TC Effectivness Assessment Report Final Action Plan ROM 2775-8435-3284 v.1

Studiu
Evalurea eficienței Comunității Terapeutice

Catarsis din cadrul Penitenciarului nr.9-
Pruncul, Moldova
Chișinău 2021
Studiul „Evaluarea eficienței Comunității Terapeutice în Penitenciarul nr. 9-Pruncul, Moldova” a fost
elaborat în cadrul proiectului regional „Răspunsurile justiției penale la deținuții dependenți de droguri”
din cadrul inițiativei regionale Cadrul de cooperare programatică (PCF) al Consiliului Europei / UE, proiect
implementat cu suportul Grupului Pompidoou CoE.
Echipa de cercetare:
Investigator principal: P. R. Yates, vicepreședinte onorific, Federația Europeană a Comunităților
Terapeutice (EFTC)
Consultant principal: Dr. J. Burns, cercetător independent
Echipa locală de cercetare: Vaslie Cantarji, Iuliana Curea, Oxana Gumenaia
Coordonator: Orsolya Gancsos, Pompidou Group
1
Cuprins:
Rezumat ........................................................................................................................................................ 4
Introducere ................................................................................................................................................... 4
Capitolul 1. Tratamentul consumatorilor de droguri în Republica Moldova ............................................. 5
Capitolul 2. Serviciile oferite consumatorilor de droguri în Sistemul Penitenciar ..................................... 6
Capitolul 3. Organizarea și funcționarea Comunității Terapeutice Catarsis............................................... 9
3.1. Istoricul creării Comunității Terapeutice .......................................................................................... 9
3.2. Comunitatea Terapeutică Catarsis – metodă de tratament pentru condamnații dependenți de
droguri.....................................................................................................................................................13
Ce înseamnă Comunitatea Terapeutică? ...........................................................................................13
Cum este organizată CT Catarsis? ......................................................................................................14
Care sunt activitățile Comunității Terapeutice? ................................................................................15
Cine poate fi rezident în TC Catarsis? .................................................................................................17
Cît durează programul? ......................................................................................................................17
Ce se întîmplă dacă nu sunt respectate regulile CT? .........................................................................17
3.3. Provocări și lecții învățate ...............................................................................................................19
Metodologia de cercetare ..........................................................................................................................20
Rezultate .....................................................................................................................................................22
Concluzii și recomandări.............................................................................................................................28
ANEXA 1 : Instrumentele de cercetare ......................................................................................................30
ANEXA 2: Raport de prezentare a Studiului și planul de acțiuni laborate în comun cu personalul
Comunității Terapeutice (Numai în engleză) .............................................................................................37
-
ABREVIERI
ANP - Adminitrația Națională a Pentenciarelor
MJ – Ministerul Justiției al Republicii Moldova
MSMPS RM - Ministerul sănătăţii, muncii și protecției sociale al Republicii Moldova
CT – Comunitate terapeutică
OMS - Organizația Mondială a Sănătății
UNODC - United Nations Office on Drugs and Crime (Agenția Națiunilor Unite pentru Combaterea
Drogurilor și Criminalității)
CoE – Consiliul Europei
ONG - Organizații non-guvernamentale
CDI/UDI - Consumator de droguri injectabile
FTM - Farmacoterapie cu metadonă
HIV - Virusul imunodeficienţei umane
HVC HVB - Hepatita virală B și C
ITS - Infecţie cu transmitere sexuală
2
3
Rezumat
Modelul Comunității Terapeutice ca metodă s-a dovedit efficient pe plan international, iar
extinderea unui astfel de tratament în sistemul penitenciar din Republica Moldova poate contribui la o
abordare nouă a reducerii consumului de droguri, precum și a fenomenului de reducere a recidivei
infracționale. Studiul de față utilizează chestionare și interviuri ale deținuților rezidenți ai Comunității
Terapeutice din cadrul Penitenciarului nr.9-Pruncul, precum și foști rezidenți ai aceste Comunități
Trapeutice în vederea evaluării eficacității implementării aceste metodologii în tratamentul
consumatorilor de droguri din sistemul penitenciar moldovenesc. Studiul constată o evoluție pozitivă
foarte pronunțată a beneficiarilor metodologiei pe întreg parcursul programului, observîndu-se schimbări
atît pe plan fizic, cît și psiho-emoțional. Raportul stabilește că deținuții ce beneficiază de programul CT au
înregistrat schimbări positive în sfera relațională și social, punînd preoritate modului sănătos de viață și
autodezvoltării. Studiul formulează recomandări pentru dezvoltarea procedurilor de evalure a
programului Comunității Terapeutice în sistemul penitenciar.
Introducere
Printre parametrii unei adevărate democraţii se numără şi capacitatea unei societăţi de a îngriji
de membrii săi, în deosebi de cei aflaţi în dificultate şi necesită tratament şi suport. Din păcate, printre
aceştia sunt şi deţinuţii consumatori de droguri, cei prinşi în capcana propriei incapacităţi, cei ce au nevoie
de o dublă motivație atunci cînd își doresc reintegrarea în societate.
Sistemul penitenciar din Republica Moldova oferă o posibilitate excepţională de corectare a
comportamentului asociat riscului înalt de consum al drogurilor, prin implementarea pachetului
comprehensiv de servicii prevăzute în recomandările internaţionale1, țara fiind recunoscută drept un
exemplu de bună practică în implementarea Programelor de Reducere a Riscurilor, a Programului de
substituţie cu metadonă, iar din anul 2018 prin implementarea Comunității Terapeutice în Penitenciarul
nr9-Pruncul.
Crearea Comunităţilor terapeutice pentru condamnaţii dependenţi de droguri este considerată o
metodă inovativă în sistemul penitenciar moldovenesc, ce a consolidat pachetul comprehensiv de servicii
pentru această categorie de condamnaţi, oferindu-le acestora posibilitatea de a trăi în zone libere de
droguri, în siguranţa de a nu interacţiona cu factori negativi ce pot condiţiona consumul, şi nu în ultimul
rînd, a creşte şansele pentru reintegrarea lor socială.
La doi ani distanță de la deschiderea Comunității Terapeutice în Penitenciarul nr. 9-Pruncul, apare
nevoia de a evalua eficacitatea acestui program destul de complex, în vederea îmbunătățirii procedurilor
de lucru, dar și fundamentării științifice a anumitor rezultate, ce vor permite susținerea și dezvoltarea
noilor servicii, precum și disiminarea experienței deja altor țări interesate în implementarea acestui
program.
Cercetarea își propune să măsoare eficacitatea comunității terapeutice, analizând schimbarea
pozitivă a stilului de viață, recidivă și recădere. Această evaluare face parte din produsul regional al
proiectului Grupului Pompidou „Consolidarea răspunsurilor bazate pe drepturile omului la tulburările
consumului de substanțe în închisori”.
1
https://www.unodc.org/documents/hiv-aids/publications/Prisons_and_other_closed_settings/20-
06330_HIV_update_eBook.pdf
4
Capitolul 1. Tratamentul consumatorilor de droguri în Republica Moldova
În Republica Moldova, fenomenul consumului de droguri cunoaşte o extindere la nivelul întregii
ţări, cuprinzând segmente foarte variate de populaţie, iar abordarea acestei probleme determină statul
să dezvolte noi politici în domeniul prevenirii consumului şi combaterii traficului ilicit de droguri, reducerii
riscurilor și ofertei de droguri precum și acordarea serviciilor de tratament și reabilitare a consumatorilor
de droguri.2
În abordarea problemei consumului de droguri, Republica Moldova se bazează pe conceptul
Organizației Mondiale a Sănătății „Sănătate pentru Toți în secolul al XXI-lea”, conform căruia consumul de
droguri este o problemă ce periclitează sănătatea publică și care ar putea împiedica dezvoltarea sănătoasă
a cetățenilor și a societății în context mai larg.3
Cifra consumatorilor de droguri în Republica Moldova este tot mai mare, iar vîrsta de la care tinerii
încep să consume substanțe interzise este din ce în ce mai mică. În anul 2019, în evidență se aflau
aproximativ 11 mii de consumatori de substanțe interzise4.
În conformitate cu datele IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, în anul 2019 erau
înregistrați official 11924 utilizatori de droguri, iar pentru 7817 a fost acordată asistență specializată. De
terapia de substituție cu metadonă au fost beneficiat 250 persoane, 36 dintre care fiind cazuri noi.
Pe întreg teritoriul Republicii Moldova se atestă tendința în creștere a polinarcomaniei, inclusiv
prin combinarea substanțelor licite (alcool și medicamente prescrise) și ilicite, precum și apariția și
răspîndirea substanțelor psihoactive noi. În ceea ce privește cererea de tratament ca urmare a consumului
de droguri, 582 de bolnavi au beneficiat de tratament în condiții de staționar. Din totalul celor admiși la
tratament specializat pentru consum de droguri, 67,3% consumatori își administrau drogul injectându-se.
Procentul celor care au fost admiși pentru prima dată la tratament este de 71,4%, atestându-se
preponderent consumul de preparate din grupa opiaceelor (heroină – 73,5%), urmate de preparatele din
grupa canabisului, grupa amfetaminelor, etnobotanice. Se remarcă o preponderență a bărbaților (83,1%),
grupa de vârstă fiind 25-34 de ani (57,5%).5
La fel, 241 cazuri au beneficiat de servicii în cadrul Centrului de reabilitare și resocializare a
bolnavilor dependență de droguri, ce activează în baza Ordinului Ministerului Sănătății nr.365 din
26.09.2007 și oferă continuarea tratamentului persoanelor dependente de droguri după etapa de
dezintoxicare.6
Odată cu externarea din spital după dezintoxicare, pacienţii care din diverse motive, nu ajung la
Centrul de reabilitare şi resocializare a bolnavilor dependenţi de droguri pot, la dorinţă, să continue
tratamentul în cadrul programelor de reabilitare şi reintegrare oferite de ONG-urile locale. Avantajul ONG-
urilor locale este că ele oferă servicii fără plată cu păstrarea anonimatului7.
In acest sens, este necesar să menționăm Comunitea Terapeutică «Inițiativa Pozitivă” din satul
Beriozchi, r. Anenii Noi, care a fost deschisă încă în anul 2005, de serviciile căreia au beneficiat 480
persoane.8
2
http://repository.usmf.md/bitstream/20.500.12710/8865/1/Fenomenul_drogurilor_in_Republica_Moldova_aspe
cte_medico_sociale.pdf
3
https://msmps.gov.md/informatie-de-interes-public/rapoarte/rapoarte-anuale/ Raportul Naţional privind
Consumul și Traficul Ilicit de Droguri pentru 2019
4
http://imspdrn.md/wp-content/uploads/2020/02/Raporul-anual-de-activitate-pe-anul-2019-3.pdf
5
https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=121214&lang=ro
6
http://imspdrn.md/wp-content/uploads/2020/02/Raporul-anual-de-activitate-pe-anul-2019-3.pdf
7
https://msmps.gov.md/informatie-de-interes-public/rapoarte/rapoarte-anuale/ Raportul Naţional privind Consumul
și Traficul Ilicit de Droguri pentru 2019
8
https://positivepeople.md/ro/glavnye-dostizheniya-obschestvennoj-associacii-pozitivnaya-iniciativa-v-2020-godu/
5
Capitolul 2. Serviciile oferite consumatorilor de droguri în Sistemul Penitenciar
Abuzul și dependența de substanțe psiho-active influiențează negativ toate aspectele vieții
persoanei afectate – sănătatea psihică și fizică, viața socială, relaționarea cu membrii familiei, cu cei din
jur și desigur creșterea riscului infracționalității. Mulți din cei ce consumă droguri ajung în locurile private
de libertate și afară de problema legată de consum se confruntă cu un șir de probleme legate de detenție,
de noi reguli și cerințe impuse de sistem.
Potrivit datelor statistice ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, pe parcursul anului 2019,
au fost luate la evidenţa medicală 457 de persoane dependente de droguri, ceea ce constituie 4,9% din
numărul total de persoane deţinute în cadrul instituţiilor penitenciare. La fel, la data de 01.01.2020, se
deţineau circa 781 de persoane pentru infracţiuni privind circulaţia substanţelor narcotice. În anul 2019,
conform raportului de bilanţ al sistemului administraţiei penitenciare, au fost înregistrate 388 fapte de
circulaţie ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, dintre care 30 de tentative de
introducere în instituţiile penitenciare.9 Astfel, este evidentă existența fenomenului consumului de
droguri în mediul penitenciar și necesitatea unei abordări mai complexe și variate din partea serviciilor ce
funcționează în cadrul sistemului, precum și partenerilor ce luptă cu fenomenul dat.
În acest sens, sistemul penitenciar poate devini locul în care persoana ar avea șanse reale de a se
trata, a învăța să relaționeze și să-și reorganizeze modul de viață. De fapt, asta este și scopul sistemului
penitenciar, de a reduce recidiva infractorului și al resocializa oferind acestuia servicii echivalente
sistemului general de sănătate.
Este necesar să menționăm faptul că pe parcursul a peste 20 ani Sistemul Penitenciar din
Republica Moldova a avut multe realizări pozitive în implementarea pachetului comprehensiv de servicii
de prevenite a infecției HIV, fiind disponibile 12 din 15 activități recomandate de către OMS și UNAIDS. 10
Astfel, în cadrul ședinței 37-a a Comitetului de Program al UNAIDS din noiembrie 2015, sistemul
administrației penitenciare din Republica Moldova a fost recunoscut la nivel mondial exemplu de bune
practici în prevenirea HIV infecției și implementarea pachetului comprehensiv de servicii.
Deschiderea sistemului în vederea asigurării drepturilor deținuților la sănătate și implementării
programelor ce contribuie la reducerea riscului de infectare HIV, a fost evidentă încă în anul 1999 cînd a
luat start Programul de schimb de seringi, distribuirea prezervativelor și dezinfectanților în instituțiile
penitenciare din Republica Moldova, care a început în Penitenciarul nr.18-Brănești și astăzi este disponibil
în toate instituțiile penitenciare din țără. O evaluare a cestui program după 15 ani de implementare a
trasat mai multe concluzii importante, printre care faptul că: ”Programele de schimb de seringi din
penitenciare facilitează accesul consumatorilor de droguri injectabile la programele de tratament pentru
dependenţa de droguri, acestea nu au condus la o creştere a consumului de droguri în penitenciar” și una
din recomandări: ”Programele de schimb de seringi să fie integrate în programe complexe care includ şi
programe de educaţie pentru sănătate, programe de terapie şi consiliere a persoanelor private de libertate
cu istoric de consum de droguri, programe de farmacoterapie de substituție, dezintoxicare şi reabilitare,
programe de instruire a personalului penitenciar”. 11
Incepînd cu anul 2005 a fost implementat Programul Terapiei de substituție cu Metadonă, care se
desfășoară în 13 penitenciare, inclusiv în 4 IUP (izolatoare de urmărire penală), numărul cumulativ fiind
de 525 de beneficiari (de la iniţierea proiectului – 2005). Farmacoterapia cu metadonă reprezintă un
element important şi strategic, orientat spre depistarea precoce a persoanelor dependente de opiacee,
9
Notă informativă la proiectul de lege pentru completarea Codului de executare al Republicii Moldova nr. 443/2004
(comunitatea terapeutică), MJ 2020
10
https://www.unaids.org/sites/default/files/media_asset/20160426_UNAIDS_PCB38_Report-PCB37_EN.pdf
11
http://www.leahn.org/wp-content/uploads/2014/05/Manual-schimb-de-seringi-NSEP-spre-tipar-23.02.2015.pdf.
6
evidenţierea problemei cu minimalizarea şi înlăturarea ulterioară a consecinţelor medicale şi sociale
asociate consumului de droguri injectabile în penitenciare.12
Către finele anului 2020, de tratament permanent au beneficiat 99 de persoane drog dependente,
fiind incluși, 21 de beneficiari noi, 19 condamnați au fost eliberați sau au finalizat tratamentul de
substituție cu Metadonă, iar 18 persoane au abandonat tratamentul. De asemenea, 35 de condamnați au
beneficiat de continuitatea tratamentului de substituție cu Metadonă prin transfer de caz de la Ministerul
Sănătății, Muncii și Protecției Sociale13.
În penitenciare se desfășoară programe de educație și asistență psiho-socială14 în scopul
diminuării și reducerii riscului dependenței de droguri. Printre programele de bază se numără: Programul
de reabilitare pentru consumatorii de droguri – care a fost elaborat și implementat în anul 2006 și prevede
două etape: o partea informativă se conţine 10 lecţii psiho-pedagogice pentru toate categoriile de
deținuți, scopul cărora constă în informarea condamnaţilor despre destructivitatea drogurilor asupra
dezvoltării personalităţii, şi reabilitarea, ce este destinat deținuților ce au o problemă de consum fiind în
faza de schimbare, ce implică susţinerea psihologică şi un training pentru prevenirea recăderii. La program
au fost incluși 150 de participanți pe parcursul anului 2020. Programul de educație pentru sănătate –
implementat în anul 2007 la solicitarea Ministerului Sănătății, urmăreşte să cultive la deţinuţi o cultură
sanitară prin prevenirea bolilor şi riscurilor ce le pot afecta stările de sănătate fizică, mentală, emoţională
şi socială. În program au fost incluși, pe parcursul anului 2020 - 556 deținuți.
În anul 2011, cu suportul Pompidou Grup CoE15 psihologii din sistemul penitenciar au fost instruiți
în vederea aplicării tehnicii Interviului Motivațional – metodă apreciată la nivel internațional.16 După
implementarea tehnicii Interviului Motivațional specialiștii din acest domeniu au atras atenția asupra
necesității dezvoltării noilor servicii de asistență psiho-socială, reabilitare și reintegrare a deținuților cu
probleme de dependență. Așa, în anul 2013, au apărut primele discuții cu referire la deschiderea
Comunităților Terapeutice în instituțiile penitenciare.
Nu în ultimul rînd, sunt înregistrate rezultate în realizarea Programului național de prevenire și
control al infecției HIV/SIDA și ITS, în sistemul penitenciar, pentru anii 2016-2020.17 La finele perioadei de
raportare în sistemul administrației penitenciare se află la evidenţă - 159 de pacienţi HIV. În prezent, de
tratament antiretroviral beneficiază - 140 de deținuți, inclusiv 22 de pacienți noi incluși în tratament și 29
care au reluat tratamentul18.
Sigur, pentru oferirea serviciilor de calitate Administrația Națională a Penitenciarelor a depus
eforturi maxime pentru a consolida activitățile realizate de către personalul penitenciar în parteneriat cu
societatea civilă. În acest sens, în conformitate cu Dispoziţia DIP nr.17d din ianuarie 2014, a fost instituit
Grupul de lucru intersectorial în vederea eficientizării procesului de tratament şi asistenţă a persoanelor
dependente de droguri şi HIV în instituţiile penitenciare.19 Grupul de lucru intersectorial a fost prezidat de
Directorul ANP şi constituit din reprezentanţi ai Direcţiei Medicale, Direcţiei Reintegrare Socială precum
şi reprezentanţi ai societăţii civile (Coordonator Program Reducerea Riscurilor Soros Moldova,
Coordonator UNODC, organizațiile neguvernamentale ”A FI” și „Inițiativa Pozitivă”, experți independenți).
La propunerea Grupului de lucru în instituțiile penitenciare au fost create echipe multidisciplinare scopul
cărora a fost coordonarea procesul de evaluare, planificare, implementare şi monitorizare a tratamentului
persoanelor drog-dependente şi persoanelor HIV în instituţiile penitenciare, beneficiarilor terapiei de
12
http://www.leahn.org/wp-content/uploads/2014/05/UNODC-and-DPI-Operation-Manual-OST-in-Prisons-2014-
2.pdf
13
Raport privind activitatea sistemului administrației penitenciare pentru anul 2020, link:
https://drive.google.com/file/d/1zuBbV3TEARTkZPHBsU9zVgE2aTlrk3er/view?usp=sharing
14
15
https://www.coe.int/en/web/pompidou/home?
16
MentalHealth-2013-dlv_ENG.pdf.pdf
17
18
19
http://bisericadupagratii.blogspot.com/2014/01/a-fost-instituit-un-grup-de-lucru.html
7
substituţie cu metadonă şi ARV. Grupul a susținut elaborarea unui Concept pentru acordarea
tratamentului persoanelor drog- dependente, HIV/SIDA în instituţiile penitenciare, precum și instruirea
personalului din cadrul instituţiilor penitenciare ce lucrează cu deţinuţii consumatori de droguri. Cu regret,
la momentul actual acest grup de lucru nu funcționează, însă această experiența a consolidat relațiile cu
societatea civilă pe acest domeniu și a oferit posibilitatea implementării unor noi abordări și acțiuni în
vederea tratamentului persoanelor dependente de droguri.
Este de menționat activitatea societății civile și instituțiilor neguvernamentale care au susținut
Administrația Națională a Penitenciarelor în realizarea obiectivelor propuse de documentele de politici și
Planul național antidrog. În acest sens, o experiență valoroasă o are AO ”Inițiativa Pozitivă”, organizație
ce colaborează cu Administrația Națională a Penitenciarelor peste 10 ani și a acoperit acțiuni atît de
prevenire cît și de tratament și reabilitare. Activitățile organizației au implicat informarea cu privire la
programele de reducere a riscurilor, drogdependență, reabilitare, boli transmisibile; testarea la HIV, ITS,
hepatite virale; consilierea individuală pentru schimbarea comportamentului, dezvoltarea aderenței la
tratamente, sporirea motivației pentru schimbare; programe educaționale pentru schimbarea
comportamentului, învățarea de noi abilități, dezvoltarea de noi competențe. Organizația oferă asistență
la aproximativ 750 – 800 deținuți anual, din categoriile de drog dependenți și persoane HIV-pozitive, sau
vulnerabile la HIV și desfășoară în jur de 230 -240 activități de grup și în jur de 1000 – 1100 consilieri
individuale pe an. Angajații și voluntarii organizației sunt în mare parte foști deținuți și/sau foști drog
dependenți.
De rînd cu succesele pe care le-a realizat, sistemul penitenciar din Republica Moldova rămîne a fi
un spațiu în care riscul de a consuma druguri este destul de mare. Aceste riscuri se datorează unor factori
precum: schimbarea politicilor și abordărilor pe care le are managementul de top și conducătorii
instituțiilor, existența subculturii criminale, lipsa spațiilor sigure și facilităților pentru condamnați.
Un factor important este infrastructura penitenciarelor, care în 90% este moștenită din timpul
Uniunii Sovietice, cu spații de sistem ”baracă” și condiții proaste de trai. Datorită încăperilor
(dormitoarelor) foarte mari în care se pot deţine şi pînă la 100 deţinuţi este foarte greu să renunţi la
obiceiuri şi comportamente negative, iar participarea la şedinţele programelor psiho-sociale nu pot avea
un impact considerabil, deoarece deţinutul revine în acest mediu, în care pentru a „supraveţui” trebuie
să preia comportamentul celor din jurul său.
Nu este de neglijat faptul că folosirea în comun a echipamentelor de injectare, tulburările produse
de substanţele psihoactive, precum şi interesul persoanelor private de libertate pentru traficul de
substanţe interzise (în schimbul obţinerii unor avantaje materiale ori de alta natură) pot genera consecinţe
negative, de tipul transmiterii de boli infecţioase ori manifestărilor violente în raport cu ceilalţi
condamnaţi ori cu personalul.
Probabil cel mai mare impediment în realizarea oricărui program de tratament a deținuților este
subcultura criminală, care la fel a fost moștenită din timpurile sovietice.
Subcultura și ierarhia criminală între deținuți nu este suficient de bine împiedicată de către șefii
penitenciarelor și ANP20, fapt menționat și în rapoartele CPT urmare a vizitelor recente din 201821 și
202022. Acest lucru înseamnă că deținuții aflați într-o poziție vulnerabilă sunt supuși suferințelor,
exploatării și relelor tratamente de către ceilalți deținuți.23
Studiul realizat de către experții Consiliului Europei în anul 2018 cu referire la acest subiect a
evidențiat cîteva aspecte importante despre existența fenomenului subculturii în sistemul penitenciar.
Astfel, experții au concluzionat că subcultura se manifestă sub forma unei ierarhii recunoscute, că regulile
deținuților pun accentul pe respect, pe opoziția față de personal și pe interdicția colaborării cu personalul;
20
https://rm.coe.int/criminal-subculture-md-en-/1680796111
21
https://rm.coe.int/16809022b9
22
https://rm.coe.int/16809f8fa8
23
Notă pentru Grupul de lucru privind umanizarea politicii penale și consolidarea mecanismului de despăgubire a
victimelor tratamentului inuman, experți NORLAM, Chișinău 2015
8
regulile deținuților sunt percepute ca fiind mai dezirabile, mai importante și mai influente pentru viața
deținuților decât regulile oficiale. La fel, a fost evidențiat faptul că, în prezența acestei centralizări, ordinea
din mediul penitenciar tinde să se diminueze și siguranța deținuților și a personalului se diminuează.24
În aceste condiții, realizarea programelor de tratament și programelor de reabilitare sau
reintegrare poate fi asocită cu o luptă pe care personalul specializat este impus să o ducă zi de zi, iar
motivarea deținuților de a merge la un program devine una foarte dificilă. Trebuie să menționăm că nu
există facilități pentru cei ce se decid să urmeze un program sau altul. Sistemul actual se bazează pe un
stil de îngăduinţă ca un sistem cvasi-liberal. Deţinuţii care doresc să se implice în activităţi pot participa.
Deţinuţi care refuză să lucreze îşi pot petrece timpul lor cum le place şi nu sunt sancţionaţi.25
Începînd cu anul 2018, odată cu modificarea art.91 al Codului Penal, cu referire la eliberarea
condiționată înainte de termen a condamnațior, a apărut pentru prima dată o prevedere ce condiționează
deținuții să participe în programe. În conformitate cu acest articol persoanei care execută pedeapsa cu
închisoarea i se poate aplica liberarea condiţionată de pedeapsă înainte de termen, dacă aceasta a realizat
programul individual de executare a pedepse26. În acest context, administrația sistemului penitenciar
urmează să ajusteze acest Program, astfel încît acesta să includă activități ce corelează cu nevoile și
riscurile deținuților, așa în cît deținuții dependenți de droguri să urmeaze un program fie el medical sau
psiho-social, ce va facilita eliberarea sa condiționată înainte de termen. Acest obiectiv se regăsește în
pnct.16 al Planului de acțiuni 2020-2021 al Strategiei Naționale Antidrog ce prevede instituirea unui sistem
de motivare în penitenciare pentru deținuții dependenți asigurarea funcționalității programului individual
de executare a pedepsei.27
Infractorii dependenți de droguri aparțin grupei de deținuți vulnerabili, deoarece ei sunt cotați la
nivel inferior pe scara ierarhică a deținuților și se confruntă cu prejudecățile acestora și ale personalului
mai puțin educat. Comportamentul dependent și solicitant de droguri al infractorilor dependenți de
substanțe îi face pe aceștia să devină ușor victime ale violenței, ale sexului constrîns și ale altor presiuni,
precum presiunea de a schimba drogurile prescrise în tratamentul substitutiv cu opiacee. Prin încercarea
lor de a face rost de droguri în închisoare, aceștia riscă să intre în datorii, în consecință ajungându-se la
amenințare, persecutare și violență.28
Trebuie să menţionăm faptul că în instituţiile penitenciare așa servicii cum e programul schimbului
de seringi şi programul de substituţie cu Metadonă, nu au fost percepute pozitiv de către toți deţinuţii,
ceea ce a dus la demotivarea persoanelor dependente de droguri de a participa în astfel de proiecte. Și
mai grav este, cînd aceiași atitudine vizavi de aceste programe o are și personalul instituției, situații care
au existat de-a lungul anilor și în sistemul penitenciar din Republica Moldova.
Capitolul 3. Organizarea și funcționarea Comunității Terapeutice Catarsis
3.1. Istoricul creării Comunității Terapeutice
Susținerea noilor proiecte și confruntarea cu provocările instituționale au permis sistemului să

înregistreze schimbări pozitive și să ofere deținuților noi oportunități, pe care ei le desconsiderau și le
evitau.
Un astfel de exemplu este crearea Comunității Terapeutice la Penitenciarul nr. 9-Pruncul, proiect
ce a fost privit la început foarte sceptic nu doar de condamnați, dar mai întîi de personalul penitenciar de
24
Studiu de referinţă asupra subculturii criminale din penitenciarele din Republica Moldova, CoE Chișinău 2018
25
Concluzii și recomandări preliminare pentru un nou plan de acțiune pentru sistemul penitenciar din r. Moldova,
Proiect Twining ”Susținerea reformării sistemului penitenciar din Moldova și a reformei penale în RM, dr.Best.
26
Art.91, Cod Penal al Republicii Moldova
27
28
https://rm.coe.int/1-ingrijirea-sanatatii-si-etica-medicala-in-penitenciare-final/168072243f
9
la toate nivelele ierarhice, în special datorită existenței subculturii criminale, dar și pentru principiile
programului, care implică alte relații între deținuți și personal.
Ideea de a crea o comunitate terapeutică a venit în momentul participării la Conferința
internațională privind sănătatea mintală și dependența în penitenciare, organizată de Grupul de
cooperare pentru combaterea consumului si a traficului ilicit de droguri (Grupul POMPIDOU) în anul
201329. În programul acestei conferințe a fost organizată o vizită a Comunității Terapeutice din
Penitenciarul Jilava, care a impresionat cu activitățile și rezultatele în tatarea deținuților dependenți de
droguri. La finele anului 2013 experții Grupului Pompidou au realizat un studiu de fizabilitate (misiune de
evaluare) privind crearea comunității terapeutice în sistemul penitenciar din Moldova, în urma căreia a
fost luată decizia de a crea Comunitatea în Penitenciarul nr. 9-Pruncul. În luna mai 2015 a fost semnat
Memorandumul de cooperare în vederea punerii în aplicare a proiectului „Crearea comunităţilor
terapeutice în penitenciare”.
În perioada anilor 2015-2018 au fost realizate un șir de acțiuni necesare pentru asigurarea
funcționării Comunității Terapeutice:
1. Reparația spațiului și dotarea tehnică a Comunității Terapeutice – spațiul identificat pentru crearea
Comunității Terapeutice a fost unul din sectoarele de trai din cadrul Penitenciarului nr. 9-Pruncul, care era
constituit dint-un dormitor pentru deținuți, baie, bucătărie și spațiu pentru personal care erau într-o stare
deplorabilă și necesitau reparații capitale, vezi imaginea 1.
imaginea 1
Printre avantajele acestui bloc este faptul că acesta este separat de celelalte sectoare ale penitenciarului,
astfel încît comunicarea cu ceilalți deținuți este practice imposibilă. După reparații blocul avea 3
dormitoare, 2 săli mici și o sală mare de activități, bucătărie, bloc sanitar și chiar un spațiu de depozitare
(imaginea 2) și o curte mică condițiile căreia urmau să fie îmbunătățite împreună cu rezidenții comunității.
29
MentalHealth-2013-dlv_ENG.pdf.pdf
10
imaginea 2.
2. Instruirea personalului ce lucrează în cadrul comunității și partenerilor de implementare a proiectului.

Instruirea personalului a început în luna mai 2015, fiind constituită din cîteva module, unul din care a fost
realizat chiar în spațiul Comunității Terapeutice nou create. De la început în cadrul instruirii au fost
implicați specialiștii serviciilor de reintegrare din cadrul Penitenciarului nr. 9-Pruncul și Penitenciarul nr.
7-Rusca (în eventuala posibilitate de a crea un astfel de serviciu în penitenciarul pentru femei), managerii
acestor instituții, precum și partenerii de bază în implementarea acestui proiect, asociația `„Inițiativa
Pozitivă” și consilierii de probațiune. Dezvoltarea abilităţilor personalului penitenciar implicat în oferirea
serviciilor de asistenţă şi tratament condamnaţilor consumatori de droguri a fost unul din obiectivele
acestui proiect, cei doi formatori: Mihai Corciova, psihoterapeut, și Rune Hafstad, directorul clinic al
Comunității Terapeutice ”Phoenix Haga” Norvegia oferind cursanților informații despre conceptul și
filosofia Comunităților terapeutice. În cadrul moduleleor de instruire formatorii au împărtășit bunele
practice internaționale, ca modele fiind Comunitatea ”Phoenix Haga” Norvegia și Comunitatea
Terapeutica din Penitenciarul Jiava ” Phoenix Jilava”, ultima fiind creată pe baza metodologiei comunității
norvegiene.
Pe perioada proiectului au fost organizate vizite de studiu pentru personalul ce activează în CT:
Norvegia Comunitatea Terapeutică ”Phoenix Haga”- (finanțat de Pompidou Group)
11
Letonia (cu suportul UNODC),
Romania – Penitenciarul Jilava, (finanțat de Pompidou Group)
12
Vizitele de studiu au fost axate pe instruire și căpătare de abilități oferindu-le participanților
informații și experiențe ce ulterior s-au implementat în cadrul Comunității Terapeutice Catarsis.
Astfel, spațiul a fost deschis oficial în decembrie 2017, însă în lipsa unui cadru reglatoriu, care să
permită funcționarea CT și eferirea posibilității tuturor categoriilor de deținuți să beneficieze de
programul nominalizat. În acest sens, prin ordinal ANP a fost creat un grup de lucru, format din
reprezentanții Penitenciarului nr. 9-Pruncul, AO «Inițiativa Pozitivă” și personalul din cadrul ANP, care a
urmărit realizarea următoarelor obiective:
- identificarea criteriilor de selectare a personalului ce va activa în cadrul Comunității Terapeutice;
- identificarea procedurilor de selectare a beneficiarilor în cadrul Comunității Terapeutice;
- organizarea și desfășurarea acțiunilor de promovare a conceptului Comunității Terapeutice;
- identificarea partenerilor în susținerea funcționării Comunității Terapeutice;
- elaborarea Metodologiei de lucru privind funcționarea Comunității Terapeutice (metodologia,
agenda zilei, ierarhia, principiile de bază, valorile, scopurile, obiectivele);
Primii 3 rezidenți au început programul Comunității Terapeutice la data de 30 iulie 2018, odată
cu aprobarea Regulamentului privind condiţiile de organizare şi desfăşurare a activităţii Comunității
Terapeutice.
Total în perioada 2018 – 2020 în programul Comunității Terapeutice au fost incluși 33 de
condamnați, 6 din ei au fost excluși pentru diverse abateri, 4 nu au dorit să continue programul, iar 14 din
ei s-au eliberat (unul fiind grațiat). Personalul din CT menține contact cu toți rezidenții eliberați,
monitorizînd succesele și realizările acestora. Astfel, 13 din ei sunt angajați în cîmpul muncii în diverse
domenii (2 angajați la Inițiativa Pozitivă, 3 angajați la Bertam Grup, 2 angajați la City Glass, 1 - la
Telemarketing, 1 - o firmă de logistică străină, 1 - la adăpostul pentru animalele străzii, 1 - autoangajat la
firma proprie, 1 - șofer). Doi rezidenți au întemeiat noi familii, unul a devenit tată de băiat.
Actualmente în Comunitatea Terapeutică sunt incluși 9 rezidenți.
3.2. Comunitatea Terapeutică Catarsis – metodă de tratament pentru condamnații

dependenți de droguri
Ce înseamnă Comunitatea Terapeutică?

Cea mai răspîndită formă de aranjamente de reabilitare multilaterală la nivel international este
Comunitatea Terapeutică. Această formă organizațională răspunde cel mai bine nevoilor beneficiarilor și
este acceptată perfect de ei anume prin informalitatea și condițiile maximal apropiate de realitatea
comunitară.
Comunitatea terapeutică - metodă de tratament ce se referă la activităţile, strategiile, tehnicile,
interacţiunile interpersonale şi sociale folosite pentru atingerea scopului general reprezentat de
susţinerea participării individului în propriul proces de recuperare şi însuşire a unui mod corect de viaţă.30
Rutina zilnică şi activităţile structurate sunt văzute ca metode, concepute astfel încât să aibă un impact
semnificativ asupra individului şi a comunităţii în general.
În esență Comunitatea Terapeutică este un grup de personae care au ales să pășească pe calea
traiului fără consum de substanțe psihoactive. În acest scop ei locuiesc în spații separate și învață să
convețuiască, să gestioneze necesitățile pe care le întîmpină în viața obișnuită, făcând față situațiilor,
emoțiilor și provocărilor zilnice fără a consuma droguri, fiind asistați de personal specializat și de
consultanții de la egal la egal.
30
Therapeutic Community Curriculum, Trainer’s Manual, editat de U.S. Department of Health and Human Services, Substance Abuse
and Mental Health Services Administration, Center for Substance Abuse Treatment, Choke Cherry Road Rockville, 2006
13
Programul de tratament în cadrul Comunității Terapeutice se bazează pe impactul vieţii
comunitare şi pe sprijinul din partea egalilor, comunitatea în sine reprezentând metoda de tratament.
Majoritatea activităţilor se desfăşoară în grupuri, astfel încât rezidenţii să poată interacţiona şi învăţa unii
de la alţii.
Comunitatea Terapeutică este amplasată în arii izolate și bine delimitate fizic în incinta instituției
penitenciare, care permit rezidenţilor să se detaşeze de legăturile cu alţi consumatori de droguri şi să
stabilească relaţii sănătoase cu egalii lor, persoane aflate în aceleaşi condiţii de abstinenţă ca şi ei (în
imaginea de mai jos curtea izolată a CT de alte sectoare ale penitenciarului).
Cum este organizată CT Catarsis?

Comunității Terapeutice funcționează ca o structură ierarhică de tip familial în care fiecare
rezident îndeplineşte un rol anume, bine definit în raport cu rolul celorlalți membri și este orientată spre
oferirea şansei de a îndeplini responsabilităţi variate, care se schimbă pe măsura evoluţiei în procesul
terapeutic.
Pe de o parte există personalul penitenciarului și personalul de la egal ca și furnizor de servicii (în
acest sens, în comunitate zilnic activează trei persoane din cadrul AO «Inițiativa Pozitivă”, ce au fost
contractați de către administrația instituției penitenciare pentru oferirea serviciilor „de la egal”31), iar pe
de altă parte, rezidenții CT cu o ierarhizare foarte clară, astfel încît fiecare din ei să-și cunoască sarcinile și
să fie motivat pentru o creștere în această structură ierarhică.
În acest sens există, următoarea ierarhizare:
1. Liderul rezidenţilor din CT ce constituie cel mai înalt rang în rândul rezidenţilor, aflându-se în
subordinea directă a personalului CT. El sprijină personalul în administrarea CT pentru buna desfăşurare
a activităţilor derulate şi oferă informaţii semnificative în legătură cu funcţionarea comunităţii şi starea
de spirit a rezidenţilor, fiind veriga de legătură dintre rezidenţi şi personal.
2. Liderul de departament - rang dobândit după ce persoana dovedeşte calităţile necesare (de
exemplu: punctualitate, autoritate, conduită ireproşabilă). Liderul este direct responsabil de felul în care
funcţionează un departament, care sunt 4 la număr:
a) Departamentul de întreţinere – responsabil pentru menţinerea permanentă a curăţeniei în
spaţiile CT;
b) Departamentul de alimentare – responsabil pentru pregătirea (acolo unde este posibil) şi
servirea mesei;
c) Departamentul antreprenoriat social – responsabil de dezvoltarea startap-ului, activităților
economiceorientate spre creșterea potențialului de sustenabilitate a CT;
31
14
d) Departamentul programe – responsabil pentru organizarea și derularea activităţilor de
educație, instruire, activităților ocupaţionale, dar şi al celor de petrecere a timpului liber, etc.
3. Membru cu sarcini de execuţie - cel mai mic rang în comunitate, îndeplineşte sarcinile de bază
pentru funcţionarea unui departament. La intrarea în CT fiecare rezident va începe programul de
tratament din această poziţie, iar pe parcursul tratamentului poate avansa în ierarhie. Această poziţie
oferă condiţiile necesare învăţării şi cunoaşterii specificului CT.
(în imaginea de mai jos este panoul cu funcțiile personalului și a rezidenților,
personalul este în partea de sus de culoare portocalie: coordonatorul CT,
educatorul, psihologul, asistentul social, și reprezentanții «Inițiativa
Pozitivă”, iar în jos pe verticală sunt rezidenții: liderul, șefii departamentelor,
responsabilii în cadrul departamentelor)
Trebuie să menționăm că, în premieră, Administrația Națională a Penitenciarelor a contractat servicii

de reabilitare psiho – socială și consiliere de la egal a foștilor consumatori de droguri in cadrul Comunității
Terapeutice. Astfel, în anul 2019 Penitenciarul nr. 9-Pruncul a semnat Contractul de prestări servicii de
reabilitare psiho – socială și consiliere de la egal a foștilor consumatori de droguri din cadrul Comunității
Terapeutice cu AO «Inițiativa Pozitivă” în sumă de 78 mii lei. Această practică a fost susținută de membrii
comisiei naționale antidrog și se regăsește în punct.15 a Planului național antidrog pentru 2020-2021, în
care este prevăzută subcontractarea serviciilor psiho-sociale și de reabilitare de către Ministerul Justiției
de la AO «Inițiativa Pozitivă”32. În anul 2020 contractul semnat a prevăzut suma de 106870 lei.
Care sunt activitățile Comunității Terapeutice?
Majoritatea activităţilor se desfăşoară în grupuri, astfel încât rezidenţii să poată interacţiona şi

învăţa unii de la alţii.
Activităţile de grup includ: întâlniri zilnice şi seminarii, grupuri de planificare, munca în diferite
departamente, programe recreative, pregătirea sau servirea meselor etc.
Programele de bază care se implementează în comunitate sunt desfăşurate de către
reprezentanţii A.O. „Iniţiativa Pozitivă” şi specialiştii din cadrul Secţiei reintegrare socială din instituţie.
Aici putem menționa Programul de 12 paşi în depăşirea dependenţei, Program de schimbare cognitive-
comportamntala, orientat spre gestionarea conflictelor şi dezvoltarea unor abilităţi pozitive de
interacţiune, precum şi programul de instruire a consultanţilor de la egal la egal, înregistrînd 738 de
32
15
activităţi de grup pentru perioada 2019-2020. Suplimentar, rezidenţii au participat la 560 de şedinţe de
grup pe diverse tematici psiho-sociale, cursuri de limbă română, limbă engleză şi şedinţe de instruire la
calculator, etc. În vederea susţinerii psiho-sociale şi asistării în procesul de dezvoltare şi integrare a
personalităţii rezidenţilor, de către specialistul psiholog, asistentul social şi consilierul de la egal la egal, în
perioada 2019-2020, au fost desfăşurate 2643 de şedinţe de consiliere individuală.33
În cadrul Comunității Terapeutice au fost și sunt implementate noi proiecte, ce au înregistrat
rezultate pozive și pot fi disiminate în toate instituțiile penitenciare, printre care:
✓ Lansarea businessului social, donatori: Pompidou Group, GIZ Moldova, agenți economici, A.O.
Inițiativa Pozitivă. Scopul proiectului: învățare în acțiune, ocuparea timpului liber cu activități de muncă,
lucrul în echipă.
✓ Programe educaționale, inclusiv desfășurate on-line (Educație pentru sănătate, Educație socio-
juridică, Instruirea consultanților de le egal la egal; Program de pregătire a frizerilor), donatori DVV
International Moldova și Agenția Austriacă pentru dezvoltare. Scopul: dezvoltarea abilităților sociale,
dezvoltarea abilităților profesionale.
✓ Program de pielărit. Donator: Pompidou Group. Scopul: învățarea unei noi profesii, ocuparea
timpului liber, dezvoltarea abilităților de realizare a unei micro-afaceri.
✓ Programul Cunoaște-ți angajatorul, organizat on-line. Donator: GIZ Moldova. Scopul: crearea de
legături social pozitive, abilitarea rezidenților pentru accesarea pieții muncii după eliberare.
✓ Campania - O carte pentru penitenciar - Organizator: Biblioteca Națională a RM. Scopul: dotarea
cu literatură nouă, interesant, utilă.
✓ Concurs de mini-proiecte pentru rezidenți. Donator: A.O. Inițiativa Pozitivă. Scopul|: dezvoltarea
activismului social în rîndul rezidenților.
✓ Programul de reintegrare. Susținut de A.O. Inițiativa Pozitivă. Scopul: de a susține pe toți rezidenții
după eliberare, prin oferirea unui loc de trai, loc de muncă, soluționarea problemelor sociale.
Multe din activitățile Comunității Terapeutice Catarsis pot fi vizualizate pe pagina de Facebook a
comunității.34
33
34
https://www.facebook.com/comunitateacatharsis/
16
Cine poate fi rezident în TC Catarsis?
Practic orice deținut matur care se află în sistemul penitenciar cu o condamnare definitivă, într-o
instituție de tip închis ce are un istoric de consum și se află în faza de abstinență poate depune o cerere
de intenție pentru a fi implicat în programul CT. Această cerere este studiată în cadrul echipei
multidisciplinare, ce activează în baza ordinul DIP nr.373 din 31 decembrie 2014, care prin votul majorității
simple a membrilor echipei iau decizia de a include condamnatul în Comunitate.
Odată ajuns în CT rezidentul este obligat să respecte regulile și angajamentul pe care îl semnează
la începutul programului.
Cît durează programul?

Programul este prevăzut pentru o durată de 12 luni și este constituit din cîteva cursuri:
acomodarea, tratamentul, responsabilizarea și reintegrarea, fiecare dintre acestea având mai multe faze.
Cursul I este o etapa de acomodare ce durează de regulă trei luni, obiectivul de bază la această
fază fiind adaptarea rezidentului în Comunitatea Terapeutică. Este perioada în care rezidenţii participă la
toate activităţile zilnice și sunt familiarizați de către restul rezidenților cu regulile, procedurile şi
comportamentele aşteptate. În marre parte învață regulile comunității, modul de organizare etc.
În Cursul II rezidenții deja sunt obligați să desfășoare activități cu cei noi ce vin în CT, fiind
responsabili de inițierea acestora. Aceste activități funcționează după principiul ”Fratele mai mare”.
Cursul III conține activități scopul cărora fiind socializarea, dezvoltarea personală şi
conştientizarea schimbării, care sunt realizate prin implicarea rezidenţilor în activităţile terapeutice
derulate în CT. Pot fi responsabili de implementarea direcțiilor de activitate a CT.
Cursul IV oferă șansa de a deveni liderul comunității.
Pe parcursul acestor etape poziţia în ierarhie a rezidenţilor se modifică, reflectând progresul lor
în tratament. Sarcinile legate de muncă sunt mai complexe în comparație cu cursul de acomodare,
seminariile au o tematică mai largă şi fac referire la procesul de recuperare şi modul corect de viaţă și
evident responsabilitățile rezidenților sunt mult mai multe.
Ce se întîmplă dacă nu sunt respectate regulile CT?

Afară de obligațiunile și interdicțiile condamnaților prevăzute de Codul de executare35, există un
set de reguli prin prisma cărora funcționează Comunitatea terapeutică:
- regulile fundamentale care protejează siguranţa fizică şi psihologică a comunităţii, fără
respectarea lor CT îşi pierde identitatea. Încălcarea unei reguli fundamentale are ca rezultat întotdeauna
excluderea rezidentului din CT. Aceste reguli sunt:
a) este interzică orice formă de violenţă;
b) sunt interzice ameninţările de violenţă sau intimidare;
c) este interzisă păstrarea și consumul substanțelor stupefiante, psihotrope sau a băuturilor
alcoolice;
d) sunt interzise orice acțiuni ilegale, care ar întruni elementele componente ale infracțiunilor;
e) sunt interzise relațiile sexuale între membrii CT.
- regulile majore, ce sunt esenţiale pentru ca procesul de recuperare să se desfăşoare în bune
condiţii. Rezidenţii care încalcă regulile majore vor fi întotdeauna penalizați şi se vor supune măsurilor
luate de personalul CT, iar încălcarea repetată a acestor reguli are ca rezultat întotdeauna excluderea
rezidentului din CT. Aceste reguli sunt:
35
17
a) sunt interzise orice acțiuni ilegale, care ar întruni elementele componente ale contravențiilor
sau abaterilor disciplinare;
b) este interzisă vandalizarea sau distrugerea de bunuri;
c) nu se admite păstrarea și utilizarea obiectelor interzise în instituțiile penitenciare.
- regulile casei (reguli uzuale) au legătură cu modelele de comportament prosocial pe care
rezidenţii le vor adopta gradual şi includ:
a) respectarea cu stricteţe a indicaţiilor din partea personalului CT;
b) punctualitate;
c) ținută potrivită, decentă şi îngrijită;
d) folosirea în mod constant a unor maniere adecvate, politicoase şi civilizate;
e) interzicerea acțiunilor de înstrăinare a bunurilor personale sau ale instituție, de împrumut,
locațiune, leasing sau alte forme de obținere de avantaje patrimoniale, în rândul rezidenților;
f) interzicerea primirii cadourilor fără ştirea personalului;
g) participarea necondiționată la toate activitățile psiho – sociale, care sunt implementate în
cadrul CT36.
Este de menționat faptul că, de la începutul funcționării Comunității Terapeutice, în cadrul
acesteia nu a fost înregistrată nici o abatere disciplinară prevăzută de Codul de executare.
Totuși au fost înregistrate abaterii prevăzute de Regulamentul privind condiţiile de organizare şi
desfăşurare a activităţii Comunității Terapeutice, astfel rezidenții au încălcat regulile în următoarele
cazuri:
➢ 2019 – 24 abateri, în 22 de cazuri conflicte între rezidenți, în 2 cazuri – nu a îndeplinit cerințele temei
pentru acasă.
➢ 2020 – 52 abateri, 35 – conflicte, 15 – nu au îndeplinit tema de seară, 2 – tema pentru acasă, 2 –
întîrzieri la program.
➢ 2021 – 6 abateri, 2 – tema acasă, 2 – conflicte, 2 – tema de seară.
36
Ord.125 din 24 iulie 2018, Regulamentul privind condiţiile de organizare şi desfăşurare a activităţii Comunității
Terapeutice
18
3.3. Provocări și lecții învățate
Rezultatele pozitive pe care le-a înregistrat Comunitatea Terapeutică, în primul rînd, sunt datorate
eforturilor pe care le-au depus membrii personalului din CT, modelul de lucru în echipă cu membrii
societății civile (AO «Inițiativa Pozitivă”), precum și deschiderea pe care au avut-o managerii instituției
penitenciare și Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Cu toate acestea, din discuțiile realizate cu personalul penitenciar, s-au evidențiat încă multe
provocări, ce necesită soluționare și implicare din partea autorităților. Cîteva din ele:
1) Personalul. Nu există funcții separate de coordonator, educator, psiholog în cadrul Comunității
Terapeutice. Personalul comunității este impicat în activități pe întreaga instituție penitenciară, ceea ce
pune o presiune foarte mare pe acești angajați, comunitatea terapeutică necesitînd implicare
permanentă. Mai rău, e că o bună parte din personalul instruit în cadrul proiectului nu mai activează în
sistemul administrației penitenciare, mulți din ei ori s-au pensionat, ori sunt în concedii de îngrijire a
copilului, ori pur și simplu au schimbat locul de muncă. În acest context, adiminstrația naională a
penitenciarelor trebuie să depună eforturi pentru a soluționa problema lipsei funcțiilor și organizării
sistemice a instruirii personalului deoarece este cea mai valoroasă sursă ce condiționează eficiența
programului.
2) Subcultura. Această problemă a fost abordată și în capitolul anterior, existența acesteia
determină ca participanților la program să piardă statutul în ierarhia criminală, pierzind din autoritate și
privilegii. Fiind foarte adânc înrădăcinată este foarte greu pentru mulți să-și schimbe statutul, practic
trebuie să recunoști în fața administrației că ești consumator iar în legătură cu acest fapt îți pierzi statutul
în fața celorlalți. E o decizie grea, însă această provocare și experiența Comunității face să credem că
subcultura poate fi invinsă.
3) Selectarea. Rezidenții care au venit pînă acum în CT au fost aduși de AO Inițiativa Pozitivă sau
sunt condamnații din cadrul Penitenciarului nr. 9-Pruncul. Foarte puțini rezidenți au ajuns la program,
fiind ghidati de angajatii personalului penitenciar, cu toate că se știe de numărul mare de consumatori de
droguri în penitenciare, în evidența psihologului, medicului sau a securității.
4) Lipsa spațiului post – tratament. Multe persoane nu doresc să intre în CT din motiv că nu cunosc
ce vor face după tratament, predomină neînrederea și teama de ceva nou. Este binevenită ideea
autorităților de a extinde CT în sectorul din imediata apropiere ceea ce pare a fi o soluție bună.
5) Legislația – la momentul actual acces la program îl au doar condamnații din penitenciarele de tip
închis, chiar dacă Regulamentul de activitate a CT și Ordinul MJ nr. 339 din 15.05.2018 permit deținerea
conddamnaților din tip deschis și semiînchis și asta pentru că Codul de executare nu are o astfel de
prevedere. La momentul actual, completarea codului cu un nou art. 2191 a fost votată în prima lectură,
ceea ce presupune că în cel mai apropiat timp numărul rezidenților din CT va crește considerabil.
19
Metodologia de cercetare
Scopul exercițiului
Studiul este conceput pentru a evalua impactul programului TC în închisoarea Pruncul și ulterior
la eliberare. Intenția este de a oferi un sistem de procese de evaluare care poate continua să fie utilizat în
mod curent după finalizarea studiului.
Cercetarea implică aplicarea interviurilor și chestionarelor la intervale repetate atât cu actualii
membri ai TC, cât și cu un eșantion mic de foști membri / deținuți care au rămas în contact cu TC Initiativa
Pozitiva după eliberarea lor din închisoare.
Grupul țintă a studiului
La etapa inițială grupul țintă a studiului a fost categorizat în patru cohorte:
Cohorta A – 13 membri ai programului care la prima etapă a studiului se aflase în program pentru 9-12
luni;
Cohorta B – 2 membri ai programului care la prima etapă a studiului se aflase în program pentru mai puțin
de 9 luni;
Cohorta C – 6 foști membri ai programului, dintre care 3 au continuat programul din penitenciar și după
eliberare în cadrul programului la libertate;
Cohorta D – 10 (estimativ) noi membri ai programului care se anticipa a fi incluși în program pe parcursul
anului 2020;
Ulterior, în mare parte din cauza situației pandemice, pe parcursul etapei de colectare a datelor
(septembrie 2020 – martie 2021) niciun membru nou nu a fost inclus în comunitate. Iar de la momentul
planificării studiului către momentul primei vizite de colectare a datelor în penitenciar din comunitate
făceau parte 12 membri (un membru către momentul vizitei fusese transferat la alt penitenciar).
Mai jos sunt prezentate datele despre perioadele vizitelor de colectare a datelor și numărul de
membri care au participat la fiecare etapă:
Valul de Număr Data Locul

Tip respondent
studiu respondenți interviurilor interviurilor
Valul 1 12 16.09.2020
Actuali membri ai
Valul 2 11 09.11.2020 Penitenciar
comunității
Valul 3 10 04.03.2020
Foști membri ai Valul 1 10 16-18.12.2020
Telefonic
comunității Valul 2 11 15.03.2021
Colectarea datelor a fost relizată prin metode de colectare cu aplicația computerului (tabletă),
instrumentele de lucru fiind programate în program specializat (NIPO Nfield), cu procesarea automatizată
a datelor și stocarea acestora către server.
Instrumentele de cercetare
Au fost aplicate următoarele instrumente cercetare:
Recovery Capital Questionnaire (RCQ) - acesta este un instrument conceput pentru a măsura nivelurile de
active sau resurse pe care individul le poate construi atât pentru a realiza cât și pentru a susține
schimbarea. RCQ oferă o indicație cu privire la cât de rezistente sunt modificările înregistrate. Acest
instrument este posibil și a fost utilizat atât în retrospectivă, cât și ca măsură de moment.
20
Maudsley Addiction Profile (MAP) - acesta este un instrument tradițional bazat pe deficite, utilizat în
general pentru evaluări, care a fost utilizat în fiecare val. Ca și în cazul RCQ, acest instrument a fost utilizat
atât retrospectiv, cât și pe moment.
Interview Schedule - aceasta este o listă de întrebări de 10 articole pentru a ghida un interviu semi-
structurat. Acesta este un tip de program numit uneori listă de feedback, deoarece este destinat să
încurajeze răspunsuri complete mai desfășurate.
Referindune la instrumentele de evaluare în această cercetare (ghidul de interviu și chestionarele)

trebuie să menționăm faptul că acestea sunt bine structurate și nu sunt voluminoase. Această structură
oferă posibilitatea de a realiza cercetarea fără careva împiedimente și recepționarea unui volum mare de
informații în termeni destul de rapizi.
Înainte de fiecare interviu respondentul a fost informat despre studiu ca și esență, cât și procedură,
confidențialitate și caracterul benevol al participării. Ulterior acesta a semnat Consimțământul informat.
Conceptul, metodologia și instrumentele studiului au fost înaintate spre aprobare Comitatului Național
de Expertiză Etică a Studiului Clinic, aprobarea fiind acordată la 26.08.2020, document de ieșire nr. 919.
Studiul a furnizat date de evaluare utile atât în dezvoltarea ulterioară a Comumității Terapeutice Catharsis,
cât și în consolidarea bazei de dovezi pentru comunitățile terapeutice din închisoari în general.
21
Rezultate
Studiul a fost conceput astfel încât a cuprins cinci momente de timp în raport cu plasarea în arest și aflarea
în program. Actualii membri ai programului au furnizat aprecieri pentru viața înainte de a fi plasați în arest
(în retrospectivă), la debutul în cadrul comunității, adică începutul programului (în retrospectivă) și la
moment. Foștii membri au oferit aprecieri pentru momentul eliberării din penitenciar și ieșirea din
comunitate (în retrospectivă) și la moment. Or, evoluția indicatorilor între aceste puncte de timp va
furniza materialul empiric în baza căruia pot fi trase concluziile despre impact și eventuala eficiență a
programului.
Analiza datelor colectate sumarizează indicatori sintetici care reiese din fiecare componentă tematică a
instrumentelor, iar datele brute (răspunsurile acordate la fiecare item) sunt prezentate în anexă. O dată
ce toți indicii din instrumentele cantitative (chestionare) au fizat răspunsuri pe scală, datele mai jos sunt
agregate în medii aritmetice.
Chestionarul Maudsley Addiction Profile (MAP) a operat cu o scală din cinci puncte:
Niciodată – 0
Rar – 1
Câteodată – 2
Deseori – 3 și
Întotdeauna - 4
Așadar, primul bloc de indicatori vizează un set din 10 simptome de ordin fizic care ar caracteriza stări de
anxietate, și anume:
Lipsa poftei de mâncare

Oboseală/istovire
Greață
Dureri de stomac
Respirație dificilă
Dureri în piept
Dureri în articulații / oase
Dureri musculare
Amorțeli / furnicături
Tremurici
O dată ce manifestarea acestor stări este un indiciu negativ asupra situației fizice a respondentului,
extrema negativă a răspunsurilor este cea minimă matematic, iar cea pozitivă deopotrivă maximă.
Din această perspectivă putem vedea o evoluție pozitivă foarte pronunțată de-a lungul programului.
Media valorilor pe cele 10 stări înregistrează cel mai înalt nivel (deci cea mai proastă stare fizică) înainte
de închisoare (2,1), iar cea mai mică valoare (cea mai bună stare fizică) este înregistrată la moment în
cazul foștilor membri. Evoluția indicatorilor se aliniază practic perfect în sensul îmbunătățirii situației fizice
respondentului de la un punct de raportare la altul. Unica abatere ar fi la startul programului se
înregistrează o valoare mai bună (1,4) decât la moment (1,7), fapt care cel mai probabil ar fi asociat stărilor
de bucurie urmare încadrării în program.
22
Simptomatică fizică
2,5 2,1
2,0 1,7
1,4 1,3
1,5 1,2
1,0
0,5
0,0
Startul În program (la După eliberare La moment
programului moment)
Înainte de Membri actuali Foști membri
închisoare
Următorul set de indicatori din chestionarul Maudsley Addiction Profile (MAP) a vizat în mod similar și
10 stări aferente sănătății psiho-emoționale, și anume:
Vă simțiți încordat
Vă speriați brusc fără careva motive
Resimțiți frică
Nervozitate sau tremurici
Stare de teroare sau panică
Nu aveți speranță în viitor
Vă simțiți inutil
Nu aveți interes
Vă simțiți singuratic
Gânduri de a Vă pune capăt zilelor
Traiectoria indicatorului sintetizat (media pe cele 10 itemi) este foarte similară cu setul de itemi de stare
fizică, înregistrând cea mai proastă stare psiho-emoțională (2,8) în primul punct al măsurării (înainte de
închisoare) și cea mai bună la moment în cazul foștilor membri (1,2), deci matematic fiind vorba de o
îmbunătățire de două ori.
Simptomatică psiho-emoțională
2,8
3,0
2,5
1,9
2,0
1,3 1,4
1,5 1,2
1,0
0,5
0,0
programului moment)
închisoare
Un alt aspect măsurat de Maudsley Addiction Profile (MAP) ține de frecvența conflictelor, mai exact rata
de conflicte cu partener, rude și prieteni. Acesta a fost măsurată prin evidența (estimarea) frecvenței de
contact și frecvența conflictelor în cadrul acestor contacte. Evoluția în cadrul celor cinci puncte în raport
23
cu program nu necesită comentarii detaliate, fiind foarte vizibilă în diagrama de mai jos. Ratele de conflic
se reduc considerabil de-a lungul timpului, în cazul partenerului chiar de zece ori. Valorile lipsă pentru
punctul 2, aferent startului programului, se explică prin lipsa contactelor la acesl moment.
45,0% 42,9% Ratele de conflict

Înainte de închisoare
40,0%
35,0%
Membri actuali Startul
30,0% programului
25,0%
20,0% Membri actuali În
20,0% program (la moment)
15,0%
9,2% Foști membri După
10,0% 8,0%
eliberare
4,4% 3,8%
5,0% 2,2%1,6%1,0% 2,1%1,1%
0,0% Foști membri La
0,0% moment
with partner with relatives with friends
Conflict rates
Chestionarul capitalului recuperat (Recovery Capital Questionnaire) a inclus patru blocuri de itemi
aferenți a patru tipuri de capital uman:
Capital social
Capital fizic
Capital uman
Capital comunitar
În acest chestionar la fel s-a recurs la o scală din cinci nivele, starea pozitivă fiind asociată valorilor mai
mari:
1 = Nu este adevărat
2 = Oarecum neadevărat
3 = Nici ..., nici ...
4 = Oarecum Adevărat
5 = Adevărat
Datele cu privire la capitalul social, sintetizate în figura ce urmează vizează aprecierile acordate la itemii:
- Am acces la informații și îndrumări care mă ajută în recuperare

- Am un mediu care îmi susține eforturile de recuperare
- Sunt persoane care mă susțin în eforturile de recuperare
- Sunt mulțumit de relațiile pe care le am cu oamenii care contează pentru mine în viață
- Am cel puțin un prieten și / sau membru al familiei cu care îmi pot împărtăși gândurile și
sentimentele
- În câte zile pe săptămână luați masa cu una sau mai multe persoane? (0-7 zile, 0 înseamnă
niciodată)
- Simt că am responsabilități față de altcineva / altceva (de exemplu prieten / familie /
animal de companie)
O reparcă generală asupra datelor ține de momentul startului programului, care iese dincolo de traiectoria
curbei aprecierilor de-a lungul timpului, în sensul în care pentru acest moment sunt înregistrate valori mai
pozitive decât pentru momentele vecine, în unele cazuri chiar cele mai înalte valori din toate cele cinci
puncte de timp. Unica explicație plauzibilă ar fi legată de starea de bucurie asociată reușitei de a fi inclus
în comunitate.
24
În res, valoarea medie a capitalului social a crescut de la 3,24 puncte înainte de plasare în arest spre 4,54
puncte (aproape de maximă) în ultimul punct (foști membri, la moment).
Capital social
6,00
4,91
5,00 4,37 4,54 4,54
4,00 3,24
3,00
2,00
1,00
0,00
programului moment)
închisoare
Capitalul psihic a fost apreciat prin următorul set de itemi:
- Am acces la transport personal sau public

- Eu dorm bine în majoritatea nopților
- Îmi pot permite financiar să particip la activități care susțin recuperarea mea
- În general sunt într-o stare bună de sănătate fizică
- Nu am datorii financiare mari
- Mănânc regulat și sănătos
- Sunt mulțumit de aspectul meu fizic / de cum arăt
- În ultima perioadă am avut un surplus de energie
- Mediul meu de acasă este propice pentru recuperarea mea
Impactul programului asupra capitalului psihic este și mai pronunțat, valoarea medie a aprecierilor s-a
dublat de la primul punct (2,31) spre punctul final (4,62).
Capital fizic
5,00 4,62
4,10 4,26
4,50
4,00
3,50 3,17
3,00 2,31
2,50
2,00
1,50
1,00
0,50
0,00
programului moment)
închisoare
Capitalul uman a fost măsurat prin itemii:
- Reușesc să rezolv probleme dificile atunci când încerc

- Pot să-mi stabilesc și să ating scopurile stabilite
25
- Mă descurc în situații neașteptate
- În ultima perioadă am fost capabil singur sa decid în privința lucrurilor
- Pot fi răbdător când este necesar
- Mă pot baza pe succesele anterioare pentru a avea încredere pentru noi provocări
- Mă consider o persoană puternică
- Știu ce influențe am asupra altor persoane
- Pot vedea partea amuzantă a vieții
- Sunt mulțumit de abilități și deprinderile pe care le am
Evoluția în acest set de itemi nu este una univocă, maximele fiind înregistrate, pe lângă momentul intrării
în program, la momentul eliberării din detenție. Oricum însă cel mai scăzut nivel al capitalului uman se
înregistrează în punctul incipient (3,98), fiind un nivel considerabil mai mic față de orice etapă aflării în
program sau după acesta.
Capital uman
5,00 4,76
4,74
4,80
4,60 4,41 4,41
4,40
4,20 3,98
4,00
3,80
3,60
3,40
programului moment)
închisoare
Și în final capitalul comunitar a fost reflectat prin setul de itemi:
- Nu mă simt stigmatizat ca și consumator de alcool și / sau droguri în comunitate

- Nu am fost victima unei infracțiuni în comunitate
- Mă simt confortabil în comunitate
- Membrii comunității nu mă tratează prost
- Nu mă simt amenințat în comunitate
- Sunt tratat la egal și cu respect în comunitate
- Mă simt acceptat în comunitate
- Există un tratament accesibil pentru a sprijini recuperarea în cadrul comunității
Evoluțiile în acest caz sunt foarte similare cu capitalul uman, mai mult chiar valorile sunt relativ constante
la punctele aferente aflării în program sau după ieșire, iar nivelul de departe cel mai mic este înregistrat
în primul punct – înainte de închisoare.
26
Capital comunitar
6,00
4,98 4,78 4,84
5,00 4,43
4,00 3,28
3,00
2,00
1,00
0,00
programului moment)
închisoare
Rezidenții Comunității Terapeutice au participat la un scurt interviu care cuprinde 10 întrebări

(Anexă –ghidul de interviu semi-structurat). Acest instrument de evaluare a fost apreciat ca fiind simplu,
cu întrebări clare la care a fost ușor să răspundă. Intervievatorul a remarcat faptul că rezidenții periodic
sunt evaluați de către personalul Comunității Terapeutice și aplicarea interviurilor este o procedură
cunoscută pentru aceștia.
Interviurile au fost realizate în biroul psihologului din cadrul Comunității Terapeutice. S-a observat
că rezidenții sunt obișnuiți cu acest spațiu și se simt relaxați, nu sunt stresați și nu încearcă să controleaze
răspunsurile la întrebările intervievatorului. În general, atmosfera de bază în comunitatea terapeutică a
fost percepută ca fiind una deschisă, bazată pe încredere și siguranță.
Însăși Comunitatea Terapeutică a fost percepută de intervievatori ca fiind un spațiu deschis,

luminos, în care există siguranță și respect reciproc. Nu a fost observat faptul că ar exesta elemente de
subcultură criminal, ci din potrivă, că rezidenții au relații de egalitate.
Instrumentele de evaluare au fost apreciate ca fiind ușor și comod de folosit, în special datorită
faptului că a fost folosită tableta aplicarea acestora a fost rapidă. Nu s-a observat ca rezidenții să fie
derutați în procesul interviurilor, unicele momente în care au trezit nedumerire și la care le-a fost greu să
răspundă au fost la intrebările ”Am acces la transport personal sau publice” și ”Îmi pot permite financiar
să particip la activități care susțin recuperarea mea”, aceasta datorită faptului că nu au bani în detenție și
nici ieșiri în afara penitenciarului.
Analizînd interviurile realizate practic toți respondenții au menționat faptul că țin minte foarte bine
trecutul lor, unii din ei au numit acest trecut ”coșmar”. La întrebarea ce tip de drog au consumat
repondenții în jur de 80% au menționat ”aproape toate tipurile de droguri” psihotrope și sintetice, precum
și alcool. O altă întrebare: cît de des consumau droguri într-o zi obișnuită - practic toți au menționat 2 sau
mai multe ori, o singură persoană a răspuns că utiliza droguri peste o zi. Respondenții au menționat că
numărul de utilizări a depins și de banii pe care îi aveau la moment. Întrebați cum s-ar caracteriza pe ei în
trecut, toți respondenții au enumerat caracteristici negative precum: egism, neincredere în sine,
impulsivitate, agresivitate, instabilitate emoțională. Unii s–au autoapreciat ca fiind depresiv, persoană
rea, nebun, devastat, etc. la întrebarea cum ar fi descriși de alți oameni, respondenți la fel ca și în
evaluările personale au enumerat caracteristici negative: nimeni, terminat, narcoman, nebun, element
antisocial, etc.
Toți rezidenții Comunității Terapeutice au menționat că de mult nu mai sunt acele persoane care
erau în trecut, că s-au schimbat și acest lucru este observat și de cei din jur.
27
Întrebarea cum anume s-au schimbat oferă un cu totul alt portret al acestui grup, apreciindu-se ca
fiind: mai bun, deștept, înțelept, calculat, responsabil, stabil emoțional, controlat, deschis, liniștit,
optimist, etc. La fel respondenții au descris rolurile sociale, valorile noi, precum și activitățile care le
realizează, menționînd credința în Dumnezeu, dorința de a ajuta oamenii cu aceeași problemă, dorința de
a se autodezvolta, planificarea viitorului, dorința de viață, etc.
Ce fac pentru a menține această schimbare? Respondenții au enumerat în mare parte activitățile
ce se realizează în cadrul comunității terapeutice, de la sport și activitățile de grup, comunicarea cu cei
apropiați pînă angajarea în cîmpul muncii (pentru cei ce deja s-au eliberat din detenție).
Sunt interesante planurile de viitor ale acestora, care nu au nimic comun cu consumul de droguri
sau activitatea infracțională. Astfel, la întrebarea ce își doresc în viitor, repondendenții au menționat
cariera, studii, angajarea la muncă, formarea unei familii, achiziționarea unui loc de trai, etc. Practic nici
unul din ei nu vrea să se asocieze cu trecutul în care au existat drogurile, ci au vise în care modul sănătos
de viață și autodezvoltarea sunt prioritare.
Ultima întrebare în interviul aplicat a fost oferirea unui sfat celor ce urmeză să intre în programul
Comunității Terapeutice. Practic toți au menționat că programul dă rezultate foarte bune și că este
necesar să ai încredere în această metodă și cei ce deja sunt în program. Iată cîteva din ele: ”nu doar să
treci prin program, să-l trăiești”, ”strict să respecte instrucțiunile și va vedea că din aceasta el va chiștiga”,
ai încredere, în proces se va vedea rezultatul. Să facă ceea ce i se spune. Aceasta real funcționează”, ”să
fie atenți la cei ce deja sunt în program. Anume datorită Programului ai vor primi o nouă viață, vor primi
totul”.
Concluzii și recomandări
Rezultatele obținute în urma aplicării instrumentelor de evaluare demonstrează eficiența metodei
Comunității Terapeutice din Penitenciarul nr.9-Pruncul. Este important că atît spațiul în care sunt plasați,
principiile de lucru ale personalului precum și metodologia CT răspunde nevoilor de bază ale persoanelor
în detenție, nevoi ce contribuie la tratamentul acestora și reintegrarea lor socială.
Una din aceste nevoi este Siguranţa fizică şi emoţională – ce implică condițiile de trai, de respect,
de neadmitere a torturii, tratamentului inuman și presupun o comunicare asertivă – însăși principiile de
lucru ale Comunității Terapeutice și modul de organizare a acesteia oferă rezidenților starea de bine fizică
și emoțională (rezultatele itemilor stării fizice și psiho-emoționale ale chestionarul Maudsley Addiction
Profile), dar și sentimentul de siguranță, oferind mediu propice tratamentului și dezvoltării personale.
În acest grup rezidentul se simte acceptat si are suportul celor din jur, cee ce nu oferă subcultura
criminală și cee ce nu oferă de multe ori personalul. Faptul că numărul conflictelor, de orice gen, sunt în
descreștere odată cu intrarea rezidentului în Comunitatea Terapeutică permite să concluzionăm că
relațiile în acest mediu se bazează pe suport, înțelegere și cooperare și asigură o altă nevoie de bază a
deâinutului cum este căldura şi suportul.
Comunitatea Terapeutică la momentul actual este unicul spațiu în care deținuților le este
asigurată nevoia de Autonomie şi Control, aceste două lucruri fiind dozate și aplicate individual, oferind
un sistem progresiv de tratament.
Parcursul programului Comunității Terapeutice este foarte clar și în aproape trei ani de activitate
a acesteia nu au fost schimbări mari în cazul personalului (coordonatorul programului, consultanții de la
egal la egal) cee ace asigură o altă nevoie de bază - predictibilitate şi stabilitate. Chiar dacă au fost
efectuate ajustări în program, aceastea au fost parte din interacțiunea cu rezidenții. Metodologia este
organizată astfel încît rezidenții să înțeleagă foarte clar care este parcursul lor, ceea ce contribuie la
28
diminuarea situațiilor de conflict și apariția anumitor frustrări, astfel oferind structură – (limite şi
consecinţe).
Asigurarea nevoilor de bază, enumerate mai sus crește șansele de recuperare și reintegrare social,
deoarece mediul în care rezidenții se dețin este propice dezvoltării acestora și realizării tuturor activităților
de reintegrare și tratament.
Cert este faptul că, printre membri Comunității Terapeutice sunt persoane cu un istoric de consum
destul de greu și un drum anevoios spre tratament, iar ceea ce se întîmplă în Comunitate cu ei este ceva
deosebit și nou. Să ne imaginăm oameni ale căror stil de viață este permanenta căutare a drogurilor, cu
schimbari brusce a stărilor de bine și rău, în care nu există predictibilitate și nici structură, cu un drum ce
mai mult seamănă cu un zigzag, decît o linie dreaptă. Desigur ajungînd în instituția penitenciară viață se
schimbă, apar reguli ce trebuie respectate, oameni cu care e necesar să interacționezi, pentru unii din ei
sarcini deloc ușoare. Putem spune că metodologia Comunității Terapeutice este total opusul modului de
viață pe care l-au avut aceste persoane, iar adaptarea lor la aceste noi condiții este fascinantă.
Toți rezidenții au remarcat schimbarea prin care au trecut odată ce au ajuns în acest program.
Rezultatele studiului de evaluare realizat prezintă o dinamică pozitivă stabilă și semnificativă statistic a
parcursului Programului atât în cee ace privește simptomatica fizică și psiho-emoțională, cât și în cazul
celor patru tipuri de capital – social, fizic, uman și comunitar.
Rezultatele acestui studiu demonstrează faptul că este asigurată sustenabilitatea proiectului după
ce rezidentul se eliberează din detenție, perioadă deloc ușoară pentru cei ce au avut pedepse lungi și
probleme de dependență, deoarece cresc semnificativ situațiile de risc pentru consum. În acest sens,
instituțiile guvernamentale trebuie consolideze mecanismul de asistență post-eliberare și să susțină
crearea și dezvoltarea comunităților terapeutice.
Recomandări
Luând în considerație constatările studiului, precum și provocările și lecțiile învățate în cadrul
Programului, ar fi binevenite o serie de intervenții întru consolidarea și îmbunătățirea acestuia.
Sunt binevenite eforturi de popularizare a Programului și motivarea deținuților pentru a adera la
TC.
Comunitatea Terapeutică necesită o implicare permanentă și personal bine pregătit, ținând cont
de problema legată de deficitul și fluctuația de personal ar fi necesare eforturi pentru a soluționa
problema lipsei funcțiilor și organizării sistemice a instruirii personalului.
Combaterea subculturii criminale, pe lângă toate celelalte beneficii, va reprezenta o eliminare de
bariere suplimentare pentru popularizarea TC.
Ținând cont de caracterul benefic al Programului, constatat în studiu, este recomandat experiența
dată să fie extinsă către celelate penitenciare prin crearea de sectoare separate, asemanatoare cu TC unde
pot fi cazate persoane, care au trecut Programul TC și care vor fi transferate la TC pentru a trece terapia.
Aplicarea instrumentelor de evaluare folosite în acest studiu de către personalul TC în sensul unei
monitorizări individuale cît și evaluării eficienței programului Comunități Terapeutice.
Realizarea cercetărilor în acest domeniu, ce vor oferi informații despre eficiența implementării
programului TC în sistemul penitenciar, precum și schimbărilor prin care trec beneficiarii acestei metode.
29
ANEXA 1 : Instrumentele de cercetare
Evaluarea CT Catharsis
FIȘA DE INFORMARE
Număr participant
Despre ce?
Ați primit această fișă de informare fiindcă sunteți sau ați fost membru a CT Catharsis, o comunitate
terapeutică din penitenciar. Noi realizăm un studiu pentru a vedea dacă CT V-a ajutat să Vă schimbați stilul de
viață.
Cine?
Studiul este realizat de o echipă din trei cercetători – Iuliana, Oxana și Vasile.
Ce urmează să faceți?
Unul dintre cercetători se va întâlni cu Dvs., vi se va cere să completați trei chestionare despre experiențele
Dvs., unele dintre aceste chestionare de câteva ori, precum șu un interviu cu Dvs. Fie după ce ați terminat
tratamentul, fie după ce veți fi din nou în comunitate.
Cine va cunoaște despre aceasta?

Nimeni nu va cunoaște! Tot ceea ce ne spuneți va fi păstrat în cadrul studiului, așa că doar Dvs. Și cercetătorii
veți ști. La sfârșitul studiului, cercetătorii vor scrie un raport, dar dacă tot ce ați spus este folosit în acest raport,
veți fi identificat doar de numărul de participant din partea de sus a acestei foi informative.
Dacă nu vreau să fac parte la studiu?

Nimic grav. Participarea la studiu nu presupune careva schimbări a serviciului pe care îl primiți de la TC
Catharsis. Nici o parte a studiului nu va face nicio diferență. Vă puteți răzgândi în orice moment și nimeni la
TC Catharsis nu va cunoaște despre asta.
Deci, ce fac acum?

Dacă decideți să faceți parte din studiu, trebuie doar să completați formularul din spatele acestei fișe
informative, să îl semnați și să îl transmiteți unuia dintre cercetători. Ei se vor ocupa de restul. Nu uitați, puteți
renunța la studiu în orice moment dacă vă răzgândiți.
30
Evaluarea CT Catharsis
FIȘA DE INFORMARE
Număr participant
Bifați boxele acolo unde sunteți de acord
1. Am citit fișa de informare și sunt de acord să particip în acest studiu
2. Înțeleg că totul ce voi spune eu va rămâne confidențial
3. Înțeleg că urmează să completez câteva chestionare
4. Înțeleg că pot fi întrebat să particip la un interviu
5. Am înțeles că mă pot răzgândi în orice moment
Semnătura…………………………………………. Data…………………………………………………….
ORICÂND PUTEȚI ADRESA ÎNTREBĂRI CERCETĂTORILOR ÎNAINTE DE A VĂ EXPRIMA ACORDUL
31
PROFILUL DE DEPENDENȚĂ MAUDSLEY
Cod participant: |__|__| Nr. Chest. |__|__|__|__|
Data realizării interviului |__|__| luna |__|__|
SECȚIUNEA A: SIMPTOME
A1. Cât de des resimțiți următoarele simptome ale stării fizice :

Niciodată Rar Uneori Des Mereu
1. Lipsa poftei de mâncare 0 1 2 3 4
2. Oboseală/istovire 0 1 2 3 4
3. Greață 0 1 2 3 4
4. Dureri de stomac 0 1 2 3 4
5. Respirație dificilă 0 1 2 3 4
6. Dureri în piept 0 1 2 3 4
7. Dureri în articulații / oase 0 1 2 3 4
8. Dureri musculare 0 1 2 3 4
9. Amorțeli / furnicături 0 1 2 3 4
10.Tremurici 0 1 2 3 4
A1. Cât de des resimțiți următoarele simptome psiho-emoționale :

Niciodată Rar Uneori Des Mereu
1. Vă simțiți încordat 0 1 2 3 4
2. Vă speriați brusc fără careva motive 0 1 2 3 4
3. Resimțiți frică 0 1 2 3 4
4. Nervozitate sau tremurici 0 1 2 3 4
5. Stare de teroare sau panică 0 1 2 3 4
6. Nu aveți speranță în viitor 0 1 2 3 4
7. Vă simțiți inutil 0 1 2 3 4
8. Nu aveți interes 0 1 2 3 4
9. Vă simțiți singuratic 0 1 2 3 4
10.Gânduri de a Vă pune capăt zilelor 0 1 2 3 4
SECȚIUNEA B: FUNCȚIONALITATE PERSONALĂ/SOCIALĂ
Dacă respondentul nu s-a aflat într-o relație în ultimele 30 zile, trecem la întrebările despre rude
B1. Câte zile în ultimele 30 zile ați contactat cu partenerul ? (de ex. ați avut întâlnire sau ați discutat
la telefon) |__|__| zile
B2. În câte 32laborate32 zile ați avut conflicte cu partenerul ? (de ex. ați discutat în tonalități
ridicate) |__|__| zile
Dacă respondentul nu a contactat cu rudele în ultimele 30 zile, trecem la întrebările despre prieteni
B1. Câte zile în ultimele 30 zile ați contactat cu rudele ? (de ex. ați avut întâlnire sau ați discutat la
telefon) |__|__| zile
32
B2. În câte 33laborate33 zile ați avut conflicte cu rudele ? (de ex. ați discutat în tonalități ridicate)
|__|__| zile
Dacă respondentul nu a contactat cu prieteni în ultimele 30 zile, încheiem interviul.
B1. Câte zile în ultimele 30 zile ați contactat cu prietenii ? (de ex. ați avut întâlnire sau ați discutat
la telefon) |__|__| zile
B2. În câte 33laborate33 zile ați avut conflicte cu prietenii ? (de ex. ați discutat în tonalități ridicate)
|__|__| zile
VĂ MULȚUMIM !!!
33
Chestionar: Capital de recuperare (RCQ)
Cod participant: |__|__| Nr. Chest. |__|__|__|__|
Data realizării interviului |__|__| luna |__|__|
Vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebări utilizând scala (1 = Nu este adevărat; 2 = Oarecum

neadevărat; 3 = Nici ..., nici ...; 4 = Oarecum Adevărat; 5 = Adevărat). Atunci când răspundeți, Vă rugăm să
Vă referiți la viața Dvs. Din ultimele patru săptămâni.
.
1. Capital Social
a) Am acces la informații și îndrumări care mă ajută în recuperare
b) Am un mediu care îmi susține eforturile de recuperare
c) Sunt persoane care mă susțin în eforturile de recuperare
d) Sunt mulțumit de relațiile pe care le am cu oamenii care contează pentru mine în viață
e) Am cel puțin un prieten și / sau membru al familiei cu care îmi pot împărtăși gândurile
și sentimentele
f) În câte zile pe săptămână luați masa cu una sau mai multe persoane? (0-7 zile, 0
înseamnă niciodată)
g) Simt că am responsabilități față de altcineva / altceva (de exemplu prieten / familie /

animal de companie)
Total
2. Capital fizic
a) Am acces la transport personal sau public
b) Eu dorm bine în majoritatea nopților
c) Îmi pot permite financiar să particip la activități care susțin recuperarea mea
d) În general sunt într-o stare bună de sănătate fizică

e) Nu am datorii financiare mari
f) Mănânc regulat și sănătos
g) Sunt mulțumit de aspectul meu fizic / de cum arăt
h) În ultima perioadă am avut un surplus de energie
i) Mediul meu de acasă este propice pentru recuperarea mea
Total
3. Capital Uman
a) reușesc să rezolv probleme dificile atunci când încerc
34
b) Pot să-mi stabilesc și să ating scopurile stabilite
c) mă descurc în situații neașteptate
d) în ultima perioadă am fost capabil singur sa decid în privința lucrurilor
e) Pot fi răbdător când este necesar
f) Mă pot baza pe succesele anterioare pentru a avea încredere pentru noi provocări
g) Mă consider o persoană puternică

h) Știu ce influențe am asupra altor persoane
i) Pot vedea partea amuzantă a vieții
j) Sunt mulțumit de abilități și deprinderile pe care le am
Total
4. Capital Comunitar
a) Nu mă simt stigmatizat ca și consumator de alcool și / sau droguri în comunitate
b) Nu am fost victima unei infracțiuni în comunitate

c) Mă simt confortabil în comunitate
d) Membrii comunității nu mă tratează prost
e) Nu mă simt amenințat în comunitate
f) Sunt tratat la egal și cu respect în comunitate
g) Mă simt acceptat în comunitate
h) Există un tratament accesibil pentru a sprijini recuperarea în cadrul comunității
Total
35
Ghid de interviu semi-structural
1. Cât de bine Vă amintiți timpul de înainte de a fi la închisoare și a începe programul de
tratament?
2. Ce tipuri de droguri și alcool consumați atunci?
3. Cât de des consumai într-o zi obișnuită?
4. Cum ai descrie tipul de persoană pe care ai fost atunci?
5. Cum crezi că te-ar fi descris alți oameni?
6. Mai ești persoana respectivă sau te-ai schimbat?
7. Îmi poți spune cum anume te-ai schimbat?
8. Ce faceți pentru a Vă asigura că puteți menține această schimbare?
9. Care Vă sunt planurile pentru viitor?
10. Dacă vi s-ar cere să oferiți sfaturi acum pentru cineva care va intra în programul de
tratament, care sunt principalele lucruri pe care le-ați spune?
36
ANEXA 2: Raport de prezentare a Studiului și planul de acțiuni 37laborate în comun cu
personalul Comunității Terapeutice (Numai în engleză)
Report on the presentation of the Study and action plan developed jointly with the Therapeutic
Community staff.
On 01.07.2021 the team of local researchers: Vasilie Cantarji, Iuliana Curea, Oxana Gumennaia, held a
presentation session of the Study "Evaluation of the efficiency of the Therapeutic Community in
Penitentiary no.9-Pruncul, Moldova" for the administration of Penitentiary no.9-Pruncul and staff of the
Catarsis Therapeutic Community. The purpose of the meeting was to inform and to identify solutions for
the continuity of the process of evaluating the effectiveness of the Therapeutic Community program, and
to introduce the evaluation tools in the monitoring process of the Community.
The team members presented the evaluation tools, providing information about their content as well as
how to apply, effectiveness and how to interpret the data. Prison staff studied the tools and provided
positive feedback on the intention to provide a system of assessment processes that can continue to use
routinely after the study completes. The administrative aspects involving regulations regarding the
application of assessment tools were discussed, the staff also providing solutions for the introduction of
assessment tools in the assessment procedures that already exist within the Therapeutic Community
program. The staff also appreciated the evaluation tools as easy and applicable, given the category of
beneficiaries for which they are applied. But especially is appreciated the fact that there is no need very
special staff training to apply the tools, which will not complicate the work procedures within the program
and will provide maximum information on the dynamics of residents in the program, as well as its
effectiveness in general.
A large part of the working session discussed the results of the study itself, which impressed the staff, the
data on the effectiveness of the program shows in fact a positive evaluation of their work. There were
many discussions about the results in which there is a decrease in the physical and psycho-emotional state
of the residents after a few months from the beginning of the program. In this sense were analysed the
processes that the residents go through, as well as the solutions that are to be applied in order to register
the most positive results throughout the program.
Another aspect discussed was the recommendations of the study and in this sense. The staff mentioned
that the Therapeutic Community requires a permanent involvement and well-trained staff, and civil
society representatives, in the context of procurement procedures for external rehabilitation services.
The representatives mentioned that there is no a clear procedure for procuring services from accredited
providers in this field, even if the latest reports describe the efficiency of the work model within the
Therapeutic Community program in which penitentiary system employees work in tandem with the
accredited provider of rehabilitation services. Thus, it was proposed to introduce at the level of legislation
or organizational reglaments the acquisition of rehabilitation services, thus preserving the current
working model within the Therapeutic Community.
The staff agreed also to extend the experience of the given program to the other penitentiaries by creating
separate, Therapeutic Community - like sectors where people can be accommodated, who have passed
the Therapeutic Community Program and who will be transferred to the Therapeutic Community to
undergo therapy. This aspect is already being discussed and is to be implemented in one of the sectors of
the same penitentiary.
The administration reiterated that research in this area, which will provide information on the
effectiveness of the implementation of the Therapeutic Community program in the penitentiary system,
as well as the changes experienced by the beneficiaries of this method are important for both the
37
penitentiary system and society as a whole, developing the process of social reintegration of detainees
and reducing recidivism.
At the end of the meeting, the topic of further application of the evaluation tools used in this study by
Therapeutic Community staff to evaluate the effectiveness of the program was addressed. In this regard,
the experts proposed to regulate this procedure in the Regulation of organization and management of
the activity of the Therapeutic Community, in a section on Community monitoring. Staff members
welcomed the proposal.
The experts propose the introduction of the Section - “Monitoring of the implementation of the
Therapeutic Community Program”.
"1. The monitoring and evaluation of the implementation of the Therapeutic Community program is
performed by the staff working within the Therapeutic Community in order to obtain information on the
efficiency of the implementation of the Therapeutic Community program in the penitentiary system.
2. Therapeutic Community staff will apply the following research tools on a quarterly basis:
a) Recovery Capital Questionnaire (RCQ), annex to Regulation no.
b) Maudsley Addiction Profile (MAP), annex to Regulation no.
c) The semi-structured interview guide, annex to Regulation no.
3. Therapeutic Community staff will perform an annual analysis of data on the effectiveness of the
Therapeutic Community program, based on the research tools described in point 2, which will be
presented in the balance sheet report of Penitentiary No. 9 and the National Administration of
Penitentiaries balance sheet report, as well as other publications if necessary”.
The staff present at the meeting agreed with the proposed solution and after formulating the proposal to
include it in the Regulation on the conditions of organization and management of the activity of the
Therapeutic Community.
At the end of the meeting a deadline for the submission of comments and proposals from the Therapeutic
Community staff was set, both regarding the improvement of the text of the study, as well as the
procedure for implementing the evaluation tools in the future. By July 23 have been received some
comments and corrections from Therapeutic Community staff, which were included in the final version of
the Study "Evaluation of the efficiency of the Therapeutic Community in Penitentiary no.9-Pruncul,
Moldova".
As a result, the Therapeutic Community personnel completed the internal Regulations with a Section -
“Monitoring of the implementation of the Therapeutic Community Program”-
"1. The monitoring and evaluation of the implementation of the Therapeutic Community program is
performed by the staff working within the Therapeutic Community in order to obtain information on the
efficiency of the implementation of the Therapeutic Community program in the penitentiary system.
2. Therapeutic Community staff will apply the following research tools on a quarterly basis:
a) Recovery Capital Questionnaire (RCQ), annex to Regulation no.
b) Maudsley Addiction Profile (MAP), annex to Regulation no.
c) The semi-structured interview guide, annex to Regulation no.
3. Therapeutic Community staff will perform an annual analysis of data on the effectiveness of the
Therapeutic Community program, based on the research tools described in point 2, which will be
presented in the balance sheet report of Penitentiary No. 9 and the National Administration of
38
Penitentiaries balance sheet report, as well as other publications if necessary”. All completions were
submitted to the National Administration of Penitentiaries for approval.
39

TC Effectivness Assessment Report Final Action Plan ROM 2775-8435-3284 v.1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TC Effectivness Assessment Report Final Action Plan ROM 2775-8435-3284 v.1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TC Effectivness Assessment Report Final Action Plan ROM 2775-8435-3284 v.1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu

Evalurea eficienței Comunității Terapeutice

Echipa locală de cercetare: Vaslie Cantarji, Iuliana Curea, Oxana Gumenaia

Coordonator: Orsolya Gancsos, Pompidou Group

Capitolul 3. Organizarea și funcționarea Comunității Terapeutice Catarsis

3.1. Istoricul creării Comunității Terapeutice

Susținerea noilor proiecte și confruntarea cu provocările instituționale au permis sistemului să

2. Instruirea personalului ce lucrează în cadrul comunității și partenerilor de implementare a proiectului.

Romania – Penitenciarul Jilava, (finanțat de Pompidou Group)

3.2. Comunitatea Terapeutică Catarsis – metodă de tratament pentru condamnații

Ce înseamnă Comunitatea Terapeutică?

Cum este organizată CT Catarsis?

Trebuie să menționăm că, în premieră, Administrația Națională a Penitenciarelor a contractat servicii

Care sunt activitățile Comunității Terapeutice?

Majoritatea activităţilor se desfăşoară în grupuri, astfel încât rezidenţii să poată interacţiona şi

Cît durează programul?

Ce se întîmplă dacă nu sunt respectate regulile CT?

Valul de Număr Data Locul

Au fost aplicate următoarele instrumente cercetare:

Referindune la instrumentele de evaluare în această cercetare (ghidul de interviu și chestionarele)

Lipsa poftei de mâncare

45,0% 42,9% Ratele de conflict

- Am acces la informații și îndrumări care mă ajută în recuperare

Capitalul psihic a fost apreciat prin următorul set de itemi:

- Am acces la transport personal sau public

Capitalul uman a fost măsurat prin itemii:

- Reușesc să rezolv probleme dificile atunci când încerc

Și în final capitalul comunitar a fost reflectat prin setul de itemi:

- Nu mă simt stigmatizat ca și consumator de alcool și / sau droguri în comunitate

Rezidenții Comunității Terapeutice au participat la un scurt interviu care cuprinde 10 întrebări

Însăși Comunitatea Terapeutică a fost percepută de intervievatori ca fiind un spațiu deschis,

Cine va cunoaște despre aceasta?

Dacă nu vreau să fac parte la studiu?

Deci, ce fac acum?

Bifați boxele acolo unde sunteți de acord

1. Am citit fișa de informare și sunt de acord să particip în acest studiu

2. Înțeleg că totul ce voi spune eu va rămâne confidențial

3. Înțeleg că urmează să completez câteva chestionare

4. Înțeleg că pot fi întrebat să particip la un interviu

5. Am înțeles că mă pot răzgândi în orice moment

ORICÂND PUTEȚI ADRESA ÎNTREBĂRI CERCETĂTORILOR ÎNAINTE DE A VĂ EXPRIMA ACORDUL

A1. Cât de des resimțiți următoarele simptome ale stării fizice :

A1. Cât de des resimțiți următoarele simptome psiho-emoționale :

SECȚIUNEA B: FUNCȚIONALITATE PERSONALĂ/SOCIALĂ

Dacă respondentul nu a contactat cu prieteni în ultimele 30 zile, încheiem interviul.

Vă rugăm să răspundeți la următoarele întrebări utilizând scala (1 = Nu este adevărat; 2 = Oarecum

g) Simt că am responsabilități față de altcineva / altceva (de exemplu prieten / familie /

d) În general sunt într-o stare bună de sănătate fizică

g) Mă consider o persoană puternică

a) Nu mă simt stigmatizat ca și consumator de alcool și / sau droguri în comunitate

b) Nu am fost victima unei infracțiuni în comunitate

f) Sunt tratat la egal și cu respect în comunitate

g) Mă simt acceptat în comunitate

h) Există un tratament accesibil pentru a sprijini recuperarea în cadrul comunității

S-ar putea să vă placă și