bârlad, Iaşi 1 97 1 , p. 1 42.
246
Scrisoarea profesorului Traian Nicola adresată sculptorului Mihai Onofrci la 25
octombrie 1 977 aducea la cunoştintă că în anul 1 9 5 1 bustul a dispărut. Dorind să- I
readucă în locul cuvenit, întreba dacă artistul mai are piesa în gips pentru a proceda la o
returnare în bronz.
247
Alexandru Saint Georges (20 aprilie 1 886, Botoşani 1 9 54, Bucureşti,
cimitirul Bellu) studii secundare la Botoşani, pregătire şi carieră militară, manifcstând
din fragedă tinerefe pasiunea de a colectiona relicvele trecutului. Această preocupare 1 -a
condus la preluarea exemplului oferit de Expozitia Jubiliară Natională a anului 1 906 din
Bucureşti la organizarea unui muzeu la Bârlad în care a prezentat ceea ce adunase până
atunci. Ulterior a decis să transfere acest aşezământ la Târgovişte, unde a poposit în
1 9 1 5, dar a cunoscut vitregiile evenimentelor anilor ocupafiei străine, când obiectele, în
mare măsură, au fost înstrăinate. La revenirea din război, constatând situatia, a părăsit
cariera militară şi s-a dedicat în exclusivitate refacerii în Capitală a muzeului prin
adunarea unui nou patrimoniu care a crescut de la an la an. Dacă inifial relicvele se aflau
în propria locuinţă, din strada Polonă nr. 29 , u lterior prin creşterea numărului pieselor
obţinute, prin varietatea lor şi mai ales din necesitatea ·de prezentare către public, a fost
nevoit să facă diverse demersuri pentru obţinerea spaţiului adecvat. Demersurile au
oferit numai soluţii temporare şi totalmente improprii atât pentru conservarea
patrimoniului cât şi pentru expunerea lui. La începutul deceniului al patrulea s-a adresat

1 30
www.cimec.ro
fostului coleg de şcoală militară, regele Carol al Il-lea ofcrindu-şi colectiile şi serviciile
care să fie încorporate în patrimoniul Fundaţiilor Culturale Regal e. Acceptarea ofertei
nu s-a materializat însă cu obţinerea unui spaţiu corespunzător, astfel că şi în următoarea
etapă, până la lichidarea muzeului, problema spaţiului a rămas necorespunzător
rezolvată. Anii care au urmat după 1 944 au fost cei care au condus la desfiinţarea
acestui aşczământ, creatorul fiind tocmai cel pus în situaţia ca la pensionare să
procedeze la repartizarea pieselor, în funcţie de profilul tematic la diverse instituţii
culturale �i �tiintifice. Astfel cel care devenise în anii anteriori un complex institut de
documentare a dispărut în procesul de reformare a culturii dirijată după noi criterii care
au facilitat chiar pierderea unor mărturii relevante pentru trecutul neamului românesc.
Menţionăm că pe parcursul anilor de activitate a acordat o atentie şi publicisticii, o ferind
în periodicele timpului informatii referitoare la folclor, numismatică şi medalistică.
Vezi: Ncagu M . Djuvara, Ceva despre familia colecţionarului Alexandru Saint Georges,
comunicare l a al VI-lea simpozion de genealogie 1 O 1 3 mai 1 995, rezumatul
comunicării in volumul editat de Academia Română, Filiala laşi, I nstitutul de Istorie
"A.D. Xenopol" Comisia de heraldică, genealogie �i sigilografic; "Cronica numismatică
şi arheologică", Bucureşti, anul l, nr. 2 iunie 1 920; anul I, nr.ll - 1 2, martie -aprilie
1 92 1 ; anul Vlll, nr. 79 - 82, ianuarie-iunie 1 928; anul IX, nr. 89 - 90, ianuarie - iunie
1 929; anul XV, nr. 1 1 9 - 1 20, iulie - decembrie 1 940; anul XVI, nr. 1 2 3 - 1 24, iulie ­
decembrie 1 942; anul XVI I , nr. 1 2 5 - 1 26, ianuarie - iunie 1 943; Gabriela Niţulescu,
Complexul Muzeal Naţional "Curtea Dvmnea.•că "- Târgovişte - istoric, comunicare la
Muzeul Naţional de istorie a României in cadrul sesiunii " 1 60 de ani de muzcografie
românească 1 5 - 1 6 decembrie 1 994 " , referinţă la prezenţa lui Alexandru Saint Georges
la Târgoviştc, soarta patrimoniului dus acolo; Virgiliu Z. Teodorescu, Contribuţii la un
por/re/ de muzeograf A lexandru Sainl Georges, în: "Muzeul National", voi. IX,
Bucureşti 1 997, p. 1 27 - 1 43 .
2 4 8 A.N.-D. A . I . C . . fond M . A l . S . G . . i nv . 6 1 7, dosar 6 /1 939, f. 59, 59v., 1 94, 1 94v.
249 Trandafir G. Djuvara (6 noiembrie 1 856, Brăila - ? 1 93 5 , Bucureşti, cimitirul
Rellu). Studii la llrăila, doctor in litere şi Şcoala de ştiinte politit;:e la Paris. Carieră
diplomatică, reprezentant al României în diverse state, primind in anumite împrejurări
misiuni speciale, inclusiv la Comisia Europeană a Dunării, senator, publicist. Vezi:
Lucian Predescu. op. cit, p. 276; G. Rezviconi. op. cit., p. 1 1 4.
250
Ion Grigorc Pcrieţeanu (24 martie 1 879, Bucureşti - ? 1 959, Bucureşti, cimitirul
Bellu) studii la Bucureşti, inclusiv licenţa în drept, activitate administrativă şi juridică,
om politic, deputat, ministru, poet cu o bogată activitate in cadrul unor asociaţii,
societăti, fundatii etc., traducător, publicist. Vezi: Lucian Predcscu_ op. cit., p. 648; G
Bezviconi . o p . cit, p. 2 1 6.
251
Dumitru (Take) Ionescu ( 1 3 octombrie 1 85 8 , Ploieşti - 22 iunie 1 922, Roma-Italia,
înmormântat la Sinaia in incinta paraclisului mănăstirii), doctorat in drept l a Paris,
avocat, orator, ziarist, publicist, om politic, ministru, prim-ministru, militant pentru
alăturarea de Antantă pentru realizarea idealului national: Unirea tuturor românilor. La
24 august 1 6 septembrie 1 9 1 8 s-a constituit la Paris sub conducerea lui, Consiliul
National al Unirătii Române. Acesta a fost recunoscut la: 29 septembrie 1 1 2 octombrie
1 9 1 8 de guvernul francez; 23 octombrie 1 5 noiembrie 1 9 1 8 de guvernu i S . U.A.; 29
octombrie /U noiembrie 1 9 1 8 de guvernul englez; 9/22 noiembrie 1 9 1 8 de guvernul
italian. După încetarea ostilitălilor militare a făcut parte din delegatia României la
tratativele de pace; Lucian Predescu. op. cit., p. 432 - 433; H.N.-B .. p. 379, poziţia
1 882.

1 31
www.cimec.ro
252
Ion C. M iclescu - Prăjescu ( 1 7 iunie 1 892, Iaşi - ? ). Studii la Iaşi, dreptul la
Berlin şi Oxford, activi tate diplomatică şi gazetărească. Vezi: Lucian Predescu. op. cit,
p. 544.
253
Petre Marinescu (24 ianuarie 1 877, Murgaşi, jud. Dolj - ? ). Studii la
Bucureşti, Facultatea de Ştiinţe - specialitatea matematică. Carieră didactică, inspector
de specialitate, publicist. Vezi: Lucian Predescu. op. cit. , p. 528.
254A.N.-D.A.I.C. fond M . A I . S . G . . inv. 6 1 7, dosar 6 / 1 939, f. 59, 59v., 1 94, 1 94v.
255 Ibidem, dosar 5 1 1 938, f. 1 7, 1 49, 1 49v.
256 Catalog "A 38-a expoziţie Tinerimea Artistică - 3-30 aprilie 1 938", poziţiile 358,
359.
257 Constantin Angelescu ( 1 0 iunie 1 869, Craiova - 14 septembri e 1 948, Bucureşti).
Studii la Craiova, Paris, doctor în medicină, om al şcolii, diplomat, om politic, ministru,
membru al societăţii Ateneul Român, membru de onoare al Academiei Române. Vezi:
Lucian Prcdescu. op. cit. p. 34; C. Kiriţescu, Portrete, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1 98 5 , p. 328 - 354; Petre Oprea, Colecţiorwrul dr. Constantin
Angelescu; A.N.-D.A.l.C.. fond Onisifor Ghibu, inv. 1 83 5 , dosar 5%; fond Pantelimon
Halippa, dosar 3 5 5 1 F.D; A.N.-. D.M.B., fond Ateneul Român, dosar 3 1 1 92 8 , f. 2 1 5,
cup "Clipa", Bucureşti, anul VI, nr. 1 78, 20 mai 1 928, p. 3, fotografia dr. C. Angelescu.
258 Grigore Ionescu. op. cit, p. 6 1 .
259 MO ., dosar 5 / 1 93 1 - 1 940; " Universul" Bucureşti, anul 56, nr. 8 3 , 26 martie 1 939, p .
3.
2 60
" Gazeta Municipală", Bucureşti, anul I X, n r. 405, 17 ianuarie 1 940, p. 4; ibidem, nr.
4 1 3 , 3 martie 1 940, p. 3; ibidem, nr. 42 1 , 5 mai 1 940, p. 3; "Urbanismul", Bucureşti,
anul XVIII (IX), nr 3 - 4, martie - aprilie 1 940, p . 89.
2 61
M . O . . dosar 6 / 1 94 1 - 1 950.
262
Evidenţa din dosarul personal de la Arhiva Militară - Piteşti înregistrează perioadele
de concentrări şi locurile de desfăşurare a misiunilor primite.
263 Basorclicfurilc reprezentau: " Industria" şi "Comer�ul", "Cultura" şi "Civilizaţia". La
4 septembrie 1 943 Direcţia Generală C.F.R. a aprobat prelungirea termenului de
execuţie până la 1 5 octombrie pentru furnizarea şi montarea celor p atru basoreliefuri la
culeele pasajului superior Grivi�a. La 5 octombrie 1 943 Mihai Onofrei făcea comanda
montării basoreliefurilor pentru suma de 70.000 de lei. La 2 iunie 1 943 Regia
Autonomă C.F.R.- Direcţia financiară, prin aviz de p lată, el ibera lui Mihai Onofrci
pentru realizarea basoreliefurilor la pasajul de nivel Griviţa suma de 1 22 . 500 de lei din
totalul de 375 .000 lei. La 23 noiembrie 1 94 3 . prin avizul de plată al R.A. - C.F.R.,
Direcţia financiară se achitau 1 5 .000 de lei ce fuseseră reţinuţi garanţie pentru
basoreliefurile de la culeele podului Gri viţa.
264 Un asemenea demers am făcut la Muzeul Căilor Ferate în anul 1 996, unde am primit

explicaţia că nu deţin asemenea informaţii.

265 Catalog "A 40-a expoziţie Tinerirnea Artistică, 4-30 aprilie 1 940", p. 29, poziţiile
1 99 - 20 1 . Poziţia 1 99 este un bust monumental redându- 1 pe Suveran în ţinută de gală.
Fotografia de la p. 3 relevând calităţile lucrării.
166
"Luna Bucureşti lor 1940 - îndrumare în expoziţie " 1 Bucureşti, 1 940 /, p. 2 3 , 32.
267
,

M.O., dosar 5 / 1 93 1 - 1 940, este lucrarea care în prezent face parte din patrimoniul
Muzeului Scriitoriloi Târgovişteni, înfiinţat în anul 1 967 în clădirea din strada Justiţiei
nr. 3 - 5 din Târgoviştc, fosta proprietate a famil iei Brătescu - Voineşti.
0
26 Ion Alexandru Brătescu - Voineşti (1 ianuarie 1 868, Târgovişte - 1 4 decembrie 1 946,
Bucureşti). Studii la Bucureşti, licenţa în drept. Carieră juridică, om politic, deputat,
secretar general al Camerei Deputaţilor timp de mai multe deceni i . Prozator inspirat de

1 32
www.cimec.ro
viata socială şi de natură, memorialist, a condus revista "Convorbiri Literare" Vezi:
Dumitru Micu, In: D.L.R., p. 74 - 75.
269
Fişele nr. 1 84 şi 1 8 5 pentru lucrările care au fost trecute în catalogul expoziţiei la
poziţiile 3 şi 1 5 . Vezi: M.O., dosar 5 7 1 93 1 - 1 940.
270
A.N.-D.A.I.C .. fond M .C.A.-D.A .. dosar 93 1 1 940, f. 3 5 1 ; M.O .. dosarele 5 1 1 93 1 -
1 940; 6 1 1 94 1 - 1 950; la 1 0 decembrie 1 940 a intervenit un contract cu firma "V. V.
Răşcanu" pentru turnarea statuii cu înăltimea de 4,25 m. şi a 2 basoreliefuri la
dimensiunile de 1 ,00 x 0,90 m. Termenele sunt de fapt retro: 1 5 martie 1 940 pentru
statuie şi 1 aprilie pentru basoreliefuri (? Credem că de fapt contractul a fost încheiat în
anul 1 93 9 ) . Pentru grupul având înăltimea de 3 ,50 m. încheiase un contract cu turnătoria
"Arta Română" a meşterilor - patroni Gheorghe Stratina şi N. Deciulescu pentru suma
de 300.000 de lei şi cu termen de realizare 1 martie 1 940. Mihai Onofrei a păstrat o
eviden(ă a sumelor pe care le-a plătit pe parcursul lunilor ianuarie - mai 1 940 firmei "V.
V IUşcanu" şi a lunilor martie - iunie 1 940 firmei "Arta Română". Că totuşi soarta
monumentului nu era încă compromisă o dovedeşte contractul încheiat cu firma
pietrarului "Leonardo Martinis" care la 8 aprilie se oferise să execute lucriirilc la soclu
pentru monumentul Nicolae Filipescu, care urma să fie montat în zona de la intersectia
străzilor C. A. Rosetti şi Nicolae Filipescu. Se angaja ca pentru suma de 540.000 de lei
să execute în piatră de Vra(a lucrările în tennen de 3 luni. La I l :aprilie 1 940 primea
permisiunea de a trece la executia lucrării pc suprafaţa de 6,40 x 6,40 m. pentru care
urma să primească 460.000 de lei. In aceiaşi zi primea un aconto de 1 00.000 de lei, iar
la 25 aprilie a mai primit alţi 50.000 de lei. La 1 3 mai a sosit în gara C.F.R. Filare!
piatra de la Vraţa, pietrarul primind acum alti 50.000 de lei. Pentru Mihai Onofrei a
intervenit o altă dificultate. A fost concentrat în calitate de locotenent în rezervă,
misiunile primite obligându- 1 ca în anumite perioade să fie departe de Capitală.
271
Nicolae Filipescu (5 decembrie 1 862, Bucureşti 14 octombrie 1 9 1 6,
Bucureşti,cimitirul Bellu). Studii la Bucureşti, Craiova, de drept l a Paris. Om politic
fruntaş al Partidului Conservator, deputat, primar al Capitalei, al Brăilei, ministru,
gazetar fondator al unor periodice şi asociatii prin care a mili tat pentru unitatea
naţională, adept al participării României la primul război mondial alături de Antantă a
infiintat în anul 1 9 1 4 "Ac(iunea Natională", devenită în anul 1 9 1 6 prin atragerea şi a
altor formatiuni "Uniunea Sacră", publicist. Vezi: A.N -D.A.I.C .. fond M . A I .S.G.. inv.
6 1 3, dosar 3 / 1 936, f. 1 02 , ! 02 v.; ibidem, inv. 6 1 7, dosarele 5 / 1 9 3 8, f. 70, 7 l v.; 1 8 1
1 9 1 1 ; I l 1 1 940; ibidem, fond S.A.F .. dosar 8; ibidem, fond Prefectura Politiei
Capitalei, dosar 7 1 1 1 9 1 4, f. 1 8; "Ilustratiunea", Bucureşti, anul IV, decembrie 1 9 1 5,
p. 7 ; "Calendarul revistei Lumea ilustrată 1 895", Bucureşti,·p. 7 1 , 7 4 fotografie şi text;
"Calendarul ilustrat al Bibliotecii pentru toţi 1 896", Bucureşti, anul 1, p. 73 fotografie;
Grigore Ionescu, op. cit., p. 256 semnalează prezenta în clădirea Parlamentului în
vestibul; "Cele trei Crişuri", Oradea, anul XI, nr. 9- 1 0, septembrie-octombrie 1 930, p.
1 1 3 ; A.N.- D.J. Constanta, fond Primăria Municipiului Constanta, dosar 5 1 1 1 932, f.
2 3 ; Catalog "Salonul Artiştilor Sculptori 1 928", pozitia 1 05; Catalog "A 1 6-a expozitie
a Societăţii Tinerimea Artistică", deschisă la 27 martie 1 9 1 6, pozitia 4 1 1 ; ibidem 1 935,
pozitia 249; A.N.- D.J. Suceava, fond Prefectura jud. Rădăuţi, dosar 2 5 1 1 920, f. 6, 7;
A.N.- D.J. Braşov, fond Prefectura judeţului Braşov, dosar 289 1 1 9 1 1 ; "Neamul
Românesc", Bucureşti, 4 noiembrie 1 928, p. 2; I.G. Duca, Portrete fi amintiri, ed. a 11-a,
Bucureşti 1 932, p. 77; A.N.-D.J. Bistrita Năsiiud - Bistrita, fond Prefectura judetului
Bistrita Năsăud, dosar 4 1 1 92 1 , f. 3 1 - 45; A.N.-0..1. Suceava, fond Prefectura judetului
Rădăuti, inv. 23 1 , dosarele 96 / 1 93 1 , f. 1 8 ; 98 / 1 93 3 , f. 1- 2, 1 2 ; T. Pisani, Nicolue
Filipescu, 1 6 p.; A.N.- D.A.I .C .. fond Pantelimon Halippa, dosar 880 1 1 9 1 5 - 1 970, f.
1 33
www.cimec.ro
26; A.N.- D.M.B .. fond Atcncul Român, dosar 7 1 1 93 7 - 1 938, f. 57; "Universul " ,
Bucureşti, anul 5 4 , n r . 3 1 6, 1 6 noiembrie 1 937, p . 3 ; ibidem, anul 55, nr. 2 6 8 , 2
oclombrie 1 938, p. 7; Calalog "A 38-a expoziţie a Societăţii Tinerimea Artistică, 3-30
aprilie 1 93 8 " , poziţia 363; "Gazeta Municipală", Bucureşti, anul VII, nr. 3 52, I l
decembrie 1 938, p. 4 ; "Universul", Bucureşti, anul 5 5 , nr. 1 46, 30 mai 1 938 , p. 1 5 ;
ibidem, nr. 1 70, 2 3 iunie 1 938, p . 1 0; cup "Universul", Bucureşti, 2 1 octombrie 1 940;
"Gazeta Municipală", Bucureşti, anul IX, nr. 44 1 , 6 octombrie 1 940, p . 2 ; ibidem nr.
442, 1 3 octombrie 1 940, p. 4; "Cele trei Crişuri", anul XXI, nr. 9 - 1 0, seplembrie­
octombrie 1 940, p. 20 1 ; Lucian Predescu. op. cit., p. 3 2 3 ; G. Bezviconi. op. cit., p. 1 29.
272 Cercul M ilitar, azi Cercul Mi li tar Naţional îşi are obârşia in a doua parte a secolului
al XIX-lea când îşi desfăşura activitatea in spaţii inchiriate in calea Mogoşoaiei - calea
Victoriei după 8 octombrie 1 878. La cumpăna veacurilor XIX-XX se impunea
rezolvarea problemei unui local propriu pentru organizarea şi găzduirea unor ample
manifestări, demne pentru prestigiul armici române după obţinerea Independenţei de
Stat a României. Pentru edi ficarea construcţiei s-au lăcui demersurile pentru obţinerea
spaţiului necesar amplasări i. A fost obţinut terenul fostei biserici Sărindar in incinta
căreia la 1 877 - 1 87 8 erau aduşi pentru prohodire cei căzuţi Ia datorie la sudul Dunării .
Biserica fusese demolală la 1 896, pe locul e i fiind amenajată o făntână, măsură adoptată
,printre altele, pentru înfrumuseţarea Capitalei cu ocazia vizitei împăratului Austriei în
România. Pentru a defini pe viitorul proiectant, a fost organizat un concurs, publicul
putând cunoaşte cele preconizate de concurenţi prin intermediul expoziţiei organizată in
incinta Ateneului Român in anul 1 899. Proiectarea construcţiei a fost încredinţată
arhitectului Dumitru Maimarolu. Construcţia s-a realizat începând cu anul 1 9 1 1 , fiind
terminată la roşu la inceperea primului război mondial. Parţial clădirea a fost folosită de
ocupanţi in anii 1 9 1 6 - 1 9 1 8 pentru adăpostirea unor servicii mi li tare. Lucrările de
finisaj au fosl reluate după război, multe din elementele decorative din interiorul şi
exteriorul clădirii fiind realizate de sculptorul Ioan Schmidt - Faur. Inaugurarea localului
a avut loc la 23 ianuarie 1 923. Printre cei care au participat l a solemnitate s-a aflat şi
mitropolitul primat dr. Miron Cristea care. după oficierea sfinţirii edificiului, a ţinut şi o
amplă cuvântare in care a evocat lupta poporului pentru păstrarea credinţei slrămoşeşti.
Pe parcursul anilor in incinta clădirii s-au reunit numeroase opere de artă, picturi şi
sculpturi valoroase simboluri evocatoare ale ostaşului român din d iverse epoci şi in
diverse ipostase. În anul 1 948 funcţionalităţile acestui aşczământ, menit a fi predilect
cultural, au fost modificate adaptându-se cerinţelor "noii" armate dorită a fi instrumentul
conducători lor şi ca atare pentru Casa Centrală a Armatei, cum a fost rebotezat, fiind
cele de ideologizare sovietizantă. A fost epoca când la parterul dinspre bulevardul
rebotezat "6 Martie" au fosl plasate două mari reliefuri inalte redând scene ale
cooperării de arme româno - ruse la 1 877 - 1 878 şi româno - sovietice la 1 944 - 1 945.
După anul 1 964 treptat s-a revenit la vechea funcţionalitate, intervenind restructurări,
inclusiv la spaţiile existente pentru a le adapta genurilor de manifestări solicitate de
beneficiari. A fost declanşată o amplă acţiune de consolidare şi restaurare a clădirii,
asigurându-se punerea în valoare a elementelor artistice ce dau caracteristica edificiului.
Aici au fost reunile o serie de realizări artistice ale Studioului de Arte Plastice al
Armatei. Vezi: A.N.-D.A . I . C . , fond Miron Cristea, dosar 1 5, f. 33; ibidem Fototeca 1
4855; ibidem, fond U.A.P. dosar 34 / 1 96 8 - 1 970; A.N.-D.M.B .. fond Ateneul Român,
dosar 6 1 1 899, f. 2 - 4; Popescu - Lumină .Bucureştii din trecut şi de astăzi, Editura
"UniversuTBucureşti, 1 935, p. 678,'Adriana Topârceanu, Dialog între istorie şi artă,
Editura Militară, Bucureşti, 1 973; Casa Centrală a Armatei, Editura Militară, Bucureşti,

1 34
www.cimec.ro
1 979; Virgiliu Z. Teodorescu, Cronică bucureşteană 1877-1878 -Locuri evocatoare,
Editura Min isteru lui de Interne, Bucureşti 1 997.
271
Şcoala militară "N icolae Filipescu" în timpul războiului pentru In dependentă o parte
din constructiile anexe mănăstirii Dealu au servit pentru organizarea şi adăpostirea
prizonierilor otomani ( 1 877 - 1 878). Apoi spatiile respective au fost adaptate şi folosite
de Şcoala divizionară de ofiteri ( 1 8 79 - 1 940), la care, printre altii, a predat şi Alexandru
Vlahuţă. În anii 1 890 - 1 89 1 a fost organizat aici şi Depozitul de arme al armatei.
Refaceri le operate la aceste spaţii şi extinderile au permis adăpostirea, începând din anul
1 9 1 2 , a activitătilor Şcolii copiilor de trupă şi ale liceului militar "N icolae Filipescu",
care, exceptând perioada anilor de ocupaţie ( 1 9 1 6 - 1 9 1 11), a funcţionat aici până la
cutremurul din 9 1 1 O noiembrie 1 940, când toate spaţiile au fost totalmente distruse de
cutremur. Precizăm că nu s-au înregistrat victime omeneşti întrucât în programa de
învătământ erau incluse, teoretic şi practic, noţiunile care le-au servit elevilor şi cadrelor
didactice sal varea de la marea calamitate depăşind momentul de panică atât de agravant
în asemenea momente. Gradul de pregătire mil itară dobândit s-a dovedit a fi la cele mai
înalte cote al e simţămintelor patriotice, onorând şi pe această calc numele celui care
patrona această institu(ie de invătământ. Sacrificiile cadrelor didactice şi ale elevilor
acestei şcoli sunt evocate şi de monumentul aflat in apropierea muri lor mănăstirii Dealu.
Cităm in acest sens pe eroul de la Circşoaia, profesorul Ion Grămadă. După primul
război mondial o parte din cadrele didactice din acest liceu militar au fost solicitate să
predea în noua Universi tate din Cluj. In acest caz cităm pe profesorul de limba engleză
Petre Grimm. Vezi: Gabriel Mihăescu Eugen Fruchter, Târgovişte, Editura Stadion,
Bucureşti, 1 97 1 , p. 3 7 .
274 Mănăstirea Dealu. L a anul 1 492 domnul Ţării Româneşti, Radu voievod, definit d e
um1aşi c u patronimul d e "cel Mare", luase hotărârea ca după a n i d e restrişte să readucă
scaunul domnesc la Târgovişte. Măsura a fost însotită de o serie de realizări edilitarc.
Printre altele in zona dominantă la limita dealurilor de la nordul oraşului capitală a
trecut la refacerea radicală a unei foste ctitorii de la începutul veacului al XV, cunoscută
din documente ca existând la 1 43 1 . Noul aşczământ falnic prin amplasament şi proportii
a fost ridicat intre anii 1 499 - 1 50 1 şi amplificat de fiul său, Vlad cel Tânăr, la anii 1 5 1 0
1 5 1 2 . Noua biserică s-a constituit prin plan şi mod de decorare a exteriorului o etapă
importantă in evolutia arhitecturii religioase din Ţara Românească. Biserica a fost in
atenţia domnilor care le-au urmat la domnie. În timpul domniei lui Neagoe Basarab aici
s-a realizat pictura interioară de către meşterii zugravi de subtire: Dobromir, Jitianu şi
Stanciu, care însă a rămas, din păcate, numai in memoria timpului, întrucât vicisitudini
de tot felul au supus la grele încercări acest aşezământ. Jefuită la inceputul secolului al
XVII-lea, a fost refăcută in timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, care a dispus şi
repictarea ei de către echipa meşterilor: Constantin, Preda, Nicolae ş i Radu. Au urmat
distrugerile din anul 1 73 8 , provocate de trupele austriece, ale cutremurelor secolului al
XIX-lea. Starea aşczământului a impus domnu lui Gheorghe B ibescu luarea de măsuri
pentru refacerea constructiilor. Lucrarea pentru restaurarea bisericii şi a chiliilor a fos t
încredin!ată arhitectului austriac Johan Schlater şi pictoru lui francez A. Designy. Acum
au intervenit modificări in tratarea arhitec turi i bisericii, clopotniţei. După trecerea
deceniilor, Comisiunea Monumcntclor Istorice a fost nevoită să inte["vină atât la 1 9 1 2 şi
mai ales după gravele distrugcri provocate de cutremurul din 1 940. O u l timă interven!ie
s-a realizat prin preocuparea lui Justinian Marina, patriarhul Bisericii Ortodoxe
Române, in anii 1 9 5 3 - 1 956 când lucrări le au vizat atât consolidarea dar şi readucerea
ansamblului la o situatie arhitecturală apropiată epocii lui Radu c el Mare. O atentie
deosebită s-a acordat acum stabilizării terenului, refacerii chi liilor, paraclisului,
1 35
www.cimec.ro
amenajării muzeului. Întrucât vechile straturi de p ictură au fost pierdute, s-a preconizat
realizarea unei picturi noi in spiritul erminiilor. Intr-o primă etapă a fost pictată conca
altarului de către pictorul Iosif Keber. După ani lucrarea a fost finalizată de Sofian
Boghiu. Pronaosul bisericii a servit in veacurile trecute ca gropniţă domnească aici fiind
mormintele lui Vladislav al II-lea, Radu cel Mare, Vlad cel Tânăr, Radu Vodă Bădica,
Vlad Înecatul, Pătraşeu cel Bun, Mihai Movilă şi cenotafu l cu capul lui MihaiViteazul.
La iniţiativa Ligii Culturale, în anii 1 9 1 2 - 1 9 1 3 , sculptorol Frederic Storck a dăltuit în
marmură albă sarcofagele pentro Radu cel Mare şi Mihai Viteazul. In decursul anilor
aşezământul a avut menirea de a fi răspânditor de spiritualitate şi prin intermediul
tipografiilor care au fost aici atât în secolul al XVI-lea cât şi în cel de al XVII-lea. Atât
cărţile tipărite de călugărol Macarie pe timpul lui Radu cel Mare cât şi cele realizate în
anii domniei lui Matei Basarab au avut menirea de a fi o benefică prezenţă pe întreg
teritoriul locuit de români. Cartea ca produs finit implica numeroase operaţiuni la care
erau antrenaţi numeroşi călugări, cunoscători de limbă a originalului manuscrisului,
capabili de a reda în limba 1-ării sensurile, de a grava elementele decorative ale foii de
titlu, ale literelor iniţiale, stemei, începuturilor şi finalelor de capitole , de tipărire propriu
zisă, de legătorie şi realizare a coperţilor. Aceasta presupunea o diviziune a muncii cu o
firească specializare. Aici s-a deslăşurat şi o bogată activitate a caligrafilor şi a
miniaturiştilor ce a constituit o adevărată şcoală care, permanent, a pregătit elemente
capabile şi pentro cancelaria domnească. Muzeul mănăstirii evocă succint aceste
preocupări ale înaintaşilor trăitori şi troditori în acest aşezământ monahal cu hramul S f.
Nicolae. î n prezent aşezământul este hărăzit vietii de obşte a călugăriţelor şi cămin
pentru presbitere văduve. Vezi: Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române,
voi. I, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti,
1 980, indice p. 630; Cristian Moiscscu, Târgovişte -Monumente istorice şi de artă,
Editura Meridiane Bucureşti, 1 979, indice p. 24 1 ; Târgoviste. p. 8 1 - 82; Harta. p.66 -
67.
m M.O . . dosar 51 1 93 1 - 1 940.
276 Ibidem.
277 Catalog ·� 41-a e:xpozifie a societăfii Tinerimea Artistică 1 941 ", pozitia 2 1 7 .
270
Mihai I (25 octombrie 1 92 1 , Sinaia), minor, în anul 1 927, a fost declarat rege după
decesul regelui Ferdinand I, ţara fiind condusă de o regenţă; a fost înlăturat de la tron
prin revenirea în ţară a tatălui său, devenit regele Carol al II-lea la 8 iunie 1 930.
Compensatoriu, 1 -a declarat pe fiul său "Mare Voevod de Alba Iulia", iar în anul 1 937
1 -a inaintat la gradul de sublocotenent. Pentru dobândirea cunoştinţelor a fost integrat
într-o clasă specială în care au fost reuniti cei mai valoroşi elevi de vârsta sa din şcol ile
bucureştene. Pasionat de motoare, a acordat o atenţie deosebită automobilismului şi
aviatiei. În septembrie 1 940, prin abdicarea regelui Carol al II-lea, a fost proclamat rege
al României, însă majoritatea prerogativelor au fost preluate, în conditiile speciale ale
acelui an, de către Conducătorul Statului, generalul Ion Antonescu. În anul 1 944 a fost
integrat în acţiunea de înlăturare de la conducerea ţării a mareşalului Ion Antonescu prin
ordonarea arestării acestuia la 23 august. Conjunctural, Uniunea Sovietică, în anul 1 94 5
i-a acordat o înaltă distincţie de război. La 23 august 1 945 a refuzat s ă se afl e în fruntea
trupelor române care, revenind de pe câmpul de luptă, au trecut pc sub Arcul de Triumf.
A urmat perioada " grevei regale", a mctamorfozci societăţii româneşti din anii 1 946 -
1 947, care a condus la impunerea abdicării, la 30 decembrie 1 947, şi părăsirii
teritoriului României. După 1 990, în mai multe împrejurări, a revenit in România invitat
de elementele nostalgice doritoare de a restaura regimul monarhie. Într-o asemenea
conjuncturii, programul vizitei a inclus şi trecerea ex-regelui pe sub Arcul de Triumf.
1 36
www.cimec.ro
279 A.N.-D.AI.C .. fond M .C.A.-D.A .. inv. 8 1 9, dosar 1 03 1 1 94 1 , f. 22, poziţia 1 72, avea
semnătura autorului la spate.
280
Î n anul 1 93 9 Mihai Onofrei fusese cooptat în comitetul de conducere al Sindicatului
Artelor Frumoase. Vezi: " Universul", Bucureşti, anul 56, nr. 83, 26 martie 1 939, p. 3 ;
noul mod d e organizare al tuturor categorii lor de producători a impus �i artiştilor plastici
să se alinieze la formula breslelor. Vezi: A.N.-D.AI.C., fond S.A.F . . dosar 1 9 1 1 94 1 , f.
305, la 1 2 septembrie 1 942 Mihai Onofrei în calitate de membru supleant în comisia
pentru înscrierea artiştilor pictori, sculptori �i gravori în Corpul Artiştilor Plastici era
convocat la 1 6 septembrie la sediul Comisiei.
281
Catalog "Ministernl Culturii Naţionale şi Cultelor - Direcţia Artelor - Salonul
Oficial - pictură şi sculptură
1 942 mai -iunie, Fundaţia Dalles", p. 36.
282 Catalog "Ministerul Culturii Naţionale şi al Cultelor, Subsecrelarialul de Stai al

Cultelor şi Artelor, Salonul Oficial de toamnă /94/ - desen, gravură, afiş - noiembrie
decemhrie, Fundaţia Da/les, Bulevardul Brălianu ", p. 32, 43, poziliile 402, 403.
28 1 Î
n perioada interbelică preocuparea ieşcnilor de a prezerva mărturiilor referitoare la
Actul Unirii de la 1 8 5 9 i-a condus la organizarea acestei instituţii muzeale, nucleul
viitorului Muzeu al Unirii adăpostit din anul 1 959 în clădirea de pe strada Lăpuşneanu
nr. 1 4 , care la 1 8 59 1 -a găzduit pe Domnul Moldovei Alecsandm Ioan 1 Cuza. Vezi:
Aristide Ştefănescu, op. cit, p. 299-30 1 .
284 A.N.-D.AI .C .. fond M.C. A.-D.A .. dosar 1 03 1 1 943, f. 1 , 2 .
285
Medalii, p. 276. Placheta are 1 03 x 55 mm. şi a fost bătută în bronz.
286
A.N.- D.A.I.C., fond M.C.A- D.A .. inv. 8 1 9, dosar 44 / 1 944, f. 35; M.O .. dosar 6 1
1 94 1 1 950: la 1 4 ianuarie 1 943 era informat că a fost acceptată oferta pentru
realizarea bustului dăltuit în marmură de Ruşchiţa, Mihai Onofrei , având şi misiunea de
a coordona executarea lucrărilor la toate busturile care um1au a fi integrate în Rondul
Roman din grădina Cişmigiu, a primit suma de 260.000 de Ici. La 6 mai 1 943 era
informat că s-a procurat marmura de Ruşchiţa şi se cerca ca să fie adusă lucrarea turnată
în gips la atelierul "Santalena" pentru trecerea la verificarea tuturor celor 1 2 piese şi
realizarea operativă a dăltuirii, inaugurarea tiind preconizată la 1 iunie 1 943;
O.N. D.O.E., mapa Mihai Onofrci : baza soclului 1 ,40 x 1 ,40 m., înălţimea 2,40 m. având
dăltuită inscriptia: "Lui B.P. Hasdeu/ 1 83 8 - 1 907", bustul având 0,80 m.
2"7 Constantin Florescu (lipsesc datele biografice) pregătire şi carieră militară, în anii

celui de al doilea război mondial cu gradul de general a primit misiunea de a prelua la

30 decembrie 1 9 4 1 de la generalul Rodrig Modreanu funcţia de primar al Municipiului
Bucurc�ti, fiind al 59-lea primar al Capitalei îndeplinind în condiţii specifice
prerogativele până la 2 1 octombrie 1 942, când a fost înlocuit cu generalul Ion Răşcanu a
cărui misiune a încetat la 22 august 1 944 pentru a-�i îndeplini prerogativele la
momentul înlăturării conducătorului statului, mareşalul Ion Antonescu. Vezi: Alexandru
Prcdescu, op. cit., p. 1 75 tabelul cu primarii Capitalei.
m Ion Antonescu ( 1 6 iunie 1 81l2, Piteşti - 1 iunie 1 946, Penitenciarul Jilava), pregătire
militară în şcolile din ţară, specializare în şcolile militare occidentale, carieră militară
parcursă la excepţional, urcând treaptă de treaptă ierarhia gradelor. Î n primul război
mondial a îndeplinit misiuni de mare răspundere în cadrul Marelui Stat Major al
Armatei. Prin poziţia ma11ifcstată faţă de gre�elile monarhului Carol al Il-lea, care afişa
o siguranţă păgubitoare, necunoscand reala situaţie a înzestrării şi i nstruirii armatei în
directă concordanţă cu ceea ce era evolutia geopolitică a Europei, a evoluţiei
modernizării înzestrării şi instruirii armatei, generalul Ion Antonescu a devenit o
persoană considerată incomodă pentru camarila rcgală şi, ca atare, a fost surghiunit cu
1 37
www.cimec.ro
domiciliu obligatoriu la mănăstirea Bistriţa, din jud. Vâlcea, pentru a putea fi
supravegheat. După rapturile teritoriale petrecute la adresa României, realizate de
U.R.S .S , Ungaria hortistii şi Bulgaria, nemulţumirea tuturor categoriilor sociale, I -au
silit pe regele Carol al n-lea să abdice, restituind tronul fiului său Mihai 1, problemele
fundamentale trecându-le în sarcina generalului Ion Antonescu numit Conducător al
Statului prerogativele fiind însă în situaţia de a le exercita, pentru un timp, într-o
coabitare cu mişcarea legionară ajunsă la putere ca salvatoare a naţiunii, de fapt de a se
constitui coloana a 5-a a nazismului în România. Comportamentul noilor justitiari a
culminat cu rebeliunea din ianuarie 1 94 1 , când măsurile prompte ale armatei au
înlăturat prezenţa de pe scena politică a legionarilor. Din acel moment generalul Ion
Antonescu a trecut la o amplă acţiune de inventariere a tuturor resurselor materiale ale
ţării pentru a cunoaşte potenţialul cu care România se putea înscrie în acţiunea de
înlăturare a rapturilor anului 1 940. La 22 iunie 1 9 4 1 armata românii a acţionat pentru
trecerea Prutului aliiturându-se Germaniei în războiul contra U. R. S . S _ Pentru modul cum
a acţionat la comanda armatei în primele trei luni de campanie a fos t înaintat, prin înalt
Decret Regal, l a 2 1 august 1 94 1 la gradul de mareşa!. Anii războiului i-au impus luarea
de măsuri specifice situaţiilor cu care se confrunta ţara pc plan economic, social, politic
etc. astfel că la 22 septembrie 1 942 a fost investit cu puteri excepţionale. Situaţiile de pe
câmpul de luptă din anii 1 943 - 1 944 i-au impus luarea unor măsuri care să salveze
România, inclusiv prin angajarea unor tratative cu Puterile Aliate care să pennită
României ieşirea din alianta cu Germania. Hotărârile luate de partenerii Puterilor Aliate
hărăziseră însă soarta României de a li la discreţia U.R . S. S., care, tergiversând conştient
aceste tratative au pregătit şi declanşat in primăvara anului 1 944 marea ofensivă de
primăvară care să o conducă la ocuparea teritoriului românesc. În acest climat s-a creat
coaliţia menită a conduce la înlăturarea mareşalului şi încheierea armistiţiului care să
scoată România din războiul cu U.R.S . S . şi celelalte Puteri Aliate. La revenirea de pe
linia frontului unde inspectase poziţiile trupelor menite a bloca ofen siva Armatei Roşii,
la prezentarea în audienţă de informare a regelui Mihai 1, acesta a dispus arestarea
mareşalului şi a celor care se aflau în posturile de conducere ale guvernului. După o
scurtă prezenţă într-o casă clandcstină din Bucureşti, mareşalul a fost preluat, dus şi
anchetat de puterea sovietică, care, după declaratiile obtinute, confruntate cu
documentele cabinetului său, I -au restituit guvernului român care a trecut la constituirea
dosarului de judecată organizând ad-hoc un "Tribunal al Poporului" pentru a-i j udeca
pe cei care au condus România anilor 1 94 1 - 1 944. Prin modul de constituire a dosarelor,
prin modul de interogare, de citare a martorilor, prin presiunile de natură psihică
caracterul părtinitor a fost evident, totul fiind menit a susţine decizi ile adoptate înainte
de proces: condamnarea sa şi a principalilor colaboratori drept criminali de război.
Execuţia acestora, demnitatea şi ultimele cuvinte cu referinţă la viitorul României n-au
putut li estompate în anii care au urmat când noua propagandă a căutat prin toate
mijloacele să-I definească cu lotul şi cu lotul altfel, sperând că cele sustinule vor Ci
preluate de noile generatii aşa cum doreau eliberatorii - ocupanţi. U itau sau ignorau că
în memoria colectivă erau ncştcrsc realcle sale fapte, inclusiv cele de binefacere, de
ajutor social, de donator; ctitor de biserici, de reconstructor al satului Antoncşti de pc
valea superioară a Argeşului, distrus de inundatia din anul 1 94 1 şi care, operativ, a fost
refăcut, după un proiect de sistematizare care a ţinut seama de caracteristica zonei, de
perspectivele turistice ale zonei şi care a fot inaugurat la 20 octombrie 1 94 3 . Alte şi
altele de bine se pot spune la adresa sa. A venit timpul ca o reală judecată, cu un dosar
în care să fie reunile şi cele bune şi cele rele să fie adus pe rol pentru ca posteritatea să
realizeze necesara analiză nepărtinitoare, să stabilească cele reale şi nu cele imaginate

1 38
www.cimec.ro
de interese meschine, mercantile ale defii imătorilor şi care să conducă la o reabilitare
morală la adresa sa. Atunci dorinta celor care solicită să-i cinstească memoria prin
diverse formule (denumiri de artere de circulafie, edificii, săli, monumente, busturi,
plăci comemorative ş.a.) nu va mai putea fi supusă comentariilor tendenţioase ale
acelora care încă trăiesc cu speranta a mai stoarce de la această tară despăgubiri
materiale ca victime ş i urmaşi ale celor care au suferit de pe urma regimului
antonescian. Trecerea deceniilor, accesibil itatca la sursele de arhivă oferă posibilitatea
unei asemenea judecăţi reparatorii. Vezi: generalul Ion Antonescu, Către români,
Chemări, Cuvântări, Documente, La o răscruce a României, Bucureşti, 1 94 1 ; "Gazeta
municipală", Bucureşti, anul X, nr. 486, 3 1 august /94l.Almanahul Dac:la Traiană
1944", Bucureşti, 1 944; Comandanti. p. 3 1 -32; Virgiliu Z. Teodorescu, O reacJie
concludentă. poziţia mareşalului Antonescu faţă de supraevaluarea unei lucrări de artă
plastică: în: "Europa XXI", voi. HI-IV/ 1 994 - 1 995, laşi, 1 995, p. 222 - 225; idem, lon
Antonescu in viziunea sculptorilor anilor '40, în: " Europa XXI", voi. V-VI 1 1 996 -
1 997, laşi, p. 1 7 1 - 1 74.
2 89 Ion Petrovici (2 1 14 iunie 1 882, Tecuci, jud. Galati 1 7 februarie 1 972) studii la
Bucureşti, Leipzig, doctor în fi lozofie Bucureşti, docent în filozofie, logică şi psihologie
laşi, promotor al rationalismului, carieră didactică universitară, scriitor, animator
cultural, laureat al Premiului National pentru proză 1 940, om politic, deputat, ministru,
membru al Academiei Române 24 mai 1 934, reconfirmat 2 februarie 1 990. Vezi: Lucian
Predescu. op. cit., p. 655 - 656; 1. Petrovici, Momente solemne, Editie întregită, Casa
Şcoalelor, Bucureşti, 1 943, p. 1 54 - 1 58; "Calendarul Universul 1 944", Bucureşti, p.
1 77; 1. Petrovici, De-a lungul unei vieti - Amintiri, Editura pentru L iteratură, Bucureşti,
1 966; C . Kiritcscu, O viuţă, o lume, o epocă, Editura Ştiintifică şi Enciclopedică,
Bucureşti, 1 979, p. 294; idem, Oameni pe care i-am cunoscut, Editura Ştiintifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1 9 !:! 5 , p. 29 1 -294; Dorina N. Rusu. op. cit, p . 1 9 1 , 294.
290
Ion Răşcanu a fost avansat în gradul de general de corp de armată ( r.) la 23
decembrie 1 942. Vezi Ion Mamina, Ioan Scurtu, op. cit., p . 233.
29 1
Marcel Pompciu (6 august 1 895, Ploieşti - ? ) . Studii de arhitectură la Paris
finalizate în anul 1 928, carieră didactică universitară, activitate la serviciul de
arhitectură din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti. Vezi: Tabloul. p. 1 0; Lucian
Predescu. op. cit, p. 670.
292
Corneliu Medrea ( 1 889, M iercurea Sibiului, jud. Sibiu - 25 iulie 1 964, Bucureşti).
Urmaş al unei familii de moti, a studiat la Şcoala de Arte şi Meserii , Şcoala Superioară
de Arte Decorative din Budapesta şi a călătorit în diverse tări europene, documentându­
se şi rcccptând evoluţia artelor plastice, experienta valorificând-o u l terior în creatia sa.
In anul 1 9 1 4 a venit în România, fiind în anii deceniilor care au urmat realizatorul a
numeroase monumente de for public şi a altor mulle lucrări sculpturale care au fost
integrate în coleqii din (ară şi străinătate. Carieră didactică, profesor universitar,
donator al colectiei de artă ce a devenit în Bucureşti "M uzeul Memorial Corneliu
Medrea" . Membru corespondent al Academiei Române, 2 iulie 1 9 55, a fost în cursul
anilor răsplătit cu numeroase premii şi distinctii româneşti şi străine pentru valoroasa
creatie artistică. Vezi: Constantin Prut op. cit, p. 287; Marin Mihah1che, Cornel
Medreu, Edi tura Meridiane, Bucureşti, 1 986; Dorina N . Rusu. op. cit., p. 243; Vasile
Fierea. op. cit . , p. 249, 2 5 1 , 382.
- ? 1 956, Bucureşti, cimitirul
293 Jean / Ioan /Alexandru Steriadi (? 1 !:!80, Bucureşti
Bellu). Studii la şcoala de Belle Arte din Bucureşti, specializare l a Paris ş i M iinchen,
pictor, grafician, gravor, desenator cu o bogată şi valoroasă creaţie, carieră didactică
universitară, director al Muzeului "Kalinderu " , membru titular onori (jc al Academiei

1 39
www.cimec.ro
Românel2 august 1 948. Vezi: Lucian Predescu. op. cit, p. 8 1 2 menţionează ca an al
naşterii 1 88 1 ; � p. 1 66 1 ; G. Bezyiconi. op. cit., p. 257; Dorina N. Rusu. p. 234.
2"' G. Ionescu (lipsesc datele biografice) p ictor, cu o perioadă de activitate în cadrul
Ministerului Cultelor şi Artelor.
295 Ion A. Paşa (? martie 1 900, Bârlad - ? ), licenţiat în fil ozofie, în perioada
interbelică a desfăşurat o constantă activitate în cadrul Departamentului Artelor
Direcţia Artelor în calitate de secretat şi director. În fondul de arhivă al acestui sector de
activitate sunt păstrate ciomele a numeroase materiale pe care le-a elaborat în decursul
anilor.
2.. Arhitectul Călinescu. Avem la timpul respectiv în familie doi arhitccţi: Grigore
absolvent al şcolii din anul 1 899, decedat în anul 1 947, şi fiul Gr. Emil absolvent al
şcolii din anul 1 929, amândoi locuind în anul 1 937 în Bucureşti pe strada Popa Soare nr.
48. Vezi: Tabloul p. 5, credem cii este vorba de fiul; G. Bezviconi. op. cil, p. 1:!0.
297 M.O . . dosar 6 / 1 94 1 - 1 950.
291 Ibidem, scrisoarea de răspuns precizează şi suma: 250.000 de lei. Comanditara
locuia pe strada M aramureş nr. 4.
299 M.O., dosar 6 1 1 94 1 - 1 950 chitanţa pentru suma de 1 .000 de lei pentru turnarea
bustului. Precizăm că la timpul respectiv firma trecea prin d i ficultăţi financiare
deosebite datorită şi măsurilor restrictive în privinţa obţinerii materialelor necesare
pentru industria de război şi ca atare micile împrumuturi obţinute ca avans erau
considerate salvatoare.
300 A.N.-D.A.l.C. fond M.C.A.- D.A. dosar 1 1 9 1 1 942, f. 266; Gabriel Ţepelea, O
comemorare - generalul ioan Dragalina, în: " Universul", Bucureşti, anul 60, 1 9 iunie
1 943, p. 1- 2 ; O.N.D.O.E . . mapa M . Onofrei fotografia monumentului; MO., dosar 6 /
1 94 1 - 1 950 angajamentul încheiat între Mihai Onofrei şi V.V Răşcanu pentru turnarea
în bronz a statuii generalului Ioan Draga lina având înălţimea de 2,1:! 5 m. şi un relief cu
dimensiunile 0,70 x 0,40 m . , termenul de predare fiind la 21:! februarie 1 943; F.T.-M.C.
op. cit., p. l 22 data dezvelirii: 26 iunie 1 943.
JOI Ioan Dragalina 1 Drăgălina 1 (3 decembrie 1 860, Caransebcş - rănit la 25 octombrie,
moare la 9 noiembrie 1 9 1 6, Bucureşti, cimitirul Bellu Militar). Studii şi carieră
militară în armata austro - ungară. Demisionând, a trecut in România şi este activat
urcând ierarhic până la gradul de general de brigadă. Cadru didactic, bun orator,
apropiat de subordonati. În campania din 1 9 1 6, după înlăturarea de la comanda
unităţilor a generalului Culccr, a primit misiunea de a apăra vestul şi nordul Olteniei,
respectiv coridoarele Ccmci şi Jiului. Rănit la braţ în timpul unei ambuscade a continuat
să coordoneze unităţile reuşind să întârzie înaintarea inamicului, dar neacordarea la timp
a asistentei medicale corespunzătoare i-a fost fatală. Vezi: Comandanti. p. 1 08
menţionează naşterea la 8 decembrie 1 860 şi decesul la 24 octombrie 1 9 1 6.
J02 M.O .. dosar 6 / 1 94 1 - 1 950 fotografia vechiului monument al împăratului din piata ­

parc din Caransebeş.

JOJ Franz loseph 1 din dinastia Habsburgilor, împărat al Austriei 1 848 - 1 9 1 6 şi rege al
Ungariei 1 867 - 1 9 1 6.
304 M .O .. dosar 6 / 1 94 1 - 1 950, corespondenţa şi fotografii.
JOs A.N.-D.A.l.C .. fond M.C.A.-D.A.. dosar 69 / 1 942, f. 63.
306 Theodor Costescu (30 martie 1 864, Rovinari, jud. Gorj - 25 martie 1 939, Bucureşti,
înmormântat la Tumu Severin). Studii, licenţa în ştiinţe, carieră didactică la Craiova şi
Tumu Severin unde a desfăşurat o laborioasă activitate de organizator, a adus şcolii prin
dotarea realizată bunele rezultate ale celor care au frecventat-o. Ulterior a eKtins aceste
preocupări la nivelul judeţului Mehedinţi. Ca om politic conservator-democrat a
140
www.cimec.ro
îndeplinit diverse misiuni ca prefect, senator. Publicist, membru de onoare al Academiei
Române 3 0 mai 1 934. Vezi: Lucian Predescu.
op. cit, p. 226; Dorina N. Rusu. op. cit, p. 1 92.
107
M . O . . dosar 6 1 1 94 1 - 1 950; A.N.-D.A. I .C. fond M . C.N.C.- D.A .. inv . 8 1 9, dosarele
1 1 9 1 1 942, f. 26 1 ; 93 1 1 943, f. 1 8; 65 1 1 943, f. 4. Procesul verbal nr. l l 4 din 22
ianuarie 1 943 al C. S . M. P .. citează Jurnalul nr. 76 1 ; A.N. -D.J. Mehedinti - Drobeta ­
Turnu Severin, fond Consiliul Popular al judefUiui Mehedinti, dosar 8 1 1 97 1 , f. 1- 5. La
1 O ianuarie 1 94 1 a avut loc la Academia Română o reuniune a celor care se preocupau
de realizarea monumentului.
Atunci s-a hotărât ca lucrarea să fie încredintată lui Mihai Onofrci. Contractul
prevedea realizarea unei statui de 4 metri rcdându- 1 pe Theodor Costescu în picioare
având lângă el un elev de liceu, iar în partea stângă o catedră. Pc feţele laterale ale
soclu lui urmau să fie amplasate două basoreliefuri 0,90 x 1 ,00 m. redând scene din viaţa
profesorului. Soclul era preconizat a avea înălţimea de 4 -5,50 m. cu o bază de 5 x 4,90
m., unnând a fi placat cu travertin de Deva, Se acorda un termen de 6 luni pentru
realizarea componentelor turnate în gips. Lucrarea era evaluată la 1 .000.000 de lei. Pe
soclu urma să fie scris numele: "Thcodor D. Costescu" şi un text din aprecieri le lui
Nicolae Iorga. Iniţial s-a preconizat să fie folosit bronzul pentru turnarea
componentelor. La 30 ianuarie 1 940 la reuniunea de la Casa Corpului Didactic din
Bucureşti, Comitetul Executiv pentru ridicarea monumcntului a acceptat propunerea
formulată de Mihai Onofrei pentru modificarea punctului "F" care prevedea realizarea
în bronz a componentelor. Era fireasca măsură în condiţiile în care acest metal intrase
sub incidenta măsurilor excepţionale, ca material strategic în condiţiile războiului al
doilea mondial, Se accepta ca statuia şi basoreliefurile să fie realizate în marmură de
Ruşchiţa la suma de 650.000 de Ici, urmând ca să fie realizată în bronz numai placa cu
inscriptia, piesă evaluată la 50.000 de lei. Preşedinte al Comitetului Executiv era
Gheorghe Ionescu- Siscşti, iar director general al Casei Corpului Didactic era Grigore
Tăuşan. A urmat oferta din partea maestrului pictrar Zaccaria Giovanni din Bucureşti
care se oferea să realizeze, conform machctci, dălluirea monumentului în trahit de Deva
în termen de 5 luni la suma de 478 .000 de lei. I n toamnă când pietrarul s-a prezentat
pentru executarea lucrării (săpături şi radierul fundaţiei turnat în beton ) a fos t oprit de
oamenii primarului întrucât între timp se preconizase alt amplasament fără a-i fi arătat
care este cel nou. Pictrarul a trebuit să părăsească localitatea. Mihai Onofrei a intervenit
la cei implicaţi pentru depă�irea unei asemenea situaţii. R aporturi le între sculptor şi
pictrar referitoare la monument au fost menţinute şi in anul 1 94 1 . Astfel, la I l februarie,
contra chitantă, îi acorda un împrumut de 1 .000 de lei. Ulterior pentru lucrările de
pietrărie a fos t primită şi oferta pietrarului Athanasie lordăneseu care formula condiţiile
de preţ şi calitate. Lucrarea a continuat-o însă Zaccaria Giovanni care, la 27 noiembrie
1 944, primea de la Mihai Onofrci suma de 1 0.000 de lei în contul lucrării "Costeseu".
Monumentul a fost îndepărtat din forul public după anul 1 947, în acest caz motivatia
fiind de natura asigurării flucnţei circulatiei rutiere şi pietonale. Din fericire au fost în
acest caz şi oameni de bine care I -au "depozitat" asigurându-i păstrarea pentru timpuri
mai bune. Î n anii '70 s-au făcut demersurile pentru readucerea lui în atenţia noilor
generaţii. Memoriul întocmit în acei ani a parcurs toale hăţişurile birocraţiei, a fricii de
răspundere, aj ungându-se în anul 1 9 7 1 să se obtină de la Consiliul de Stat un decret prin
care s-a aprobat readucerea lui în forul public.
108
Iniţial se preconizase turnarea în bronz, însă regimul de austeritate pentru
materialele strategice a impus introducerea la 3 martie 1 943 in contract a unui codicil
prin care se prevedea înlocuirea bronzului cu marmură de Ruşchiţa, lucrarea fiind

141
www.cimec.ro
evaluată la 659,000 de lei, Au intervenit unele dificultăţi, astfel că pietrarul care urma să
prelucreze piatra a revendicat, la 20 august 1 943, despăgubiri pentru timpul pierdut.
Mihai Onofrei a fost nevoit să intervină pe lângă preşedintele comitetului pentru
soluţionarea litigiului,
309 Ibidem; A.N.-D.AI.C., fond M.C.A.- D.A . . inv, 8 1 9, dosar 89 1 1 943, f, 1, 9;
"Monitorul Oficial", Bucureşti, nr. ll, 1 4 ianuarie 1 943 decizia de numire din 9 ianuarie
1 943. U lterior primea convocări pentru şedinţele comisiei cum a fost cea transmisă la 1 5
martie pentru şedinţa din 1 7 martie 1 943.
31° Frederic (Fritz) Storck ( ? ianuarie 1 872, Bucureşti 25 decembrie 1 942, Bucureşti,
-

cimitirul S f. Vineri), studii de artă plastică l a Bucureşti, M i inchen, Paris, vizite de studii
in centrele artistice ale Europei, sculptor cu o bogată activitate artistică in domeniul
portretisticii, eu lucrări prezente în forul public, în muzee de artă, în colecţii particulare
din ţară şi străinătate. A avut o contribuţie la prima variantă a Arcului de Triumf ( 1 922 )
din Bucureşti. Bun desenator, grafician şi medalist, carieră didactică universitară. Â
militat şi acţionat pentru propăşirea lumătoriilor in metal în România, fiindu-i lui V V.
Răşcanu un apropiat sprijin in ceea ce acesta a intreprins. Prin preocuparea urmaşilor
locuinţa a devenit muzeu memorial evocâ.nd activitatea artiştilor familiei Stork, precum
şi piesele de artă colecţionate. Vezi: "Calendarul Minervei 1 906", B ucureşti, anul V I I I ,
1 906, fotografie p. 5 8 ; "Calendarul Universul 1 944", Bucureşti, p. 1 56 - 1 57; Eleonora
Costeseu, Artiştii Storck, Editura Arc 2000, Bucureşti, 1 996, p. 3 5 5 1 , 89 97 +•

planşc, fotografii ale monumentelor; Adrian S i lvan Ionescu, Sculptorii Storck. Catalog
de expoziţie organizată sub auspiciile Muzeului de Istorie şi Artă al Municipiului
Bucureşti, Bucureşti, 1 992,
3 1 1 Radu Moga ( ? ? ), studii artistice, carieră didactică desfăşurând concomitent, in
-

deceniile trei şi patru ale secolului XX, o bogată activitate ca sculptor. Lucrările sale au
fost integrate in forul public in localităţi ca : Lugoj, jud. Timiş, Arad , Sibiu, S ighişoara,
şi Tâ.măveni, jud. Mureş, Deva, Brad şi Aninoasa, jud. Hunedoara ş.a. Vezi: Opere de
artă la liceul din Brad,text si fotografie in : "Universul", Bucureşti, anul 55, nr. 1 42, 26
mai 1 938, p. 6; Virgiliu Z, Teodorescu, ContribuJii documentare referitoare la
activitatea sculptorului Radu Moga, în Corviniana, Acta Musei Corviniensis,
Hunedoara - Deva, voi. 1 1 1 1 996, p . 28 1 - 287.
31 2 La 1 februarie Mihai Onofrei era informat despre alegerea sa ca urmare a rcfcratului
întocmit de Oscar Han. M.O .. dosar 6 1 1 9 4 1 1 950, se luau in d iscuţie dosarele de
pcnsionarc ale sculptorilor D. Pavelescu Dimo şi G.G. Spiro (Spira Georgescu),
pictorilor Dimitrie Belizarie şi Apostol Mănciulescu,
3 1 3 Ministerul Muncii lansa o nouă imitaţie la 1 3 martie pentru a participa la şedinJa din
1 6 martie 1 943; revenea la 5 iunie cu convocarea pentru 8 iunie 1 943 ; la 1 3 noiembrie îi
era adusă la cunoştinţă decizia Ministerului Muncii de numire ca membra supleant în
Consiliul consultativ al muncii Sec1ia intelectuali, fiind convocat la prima şedinţă din
•

19 noiembrie 1 943. La 4 decembrie 1 944 era invitat să participe la şedinţa Consiliului

de Administraţie a Casei Compozitorilor Pictori lor şi Sculptorilor.
3 14lbidcm; AN. - D.A.I.C .. fond M.C.A-D.A. inv. 8 1 9, dosar 1 00 1 1 943, f. 1 7.
315 M .O .. dosar 6 1 1 94 1 - 1 950.
316 Vasile V. Pogor (20 august 1 834, Iaşi - 20 martie 1 906, Bucium - Iaşi, cimitirul
Eternitatea). Studii la Iaşi continuate la Paris, inclusiv cele juridice, carieră juridică, om
politic conservator-junimist, deputat, primar, prefect, ministru, poet şi traducător,
membru fondator al Junimii şi gazdă a manifestărilor acesteia in etapa ieşeană,
colaborator la "Convorbiri literare", publicist. Vezi: Lucian Predescu. p. 668

1 42
www.cimec.ro
mentionează anul 1 83 3 ca an al naşterii; Ionel Mafiei, op. cit., voi. Il, 1 975, p. 200 -
202.
317 A.N.- D ..J. laşi, fond Primăria Municipiului laşi, dosar 79 1 1 943, f. 29 bust bronz
evaluat la 250.000 de lei; O.N.D.O.E.. mapa M . Onofrei.
318
A.N.- D . . J . Mureş
. Târgu Mureş, Biblioteca, Catalogul "A 43-a expoziţie a
societăţii Tinerimea Artistică, sala Dalles, 28 martie - 19 aprilie 1 943 ", p. 5, 8, 9, 1 2.
Catalogul a fost întocmit pentru a oferi bogate informaţii despre autorii lucrărilor.
Aflăm astfel că în acel an Mihai Onofrei făcea parte din Consililll de conducere al
societăţii şi fusese desemnat în juriul expozitiei şi în juriul de acordare a premiilor.
Lucrarea sa era menţionată la p. 26, poziţia a 30-a. La 7 aprilie 1 943 M inisterul
înzestrării armatei şi al producliei de război - Direcţia produc!iei de război transmitea
Facullăţii de Medicină - Spitalului Colentina informaţia că i s-a pus la dispoziţie, contra
cost, cantitatea de 200 kg. bronz pentru turnarea bustului pentru curtea spitalului,
răspunzând astfel demersurilor făcute de Clinica "dr. Gh. Marinescu". La 28 aprilie
1 943 Ministerul Sănătăţii confirma primirea bustului la minister. O altă informatie ne
semnalează existenţa unei replici şi în Franţa în incinta Institutului Medical "Salpetrien"
din Paris.
3 19
Gheorghe Marinescu (28 februarie 1 86 3, Bucureşti 1 5 mai 1 938, Bucureşti
cimitirul 13ellu), studii secundare şi universitare în domeniul med icinii în Bucureşti,
specializare la Paris, călătorii de studii în Germania, Belgia, Olanda, Anglia, llalia,
doctor în medicină la Paris, carieră medicală în domeniul neurologiei şi didactică
universitară, fondator al şcolii româneşti de neurologie, cercetător şi automl unor
contribuţii originale în domeniile fiziologiei, histologiei şi clinicii sistemului nervos,
utilizând pentru prima dală în lume filmarea şi proiecţia cinematog rafică în cercetarea
evoluţiei comportamentului pacienţilor, participant la prestigioase manifestări
internaţionale cu comunicări şi intervenţii, membru corespondent 1 O 1 22 aprilie 1 899 şi
titular 9/22 aprilie 1 905 al Academiei Române şi al altor prestigioase institutii ştiinţifice
din ţară şi străinătate, publicist. Vezi: Lucian Predescu. op. cit., p. 527 menţionează
datele: naşterea 23 februarie 1 863, decesul 1 4 mai 1 93 8 ; G. Brătescu, în: Personalităti,
p. 23 1 -232; Dorina N. Rusu. op. cit, p. 9!!, 1 09 .
320
G. Bezviconi. op. cit., p. 1 !!2 , cimitirul Bellu, figura 1 00; George Oprescu, op. cit., p .
1 64.
321
Catalog "Salonul Oficial de pictură-sculptură, aprilie - mai 1943, sala Dalles ", p .
36, poziţia 3 1 1 , şi fotografia lucrării ; A.N. - D . A . J . C . . fond M.C.A.- D . A .. in v . 8 1 9,
dosar 55 1 1 943, f. 367 formular de participant la Salonul Oficial, nr. 3 5 1 . La 7 aprilie
1 943 Mihai Onofrei era convocat la şedin ta juriului din ziua de 9 aprilie care urma să se
ţină la Muzeul Kalinderu; M.O .. dosar 6 1 1 94 1 - 1 950.
322
M. 0., dosar 6 Il 94 1 - 1 95 0 lucrarea din partea stângă urma să prezinte " Victoria"
rcdată cu o spadă în mână într-o atitudine eroică a luplătorului, preconiza ca piesa să fie
turnată în bronz ş i să fie montată pe o placă de marmură. in partea dreaptă se plasa
inscripţia cu numele tuturor mortilor pe câmpul de luptă în războiul sfânt. Pe această
placă se adosa sus sceptrul lui Mercur iar jos o cască şi o ramură de tauri. Lucrarea era
evaluată la 700.000 de lei urmând a fi livrată în termen de 4 Juni.
m Lucrările urmau să fie executate în piatră artificială, basoreliefurile la mărimea de
1 , 1 O m., preţul fiind evaluat la 20.000 de lei, iar fiecare cap la !l.OOO de lei solicitând
timp de execuţie de 40 de zile, Direcţia Generală C.F.R.-Direcţia întreţinere la 2 8
octombrie accepta realizarea a 6 basoreliefuri şi 20 de capete acccptând pentru
basorel iefuri preţul de 22.000 de lei iar pentru capete 7.000 de lei, acordând însă
termenul de 30 de zile.

1 43
www.cimec.ro
m Autorul oferea lucrarea în trei variante de execuţie: în mannură preţul era de
260.000 de Ici, în bronz de 250.000, iar in piatră artificială de 80.000 lei.
m Dimitrie D. Pătrăşcanu 1 Patrăşcanu 1 ( 8 noiembrie 1 872, Tomeşti, jud. laşi - 2
noiembrie 1 937, Bucureşti) l icenţiat în litere la laşi, carieră didactică întreruptă ca
urmare a măsurii de sancţionare a atitudinii fi lo germane în timpul primului război
mondial, om politic, deputat, scriitor, colaborator la numeroase periodice, publicist.
Vezi : Lucian Predescu. op. cit., p. 640; D.C.-L.R . . p. 1 8 1 ; Constantin Kiri)escu, Portrete
- oameni pe care i-am cunoscut, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1 985, p.
239 - 243.
2
3 6 M.O . . dosar 6 / 1 94 1 - 1 950.

327 A.N.-D.A.I.C .. fond M.C.A.- D.A .. dosar 47 1 1 944, f. 4 - 6 bis, 1 8 .

"" M.O .. dosar 6 / 1 94 1 - 1 950.

329 Ibidem.

330 Catalog "A 44-a expoziţie a societăţii Tinerimea Artistică, 28 martie - /9 aprilie
1 944, sala Da/les", p. 8 , 1 0, 1 3 , 32, poziţiile: 35-37; A.N.-D.A.I.C . . fond S.A.F .. dosar
32 / 1 903 - 1 958.
331 M.O. ,dosar 6 1 1 94 1 - 1 950 la 8 februarie 1 944 purta corespondenţă referitoare la
obligaţiile financiare pe care le avea de îndeplinit pentru a primi spre realizare bustul
Grigore Alecsandrescu. A.N.-D.A.I.C .. fond M.C.A.-D.A., inv. 8 1 9, dosar 4 7 1 1 944, r.
4 -6 bis, 1 8; M.O., dosar 6 / 1 94 1 - 1 950 caietul de sarcini 1 5 aprilie 1 944 lucrarea avea
dimensiunile 0,90 x 0,50 x 0,50 m.
332 Catalog, "Salonul Oficial de picturii şi sculptură mai /944", p. 36, pozi)iile 337
338; A.N.-D.A.I.C. . fond M.C.A.-D.A.. inv.8 1 9, dosarele 3 5 / 1 944, r. 28; 36 1 1 944, r.
378, artistul locuia pe strada Bruxelles nr. 1 4 .
m MO, dosar 6 1 1 94 1 - 1 950.
334 Ibidem, la 1 5 aprilie o telegramă adresată căpitanului în rezervă Mihai Onofrei îi
anunţa chemarea de a se prezenta imediat la C.F.R. Brăila. La 13 mai 1 944 Marele Stat
Major, Secţia a 6-a Transporturi îi adresa ordinul de preluare a misiunii de comandant
militar al gării C.F.R. Buşteni. La 7 octombrie 1 944 primea ordinul de lăsare la vatră.
Din aceeaşi zi este şi chitanţa cu care a participat la susţinerea împrumutului Apărării
Naţionale.
335 M.O., dosar 6 / 1 94 1 - 1 950.
336 Mihail Kogălniceanu (61 1 8 septembrie 1 8 1 7-20 iunie 1 89 1 , Paris, înmonnântat la

cimitirul Eternitatea Iaşi), studii la Iaşi, Luncville, Nancy în Franţa, Berlin, având ca
îndrumători reprezentative personalităţi ale ştiinţelor anilor 1 834 - 1 83 8 . A realizat in
acea epocă un compendiu despre istoria şi cultura poporului român. Ofiţer în armata
Moldovei, aghiotant domnesc, editor de documente, director al Teatrului din laşi,
profesor de istorie la Academia Mihăileană, publicist ş i editor de periodice, revoluţionar
integrat in pregătirea şi desfăşurarea evenimentelor de la 1 848, 1 8 59, 1 877 - 1 878, om
politic, deputat, ministru, diplomat, reformator al statului, colecţionar de carte şi lucrări
de artă plastică, membru al Academiei Române 1 6 1 28 septembrie 1 868, donator,
publicist. Vezi: Georgeta Penelea, in: E.I.R .. p. 1 9 1 - 1 93 ; Dorina N. Rusu. p. 29; Lucian
Predescu. op. cit., p. 466.
337 M.O., dosar 6/ 1 94 1 - 1 950.

m Ibidem.
339 Ibidem.
340 Ibidem.
34 1 Maica Smara, vezi Smaranda Gheorghiu nota 4 1 O.

1 44
www.cimec.ro
342 Platforma soclului 1 ,30 x 1 ,30 m., soclu 2 m., bustul 0,40 m.; O.N.D.O.E .. mapa
Mihai Onofrei.
343 Pantelimon 1 Pan 1 Halippa (1 august 1 8113, Cubolla - Saraca, Republica Moldova ­
? ), studii secundare la Chişinău, universitare la Iaşi, om politic, a ac1ionat pentru
unirea Basarabiei cu România, deputat, ministru, poet, publicist, membru corespondent
al Academiei Române 1 5 1 29 octombrie 1 9 1 8, reconfirmat 2 februarie 1 990. Lucian
Predescu. op, cit., p. 387; Dorina N Rusu. op. cit., p. 1 48, 294.
344 A.N.-D.A.I.C .. fond Pantelimon Halippa, inv. 2 1 26, dosar 543 / 1 946, f. 1 - 1 1 ; M.O.,
dosar 6 / 1 94 1 - 1 950.
345 Catalog "Ministerul Artelor, Salonul Oficial de toamnă -desen-gravură 1 946
decembrie -Fundaţia Da/les, BulevardulBrălianu ", p. 20, 3 3 .
346 MJ2-, dosar 6 / 1 94 1 -1 950.
347 Alecsandru Ioan 1 Cuza (20 martie 1 820, Huşi, jud. Vaslui 5 iunie 1 873,
Heidelberg, Germania, înmormântat la Ruginoasa). Studii la Paris, carieră militarii şi în
aparatul administrativ, revoluţionar la 1 848, a fost exilat; a participat la acţiunea de
informare a opiniei publice europene referitoare la trecutul şi aspiraţiile poporului
român; la revenirea în Moldova a militat pentru Unirea Principatelor, deputat, ales de
Adunările Elective ca domn al Moldovei la 5 şi al Ţării Româneşti la 24 ianuarie 1 859
al Principatelor Unite Române, al României din ianuarie 1 862. Cei 7 ani de domnie au
constituit o perioadă care I -au solicitat la reformarea radicală a statului pe drumul
modernizării, pregătind etapele următoare care au condus la obţinerea Independenţei de
Stat şi Marea Unire. Vezi: Constantin C. Giurescu, Viaţa şi opera M Cuza Vodă,
Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1 966.
34 8 M.O., dosar 6 / 1 94 1 - 1 950.
349 Catalog "A 47-a expoziţie a societăţii Tinerimea Artistică 1947".
3 so "Salonul Oficial 1 947" a fost ultima expoziţie ncsubordonată noii ideologii care,
conform planurilor elaborate de eliberatorii ocupanţi, impunea trecerea la acţiune
pentru a introna "realismul socialist" importat de la cei care metodic procedau la a ne
transforma ca să devenim componentă a lagărul ui socialist, etapă premergătoare
sovietizării.
35 1 M.Q., dosar 6 / 1 94 1 - 1 950, cup "Drapelul", Bucureşti, 1 3 noiemb rie 1 947.
m Nicolae Titulescu ( 16 martie 1 882, Craiova- 1 7martic 1 94 1 , Nisa-Franţa, reînhumat
la Braşov). Studii juridice şi politice, om politic şi diplomat, deputat, ministru de
externe ( 1 927- 1 928, 1 932- 1 936); delegat permanent 1 929- 1 936 al României la Liga
Naţiunilor al cărui preşedinte a fost in anii 1 930 şi 1 93 1 . Carieră didactică universitară,
orator, militant pentru apărarea securităţii popoarelor, a păcii, iniţiator a numeroase
acţiuni, publicist, membru onorar 3 1 mai 1 930 şi titular 28 mai 1 93 5 al Academiei
Române. Vezi: 1. Petrovici. op. cit, 1 943, p. l l 2 - 1 1 5; L Kalustian, Simple note, voi. 1
Bucureşti, 1 9110, p. l 2 1 , 1 25, 1 33 , 1 40, 1 43 , 1 49; Onisifor Ghibu. op. cit, p. 3 1 0-340;
Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Editura Univers Enciclopedic,
Bucureşti, 1 998, p. 3 54 -358; Virgiliu Z. Teodorescu, Nicolae Titulescu cetăţean de
onoare al Cramei, în "Silvania'', Zalău, anul E, nr. 3 ( 1 3), martie 1 99 1 , p. 7; idem,
Simboluri dedicate cinstirii lui Nicolae Titulescu, in "Revista Arhivelor", Bucureşti,
anul LXX, voi. LV, 1 / 1 993, p. 27 - 30; Dorina Rusu, op. cit. , p. 1 8 2 , 1 95 .
35 3 Mihail llarionovici Kutuzov 1 Goleşnicev Kutuzov 1 ( 1 6 septembrie 1 745, Saint
Petersburg, Rusia - 211 aprilie 1 8 1 3, Bunzlau, Silezia) pregătire şi carieră militară până
la gradul de feldmareşal al armatei ruse, prinţ de Smolensk, s-a distins la comanda
trupelor Rusiei în campaniile împotriva trupelor otomane şi franceze. A fost prezent pc
teritoriul românesc în campaniile războiului încheiat cu pacea uzurpatoare de la
1 45
www.cimec.ro
Bucureşti din anul 1 8 1 2 prin care Rusia a acaparat din trupul Moldovei teritoriul d intre
Prut şi Nistru. Diplomat. Vezi: M.D.E .. p. 943; Comandanti. p. 1 89.
354 Cornel Crăciun, "Cultura si agresiunea ideologică. Arta plastică românească în
tranzi{ie 1 944- 1 947, in "Revista Istorică", Bucureşti, tom IV, nr. 7 8, iulie august
1 993, p. 7 1 1 - 724, sculptura fiind tratati!. la p. 7 1 5 - 7 1 8 ; A.N. -D.A.I.C.. fond Paul
Molda.
m
Mihai Ungheanu, Holocaustul culturii române 1 944-1989, Editura D.B.H.,
Bucureşti, 1 989, 473 p.; recenzii: Virgiliu Z. Teodorescu: în: "România Mare", anul X,
nr. 490, 3 decembrie 1 999, p. 1 9; nr. 49 1 , 10 decembrie 1 999, p. 7; nr. 492, 1 7
decembrie 1 999, p. 7 ; nr. 493, 24 decembrie 1 999, p. 7 ; nr. 494, 3 1 decembrie 1 999, p.
1 0; ibidem în Biblioteca Bucureştilor, anul III, nr. 5, mai 2000, p. 31 - 33.
356 Catalog "Expozi{ia Flacăra 1 1 - 25 aprilie 1948", p. 23.
m Catalog, "Ministerul Artelor şi 1nforma{iilor - Expoziţia Anuală de Stat a Artelor
Plastice 1 948 ", p. 45
m Dr. Constantin 1 . Parhon ( 15 1 28 octombrie 1 874, Câmpulung - Muscel, jud. Argeş -
9 august 1 969, Bucureşti). Studii secundare la Focşani, Buzău şi P loieşti, medicale şi
doctoratul la Bucureşti docent, specializare la Munchen, carieră didactică universitară,
medic endocrinolog şi ncuropsihiatru, creator de institute de cercetare, publicist, om
politic, preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale 1 948 1 952, membru
corespondent 26 mai 1 928 şi titular 22 mai 1 939 al Academiei Române, al Academiei
de Medicină din 1 935, al numerose şi prestigioase institulii ştiinţifice din străinătate.
Vezi: G. Brătescu, în: Personalităti. p. 296 - 298; Dorina N. Rusu. op . cit, p. 1 77, 207.
3S9 Petre Constantinescu - laşi ( 25 noiembrie 1 892, laşi - 4 decembri e 1 977, Bucureşti).
Studii secundare şi universitare la laşi, doctor docent în istorie , carieră didactică
universitară, specialist in istoria modernă şi contemporană a României cu referinlă
predilectă la istoria artei şi a culturii, publicist, membru titular activ al Academiei
Române 12 august 1 94 8 şi al altor institulii ştiinţifice din străinătate. Vezi: Traian Udrea
în: E.I.R., p. 1 06 - 1 07.
3 60 Dr. Florica Bagdasar 1 la naştere Ciumctti/( 7 ? 1 978, ? ).
Pregătire şi practică medicală , specializare în S.U.A. in domeniul neurochirurgici, în
activitatea desfăşurată a format o "echipă" permanentă şi eficientă cu soţul, Dumitru
Bagdasar, carieră didactică universitară, ministru, publicisti!.. Vezi: Ştefan 1. Nicu)escu,
Contribuţii la biografia lui D. Bagdasar 1 Sofii Bagdasar şi începuturile
neurochirurgiei române, în: Trecut şi viitor în medicină, Editura Medicală, Bucureşti,
1 98 1 , p. 603 - 6 1 6; ibidem, D. Bagdasar în carnetele sale de Însemnări zilnice, în:
Momente din trecutul medicinii, Editura Medicală, Bucureşti, 1 983, p. 803 - 8 1 5 .
361 Constantin Daicoviciu ( 1 martie 1 898, Căvăran, azi Constantin Daicoviciu, jud Caras
Severin - 27 mai 1 973, Cluj). Studii secundare la Lugoj şi Caransebeş, universitare ­
filologie clasică la Cluj , specializare la Şcoala română de la Roma, c ălătorii de studii în
ţările Europei, doctor docent în istorie, carieră didactică universitară, secretar al
Comisiunii Istorice din Transilvania, preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice,
director al Institutului de studii clasice, Muzeului de istorie a Transilvaniei, participări
prestigioase la manifestările internaţionale unde a susţinut comunicări referitoare la
stadiul cercetărilor arheologice, predilect tratând problema istoriei D aciei, contribu!ii la
constituirea Arhivelor Statului de la Cluj, publicist, membru corespondent 2 noiembrie
1 948, titular 2 iulie 1 95 5 al Academiei Române, precum şi a numeroase instituţii
ştiinţifice din alte ţări. Vezi: Constantin Preda, în: E.I.R .. p. 1 1 7 - 1 1 8; Ioan Chindriş,
Clujeanul Constantin Daicoviciu, profesor, istoric, în: Figuri de cărturari, Editura
Albatros, Bucureşti, 1 987, p. 1 OI - 1 04; Dorina N. Rusu. op. cit, p. 236, 242.

1 46
www.cimec.ro
 Societatea "Mărăşcşti" s-a constituit după primul război mondial de către foştii
combatanţi care au acţionat pentru apărarea părţii sudice a Moldovei în zona Mărăşeşti.
Statutele societăţii au fost adoptate în anul 1 92 1 . Ei au hotărît să-şi cinstească camarazii
căzuţi la datorie printr-o serie de acţiuni menite a contribui la refacerea localităţilor, la
acordarea de sprijin invalizilor, văduvelor şi orfanilor de război. Întrucât era o societate
non profit, sumele necesare acţiunilor erau obţinute din donaţii, din organizarea unor
manifestări cultural-sportive, cheie, lansări de insigne, loterii ş.a. Un accent deosebit I ­
au pus pc refacerea localitălii Măriişeşti, care în viziunea lor urma să fie unul din oraşele
moderne ale României. După anul 1 945 activitatea a fost suprimată prin acţiunile
represive la adresa conducătorilor fostei armate române. Vezi: A.N.- D.A.I.C .. fond
P.C.M., dosar 47 1 1 92 1 ; ibidem, fond Ministerul Instrucţiunii, inv. 7 1 1 , dosar 544 1
1 923; A.N.- D.J Botoşani, fond Prefectura Jud. Botoşani, dosar 67 1 1 938.
363 La 9 octombrie 1 947 Mihai Qnofrei lansase oferta pentru livrarea de busturi
reprezentându- 1 pc dr. Petru Groza. Societatea "Mărăşeşti", la 5 februarie 1 948, îl
informa pc Mihai Onofrei de intenţia de a vinde asemenea lucrări având prilejul să
obţină venituri pentru realizarea în continuare a obiectivelor statutare. La 1 O februarie
1 948 Mihai Onofrei le oferea 56 busturi mari şi 28 mici şi îi informa că a mai comandat
40 mari şi 1 O mici. La 6 aprilie 1 948 preşedintele societăţii Mărăşeşli îl informa pe
Mihai Onofrei că au fost deja vândute 28 busturi mari şi 1 5 mici.
La 7 iunie 1 948 a fost aplicat sigiliul pc depozitul unde se aflau busturile. Ulterior
reprezentanţii Poliţiei au participat la desigilarea atelierului în care se aflau 4 busturi
mari şi unul mic. Vezi: M.O .. dosar 6 / 1 94 1 - 1 950.
364 M.O .. dosar 6 1 1 94 1 - 1 950.
>os
Vezi mai sus.
3 66
M.O .. dosar 6/ 1 94 1 - 1 950 Memoriul din 14 iunie 1 948; adresa Societăţi de
Colectarea Deşeurilor către M ihai Onofrei din 22 iunie 1 948; revenirea Societăţii de
Colectarea Deşeuri lor din 17 august 1 948; adcvcrinţa firmei "Arta Română" din 1 8
august 1 941:1; adeverinţa lui V. V. Răşcanu din 20 august 1 948; Bonuri de predare a
bronzului provenind din monumentul Nicolae Filipescu: 6 iulie =226 kg; 1:! august =
1 262 kg; şi 2 1 august 1 941:1 = 1 2 1 2 Kg. Total = 2700 kg.
367 Ibidem, relevantă este copia scrisorii din 6 iulie 1 955 adresată de dr. Petru Groza lui
Mihai Onofrci ca răspuns la scrisoarea acestuia după trecerea prin oraşul Deva. Dr.
Petru Groza îşi manifesta regretul că n-a fost adăpostit în casa 1 ui. Rcfcrindu-sc la
statuia "Decebal" din Deva, realizare a sculptorului Radu Moga, îşi exprima totalul
acord apreciind că ea avea o serie de carente pe care Mihai Onofrei le-a observat. Cu
acel prilej a redat succint evoluţia problemei acestui monument. Ulterior, la 26 martie
1 956, Mihai Onofrci adrcsându-se preşedintelui 1 dr. Petru Groza 1 îl informa că a fost
desemnat să conducă tabăra studenţească de la Deva, prilej de a-şi reaminti de vechea
dorinţă de a realiza un demn monument dedicat lui Decebal, confonn aprobării dată în
trecut de Comisia Superioară a Monumentelor Publice din 14 septembrie 1 948. Acum la
1 956 considera că astfel şi-ar putea lega numele de oraşul Deva.
8
36 Petru Groza ( 1 81:14, Băcia, jud Hunedoara - 1 958). Studii juridice Budapesta, Berlin,
Leip.:ig, activitate juridică, om politic, militant şi participant la actele Marii Uniri,
deputat, ministru, prim ministru, preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Na{ionale a
R.P.R., publicist. Vezi: Lucian Predescu. op. cit., p. 380; M.D.E., p.766.
369 Dimitrie Nicolae Luca Caracas (circa 1 735, Statişte, Macedonia - ? 1 804 ?
) studii şi doctorat în medicină la Viena şi Halle, în 1 782 a venit în Tara Românească, la
1 7H4 doctor al politiei Bucureştilor şi al spitalului Pantelimon, arc contribuţii majore la
organizarea serviciului sanitar. Vezi: Lucian Predescu. op. cit. p. 1 68 .
1 47
www.cimec.ro
 lvan Petrovici Pavlov ( 1 849, Reazan - Rusia - 1 936) fiziolog rus cu contributii la
cercetarea reflel(elor conditionate. Laureat al premiului Nobel în 1 904 pentru
"Contributii la cercetarea fiziologiei digestiei şi descoperirea reflexelor condiţionale".
Vezi: M.D.E., p. 1 27 3 ; Dic{ionar cronologic al şliin{ei şi tehnicii universale, Editura
Ştiintifică şi Enciclopedică. Bucureşti, 1 979, p. 666.
311
M.O .. dosar 6 7 1 94 1 - 1 950.
m Catalog ''Ministerul Culturii - Expozi(ia Anuală de Stat a Artelor Plastice 1950", p.
87, lucrarea de la pozitia 254 avea 1 ,04 m., iar cea de la pozitia 259 avea 1 , 7 1 m., p. 89
fotografia lucrării de la poziţia 259.
·

m "Sfatul Popular al Regiunii Braşov, Muzeul Repional, Ghidul sec{iei de Artă", p. 78

cu menţiunea că lucrarea a fost plasată pe coridor. In anul 1 996 muzeul nu o mai avea în
evidenţă. Surpriza a fost să o regăsesc la etajul Gării C.F.R. din Braşov, în zona
inaccesibilă publicului. Era întreagă, patinată bronz. Ulterior odiseea acestei lucrări a
condus la decapitarea personajului. In anul 2000 am rcvăzut-o în acelaşi loc, acum
restaurată, dar tol ostracizată la etajul gării, greu de remarcat de călătorii în tranzit.
Pentru a-i asigura un viitor, noul proprietar ar trebui să asigure turnarea ei în bronz.
Conditii şi materiale are, trebuie numai putină initiativă pentru ceea ce se constituie
patrimoniul cultural. Ca lucrare definitivă i s-ar putea asigura o expunere adecvată
pentru a fi rcmarcată în atmosfera C.F.R. O reducţie a lucrării s-ar putea integra în
Muzeul C.F.R. care sperăm că în viitorul apropiat va fi rcvitalizată pentru a fi mesager
către viitorime a menirii acestui important sector de activitate umană, promotor al
economiei moderne, al uşurării legăturilor oamenilor, inclusiv pentru manifestări
culturale.
H• M.O., dosar 7 1 1 95 1 - 1 960, Carnetul nr. 256 1 24 noiembrie 1 952 şi Diploma
Consiliului de Miniştri al Republicii Populare Române acordată sculptorului Mihai
Onofrei - pentru sculptura "Montarea liniei ferate" .
m M.O .. dosar, 6 1 1 94 1 - 1 950 adeverinţa eliberată în septembrie 1 9 5 1 .
Ho Alexandru Vasilievici Suvorov ( 1 3 noiembrie 1 729, Moscova - 6 mai 1 800, Saint
Petersburg) pregătire şi carieră militară parcursă până la gradul de gcncralisim, prinţ
"ltaliiskii", s-a distins în campaniile impotriva oştilor otomane şi celor franceze. A fost
prezent şi pc teritoriul românesc. La Plăineşti, jud. Vrancea are cel mai frumos
amplasament al unui monument ecvestru dominând lunea apei Râmnei. Vezi: M.O.E.,
p. 1 694 - 1 69 5 ; Comandanti. p. 299 - 300.
177
O.N.D.O.E. . mapa M . Onofrei, lucrare nesemnată, nedatată, gips 2,780 x 2,450 m.,
inv. 43; există şi menţiunea că un exemplar s-ar fi aflat până la 4 martie 1 977 în colectia
Muzeului Naţional de Artă din Bucureşti.
17"
Ibidem.
179
Ştefan cel Mare domn al Moldovei 12 aprilie 1 457 2 iulie 1 504, Suceava,
reprezentant de seamă al familiei Muşatinilor, bun gospodar şi organizalor de ţară, a
acordat o atentie deosebită apărării fruntariilor, căutând permanent să aibă în celelalte
tări româneşti aliaţi de nădejde, intervenind atunci când aceştia cedau presiunilor
el(terne. In anii domniei sale a trebuit să facă fată la numeroase atacuri ale maghiarilor,
tătarilor, polonilor şi otomanilor. Prin modul de organizare a apărării, a conccperii
atacului şi mai ales a alegerii locului de confruntare şi-a asigurat, în majoritatea
cazurilor, biruinţa, deşi armata Moldovei era numeric inferioară atacatorilor. Conştient
că presiunea expansionistă a Imperiului Otoman devenea un iminent pericol pentru
intreaga Europă, a căutat să obţină ajutorul Occidentului, in acest sens, după biruinta din
10 ianuarie 1 475 de la Vaslui, in corespondenta cu papa, a căutat să-i reţină atenţia
pentru organizarea unei ample actiuni a tuturor europenilor impotriva otomanilor. In
1 48
www.cimec.ro
anii domniei sale cultura s-a afirmat în toate domeniile. Moştenirea transmisă pănă la
noi, atât cât s-a păstrat, este o concludentă dovadă a valorilor realizate în acele timpuri.
380M.O. dosar 7 11 95 1 - 1 960, legitimatia din 22 septembrie 1 952.
3 81 Ibidem, Carnetul şi diploma nr. 256 din 24 noiembrie 1 952, conform hotărârii
Consiliului de Miniştri nr. 2545 1 1 952. Diploma este semnată de vicepreşedintele
Consiliului de Miniştri 1. Chişincvschi; "România Liberă", Bucureşti, anul X, nr. 2535,
25 noiembrie 1 952, p. 2.
38 2 A.N.-D.A.I.C .. fondU.A.P.; O.N.D.O.E .. mapa M. Onofrei.
m Ion Păun Pincio 1 Ion Păun 1 ( ? 1 868, Mihăileni, jud. Botoşani - 30 decembrie
1 1!94 1 1 ianuarie 1 895, Bucureşti cimitirul Bellu). Studii la Mihăileni, Pomârla,
Botoşani şi Iaşi. Carieră didactică. Ca om politic a fost alături de mişcarea socialistă. Ca
poet a cânta! peisaj ele, natura, stările cu care se confruntau oamenii simpli. Versurile şi
proza sunt influentate de melosul popular. A colaborat la multe periodice unde a putut
să reactioneze, prezentând protestul lui social. In acest sens sunt remarcabile
colaborările la revista "Contemporanul" Vezi: Lucian Predescu. op. cit., p. 643; D.C.­
L.R . . p. 1 70, 229; Constantin Kiritescu O viaţă, o lume, o epocă - Memorii, Editura
Sport-Turism, Bucureşti, 1 979, p. 1 0 1 ; Ionel Răjenaru. op. cit, p. 1 9 1 - 1 92.
"4 Lev Nikolaevici Tolstoi ( 1 828, lasnaia Poleana, Rusia - 20 noiembrie 1 9 \ 0, !asna ia
Poleana), conte rus cu studii la universitatea din Kazan, pregătire şi carieră militară,
participant la campaniile din Caucaz, Crimeia şi sudul Dunării, având astfel prilejul, în
anul 1 854, de a cunoaşte şi plaiurile româneşti, inclusiv oraşele Oltenita şi Bucureşti.
Locurile, oamenii şi faptele lor au fost sursele principale de inspiratie la elaborarea
operei sale de scriitor de notorietate mondială. Romancier, nuvelist, dramaturg a fost
totodată şi un pertinent gazetar preocupat de problemele sociale care se manifestau în
Rusia veacului al XIX-lea a căror rezolvare o preconiza prin solutii care erau împotriva
violentei care să conducă la metamorfozarea socictătii. Opera i-a fost tradusă, fiind şi
sursă de inspiraţie pentru numeroase ccranizări. Vezi: Gl!briela Dantiş, în: Scriitori
străini. p. 577 - 571!.
38 5 O replică a bustului, turnat în piatră artificială, a fost amplasat în parcul fostei moşii
a familiei Oteteleşanu, de la Măgurcle, în apropierea lacului care a constituit, în puţinele
clipe de evadare din atmosfera redactiei ziarului "Timpul", prilej de recreere, de
meditatie, de întâlnire cu muza inspiratoare a poetului care a realizat versuri care
conferă locurilor din apropierea apei Sabarului o concludentă semnificaţie, de care,
luând cunoştintă, cei de azi ar trebui să actioneze pentru prezervarea acestui patrimoniu
peisagistic pentru cei de mâine. Prin testament proprietar a devenit Academia Română
care şi-a asumat obligatia de a organiza o institutie de binefacere pentru tinerele orfane.
A fost o realitate până la reforma din anul 1 948 lansată pentru suprimarea
învătământului conceput de Spiru C. 1-Iaret, dr. Constantin C. Angelcscu ş.a. oameni de
bine, pentru a deveni factor prioritar al stalinizării şi sovietizării noilor generatii.
Ulterior complexul a intrat în proprietatea noului Institut de Fizică Atomică acum în
stadiu de accentuată decadentă. Astăzi este remarcabilă situaţia, mai ales în totala stare
de neglijare a clădirii moştenită de la donatorii Oteteleşanu .Vezi: "România Liberă",
Bucureşti, anul XXII, 22 iunie 1 989,p. 7, 1 1! , 1 9 fotografia bustului monumental; o altă
replică în parcul ce încadrează Stadionul National "Li a Manoliu''; O. N.D.O.E., mapa M .
Onofrei; Virgiliu Z. Teodorescu, Bucureşti - Pe urmele lui Mihail Eminescu, Bucureşti,
2000.
3 86 Mihail Jvanovici Glinka (20 mai 1 804, Novoposkoe - Smolensk. Rusia - 3 februarie
1 857, Berlin) compo:�:itor, întemeietorul şcolii nationale ruse de muzică. Vezi: M.D.E ..
p. 7 4 0 : l .S . -P.R .. o p . cit., p. 1 64, 2 3 6 .
1 49
www.cimec.ro
3 17 Alexandr Sergheevici Puşkin ( 1 790 - 1 837), poet, dramaturg şi prozator, poetul
naţional al Rusiei şi unul din marii lirici ai literaturii universale. În opera sa a valorificat
folclorul, inclusiv elementul fantastic ce 1 -a impresionat încă din copi lărie. Deschizător
de drumuri în literatura rusă, inclusiv in calitate de fondator al revistei "Sovremenik".
Vezi: Gabriela Dantiş, in : Scriitori străini. p. 465 - 466.
311 Catalog "Ministerul Culturii, Expoziţia Anuală de Stat a Artelor Plastice (pictură,
sculptură, grafică) 1 953 " p. 29
,

309 Nikolai Vasilievici Gogol ( 1 809 1 852) prozator şi dramaturg fondator al

realismului rus. Vezi: Gabriela Danţiş, in: Scriitori străini, p. 2 1 5- 2 1 6 .
3 90 M.O . . dosar 7 / 1 9 5 1 - 1 960, fiind suferind a făcut demersurile l a 6 august 1 953 l a U .
AP. pentru a obţine o cameră i n plus pentru a-şi putea exercita meseria conform H.C.M.
1 508 / 1 953.
391 Ibidem, scrisoarea din 1 8 august 1 953.
392 Ibidem, 28 octombrie 1 953. Lucrarea fusese pretuită la s u m a d e 1 .800 de lei,
neacoperind nici materialele investite, situatia detenninându- 1 pe M. Onofrei să
elaboreze un memoriu în care arăta sistematica subcvaluare a lucrărilor sale.
Exemplifică cu "Suvorov", "Montarea liniei ferate", el afirma: "Un artist sculptor
trebuie să aibă şi un beneficiu material, pentru cheltuielile ce le face în timpul execuţiei
unei lucrări ca să poată crea alte opere, colaborând prin aceasta la efortul "
393 M.O., dosar 7 / 1 95 1 - 1 960: O.N.D.O.E .. mapa M. Onofrei.
394 Catalog "Ministerul Culturii, Expozitia Anuală de Stat a Artelor Plastice (pictură,
.vc:ulptură, grafică ) 1 954", p. 53, iar in volumul cu reproduceri la p. 44; "Arta plastică",
Bucureşti, anul 1, nr. 4 / 1 9 54, p. 5 1 , 52; George Oprescu. Sculptura statuară
românească, Editura Ştiintifică, Bucureşti, 1 954, p. 1 56.
39' Virgiliu Z. Teodorescu, Mihail Eminescu - simboluri ale cinstirii, Bucureşti, 2000.
396 MO, dosar 7 1 1 95 1 - 1 960, cu creionul pe ciorna rnemoriului Mihai Onofrei a notat
ulterior: " 1 954 Baraschi s-a opus".
397 Victor Babeş (28 iulie 1 854, Viena - 1 9 octombrie 1 926, Bucureşti, reinhumat in
curtea Institutului Victor Babeş), studii de medicină la Budapesta ca bursier al statului
român, doctoral la Viena 1 878, carieră didactică universitară şi docenJa la Budapesta,
specializare la Miinchen, Heidelberg, Strasbourg, Paris şi Berlin. Din 1 887, la
Bucureşti, fondator al Institutului de patologie şi bacteriologie din B u cureşti in 1 887, al
Societătii Anatomice din Bucureşti 1 900, participant in 1 9 1 9 la organizarea
învătământului universitar la Cluj, deschizător de drumuri in cercetarea ştiintifică,
creator de şcoală românească, publicist, membru al Societăţii Alcneul Român de la 26
noiembrie 1 899 in cadrul căreia a susţinut conferinţele: Apa Bucureştilor, Despre pesta
bubonică şi regenerarea natiunii române ( 1 900), Pelagra ( 1 924); ales secretar al
societăţii, la 5 iunie 1 924; membru corespondent 1 / 1 3 aprilie 1 8 89 şi titular 1 1 /23
martie 1 893 al Academiei Române, membru al Academiei de Medicină din Paris şi al
altor numeroase şi prestigioase institutii ştiintifice internationale. Vezi G . Brătescu,
Personalităli. p. 43 - 45; Ateneul Român p. 1 37 1 54; Cârmaci la marea cotitură:
Victor Babeş, în; Valeriu L. Bologa, Samuil Izsak, Valeriu L. Bol oga, Samuil Izsak,
Fapte şi oameni din trecutul medicinii în patria noastră, Editura Ştiintifică, Bucureşti
1 962, p. 1 1 4- 1 42.
390M.O . . dosar 7 1 1 95 1 - 1 960, ciorna scrisorii posibil de datat in anul 1 955. in anul 1 956
lucrarea era realizată şi a intrat in patrimoniul Muzeului Victor Babeş din Bucureşti
399 Ibidem.
400 Ibidem, l ucrarea are 0,50 x 0,50 x 0,35 m.

1 50
www.cimec.ro
 Catalog "Sfatul Popular al Capitalei R.P.R. - Expoziţia interregională de pictură,
sculptură şi grafică, decembrie 1 956 - ianuarie 1957, p. 46, lucrarea avea 1 ,50 m.
402
"Arta plastică", Bucureştianul III, nr. 1 / 1 956, p. 20, 25.
401
M.O., dosar 7 1 1 95 1 - 1 960 referinţe la activitatea din anii 1 950- 1 956. Fusese numit
la 1 5 decembrie 1 950 în calitate de conferenţiar la catedra de sculptură. Demersurile
ulterioare făcute pentru a fi numit profesor s-au lovit de reacţiile potrivnice ale unora
din colegii cu care în deceniile anterioare concurase pentru adjudecarea unor lucrări
pentru forul public.
404
M.O., dosar 7 / 1 95 1 - 1 960. La 23 octombrie 1 956 Ministerul Prevederilor Sociale îi
aducea la cunoştinţă că de la 1 septembrie 1 956 i s-a acordat o pensie de 1 .200 de lei
lunar menţionând că nu erau admise alte venituri cumulate. Carnetul de muncă
menţionează că între anii 1 923 - 1 950 a avut statutul de sculptor, la 28 decembrie 1 950
fiind numit şef de lucrări la Institutul de arte plastice "Nicolae Grigorescu", la 1
octombrie 1 952 avansat conferenţiar în cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ superior,
iar la 1 octombrie 1 956 a fost pensionat. Categoria la care a fost încadrat relevă modul
cum a fost "ajutat colegial" fără a se (ine seama de valoarea reală a creaţiei sale. Un
tabel întocmit de Uniunea Artiştilor Plastici, la 12 februarie 1 976, cuprinzând numele şi
sumele pensionarilor sculptori este relevant pentru modul cum a fost subapreciată
contribuJia sa la arta românească. Vezi: A.N.-D.A.l.C., fond U. A.P., dosar 26 1 1 970 -
1 977.
405
M.O., dosar 7 I l 95 1 - 1 960, carnetul cu înseninări zilnice din perioada 22 iulie - 6
august 1 956.
406 Ibidem, ciorna ofertei.
407
Ibidem.
408 Ibidem, semnificativă este şi scrisoarea lui Emil (?) adresată lui Mihai Onofrei în
care îi oferea informaţii despre demersurile pentru plasarea bustului. El afirma eli a fost
admirat de cei care au văzut fotografia lucrării.
409
Smaranda Andronescu Gheorghiu 1 Maica Smara 1 (5/ 1 8 septembrie 1 857,
Târgovişte, jud. Dîmboviţa - ? 1 944 '/ ). Studii la Bucureşti, carieră
didactică, inspectoare generală în Ministerul Cultelor şi al Instrucţiunii Publice,
scriitoare cu preocupări pentru răspândirca cunoştinJelor ştiinţifice şi predilect ale celor
referitoare la istoria şi cultura poporului român, animatoare culturală, militantă pentru
pace, pentru cunoaşterea valorilor culturale şi spirituale ale tuturor popoarelor lumii,
participantă activă la numeroase congrese internaţionale, preocupată de realizarea şi
aducerea în forul public a monumentclor dedicate cinstirii faptelor înaintaşilor,
iniţiatoare a salvării şi purtării costumului popular, iniţiatoare şi conducătoare a
societăţii "Arta şi istoria na(ională", fondată în anul 1 92 1 , după acumularea experienţei
din deceniile anterioare, prin intermediul căreia a iniţiat şi realizat obiectivele enumerate
anterior. Vezi: Lucian Predescu. op. cit. , p. 790; A.N.-D.M.B .. fond Ateneul Român,
dosarele 4 / 1 897, f. 8; 6 / 1 899, f. 20; A.N.- D.J. Dîmboviţa - Târgovişte, fond Primăria
comunei urbane Târgovişte, dosarele 17 / 1 9 1 1 - 1 9 1 4 ; 2 1 / 1 9 1 1 ; 11 1 1 9 1 2 ; "Calendarul
reviotei Lumea ilustrată pe anul 1 90 1 " Bucureşti, anul VIII, p. 1 1 7 fotografia
,

prezentând-o pc Maica Smara in costum popular.

410
Tudor C. Vladimirescu (circa 1 770- 1 780, Vladimir, jud. Mehedinţi - 27 mai 1 8 iunie
1 82 1 , Târgovişte, jud. Dâmboviţa) cunoscător de carte, carieră administrativă, militară
în timpul războiului mso - otoman din anii 1 1106- 1 11 1 2, a fost înrola! în armata rusă cu
gradul de locotenent, decorat cu Ordinul Vladimir. U lterior, pe la 1 8 1 5, îndeplinea
functia de subprefect (vătaf de plai). Cele întreprinse în primele două decenii ale
secolului al XIX-lea i-au permis să cunoască, pe toate treptele afirmArii sale, situaţia
1 51
www.cimec.ro
poporului, actele de opri mare la care era supus La moartea domnului Ţării Româneşti,
Alexandru Şuţu, situaţia de nemultumire generalizată reclama o schimbare. El a fost cel
care a considerat că este chemat să acţioneze pentru curmarca acestor acte, ridicând
"norodul" la acţiune. Proclamaţiile de la Padeş - Tismana, prin formulările de chemare
la luptă sunt concludente pentru a înţelege caracterul primei etape a revoluţiei, misiunea
pe care şi-a asumat-o de a fi salvatorul celor oprimaţi. Ridicând întreaga suflare
bărbătească din Oltenia, a pornit cu aceşti panduri spre capitala Ţării Româneşti.
Corespondenta purtată cu reprezentanţii stăpânirii otomane şi cu cei ai Rusiei este
edificatoare pentru modul cum analiza întreprinsă I -au delenninal să formuleze
revendicările pentru schimbarea situaţiei din Ţara Românească. in proclamatiile date la
sosirea la Bucureşti evolutia problemelor i-a impus abordarea aspectelor care
evidentiază faptul că pe lângă caracterul social acum revoluţia îşi înscria ca obiective de
rezolvat şi cele de natură politică si natională. Faptul că pe teritoriul românesc se
desfăşurau şi acţiunile Eterici conduse de Alexandru lpsilanti, care proclamase
chemarea la lupă pentru eliberarea teritoriului Greciei, dar care se l imita a fi o prezenţă
pe teritoriul românesc, supunând populatia la tot felul de obligatii ce constituiau de fapt
noi prilejuri de oprimare, impunea noii ocânnuiri instituită de Tudor Vladimirescu
rezolvarea operativă pentru a nu oferi puterii suzerane pretextul de a interveni cu forte
armate la nordul Dunării, întrucât Tudor Vladimircscusc ridicase pentru înlăturarea a tot
ce constituise "regimul fanariot" raporturile între cele două actiuni a ajuns la un stadiu
de incordare, în momentul când Eteria, în incercarea de a subordona trupele pandurilor
scopurilor proprii, s-a lovit de refuzul conducătorului acestora, situaţia a devenit critică.
Delimitarea lui Tudor Vladimirescu, dezavuarea Eteriei de către tarul Rusiei, intervenţia
la nordul Dunării a trupelor otomane, toate au contribuit 1 a o precipitare a
evenimentelor. Devenind o piedică pentru Eteric, persoana lui Tudor Vladimirescu se
impunea sii fie înlăturată, însă intr-un mod care să permită atragerea pandurilor alături
de eterişti. Ca atare s-a profitat de faptul cii unele măsuri adoptate de Tudor
Vladimirescu de aspră sancţionare a celor care încălcau reglementările instaurate încă
de la pornirea revolutiei au provocat o nemulţumire în rândurile unora din cei care se
aflau in fruntea pandurilor. A fost motivaţia pentru a fi organizat complotul care să- I
înlăture din fruntea oştirilor sale. Astfel s-a reuşit ca din tabăra de la Goleşti, sub
pretextul "invitării" la o discuţie cu lpsilanti să fie ridicat Tudor Vladimirescu pentru a
fi dus la Piteşti şi de acolo la Târgoviştc unde s-a organizat un simulacru de judecată
prin care răpitorii I -au condamnat la moarte, asasinatul petrecându-se in perimetrul
terenurilor fostei mitropolii a Ungro - Vlahiei. Actul mişelesc s-a finalizat cu aruncarea
trupului ciopârtit intr-o făntână, in următoarele zile a intervenit o rapidă dczagrcgare a
oştirii pandurilor, unităţi răzleţe fiind implicate in confruntările c u trupele otomane.
Măsurile ulterioare instaurate de puterea suzerană au condus la renun1area la serviciile
domnilor fanarioti şi revenirea la administrarea tării prin domni pământeni,
deschizându-se astfel drumul spre actiunile reformatoare. Vezi: Mircea T. Radu, 1821
Tudor Vladimirescu şi revoluţia din Ţara Românească, Editura Scrisul
românesc, Craiova, 1 978; G.D. l scru, Revoluţia de la /821 condusă de Tudor
Vladimirescu, Editura Albatros, Bucureşti 1 982.
4 1 1 A.N.-D.A.I.C . fond U.A.P., dosar 34 1 1 9411 - 1 970 atribuie realizarea şi dezvelirea
.

anului 1 958: O.N.D.O.E., mapa M. Onofrei, fotografie; Târgoviştep. 95 - 96.

412
A.N.-D.A.I.C . . fond U.A.P .. dosar 34 1 1 948 - 1 970; O.N.D.O.E . . mapa M . Onofrci.
4 13 1. L. Caragiale (30 ianuarie 1 852, Haimanalc, jud. Dâmbovita - 9 iunie 1 9 1 2, Berlin,
cimitirul Bellu). Studii Ploieşti, activitate teatrală, gazetărească, scriitor (dramaturgie,
nuvelistică, schiţe), in anul 1 904 a părăsit România, trăind la Berlin. Vezi: 1. L.

1 52
www.cimec.ro
Caragiale, Opere, Editura de Stat pentru literatură şi artă, Bucureşti, voi. I, 1 959, voi. I l ,
1 960, voi. I I I , 1 962; Lucian Predescu. op. cit., p. 1 70.
4 1 4 M.O . . dosar 7 1 1 9 5 1 - 1 960. La 12 aprilie 1 957 a fost propus, la 4 mai 1 957 era
anunţat pentm a se integra în comisia de sistematizare a parcului, la 21 noiembrie era
invitat la şedinţa din 28 noiembrie 1 957.
4 1 5 Ibidem, ca o excepţie s-a constituit decizia Sfatului Popular al raionului 1 Mai din 24
ianuarie 1 957, prin care i se acorda în folosintă veşnică terenul de la parcela 7 din strada
Bede însumând 694 m. p. Nu cunoaştem dacă această decizie a şi fost aplicată.
4 1 6 Ibidem. Textele sunt concludente pentru a inţelege cum acest timid, dar harnic şi

talentat muncitor creator de artă plastică, jenat, cerea să-i fie repartizate lucrări,
sesizând inechitatea existentă în funcţie de criterii de la care el se autoeliminase prin tot
ce gradul de educatie, experienta dobândită îi impunea. În ce situatie financiară se atla o
demonstrează cel mai categoric măsura adoptată de Fondul plastic care, la 24 octombrie
1 958, îl informa că îi asi�ura masa la cantină pentru el, soţie şi copil.
417 Ibidem, lucrarea avea înăltimea de 1 m., era turnată în gips şi urma să fie ridicată
gata ambalată p entm a fi transportată la beneficiar. El preciza că turnată în bronz costa
1 4.000 de lei. In anul 1 959 este semnalată, fără a se preciza unde, o lucrare la laşi.
4 18
Catalog "Sfatul Popular al Capitalei R.P.R. - Expoziţia interregională de pictură,
sculptură şi grafică -decembrie 1 957-ianuariel958", p. 47.
4 1 9 Krikor I l. Zambaccian (6 februarie 1 889 ? - 1 8 septembrie 1 962, Bucureşti,
cimitirul Armenesc). Critic de artă, colectionar care în decursul anilor a acordat o
atenţie deosebită creaţiei artiştilor români, realizând în propria co lectie o reuniune a
celor mai valoroase opere ce caracteri:tează pe maeştrii respectivi. Întreprinzător, a
reuşit cu o tenacitate exemplară să adune selectiv în propria locuinţă aceste valori
inestimabilc, de multe ori la timpul respectiv fiind ignorate de contemporani, fie că erau
artişti plastici, critici de artă, colectionari sau simpli amatori. Intuiţia, discemământul I ­
au definit în acest sens ca un far călăuzi tor pentru cei care manifestau preocupări pentru
a colecţiona a rta românească contemporană. Comportamental i-a fost caracteristică
dorinţa de a avea permanent uşa deschisă pentru toţi cei doritori a lua cunoştinţă de ceea
ce a adunat, astfel că la el se întâlneau oameni de artă, critici, ·profesori, studenţi, elevi
fiecare având prilejul de a realiza prin prisma capacităţii selectivc a lui K.H.
Zambaccian o reală trecere în revistă a valorilor artistice acumulate în decursul anilor.
Reuşind să depăşească dificultăţile impuse de anii celui de al doilea ră:tboi mondial, în
anul 1 945 se afla în faţa unei grave presiuni din partea Comisiei de rechiziţii a spaţiilor
de locuit, considerate ca exccdcntare. A fost momentul când a fonnulat o intervenţie
pentru a nu-i fi aplicate prevederile reglementărilor impuse de noul regim. El s-a adresat
conducerii Sindicatului Artelor Frumoase pentm ca acesta să facă demersurile pentru ca
locuinta sa din strada ing. Davidescu nr. 2 bis să fie scutită de aplicarea măsurilor. El
menţiona: " este zilnic vizitat de specialişti din ţară şi străinătate, de artişti, de studenţi
şi elevi de la Helle Arte etc. şi într-un fel îndeplineşte un rol de muzeu. " . La 29 aprilie
1 945 rezoluţia pictorului Maxy prevedea ca să fie făcute demersurile la Ministerul
Artelor pentru ca acesta să solicite Prefecturii Poliţiei Capitalei să fie scutit petentul de
a.;emenea rechiziţii. În anul 1 947 colecţionarul a donat statului român colecţia sa de artă
românească, iar in anl.JI 1 962 a donat şi colecţia de artă străină. După anul 1 977
colectiile sale au fost integrale in Muzeul Colecţiilor, realizându-sc şi în acest caz o
regretabilă "sistematizare" muzeisticli care a înlăturat nejustificat criteriile de expunere
adoptate anterior de colecţionarul donator. K.H. Zambaccian a fost în atenţia
sculptorilor. Astfel Oscar Han a realizat portretul "Onic Zambaccian", iar sculptorul
Mihai Onofrei, la expoziţia interregională din anii 1 957 - 1 958, a expus un bust de 0,80
1 53
www.cimec.ro
m. Piesa modelată a fost la timpul respectiv turnată in gips. Vezi : Mircea Deac,
Omagiu marilor creaţi, omagiu publicului iubitor de artă: Colecţia Zambaccian, in
"Scânteia,", Bucureşti, 5 septembrie 1 978; "Revista muzeelor şi monumcntelor,",
Bucureşti, nr.J / 1 986, p. 87 - 88; Gabriel Diradurian" Cititorul să judece, in: "Ararat,",
publicatia Uniunii Armenilor din România, Bucureşti, anul VII, nr. I l ( 1 04), 1 - 1 5 iunie
1 996, p. 6.
420 M.O., dosar 7 / 1 95 1 - 1 960, scrisoarea din 14 iunie 1 95 8 ii aducea la cunoştinţă lui

Mihai Onofrei că un prieten al lui Petre Lalu din fabrici, artist iconar în timpul liber ar
fi citit intr-un jurnal (?) informatia ei Mihai Onofrei a scos o carte "Amintiri despre
Băeşu" Petre Lalu afirma: "Ştiu că mi-ai spus sau mi-ai scris anul trecut acest gând al
tău şi li-am răspuns la o intrebare a ta - inscriptia de pe mormântul lui - aşa că te rog
dragă Mihai dacă cartea este gata nu mă uita şi transmite-mi-o cât mai devreme - căci
cum vid - n-am prea mult timp de aşteptat! Nimeni mai bine ca tine nu va avea mai
precise amintiri despre Băeşu."
421 Ibidem, scrisoarea din 26 februarie 1 95 9 expediati de la Huşi de Meletie de la
muzeul local.
4 22 Ibidem, scrisoarea din 1 5 august 1 959. Tablourile erau: "Ţăran maramureşan", cap,
35 x 40 cm.; "Tânăr tiran". 40 x 45 cm.; "Portretul pictorului Soroceanu", 30 x 35 cm.;
"Portret G. Lalu" şi "Portret D-na Lalu".
423 Catalog "Expoziţia de Stat de arte plastice, august - septembrie 1 959", p. 1 8.
424 Alexandru G. Golescu - Arăpilii ( 71819 ? ? 1 88 1 ? ). Studii la
Bucureşti, Paris, inginer revolutionar la 1 848, având mandat de agent diplomatic al
Guvernului Provizoriu, reprezentând interesele Ţării Româneşti la Paris. După
înăbuşirea revolutiei a rămas in exil la Paris acţionând pentru ca opinia publică
europeană să afle cine suntem şi care ne sunt aspiratiile. A revenit in Iară în anul 1 85 7
integrându-se in acţiunea care a promovat Unirea Principatelor. După Unire a fost
ministru al Cultelor in anul 1 860, iar in perioada 1 5 noiembrie 1 86S - 2 februarie 1 870
ministru de finanţe, apoi prim ministru, de Interne, de Ex terne (ad-interim) până la 20
aprilie 1 870. Ca om politic a fost un liberal moderat având afinităli comune cu Ion
Ghica, publicist. Vezi: Lucian Predescu. op. cit., p. 367.
425 M.O . . dosar 7 1 1 9 5 1 - 1 960 ciorna memoriului din 1 septembrie 1 9.59.

426 Ibidem, ciorna ofertei.

427 Ibidem.
0
42 Vechea localitate Slei, din judetul Bihor, ridicată la rangul de oraş, afirmat prin
amplu! proces de exploatare a minereului bogat în uraniu preluat de U.R.S.S. a
redevenit în ultimul deceniu al secolului al XX-lea oraşul Slei.
429 Ibidem. Din corespondenţa ulterioară cităm scrisoarea din 23 octombrie 1 960 din
care aflăm despre situatia lui "Moş GhiJă" (Gheorghe T. Kirileanu), precum şi de soarta
achiziţiilor de tablouri, alăturând un cup din presă, exemplilică cu "Cap de ţigancă 30 x
40 cm., amintind şi de un tablou "Colţ de pădure" 40 x 60 cm., pictat de Băl!atu. Se face
şi referinţă la vacanţele petrecute pe valea Bistrilei.
00
"Arta plastică", Bucureşti, anul VII, nr. 5 / 1 960, p. 45, fotografie.
431
Muzeul Literaturii Române a fost înfiinţat în anul 1 956, preluând o parte din
obiectivele fostului Muzeu al Limbii Române. De la bun inceput au fost înscrise intre
obiectivele majore adunarea a tot ce poate sugera evoluţia unui scriitor, indiferent de
epoca în care a activat. Pentru a reţine atentia publicului, a eventualilor detinători de
varii relicve au fost organizate pe parcursul anilor expozitii temporare care, alături de
expozitia permanentă, au oferit vizitatorilor valoroase mărturii, concludente pentru
intelegerea actului creator al iluştrilor înaintaşi care au imbogătit tezaurul spiritual al
1 54
www.cimec.ro
neamului românesc. Intre acestea la loc de cinste se inscriu şi cele referitoare la viata şi
activitatea lui Mihail Eminescu. Muzeul Literaturii Române, pe lângă nobila misiune
asumată de a aduna, păstra, restaura, conserva şi valorifica ex.pozitional, şi prin
diversificate manifestări culturale mărturiile referitoare la creatorii de literatură române,
şi-a înscris şi misiunea de a fi editor a valoroase volume care reunesc texte ale iluştrilor
înaintaşi, studii cnttcc. O menire deosebită a fost acordată periodicului
"Manuscriptum" . Dacă la începutul activitătii spatiile preluate de la fostul Muzeu
Româna Rus s-au considerat a fi suficiente in încăperile fostei case Scarlat
Kretzulescu, creşterea ulterioară a colectii lor, a personalului, · specializarea acesniia,
introducerea tehnicii de multiplicare, de integrare în memoria calculatoarelor a
informaţiilor, de restaurare, precum şi a diversificării genurilor de manifestări
evocatoare, acum se impune obtinerea de spatii în concordanţă cu aceste nevoi
stringente pentru viitorul apropiat al institutiei, a cărei menire trebuie să ajungă, ca din
punct de vedere metodologie, să aibă o subslantiulă calitate de îndrumare şi a retelei de
muzee şi case memoriale din întreaga tară, fiind de facto şi de jure un muzeu de grad
national, fapt care obligă. Vezi: Arisu'de Ştrefii nescu, Ghidul Muzeelor, Editura Sport ­
Turism, Bucureşti, 1 984, p.53 - 55.
432 MO., dosar 8 1 1 96 1 - 1 970 în scrisoarea din 21 ianuarie 1 96 1 , referindu-se la
nerecunoaşlerea scrisului M. Onofrei şi-a reamintit faptul că în anul prezentei la Şcoala
Militară din Dorohoi a suferit de reumatism şi tifos, ulterior modificându-i-se şi scrisul,
ajungând la " un scris neglijent şi încâlcit, că abea se putea descifra. Cât priveşte de
reumatism şi eu îl am, dar îl tin bine legat să nu mă supere: dorm, atât vara cât şi iarna
foarte bine învelit, mai ales la picioare unde s-a localizat Mă feresc de curent ca de o
mare primejdie - în timpul războiului doi ani consecutivi, din cauza gripei ce o luasem
de la altii s-a declanşat un reumatism articular care m-a ţinut în pat două ierni câte 5-6
luni."
433 Catalog "Ministerul învătământului şi Culturii, Expoziţia de portrete - pictură �·i
sculptură - mai - iunie / 96/, Sala Muzeului de Artă al R.P.R. ", p. 3 8, gips patinat 0,76
x 0,670 x 0,360 m., 1 1 960 /. Lucrarea, după stagiul de "depozitare", a intrat în
patrimoniul Muzeului Judetean, Giurgiu,. Este bustul unui muncitor cu basc.
434 M.O., dosar 1! 1 1 96 1 - 1 970. La Facultatea de Litere din cadrul Universitatii din
Bucureşti, în holul central a fost amplasată lucrarea lui Mihai Onofrei evocându- 1 pe
Mihail Eminescu.
m Catalog "Sfatul Popular al Capitalei şi Uniunea Artiştilor Plastici, Expoziţia
regională de pictură, sculptură şi grafică. Ianuarie-februarie /962", p. 36.
436 MO., dosar 1! 1 1 96 1 - 1 970.
437 Ion l rimescu (27 februarie 1 903, Prcuteşti, jud. Suceava) absolvent al Şcolii de Arte
fmmoase din Bucureşti, specializare la Paris la Şcoala română de l a Fontenay - aux -
Roses, Academia La Grande Chaumiere, călătorii de documentare, carieră didactică
universitară, activitate în cadrul conducerii Uniunii Artiştilor Plastici, sculptor cu debut
în anul 1 928, participând la expoziţii colective din ţară şi străinătate, expozitii personale
şi retrospective, realizator de valoroase lucrări monumentale, predilect abordând figura
umană, prezente în forul public, in colectii din {ară şi străinătate. Vezi: Octavian
Barbosa. op. cit, p. 256 258; Alexandru Cebuc, Ion Irimescu Editura Arc 2000,
Bucureşti, 1 996; Enciclopedia, voi. 1, 1 996, p. 1 08.
438• MO., dosar 8 1 1 96 1 - 1 970.
m Gheorghe Gheorghiu Oej ( 1 90 1 , Bârlad - 1 965, Bucureşti), muncitor, integrat în
activitatea politică ilegalii a mişcării comuniste, promovat pe treptele ierarhiei
superioare, din anul 1 935 membru al C.C. al P.C.R., secretar general 1 945-1 954, prim
1 55
www.cimec.ro
secretar 1 955-1 965, ministru, prim ministru, preşedinte al Consiliului de Stat. A reuşit
să obtină plecarea trupelor de ocupatie ale U.R.S.S. de pe teritoriul României şi a făcut
Declaratia din 1 2 aprilie 1 964. Ulterior analiza unor evenimente a evidenţiat o serie de
încălcări ale legii pentru a-şi asigura supremaţia Vezi: M.D.E.. p. 727.
440 Medalia are diametru! de 70 mm. Vezi: Medalii. p. 1 75 , 1 76.
44 1 M.O., dosar 8 1 1 96 1 - 1 970 ciorna memoriului din 12 martie 1964. Numeroasele
demersuri au fost ignorate de cei abilitati să le analizeze şi să adopte măsurile cuvenite.
Pentru a supravietui ajunsese să facă împrumuturi pe care nu mai reuşea să le onoreze la
timpul convenit. O asemenea situatie 1 -a determinat să se adreseze lui Ion Jalea. Ciorna
scrisorii din 2 decembrie 1 964 o redăm fragmentar mai jos : " ... Scuze pentru
imposibilitatea de a restitui împrumutul." Face în continuare referintă la dificultătile
financiare cu care s-a confruntat în anul care se încheia. Aminteşte de lucrările
"Eliberarea", bustul "Victor Babeş" realizat în luna noiembrie, dăltuit în marmură pentru
muzeul memorial Victor Babeş. Pentru această lucrare urma ca în trimestrul 1 1 965 să
primească 7.000 de lei. Se întreba: "Ce să fac până atunci ?" continuând: ''Ne cunoaştem
de 40 de ani. Ţi-am scris cele de mai sus ca unui prieten ce mi-ai d ovedit mai mult cu
răspunsul cald şi nevăzător, la apelul ce ti-am făcut şi de care eu nu pot să mă o
mie de lei acum ar însemna pentru mine o nu mi-am putut închipui că la vârsta mea
ajung să mănânc odată pe zi pâine neagră, cu o ceapă, de câteva săptămâni, plus
datoriile la chirie şi multe altele cu întreţinerea ce mă amenintă tol mai mult. Vreau să
fac la anul o expozitie. Mi-a mers buhul că sunt leneş, nu lucrez. Se va vedea că nu e
aşa. In aparentă da, pentru că nu ştie nimeni ce putere am. Din ce pricină ? Sunt în
clocotul unei ambitii, am o serie de mochete, vreau să le măresc în d imensiuni potrivite
pentru expozitie".
442 M.O .. dosar 8 / 1 96 1 - 1 970 .
443 Ibidem, constatăm tenacitatea de a reveni anual cu asemenea memorii, în cel din
anul 1 966 amintind şi de preconizata expozitie din iulie 1 966.
4 4 4 Ibidem, documentaţia din 31 iulie 1 965 pentru achizitionarea a 5 blocuri de marmură
de la Ruşchiţa, ridicate de la carieră de Silvia Belmega.
445 "România Liberă", Bucureşti nr. 6547, 3 noiembrie 1 965, p. 1 reprodusă şi fotografia
redându- 1 pe Mihai Onofrei lucrând la statuia "Decebal".
446 M.O .. dosar 8 / 1 96 1 - 1 970.
447 Ibidem, corespondenta din 14 martie 1 966; 22 aprilie 1 966 şi cea ulterioară cu
Comitetul pentru Cultură şi Artă.
448 Ibidem. în arhivă se păstrează şi o mică notă cu referinţă la A urei Băcşu.
449 Ibidem.

450 Ibidem, scrisoarea din 6 aprilie 1 966.

451 Catalog "Expoziţia de pictură şi sculptură a oraşului Bucure.şti - sala Da/les -
decembrie 1 965 ".
452 M.O .. dosarele 7 1 1 95 1 - 1 960; 8 / 1 96 1 - 1 970.
453 Catalog "Expoziţia bienală - pictură sculptură / 1 9/ '66", p. 79, rnannură 0,650 m.,
fotografia redă o fată.
454 A.N.-D.A.I.C .. fond U.A.P., dosar 34 / 1 948 - 1 970; O.N.D.O.E. mapa M. Onofrei.
m M.Q . . dosar 8 1 1 96 1 - 1 970, la 1 februarie 1 966 Aurcl Cucocieşan, ciopli tor în piatră,
primea un aconto pentru cioplirea bustului "George Călinescu" în marmură; medalionul
Alexandru Philippide a fost comandat de Universitatea din Iaşi.
456 Alexandru A. Philippide (1 aprilie 1 900, laşi - 8 februarie 1 979 , Bucureşti), studii
secundare la Iaşi, litere, filozofie şi dreptul la Iaşi, specializare Berlin, Paris, stabilit la
Bucureşti, activitate în cadrul Ministerului Afacerilor Străine, Ministerul Propagandei,
1 56
www.cimec.ro
poet, prozator, eseist, traducător, membru corespondent 2 iulie 1 95 5, titular 2 1 martie
1 963 al Academiei Române. Vezi: Florin Manolescu, în: D.L.R., p. 302 - 304; Ionel
Manei, op. cit., voi. IV, 1 982, p. 2 1 1 - 2 1 7 ; Dorina N. Rusu op. cit, p. 243, 25 1 .
457 Ibidem. Ne referim la situa!ia specială a sculptorului Ion Jalea care in timpul
războiului la Cosmeşti pe Siret, în vara anului 1 9 1 7 , fiind rănit a ajuns invalid de război
prin pierderea unui braţ, situaţie care nu i-a mai permis ca în atelier să poată folosi dalta
şi ciocanul. Tenace a învăţat ca ajutându-se de singura mână validă să modeleze lucrări
care ulterior, prin contribuţia unor asemenea "anonimi", au ajuns să fie cioplite în piatră.
45 8 Ibidem. Una din invcstitoarc a fost pictoriţa Tamara Jsbăşescu care la 1 4 februarie
1 967 i-a împrumutat 2.000 de lei pentru a-i folosi pentru procurarea de armătură, gips,
plala unui tâmplar.
459 lbidem.Unul din cioplitori a fost Ion Alexandrescu, om cu bogată experienţă,
apreciat pentru cunoaşterea meseriei, corectitudinea comportamentală, re�pectul pentru
artistul creator al modelajului care urma să fie transpus in materialul definitiv, bun
cunoscător al pietrei pe care ştia să o citească pentru a o aduce la forma finală care să-i
confere calitatea de operă de artă. Pentru acest om, la acei ani, era o deosebită satisfacţie
să enunţe pentru cine a lucrat în decursul anilor, inclusiv pentru Constantin Brâncuşi
4601bidcm. Atunci, sau în alte momente de nostalgie Mihai Onofrei a încredinţat scrisului
câteva din episoadele anului de foc 1 9 1 7. Aminteşte de episoade! e pe care le-a trăit
având misiunea de a asigura aprovizionarea cu muniţie a celor din poziţiile înaintate, din
fal a inamicului. Drumurile făcute au fost tol alâtea prilejuri de a cunoaşte suferinţele
celor din tranşee, de a afla cum au căzut la datorie mulţi dintre ci. Printre cei că:.mli a
fost şi bucovincanul Ion Grămadă care i-a fost bun prieten.
461 Ibidem. Invitaţia pentru vemisajul expoziţiei expediată la 29 iulie 1 967; memoriul
din 12 septembrie adresat Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă în care prezintă
situaţia financiară cu care se confnmtă ca urmare a faptului că atunci când i se
achizi!ionează o lucrare este evaluată sub media celorlalte achiziţii, iar la sala Oneşti,
cele 5 lucrări au fost evaluate la 4.000 de lei, fapt care nu-i permite acoperirea
cheltuielilor făcute pentru realizarea expoziţiei. Menţionează că este dator atât la Fondul
Plastic, cât şi la alte multe persoane; invitaţia din 1 3 septembrie 1 967 adresată
preşedintelui Uniunii Artiştilor Plastici pentru a-i vizita expoziţia. Remarcând succesul
avut în rândurile publicului şi a criticii de specialitate arată că ceea ce s-a hotărît să fie
achizi!ionat de către comisie nu acoperă cheltuielile făcute şi ca atare ar fi în situaţia să
nu-şi achite datoriile contractate şi deci să nu mai poată realiza alte lucrări. Manifesta
speran1a că vizita preşedintelui ar putea determina o schimbare a situa!ici; revine
ulterior arătând că factorii culturali de la Piteşti i-au adresat invitalia ca la închiderea
expoziţiei, exponatele să fie prezentate şi în localitatea lor. Ca atare la inchiderea ei de
la sala Oneşti piesele au plecat la Piteşti unde, timp de 28 de zile, au fost la dispoziţia
publicului, bucurându-se şi acolo de aprecierile vizitatorilor şi ale criticii. Factorii
politici şi de cultură au ales pentru achizitionare pentru patrimoniul argeşean piesele:
"Noaptea" (evaluată la 35.000 de Ici) şi " Mama şi copilul" (evaluată la 25.000 de lei).
Cele două lucrări au rămas la Piteşti. La 1 4 noiembrie 1 967 Comisia Fondului Plastic a
avizat pentru lucrarea "Mama şi copil" pre1u1 de 25.000 de lei, dar pentru lucrarea
"Noaptea" s-a aprobat numai preţul de 20.000 de lei sub pretextul că nu au avut barem o
fotografie a lucrării pentru a putea să o preţuiască. În această situaţie Mihai Onofrei
adresa invitaţia către Comisie să facă o deplasare la atelier unde preţuitorii aveau la
dispoziţie macheta în gips a lucrării. El mcntionează că la Piteşti comisia locală a avizat
preţul de 3 5 . 000 de lei, iar la Bucureşti a fost elogios apreciată de ministrul Gheorghe
Macovei şi Lcontc Răutu. Conleslând evaluarea, Mihai Onofrci solicita ca problema să
1 57
www.cimec.ro
fie discutată de comitetul Uniunii Artiştilor Plastici; la 16 noiembrie 1 967 Mihai
Onofrei făcea bilanţul expoziţiei de la sala Oneşti precizând că pentru Comitetul de Stat
pentru Cultură şi Artă i-au fost achizilionate cinci lucrări: "Eminescu·•, bust, lucrare
turnată în gips; "Decebal" şi "Uimire" dălluite in piatră, "Portret" dăltuit în marmură.
Pentru lucrarea "Mama şi copil" ruga să-i fie lăsată câtva timp în custodie. Amintim în
acest context şi de ciorna scrisorii din octombrie 1 966 1 an te 1 O 1 adresată de Mihai
Onofrei unui conducător al jud. Argeş. Sculptorul îşi manifesta satisfacţia pentru modul
cum i-a fost primită expoziţia personală la Piteşti, dar şi regretul că n-a avut
posibilitatea să-i fie vizitată şi de persoana căreia îi adresa acea scrisoare, fiind plecată
din ţară la timpul respectiv. Preciza că în urma solicitărilor expoziţia care urma să fie
închisă la 1 0 octombrie va rămâne deschisă până la 1 5 octombrie. D acă nu va fi posibil
să o vadă îi adresa invitaţia ca ulterior să-i facă o vizită la atelier.
462 Octavian Goga (20 martie 1 1 aprilie 1 88 1 , Răşinari, jud. Sibiu - 6 1 7 mai 1 938,
Ciucea, jud. Cluj). Studii la Răşinari, Sibiu, Braşov, Budapesta, Berlin perioade în care
şi-a făcut şi debutul literar, colaborând la numeroase periodice, versurile fiindu-i
apreciate, inclusiv prin obţinerea premiului Hcrescu - Năsturel acordat de Academia
Română. Pentru militantismul manifestat ca apărător al intereselor şi drepturilor
românilor este condamnat la închisoare de către regimul austro - ungar, ulterior, trecând
în România, se afirmă în anii 1 9 1 4- 1 9 1 6 ca unul din cei mai înfocaţi adepti ai alăturării
României de Antantă pentru a contribui la realizarea idealului national, participă la
campania militară a anului 1 9 1 6 ca apoi să fie trecut la biroul de propagandă al annatei
unde a pus bazele periodicului "România" După război este o prezentă activă in viata
politică, ministru, conducător de partid. Pentru activitatea literară, in anul 1 924, a primit
Premiul national de poezie; traducător, publicist, membru corespondent 29 mai 1 9 1 4 şi
titular 4 iunie 1 9 1 9 al Academiei Române. Vezi: 1. D. Bălan, in: Scriitorii români. p.
24 1 - 246; Lucian Prcdescu, op. cit., p. 365 - 366; 1. Petrovici, Momente .wlemne, ediţie
întregită, Casa Şcoalelor, Bucureşti, 1 943, p. 1 00 - I I I ; Onisifor Ghibu, Oameni între
oameni -Amintiri, Editura Eminescu, Bucureşti 1 990, p. 27 - 1 1 7: Dorina. N. Rusu,
op.cit, p. 1 37, 1 53 .
463 Referintă la execuţia din 28 februarie 1 785 d e la Alba Iulia prin care regimul de
oprimare, impus de stăpânirea austriacă, a căutat să înspăimânte prin duritatea frângerii
cu roata a conducătorilor răscoalei din anul 1 784 pc toti cei care ar fi dorit să continue
lupta. Demnitatea mani festată in toate împrejurările nu 1 -a părăsit nici in ultimele clipe
ale vielii înfruntâ.ndu-i pe cei care I -au condamnat la o asemenea silnică pedeapsă.
Artistul relua această cinstire a Martirului 1 loria după ce realizase frumosul bust, lucrare
turnată in bronz expusă în anul 1 93 5 in expozilia organizată de Academia Română
4 64 George Călinescu ( 1 9 iunie 1 899, Bucureşti 1 2 martie 1 965, Bucureşti, cimitirul
-

Bellu). Studii în Bucureşti, specializare la Roma, prozator, poet, dramaturg, critic şi

istoric literar, eseist, ziarist, initiator şi organizator al Institutului de istorie literară şi
folclor, om politic, membru titular activ al Academiei Române 12 august 1 948. Î n anii
studentiei a fost angajat la biblioteca Arhivelor Statului. Au fost anii de documentare
care i-au slujit in elaborarea romanelor "Enigma Otiliei", "Bietul loanid", "Scrinul
negru". Vezi: Dim. Păcuraru, în: D.L.R .. p. 94 -97; Dorina N. Rusu. op. cit., p. 234.
••• Demostene A. Botez (29 iunie 1 893, Hulub, corn. Dângeni, jud. Botoşani - 17 martie
1 973, Bucureşti. Studii secundare la Botoşani, licenta in drept la laşi. Carieră juridică,
om politic, deputat P.N.Ţ Poet, prozator, memorialist, traducător, colaborator la diverse
periodice, a devenit unul din sustinătorii activitătii revistei "Viata Românească",
publicist, preşedinte al Uniunii Scriitorilor in anii 1 964 - 1 965, membru corespondent al
Academiei Române 21 martie 1 963. Vezi: Lucian Predescu. op. cit., p . 1 1 9; în: D.C. -
1 58
www.cimec.ro
L.R.. p. 222, 224, 699 menţionează ca zi a naşterii 23 iulie 1 893; Florin Manolescu în:
D.L.R .. p. 70 - 7 1 ; Ionel Băjenaru. op. cit., p. 55 - 56; Dorina N. Rusu. p. 25 1 .
466
George Şoimu Plăvălescu /GhcorgheŞoimu M. Plăvălescu/ ( 26 august 1 9 1 7, Iaşi ­
? ). Studii de drept şi filozofie la Bucureşti, carieră juridică şi gazetărească, scriitor,
publicist. Vezi: Lucian Predescu. op. cit, p. 793; M. Straie. op. cit., p. 697.
467 V ictor Eftimiu (24 ianuarie 1 889, Boboşiţa - Macedonia - 2 7 noiembrie 1 972,
Bucureşti). A venit în anul 1 897 în Bucureşti; ulterior, călătorind mult în ţară şi
străinătate, a cunoscut viaţa poporului român pe care a redat-o în bogata creaţie ca poet,
prozator, dramaturg, memorialist şi gazetar. Calitatea de autor dramatic 1 -a propulsat, în
mai multe rânduri, în funcţia de director al Teatrului Naţional din Bucureşti. A acordat
atenţie muncii de traducător şi literaturii pentru copiii. A fost ales membru titular activ
al Academiei Românela 12 august 1 941!. Vezi: Elena Zaharia- Filipaş, în: D.L.R .. p. 1 5 1
- 1 52 ; Do rina N. Rusu, op. cit, p. 234.
468 Gheorghe D. Anghel (22 august 1 904, Tumu Severin, jud Mehedinţi - 7 aprilie
1 966, Bucureşti, înmormântat în cimitirul mănăstirii Pasărea, satu l Cozieni, comuna
Brăneşti, jud. Ilfov). Studii sporadice de artă plastică la Academia de Arte Frumoase din
Bucureşti, apoi în Paris, unde a frecventat şi atelierul lui Constantin Brâncuşi. Au fost
anii când a modelat şi ex pu s din lucrările realizate la saloanele pariziene. A revenit în
România în anul 1 93 7 având un cult pentru modelaj, lucrările pe care le considera ca
reprezentându- 1 le încredinţa turnării în bronz. Pe parcursul deceniilor a avut o
constantă preocupare pentru evocarea lui Mhail Eminescu. Sculptoml, în modelajele
sale, căuta să surprindă interiorizările, frământările, trăirile personajelor abordate.
Gheorghe D. Anghel a fost o personalitate singulară în plastica românească, original
prin modul de abordare în decursul anilor a temelor tratate, permanent preocupat de
personalitatea lui Mihail Eminescu. Ultimii ani ai vieţii, ani de grele suferinţe fizice, i-a
dedicat modelării lucrării - simbol al apoteozei dedicat poetului naţional - statuia Mihail
Eminescu hărăzită a fi amplasată în faţa edificiului Ateneului Român în anul 1 966,
finalizând astfel o preocupare a mai multor generaţii care, în veacul al XX-lea, au avut
dorinţa şi au acţionat ca în Capitala României să existe un monument reprezentativ. A
expus la Saloanele Oficiale, la Tinerimea Artistică, a organizat expoziţii personale şi a
fost expozant la expoziţii colective din ţară şi străinătate, inclusiv la bienala de la
Veneţia. A fost un sculptor exigent cu sine, preferând să distrugă ceea ce considera că
nu- l satisfăcea. Ultimi ani i-a trăit retras de lume în atmosfera oazei de linişte şi de
concentrare de la mănăstirea Pasărea unde cu ultimele foqe a definitivat modelarea
pentru statuia Mihail Eminescu. Au rămas de pe urma prezenţei sale în acele locuri o
serie de lucrări turnate în gips care se constituie astăzi componentele muzeului,
amenajat într·o cas ă din latura sudică a bisericii, pentru a-i transmite crezul către
viitoarele generaţii. Lângă casă, pe un mic soclu, se află portretul Gheorghe Anghel
modelat de sculptoml Radu Aftenie în anul 1 995. Vezi: George Oprescu, Sculptura
românească, Editura Ştiinţifică, Bucureşt i, 1 957; Petru Comamescu, Gheorghe D.
Anghel. Editura Meridiane, Bucureşti, 1 966; Marin Mihal ache, Gheorghe Anghel,
Edi tura Meridiane, Bucureşti, 1 987; Constantin Prut. op. cit. , p. 20 - 2 1 ; Vasjle Florea
op. cit., p. 254, 31!2 -384; OctavianAarbosa. op. cit,p. 2 1 -22;Enciclopedja,vol. I,
1 996,p.l; Harta. p. 69.
4 6 9 Constantin Baraschi ( 17 noiembrie 1 902, Câmpulung - 22 martie 1 966, Bucureşti).
Studii în domeniul artei la Bucureşti şi Paris, profesor universitar, sculptor
monumentalist, cu participări la expoziţii în ţară şi în străinătate, a contribuit la tratarea
artistică a variantei a doua a Arcului de Triumf. Vezi: Octavian Barbosa. op. cit., p.42;

1 59
www.cimec.ro
Constantin Prul. op. cit., p. 39; Raul Şorban, Constantin Baraschi, Editura Meridiane,
Bucureşti, 1 966.
470 M i lita Petraşcu 1 a semnat în perioada interbelică şi Pătraşcu 1 (3 1 decembrie 1 892,
Chişinău, azi în Republica Moldova - 1 -2 februarie 1 976, Bucureşti, cimitirul S f.
Vineri), studii: litere ş i filozofie l a Petersburg, sculptura l a Moscova, Miinchen ş i Paris
în atelierele lui Matissc, Bourdelle şi Brâncuşi. Venită în România a participat la
expoziţii în ţară şi străinătate. Autoare de valoroase portrete, de compoziţii, are lucrări
de for public în Bucureşti Târgu Jiu, laşi, Măgurele, Ciucea ş.a. Vezi: Octavian
Barbosa, op. cit., p. 386 - 387; S imona Nistor, Milita Petraşcu, Editura Meridiane,
Bucureşti, 1 973; Constantin Prul. op, cit., p. 35 1 - 352; Victor Ciobanu, Milita Petraşcu
- Statuia nejacută, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1 988.
471 Boris Tudor Caragea ( I l ianuarie 1 906, Balcic, azi Bulgaria - ? ).
Studii de artă la Bucureşti, debut ca sculptor la Salonul Oficial 1 933, în anii următori
fiind o prezenţă permanentă la expoziţii din ţară şi străinătate, are integrate în forul
public, colecţii de artă lucrări de artă monumentală, carieră didactică universitară. Vezi:
Amalia Pavel, Boris Caragea, Editura Meridiane, Bucureşti 1 969; Octavian Barbosa.
op. cit., p. 93 - 94; Constantin Prut. op. cit., p. 78.
412
Marin Mihalache ( 1 8 ianuarie 1 9 1 9, Cuza Vodă, comuna Bolovani, jud. Dâmboviţa)
studii liceale şi universitare la Bucureşti. Carieră militară, după război fiind integrat în
activitatea culturală cu funcţii în instituţiile coordonatoare ale activităţii culturale şi în
domeniul editorial asigurând publicarea cărţilor şi albumelor referitoare la artele
plastice, publicist.
413 Dan Grigorescu ( 1 93 1 , Breaza, jud. Prahova) critic literar şi de artă, carieră didactică
universitară, cercetări referitoare la literatura şi creaţia artistică universală, memorialist,
în anul 1 973 i-a fost acordat premiul " Emerson" pentru intreaga activitate. După anul
1 992 a fost primit ca membru in Academia Română. Vezi: D.C.-L.R., p. 698; M .D . E .. p.
763; Vasile Florea op. cit., p. 305, 3 1 4, 43 1 , 433.
474 Alian Edgar Poe ( 1 809 - 1 849) poet, prozator şi critic literar american, deschizător de
drumuri în creaţia literară. Vezi: Eleonora Almosnino, Gabriela Danţiş în: Scriitori
străini, p. 453.
4 15 Eugen Schileru, Lucrări de sculptură, în: op. cit., p.233-234, reluare a cronicii din

"Informaţia B ucureştiului", 5 septembrie 1 967.

476 Eugen Schileru (1 3 septembrie 1 9 1 6, Brăila - 10 august 1 968, Bucureşti, cimitirul
Bellu). Studii secundare la Brăila, licenţa în drept la Bucureşti, concomitent unnând şi
cursuri de estetică. Colaborator la d iverse periodice unde semnează articole de critică de
artă, eseistică, istoria artelor plastice, scriitor. În anii 1 948- 1 95 1 a îndeplinit funcţia de
director al Bibliotecii Academiei Române, carieră didactică universitară, monografist cu
preocupări pentru arta modernă. Vezi: Toader Buculei, Prezenţe brăilene in
spiritualitatea românească, Editura Libertatea, Brăila, 1 993, p. 2 1 2, menţionează
decesul la 1 2 august 1 968; la Eugen Schilcru, op, cit, p. 299 tabelul cronologic întocmit
de M ihaela Schileru - Chiosc menţionează ziua de 1 O august 1 968; Marian Popa. op. cit,
p. 49; Vasile Florea. op. cit, p. 285, 433.
411
Neagu Rădulescu (24 decembrie 1 9 1 2 , Bucureşti - 3 februarie 1 972, 7
). Studii secundare şi universi tare la Bucureşti, licenţa in litere şi filozofic. Desenator,
caricaturist, expoziţii personale, scriitor, inclusiv literatură pentru copii, colaborator l a
periodicele anilor '30, publicist. Vezi: Lucian Prcdcscu. op. ci t., p. 7 1 1 ; D . C . - L. R. . p .
272 menţionând ziua naşterii la 26 decembrie, p. 680 - 68 1 .
478 "Munca". Bucureşti, 24 septembrie 1 967.

1 60
www.cimec.ro
 Petru Comamescu (23 noiembrie 1 905, Iaşi - 27 noiembrie 1 970, Bucureşti,
cimitirul mănăstirii Voroneţ, jud Suceava), studii de drept, filozofie şi litere la
Bucureşti, bursier al Universităţii Soutem din California, S.U.A., obţinând doctoratul în
filozofie. S-a integrat în via1a culturală, realizând studii referitoare la plastică, poezie,
muzică, teatru, cinematografie, filozofie, sociologie. Vezi: Ionel Mafiei. voi. l, 1 972, p.
1 66- 1 67; Petre Oprea, Critici de artă În presa bucureşteană a anilor 1 931- 193 7,
Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti, 1 997, p. 43 consemnează anii vieţii 1 905 - 1 967;
ibidem, Critici şi cronicari de artă În presa bucureşteană a anilor 1 938-1 944, Editura
Mako, Bucureşti, 1 999, p. 47 5 1 ; D.E.R .. p. 409, anii 1 905 1 970; Dicţionar
enciclopedic, voi. I, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1 993, p. 425 .
480 "România Liberă", Bucureşti, nr. 7 1 5 1 , 1 7 octombrie 1 967.
4 8 1 "Steagul Roşu", Bucureşti, 17 septembrie 1 967.
"' M.O., dosar !! / 1 96 1 - 1 970, scrisoarea din 5 septembrie 1 967.
483 Dimitrie Onofrei (8 august 1 897, Iaşi - ? ), pregătire şi carieră
muzicală, tenor român. Vezi: I.S ..P.R., op. cit., p. 309.
484 in Bucureşti, expoziţia a putut fi vizitată în perioada 29 august - 1 8 septembrie 1 967.
"' Victor Sulla era semnatarul reportajului "Vernisaj Expoziţia Minai Onofrei" publicat
în "Secera şi Ciocanul", Piteşti, anul XVII , nr. 4. 1 60, 26 septembrie 1 967, p. 2,
mcnţionând că vernisajul a avut loc la 23 septembrie şi că expoziţia este la dispoziţia
publicului până la 1 O octombrie 1 967. Articolul era însoţit şi de o fotografie de la
festivitatea deschiderii expoziţiei. Interesul manifestat a determinat organizatorii să
menţină pentru publicul piteştean expoziţia deschisă până la 15 octombrie 1 967.
486 Revista "Argeş" , Piteşti, anul II, nr. 1 O ( 1 7), octombrie 1 967, p. 1 5 rubrica
"Expoziţii: Mihai Onofrei -Sculptură " cu reproduceri redând lucrările: portretele "G.
Călinescu" "Decebal" , compoziţiile "Adam şi Eva izgonili din rai", "Maternitatea",
"Tinereţea11, "Bărbăţie", 11Ui1nire".
4 87 Adresa Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă nr. 9.955 1 B. din 26 octombrie

1 967. A fost filmată expoziţia de la Piteşti. Pelicula se păstrează la Arhiva Naţională de

Filme - Jilava.
488 Toma Ruşcă ( ? ,Vădăstriţa, jud. Olt - 25 decembrie 1 909, Vi!.dăstriţa)
ţăran asasinat de doi ciobani din Vădăstriţa, puşi de alţii din Bucureşti (?). Procesul a
avut loc la Caracal, apoi a fost transferat la Craiova unde asasinii au fost condamnaţi la
muncă silnică pe viaţă.
489 Nicolae Ciobanu, Paul Lică, Ghidul municipiului Caracal, Editura Ghepardul, 1 995,
la rubrica "Monumente de artă din Caracal" atribuie lucrarea l u i Mihai Onofrei
menţionând-o ca realizare a anului 1 947.
490 M.O .. dosar 8 / 1 96 1 - 1 970.
4 9 1 In colcqia col. (r.) 1 . Dogaru este păstrată o asemenea lucrare miniaturală.

492 M.O .. dosar Il 1 1 96 1 - 1 970.

493 Silvia Belmega, sculptoriţi!. a lucrat un timp, în deceniul şapte, în atelierul lui Mihai
Onofrei, având posibilitatea să-şi desăvârşcască pregătirea profesională.
494 Presa a consemnat asemenea reacţii. Vezi: Smaranda Oţeanu, Primele zile, primele
impresii de la "Cerbul de Aur", în. "Scânteia", llucureşti, anul XXXVII, nr. 763, 8
martie 1 968, p. 4: "Totul în acest oraş vorbeşte despre festival. A fişe, invitaţii la
expoziţii, la spectacole. "; fotografia lucrării "Extaz" cu comentariu: "în holul hotelului
"Carpaţi" expoziţia sculptorului M. Onofrei" în: "Drum nou", Braşov; nr. 72 1 3 , 1 3
martie 1 968, Dan Mihăilescu a realizat o trecere în revistă a creaţiei artistului in cronica:
Sculptorul Mihai Onofrei la Braşov, fiind amintit şi episodul călătoriei în Italia a

1 61
www.cimec.ro
primului ministru Ion Gheorghe Maurer când în Capitoliu a aşezat, ca donaţie din partea
statului român, lucrarea "Decebal" modelată de Mihai Onofrei.
495 Au fost amatori chiar şi din ţară. La 29 mai 1 968 Mihai Onofrei răspundea Ia
scrisoarea lui Şerban Andreescu, director general al hotelului "Carpaţi" din Braşov, în
care îi oferea cu preţul redus de 7.000 de lei lucrarea "Ţăranca", piesă care a fost expusă
în timpul festivalului în holul hotelului. Vezi : MO., dosar 8 1196 1 - 1 970, ciorna scrisorii.
496 Facem referinţă la corespondenţa care a continuat să fie curentă pe parcursul
ultimilor decenii de viaţă a artistului Mihai Onofrei. Amintim în acest sens cea purtată
cu Constant şi Marcella Vanckx. Vezi: M.O., dosarele 8 1 1 96 1 - 1 970 şi 9 7 1 97 1 - 1 980.
497 "Agenda Bruxelles", 1 5 mai 1 969; "Gazeta von Anteverpen", 20 mai 1 969; cup
? , 20 mai 1 969; "Gniuwblad", 23 mai 1 969. Vezi: M.O .. dosar 8 /1 96 1 - 1 970.
498 Ibidem, dosar 9 1 1 97 1 - 1 980 scrisoarea din partea Centrului Cultural din Bruxelles
din 1 7 martie 1 97 1 , prin care adresa mulţumiri pentru prezenta artei româneşti în
capitala Belgiei. Se confirma că Mihai Onofrei a donat lucrările acestui centru, iar 3
piese au fost reţinute în contul cheltuielilor care au necesita! organizarea expoziţiei.
499 1bidem.
500 Ibidem.
501 "Informatia Bucureştiului", Bucureşti, nr. 4.588, 1 8 mai 1 968.
502 "Contemporanul", Bucureştinr. 25, 20 iunie 1 969.
501 M.O., dosar 8 1 1 96 1 - 1 970 in acest caz aminteşte de frumoasel e rezultate morale
avute la expozitiile organizate în anul 1 967.
504 Ibidem, la 20 decembrie 1 968 Uniunea Artiştilor Plastici, Fondul Plastic ii aduceau
la cunoştintă că s-a luat măsura de a-i fi suplimenlată pensia cu un ajutor lunar de 532
lei pentru a primi în total suma de 2.000 de lei, începând de la 1 septembrie 1 968.
505 Vezi "Buletinul Oficial", Bucureşti, Decretul 640 din 1 1! iulie 1 968.
5 06 M.Q . . dosar 8 1 1 96 1 - 1 970. Ciorna ofertei. Nu cunoaştem ce um1are a avut această
intenţie. Nu avem nici un număr de depunere a ei.
507 Macheta avea dimensiunile 0,80 x 0,40 x 0,40 m.
508 Macheta cuprindea o compozitie cu două personaje. Ţărani răsculati, unul cu toporul
în mâna dreaptă. Pentru faţa soclului era un relief cu două planuri. În primul erau redate
femei bocindu-i pe cei răpuşi de gloanţe, iar în planul doi răsculaţi conduşi spre arest
sub escortă.
509 M.O .. dosar 8 7 1 96 1 - 1 970.
510 Ibidem, a fost de fapt o preocupare care i-a solicitat mult timp şi răbdare pentru a
justifica ce a făcut cu lucrările expuse în Belgia. Astfel în luna ianuarie 1 9 7 1 Serviciul
expoziţii din cadrul Uniunii Artiştilor Plastici îi cerea să perfecteze formele de donaţie
către municipalitatea din Bruxelles; la 2 februarie se revenea cu o asemenea solicitare;
Ia 1 7 martie, Centrul Cul tural din Bruxelles mulţumea lui Mihai Onofrei pentru donaţia
făcută. Cu acel prilej era anunţat că în perioada mai - octombrie săptămânal erau
organizate expoziţii în aer liber în cadrul cărora atât lucrări ale lui cât şi ale altora erau
expuse. Semnatarii făceau menţiunea că aceste manifestări constituie un preludiu al
Bicnalci Middelhein care in acel an avea loc la Anvers. La 5 aprilie 1 97 1 Mihai Onofrci
întocmea un nou raport în care arăta că expoziţia a fost organizată la Bruxelles în anul
1 969, fiind deschisă in perioada 1 5 mai - octombrie in aer l i be r la Centrul de Cultură,
lucrările fiind expuse ulterior şi in alte expoziţii din Belgia în cursul anului 1 970.
Acţiunea a necesita! o serie de cheltuieli de organizare şi de intretinere a sa. Aceste
cheltuieli au fost făcute prompt de către conducerea Centrului de Cultură fapt care i-a
impus să doneze lucrările acestei instituţii care, în continuare, are preocuparea de a
asigura prezentarea lor în cadrul altor acţiuni expoziţionale.
1 62
www.cimec.ro
"1 Ibidem.
m Ibidem, caracterizarea formulată la 20 decembrie 1 969 de Mihai Onofrei.
m Ibidem, fotografi a lucrării redă o femeie cu mâinile ridicate purtând în cea dreaptă o
faclă.
"' "Vremea nouă", Vaslui, anul III, nr. 866, duminică 6 decembrie 1 970, textul şi
fotografia.
5 1 5 M.O .. dosar 8 1 1 96 1 - 1 970, scrisoarea din 9 decembrie 1 970 prin care Marin Nicolae
din Răileşti, jud. Dolj, strada Revoluţiei nr. 1 bis revenea confirmând interesul pentru
lucrarea "Copilul".
" 6 Lucrare turnată în gips, având înălţimea de 47 cm., piesă în colecţia familiei Aurică
Smaranda.
5
1 7 M.O .. dosar 9 1 1 97 1 - 1 980. Procurase prin Fondul Plastic, conform facturii din 20
ianuarie 1 97 1 , un bloc de marmură de Ruşchiţa pentru care achitasc 2 39,60 lei.
m Transferată de la C.C.E.S. la 3 iulie 1 9 7 1 având nr. de inv. 1 50 S.
m M.O., dosar 9 / 1 97 1 - 1 980, scrisoarea din 1 0 aprilie 1 97 1 . Precizăm că strada Zoe se
afla în zona aleea Alexandru azi numindu-se strada Atena. Curtea şi clădirea din strada
1 . L. Caragiale, în apropiere de grădina Icoanei, a servit în ultimele decenii pentru
adăpostirea unei instituţii de stat.
520
Anterior anului 1 990 casa, o construcţie din anul 1 880 cu demisol, parter şi
·
mansardă, a "găzduit" o întreprindere de administraţie locativă, acum sediu ! firmei
" Locato" Curtea a fost reamenajată,. havuzul a fost înlăturat, lucrarea "Pisica jucându-sc
cu mingea" tiind acum amplasată pe un mic soclu de beton nefinisat. Lucrarea dăltuită
în piatră are semnătura în dreapta jos': "Onofrei"
521
M.O .. dosar 9 1 1 97 1 - 1 980. Că actul de totală lipsă de delicateţe a fost receptat cu
haz o demonstrează şi faptul că în anul 1 973 felicitarea din partea "nepoatei LoJa"
(Angela Pasca ?) transmisă la 29 iunie avea pe plic maliţioasa referinţă: "A 70
aniversare ...
522
Din acea perioadă datează şi 1 0 file manuscris în care Mihai Onofrei a realizat o
schiţă biografică. Pe pagina a 9-a semnătura prof. dr. Nanu , 1 972. La 1 3 - 14 septembrie
1 972 la Buşi a avut loc a 2-a reuniune a foştilor elevi ai şcolii, pril ej de inaugurare a
Colţului absolventului. Următoarea acţiune urma ca la 26 mai 1 9 73 să-i reunească
predilect pe cei din a 55-a promoţie.
2
5 1 Catalog "Bienala de pictură şi sculptură 1972 - iunie, sălile Da/les şi Casa
Scânteii ", marmură 0,330 x O, 3 90 m.
524
Catalog "Salonul tie pictură şi sculptură dedicat celei de a 25-a aniversări ai
Republicii, sălile Da/les, decembrie 1 972- ianuarie 1 973 ", piesa având 0,43 x 0,22 x
0,27 111.
525 M.O .. dosar 9 1 1 97 1 - 1 980. Textul felicitării "Dragă Michele, 1 C ele mai bune urări
pentru anul nou îţi urează din toată inima şi cu toată dragostea Profiriţa S. 1 Bucureşti
Profiriţa Sadoveanu - Popa, str. B. Delavrancca 47 Buc. l"
52
6 Ibidem, pagini dactilografiate.
5
27 Cezar Petrescu (1 decembrie 1 892, Hodora, jud. Iaşi - 9 martie 1 96 1 , Bucureşti).
Studii secundare şi universitare, licenţa în drept la Iaşi, a intrat de tânăr în gazetărie, în
anul 1 9 1 2, fiind unul din fondatorii şi conducătorii revistei "Gândirea". Debut literar în
anul 1 907, fecund prozator realizator de romane, nuvele, povestiri, inclusiv pentru copii,
intenţionând ca romanele lui să se constituie în cicluri pentru a fi o cronică a secolului al
XX-lea în mediul românesc. A venit în anul 1 923 la Bucureşti. Aprecierea
contemporanilor 1 -a încununat în anul 1 93 1 cu premiul N a tional pentru literatură,
publicist, membru titular al Academiei Române 2 iulie 1 955. La Buş teni , în casa care i-a
1 63
www.cimec.ro
aparţinut, a fost organizat un muzeu memorial. Vezi: D.C.-L.R .. p. 528-529; Marian
Popa" op. cit., p. 426-430; Dorina N. Rusu" op. cit., p. 242; Aristide Ştefănescu" op.
cit., p. 368 - 369.
m " România Liberă", Bucureşti, 3 iulie 1 973, rubrica "Cotidiene".
529 M.O .. dosar 9 / 1 97 1 - 1 980.
"0 Lia Sadoveanu - Manoliu (lipsesc datele biografice) fiica cea mare a lui Mihail
Sadoveanu, poreclită în familie "Contesa". Vezi: Profira Sadoveanu, Destăinuiri,
Editura Eminescu, Bucureşti, 1 989, p. 2 1 3 .
"' M.O .. dosar 9 1 1 9 7 1 - 1 980.
"' Ibidem, fusese invitat de prof. Vişan, pe atunci secretar (?).
"' Ibidem, scrisoarea din 2 septembrie către Mihai Onofrci cxpcdiată de generalul
inginer Dumitru Rădulescu care la vârsta de 90 de ani recunoştea interesul de a-şi
pregăti locul de veci şi ca atare se interesa de condiţiile financiare pentru achiziţionarea
unei cruci de 2,70 m., cu soclu, realizată din marmură albă, preţul fiind la atelier.
'"' M inisterul Educaţiei şi invăţământului - Studioul cinematografic "Animafilm",
Diapozitive -Arta românească contemporană, Bucureşti, 1 974, p. 4, 1 9, 20, poziţiile 1 9
ş i 20. Reţinem ş i dedicaţia formulată p e foaia de gardă a broşurii: "Maestrului Mihai
Onofrei, Omagiu din partea autorului, care, in puţine cuvinte, a căutat să spună mult,
despre valoarea internaţională a operelor O-voastră. Ion l . Nanu, Buc. 1 974"
m Invitaţia lansată de Muzeul de Artă.
". Max W. Amold (23 martie 1 897, Iaşi - 28 iulie 1 946, Bucureşti) studii secundare şi
Şcoala de Arte Frumoase la laşi, după 1 9 1 9, călător în ţările cu o bogată creaţie artistică,
predilect în Italia, şi Franţa, fără a neglij a lumea Asiei şi a Africii. Pictor acuarelisl
realizând veritabile jurnale de călătorie. In anul 1 940 a revenit definitiv in România.
Participant la expoziţii colective, realizează şi expoziţii personale in ţară şi străinătate.
Realizator de peisaje, portrete, nuduri, flori, naturi moarte toale constituind cicluri,
relevând o mare sensibilitate, Vezi: Muzeul T. Sleh'an. p. 54 - 5 5 ; Ionel Mafiei. voi. l,
1 972, p. 43 - 44; George Oprcscu, M. W. Arnold, Editura Meridiane, Bucureşti, 1 967.
m M.O .. dosar 9 1 1 97 1 - 1 980. Scrisoarea din 28 august 1 975.
m Ibidem, 5 file ale scenariului.
m Nicolae Tonitza ( 1 3 aprilie 1 886, Bârlad - 27 februarie 1 940, Bucureşti). Studii la
Bârlad, şcoala de Arte Frumoase la Iaşi, specializare la Munchen, Paris, călătorie în
Italia, pictor, inclusiv lucrări parietale, grafician, critic de artă, pamfletar. A lucrat intens
la Iaşi, Bucureşti, Vălenii de Munte. Carieră didactică universitară. A fost o prezenţă
constantă la expoziţii, inclusiv personale. A contribuit la constituirea grupului "Arta
Română", "Grupul celor 4" Vezi: Muzeul T. Stelian. p. 1 1 8- 1 1 9; Râul Şorban, N.
Tonitza, Editura Meridiane, Bucureşti, 1 965 ; Ionel Mafiei. voi. l, 1 972, p. 576-578;
Virgiliu Z. Teodorescu, Nicolae Tonitza la Durau, în "Revista Arhivelor", Bucureşti,
anul LXIX, voi. LIX, nr. 2 1 1 992, p. 228 - 230
'40 Brăduţ Ion Covaliu (1 aprilie 1 924, Sinaia, jud. Prahova) Studii la Şcoala de Arte
Frumoase din Bucureşti, debut artistic în anul 1 943, participări la expoziţii colective din
ţară şi străinătate, realizând ulterior expoziţii personale, cu lucrări in muzee şi colecţii
din ţară şi străinătate, valoros peisagist şi portrctist acordă atenţie figurativului. Vezi Ion
Frunzelli, Brăduţ Cova/iu, Editura Meridiane, 1 978; Octavian Barbosa. op. cit, p. 1 36 -
1 38.
'4 1 M.O .. dosar 9 1 797M980. Telegrama din 3 iulie 1 976.
,.2 Ibidem.
541 Ibidem.

1 64
www.cimec.ro
"4 Ştefan Dimitrescu ( 1 8 ianuarie 1 886, I luşi - 7 mai 1 933, laşi, cimitirul Eternitatea).
Studii Ia Huşi, Iaşi, Şcoala de Arte Frumoase Iaşi, specializare la Paris. Pictor, inclusiv
de lucrări parictale, desenator preocupat de a reda omul în diverse ipostaze ale muncii,
cxpozant din anul 1 926. A contribuit la constituirea "Grupul celor 4". Carieră didactică
universitară, director al Pinacotecii din Iaşi. Vezi: Muzeul T. Stelian. p. 65 - 66; Lucian
Predescu. op. cit, p. 270 -27 1 ; Ionel Mafiei, voi. 1, 1 972, p. 2 1 0 - 2 1 2 ; C. E. L. p. 93.
' 4 5 Octavian 1 Octav 1 Angheluţă (3 mai 1 904, Ilrăila - 17 noiembrie 1 978, Bucureşti).
Studii secundare la Brăila, Bacău, Roman şi Huşi, Şcoala de Arte Frumoase şi
Facultatea de Litere şi Filozofie la Ilucureşti, călătorii pentru specializare în Franţa,
Italia, Anglia, U.R.S.S., Ungaria, Austria, carieră didactică universitară, director al
Pinacotccii Statului, pictor expozant la "Salonul Oficial", "Tincrimca Artistică",
"Grupul nostru", personale; peste hotare la Veneţia ş.a. localităţi. Premii : "Anastase
Simu", "Salonul Oficial" Vezi: Muzeul T. Stelian. p. 54; Muzeul A. Simu. p. 1 4;
Toader Buculei, op. cit., p. 7 - 8; Adina Nanu, Octavian Angheluţă, Editura Meridiane,
1 968; Octavian Barbosa. op. cit., p. 23 - 24.
'46 Ludovic Bassarab 1 Ludovic Basarab 1 (9 septembrie 1 868, Galaţi - 7 1 933,
Bucureşti, cimitirul Sf. Vineri). Studii secundare şi Şcoala de Arte Frumoase la Iaşi, de
arhitectură şi pictură continuate la Munchen la Academia de Arte Frumoase. Din anul
1 893 a expus pictură în străinătate. Realizator şi de machctc pentru medalii şi timbre.
Vezi: Muzeul A Simu. p. 1 6; Lucian Predcscu. op. cit., p. 88; Medalii tabelul p. 268 şi
în continuare; Octavian Luchian, George Buzdugan, Constantin C. Oprescu, Monede şi
bancnote româneşti, Editura Sport -Turism, Bucureşti, 1 977, p. deceniul al 4-lca; G.
Bezviconi, op. cit, p. 64.
'47 Gheorghe Bulgaru Bob ( 1 7 mai 1 907, Huşi, jud. Vaslui - 3 1 martie 1 938,
Bucureşti). Studii secundare şi universitare de litere-filologie clasică la Bucureşti, studii
de pictură realizate individual, pictor, a debutat în anul 1 935, bun portretist. Vezi:
Muzeul T. Stelian. p. 51!; Lucian Predescu. op �'cit, p. 1 42.
' 4 8 Virgil Condoiu (lipsesc datele biografice).
'49 Dimitrie Hârlescu ( ? 1 872, Fălticeni, jud. Baia, azi Suceava - ? 1 923,
Tecuci, jud. Galati). Studii secundare şi Şcoala de Arte Frumoase la Iaşi, pictor. Vezi:
Muzeul A. Simu. p. 20; Lucian Predescu. op. cit, p. 390.
sso
Marica Romniceanu (lipsesc datele biografice) pictoriţă, participantă în perioada
interbelică la expozilii colective, inclusiv cele ale artistelor plastice.
sso
George Talaz 1 Gheorghe Antonescu 1 ( 1 5 sau 1 8 octombrie 1 898, Toporăşti, jud
Vaslui 2 martie 1 973, Bucureşti). Studii incomplete la Academia de pictură şi
sculptură pictor, poet cu colaborări la periodicele epocii, om politic, publicist. Vezi:
Lucian Predescu. op. cit., p. 1!30; D.C.-L.R., p. 277, 609; Marian Popa, op. cit., p. 552.
552 Stavm Tarasov (lipsesc datele biografice) a studiat la Şcoala de Arte. Frumoase de la
Bucureşti, specializare la Munchen, pictor, participant la expozitii colective, carieră
didactică. Vezi: Lucian Predescu. op. cit., p. 834.
m
Gheorghe Ionescu Siseşti ( 1 6 octombrie 1 885, Siseştii de Jos, jud Mehedinti - 4
iunie 1 967, Otopeni -Bucureşti). Studii secundare la Tumu Severin, universitare
agronomice la Mohenheim - Stuttgart, doctor în ştiinte agricole la Jena. Revenit în tară a
desfăşurat activităti de administrare şi cercetare în domeniul agriculturii, carieră
didactică universitară, organizator de institute de cercetare, om politic, deputat,
ministru, publicist, membru corespondent 8 iunie 1 925 şi titular 25 mai 1 936 al
Academiei Române precum şi a altor multe prestigioase institutii ştiintifice de peste
hotare. Vezi: Lucian Predescu, op. cit., p. 435; R. Iftimovici, în: Personalităţi, op. cit.,
p. 1 99 -200; G. Bezviconi . op. cit., p. 1 62; Dorina N. Rusu, op. cit., p. 1 70, 1 97.
1 65
www.cimec.ro
ss.o
Marcel Anghelescu (3 noiembrie 1 909, Craiova 22 februarie 1 977, Bucureşti).
-

Absolvent al Conservatorului de artă dramatică Chişinău, actor de teatru şi film,

predilect al rolurilor comice cu o prestigioasă carieră la Iaşi, Bucureşti, realizator al
unor roluri de referinţă pe scenele din ţară şi străinătate, artist al poporului. Vezi:
Napoleon Toma Iancu, Dicfionarul actorilor de film, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1 977, p. 17 1 8; Dicţionar Enciclopedic, Editura
Enciclopedică, Bucureşti, 1 993, p. 74.
m G. Zottovici (lipsesc datele biografice), studii politehnice, inginer, medalion la
mormântul din cimitirul Sf. Vineri. Vezi: G. Bezviconi, op. cit., p. 33.
sso Garabet Avachian 1 Avakian 1 ( 1 1 14 septembrie 1 908, Vama, Bulgaria - I l iulie

1 967, Bucureşti, cimitirul Bellu). Studii muzicale la Vama, Constanţa, Conservatorul

din Bucureşti, carieră muzicală ca interpret violonist, carieră didactică universitară,
profesor la Conservator, membru în jurii ale unor competiţii muzicale din ţară şi
străinătate, pasionat colecţionar, publicist. Vezi: G. Bczviconi. op. cit., p. 57 mormântul
lângă capelă; Viorcl Cosma, lnlerpre{i din România - lexicon, voi . 1 ( i\-F), Editura
Galaxia, Bucureşti, 1 996, p. 42 - 43.
m Mihai Tican Romano ( ? 1 895, Berevoieşti, jud Argeş - ? 1 967, Bucureşti,
cimitirul Bellu) plecat din ţară în copilărie, a fiic ut studiile în Argentina. Intensă
activitate de gazetar descriind locuri şi oameni pe care i-a cunoscut în decursul
drumurilor parcurse. A scris atât în limba spaniolă cât şi in limba română. A manifestat
o permanentă preocupare de a face cunoscută România peste hotare. In calitate de ataşat
de presă al României în Spania a făcut demersuri pentru a realiza acest obiectiv. Din
locurile străbătute a adunat realizări artistice specifice constituind o valoroasă colecţie
pe care a donat-o localităţii natale pentru a se constitui un muzeu comunal care să-i
perpetueze numele. Vezi: A.N.- D.AI.C .. fond MCA., dosar 95 1 1 928, f. 96; Lucian
Predescu. op. cit., p. 849; G. Bezviconi. op. cit., p. 27; Aristide Ştefănescu, op. cit. p.
1 29, 1 3 1 o parte din lucrări fiind expuse în Muzeul orăşenesc din C âmpulung la secţia
de artă plastică.
m Constantin Doncea ( ? Cuca, jud. Argeş - 5 noiembrie 1 973, Bucureşti),
muncitor, om politic, după anul 1 944 a avut funcţii de conducere în aparatul P.C.R., de
stat, primar al Capitalei, înlăturat din viaţa politică ca virtual concurent in ierarhia
partidului a rost preocupat a "acumula" o mare colectie de colectii, inclusiv
numismatice şi ca atare se considera îndreptăţit să afirme " noi numismaticii" ( ! ) mai
ales atunci când rcunca pe cei de la care putea obţine noi piese sau să afle pe unde s-ar
mai afla de luat. Intenţiona ca în localitatea natală, Cuca jud. Argeş, să organizeze un
muzeu cu tot ceea ce a adunat. După decesul lui mare parte din colecţia 1 colecţiile s-au
risipit. La Muzeul Colecţiilor au ajuns lucrări de artă plastică A fost membru al
Societăţii Numismatice Române. Vezi: "Almanahul Poporului pe anul 1 945", Editura
"Scânteia", Bucureşti, 1 945, p. 1 O; Aristidc Ştefănescu, op. cit., p. 8 1 ; Document
Răfuieli la vârf-Arhivele Na{ionale - Fond CC al PCR, în: "Sfera politicii", Bucureşti,
anul VII, 1 999, p. 42 - 44.
559 P. Zissu (lipsesc datele biografice) medalion la mormântul din c imitirul Sf. Vineri,

1 937. Vezi: G. Bezviconi. op. cit., p. 33.

S60
George Buzdugan ( ? 1 902, Sulina 27 februarie 1 980, Bucureşti), specializare
-

în grafologic în cadrul Şcolii de arhivistică, expert la Ministerul de Justiţie, colecţionar,

predilect, de numismatică, medalistică, artă plastică, piese arheologice ş.a., publicist,
primit membru în Societatea Numismatică Română în anul 1 93 3 , ales secretar în anul
1 947, iar din anul 1 953 desemnat secretar general. Vezi: i\urică Smaranda, Necrolog
George Buzdugan, în "Buletinul Societăţii Nurnismatice Române, anii 1 976- 1 980, p.
1 66
www.cimec.ro
735 - 736. în ultimii ani ai vieţii a oferit statului, ca donaţie, colecţiile sale, dar, din
cauza birocraţiei, acţiunea a fost tărăgănată astfel că şi aceste colecţii au fost risipite
după moartea sa.
561
Câte şi unde se află tablouri pictate de Mihai Onofrei în perioada 1 960- 1 980 este
greu de aflat. Menţionăm câteva titluri la care arhiva face referinţă: portretul
"Zambaccian"; "Fetiţa Valerica" ; portretul "Yvonne"; "Colţ din pădurea Snagov", ulei
pe pânzii 50 x 44 cm.; "Flori", carton 311 x 24 cm.; "Flori", carton 35 x 27 cm.;
"lmortele", ulei pânză 55 x 50 cm.; "Natură statică cu flori", ulei pânză 50 x 54 cm.;
portretul "Hemingway", carton 30 x 27 cm. ; "Fete cu flori", ulei pânză 59 x 42 era;
"Ţărancă - Muscel", ulei pânză 50 x 60 cm.; "Ţăran - Musccl", ulei pânză 50 x 45 cm.;
"Peisaj - MusceP' ulei pânză 95 x 72 cm.; desenul "Portret" (Miţa Sadoveanu).
562 Dan Cantemir M. Onofrei ( 1 9 septembrie 1 937, Bucureşti). Studii politehnice în
Bucureşti Carieră tehnică. Pasionat de navigaţia navală atât în postura de constmctor cât
şi de realizator de peripluri. Deşi situaţia materială şi familială i-au impus schimbarea
mai multor locuinţe, a căutat să prezerve o parte din moştenirea creaţiei tatălui său.
563
Paul Molda 1 Pavel Popescu 1 ( 1 11115, Bârlad - 1 955, Bucureşti, cimitirul Bellu).
Studii la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, remarcat de membrii Comisiunii
Monumentelor Istorice prin cele întreprinse la Mamul, jud. Vâlcea şi Biserica
Domnească de la Curtea de Argeş este trimis la specializare în Italia la Roma, Palermo
şi Veneţia, inclusiv în domeniul restaurării şi realizării picturii parietale în tehnica
"fresca". In timpul războiului mondial revine în ţară şi este lăsat la Bucureşti pentru a
preda anatomia artistică. După război desfăşoară o intensă activitate de restaurări de
monumente, consolidând refăcând sau completând spatiile acolo unde nu mai exista
pictura bisericilor, concomitent realizând pictarca unor noi aşezăminte sau chiar
locuinţe. Ca pictor de şevalet a fost o permanentă prezenţă în expoziţiile colective,
realizând şi expoziţii personale. A fost preocupat de buna activitate a Sindicatului
Artelor Frumoase, fiind desemnat de confraţi în diverse functii ale comitetului de
conducere. Atelierul său era loc de reuniune şi de desfăşurare a unor colocvii despre
artă. A acordat o atenţie deosebită portului popular realizând o colecţie de cupuri pe
care intentiona să le concretizeze într-un album de artă. Vezi: Virgiliu Z. Teodorescu,
Contribuţia pictorului Paul Molda la restaurarea unor momtmente istorice, în: "Revista
Muzeelor şi Monumentelor" seria " Monumente Istorice şi de Artă", Bucureşti, 1 / 1 984,
p. 64 - 70; ibidem, Monografia Paul Molda, manuscris.
564 Vasile Aciobăniţei Mera (27 aprilie 1 924, Valea Grecului, comuna Duda - Huşi, jud.
Vaslui). Studii de artă plastică la Ilucureşti, sculptor, dcbutând în anul 1 958, participă
ulterior la expoziţii din ţară şi străinătate. Are lucrări în muzeele şi în forul public la
Huşi, Bacău, Bucureşti, Piatra Neamţ, Deva, Slănic Moldova, Slatina ş.u. Vezi: Tabăra
de sculptură .Măgura - Buzău, august- septembrie. 1 9 76, p. 2- 3; Octavian Barbosa. op.
cit., p. I l ; Vasile Florea. op. cit., p. 396.
565 Ion Antonică (23 februarie 1 937, Huşi, jud. Vaslui). Absolvent al Institutului de arte
plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti specialitatea sculptură, promoţia 1 962, a
debutat la laşi. În anii 1 966, 1 970 a participat expunând atât ceramică neagră cât şi
lucrări de sculptură, modelajul fiindu-i inspirat de folclorul românesc. Vezi: A.N.­
D.A.J.C. fond U.A.P .. dosar 1 33 1 1 970, f. 46; Octavian Barbosa. op. cit., p. 25.
566 Corneliu Camarovschi (1 O august 1 942, Bârlad, jud Vaslui). Studi i liceale de artă la
laşi şi universitare la Bucureşti, promotia 1 969, ulterior participând la expoziţii de artă
din tară şi străinătate, prezenţă activă în taberele de creaţie. Lucrările sale sunt o
remarcabilă prezenţă în colectii de artă din ţară şi străinătate. Din anul 1 988, după
organizarea unei expoziţii personale la Bucureşti s-a stabilit în Franta. Vezi: Măgura,
1 67
www.cimec.ro
edi�ia 1 9 7 1 ,editor U .A.P. şi Consiliul Popular al judetului Buzău - Comitetul Executiv;
Octavian Barbosa. op. cit., p. 9 1 - 92; Enciclopedia. voi. Il, 1 998, p.32, îl citează:
Camaroschi.
567 Pavel Mercea (1 martie 1 93 1 , Macea, jud Arad), absolvent al Institutului de arte
plastice "Nicolae Grigorescu" în anul 1 953, elev al lui Mihai Onofrci şi Constantin
Baraschi, specializare ca sculptor la Leningratl finalizată în anul 1 959, incadrat in
colectivul Studioului de Arte PJa.qtice al Armatei. A debutat în anul 1 960, participări la
expozilii în 1ară şi străinătate, având lucrări in forul public la Caracal, Curtici,
Timişoara, Zalău, Macea, Bacău, Călăraşi. Vezi: Octavian Barbosa. op cit, p. 3 1 8 - 3 1 9;
Vasile Florea op. cit., p. 390.
561 Eugenia Biciola (27 noiembrie 1 90 1 Bucureşti- 7 ). Studii
de sculptură la Madrid apoi la Bucureşti cu Mihai Onofrci. Debut artistic în anul 1 948 la
Expoziţia Anuală de Stat, ulterior fiind prezentă la expozitii colective, in anul 1 958 a
avut o expozi�ie personală la Bucureşti. Specializată în realizarea de decoratiuni
interioare având contribuţii la decorarea clădirilor: Teatrul Naţional, Opera Română,
Palatul Pionierilor ( azi al Copiilor) din Bucureşti. Vezi: AN.-D.AJ.C .. fond U.A.P.,
dosar 1 33 1 1 970, f. 1 33 ; Octavian Barbosa. op. cit, p. 58.
569 Virgil Cândea (27 aprilie 1 927, Focşani). Studii superioare de drept ( 1 949), filozofie
( 1 950), teologie, doctor în filozofic ( 1 970). Activitate în domeniul cercetării relaţiilor
românilor cu alte popoare, activitate didactică universitară, inclusiv la Geneva,
contribuţii majore la coordonarea activitătii Comitetului naţional român de studii sud-est
europene, pe parcursul anilor a intreprins o amplă acţiune de depistare a mărturiilor
referitoare la români, la prezenţa în terţe ţări a lucrărilor de artă elaborate pe teritoriul
românesc, procedând la repertorizarea acestor mesageri ai culturii. Cunoştinţele
dobândite, conexiunile realizate i-au conferit calitatea de a fi prin erudiţia sa un valoros
conferenţiar, un deschizător de noi drumuri pe calea cunoaşterii istoriei culturii
româneşti şi universale, predilect a celei arabe, publicist. Membru corespondent ales la
9 martie 1 99 1 , ulterior titular , în prezent deţinând şi responsabilitatea de vicepreşedinte
al Academiei Române. Vezi: Virgil Cândea, Dinu C. Giurescu, M ircea Maliţa, Pagini
din trecutul diplomaţiei româneşti, Editura Politică, Bucureşti, 1 966;Virgil Cândea,
Stolnicul între contemporani, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1 97 1 ; idem, Mcirturii
româneşti peste hotare - mică enciclopedie de creaţii româneşti şi de izvoare despre
români în colecţii din strciinătate, voi. 1 , Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1 99i; Florin
Constantiniu, în: E.I.R .. p. 88; Dorina N. Rusu. op. cit., p. 299.

1 68
www.cimec.ro
HORIA ÎN FA ŢA CĂLĂILOR OCTA VIAN GOGA
Ghips patinat Proiect de monument

TINEREŢE
Ghips

www.cimec.ro
1 69
 TINEREŢE
Piatră

VULPEA DEMONUL
Ghips Piatră

www.cimec.ro
1 70
 OOMNIŢA
Ghips

UIMIREA DECEBAL
Piatră Proiect de monument
www.cimec.ro
171
 ALEXANDRU PHILIPPIDE
Medalion marmură (Universitatea din laşi)

GÎNDURI
Ghips

www.cimec.ro
1 72
CHOPIN MIHAI EMINESCU
Ghips Proiect de monument-ghips

ILEANA
Marmură
www.cimec.ro
1 73
MIHAIL KOGĂLNICEANU PE GÎNDURI
Bust din ghips - expus Piatră
la Marea Adunare Natională

EXTAZ
Marmură

www.cimec.ro
1 74
IZGONIREA DIN RAI
Marmură

OCTAVIAN GOGA
Proiect de monument

www.cimec.ro
1 75
www.cimec.ro
 CUPRINS

M I HAI ONOFREI - PRIVILEGIUL TALENTULUI ....... ................ I

INCURSIUNI DOCUMENTARE • . . . . . • . . . • • • • • • • . • . . . . . . . . . . . . . . . • • • • . • • • . . . . ....•••..• 5

LISTA ABREVIERILOR . . . . • • • • • • • • . . • • . . . . . . . . . • • • • . . • • • • •• . . . . • . . . . . . . .• • . • . . • . . . • •••••••. 74

INDICE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78

NOTE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89

PRINTED IN ROMANIA

www.cimec.ro
www.cimec.ro
www.cimec.ro