Gestionarea Emotiilor

Descărcați ca docx, pdf sau txt
Descărcați ca docx, pdf sau txt
Sunteți pe pagina 1din 4

Cu toții am întâlnit acest termen de ,,emoție„.

Simțim emoții dinainte de a învăța să


vorbim. Acestea sunt mereu cu noi și dau o coloratură gândurilor și evenimentelor din viața
noastră. Emoțiile și felul în care acestea se manifestă la nivelul expresivității, sunt o
modalitate prin care putem transmite mesaje non-verbale, și putem fi înțeleși de oameni din
toate culturile lumii.

Cum te simți acum? Chiar acum, în acest moment.

Ești bucuros, amuzat? Sau plictisit, fără chef? Sau ești puțin iritat… sau mai mult…?

S-ar putea să nu-ți dai seama cum te simți. De cele mai multe ori, când ne întreabă cineva
cum ne simtim, raspundem bine sau așa-și-așa sau nu mă simt prea bine

Dar ce sunt emoțiile?


Emoțiile sunt trăiri afective pozitive sau negative care apar ca răspuns la evenimentele
cu care ne confruntăm de-a lungul vieții. Scopul emoțiilor este acela de a ne sprijini în
adaptarea la mediul înconjurător. Emoțiile ne ajută să luăm decizii, să ne mobilizăm și
să acționăm în diferite situații de criză și de asemenea, emoțiile ne ajută să îi înțelegem
pe cei cu care relaționăm

De unde vin emoțiile?


Din punct de vedere biologic, apariția emoției este strâns legată de stimularea ariilor din
sistemul nervos și anume creierul şi sistemul nervos central.

S-a ajuns la concluzia că informaţia ajunge întâi la talamus şi apoi aceasta este
transmisă în mod simultan către amigdală și cortex cerebral. Amigdala este acea
structură a creierului care se ocupă cu reglarea emoțională.

Atunci când informația despre evenimentul activator al emoției este procesată de către
amigdala, procesarea acesteia este rapidă ceea ce duce la un răspuns rapid la
evenimentul cu care ne confruntăm. De exemplu, dacă mergem pe stradă și auzim un
sunet foarte puternic, cel mai probabil vom tresări și vom analiza imediat dacă zgomotul
perceput ar putea fi un factor ameninţător pentru noi.

Informația procesată de către cortexul cerebral este mai înceată, ceea ne oferă timp în
care noi să evaluăm emoţia dată de eveniment. 
Emoțiile pot fi adaptative (funcționale) și
dezadaptative (disfuncționale).
Emoțiile funcționale sunt cele care ne ajută, ne informează despre evenimentele din
mediul extern și intern, ne clarifică și ne ghidează în înțelegerea nevoilor și motivațiilor
personale. Deși unele emoții sunt considerate că fiind negative, în anumite situații
acestea ne pot fi de ajutor. Spre exemplu teama este emoția care ne avertizează că
situația în care ne aflăm este una primejdioasă, iar furia este emoția care ne
semnalează că limitele noastre sunt încălcate.
Emoțiile disfuncționale sunt cele care ne blochează percepția corectă a mediului, care
au un efect negativ asupra comportamentului nostru, care ne îndeamnă spre a lua
decizii greșite și care ne împiedică să ne putem detecta corect nevoile.

Cât de important este să identificăm


corect emoțiile noastre?
Indentificarea corectă a emoțiilor noastre și a celor ale apropiațiilor ne aduce o serie de
beneficii importante:

 Emoțiile corect indentificate ne oferă mesaje despre nevoile noastre. Spre


exemplu, te trezești dimineața cu o stare de nervozitate pregătindu-te să mergi la
muncă. Această stare, îți poate transmite faptul că jobul tău este unul in care îți
sunt încălcate limitele, unde poate ești suprasolicitat și de care în realitate nu ești
mulțumit.
 Emoțiile ne ajută să relaționam, să îi înțelegem și chiar să îi ajutăm pe cei din
jur.  Nu putem citi  gândurile oamenilor dar putem deduce emoţiile unei persoane
fără că ea să spună nimic, prin interpretarea expresiilor faciale. Astfel putem
observa când o persoană este tristă și îi putem oferi suport, sau putem observa
când cel de lângă noi este nervos și are nevoie de spațiu.
 Trăirile emoționale ne oferă informații despre mediul în care trăim (dacă suntem
în pericol, dacă mediul este plăcut, dacă activitatea noastră ne oferă satisfacție).

Cum ne conștientizăm emoțiile?


Emoțiile noastre sunt foarte ușor de conștientizat, dacă cunoaștem modul lor de
manifestare atât la nivelul corpului cât și la nivelul expresivității. Mai jos regăsiți
descrierea celor 6 emoții valabile în toate culturile lumii.

Furia ca emoție
Furia este o emoție puternică, ce ne face să acționăm impulsiv sau agresiv. Furia apare
atunci când limitele noastre sunt încălcate.
La nivelul corpului furia se manifestă prin puls crescut, stare de agitație și iritabilitate
crescută, tonul vocii devine mai ferm și mai ridicat. În unele cazuri, în accesele de furie
apare un tremur vizibil la nivelul membrelor.
La nivelul expresivității, furia se manifestă prin încruntare și un chip încordat. Uneori
ni se poate înroși chipul atunci când suntem furioși.
Tristețea ca emoție
Tristesţea este o emoție care apare atunci când ne confruntăm cu evenimente
negative. În general evenimentele legate de pierdere ne provoacă tristețe (pierderea
unei persoane apropiate, a unui obiect, a unui loc de muncă, a unei relații).
La nivelul fiziologic, tristețea se manifestă prin oboseală psihică și fizică, neliniște,
sentimentul de gol interior, câteodată apare și somatizarea – prin  presiune la nivelul
pieptului sau al abdomenului.
O persoană tristă poate fi observată ușor, prin expresivitatea feţei. Colțul buzelor sunt
îndreptate în jos, iar colțurile interne ale sprâncenelor sunt ridicate în sus.
Surprinderea ca emoție
Surpinderea este o emoție care apare în urma unui eveniment pozitiv sau a unui
eveniment negativ.
La nivelul organismului, surprinderea se manifestă prin creștere a pulsului,
sentimentul intens de gol în stomac, tresărire. Dacă factorul declanșator a fost unul
negativ, corpul intra într-o stare de alertă și se pregătește să gestioneze evenimentul
negativ.
La nivel fizionomic suprinderea poate fi recunoscută prin deschiderea mai
proeminentă a ochilor, gură deschisă larg și sprâncenele ridicate.
Frica sau teama ca emoție
Frica este emoția cauzată de un eveniment amenințător perceput.
La nivel corporal frica își face simțită prezența prin tahicardie (ritm cardiac crescut),
hiperventilație (respirație rapidă), transipararea palmelor, nod în gât, senzație de
panică, tremurat la nivelul întregului corp.
La nivel expresiv frica poate fi distinsă prin, ochii care sunt larg deschiși și un chip
foarte tensionat.
Dezgustul ca emoție
Dezgustul este emoția care apare în momentul în care intrăm în contact cu lucruri pe
care le considerăm neplăcute, inestetice, respingătoare.
La nivel corporal, dezgustul se manifestă prin apariția stării de greață și a
disconfortului din zona stomacului.
La nivel expresiv dezgustul se evidențiază prin faptul că buza superioară este ridicată
la maximum, buza de jos este ridicată la rândul ei (ieșind puțin în afară). Nările sunt
ridicate și nasul este încrețit.
Fericirea ca emoție
Fericirea este o emoție plăcută, care apare atunci cândîn viață noastră apar
evenimente pozitive, când primim ceea ce ne dorim, sau când ne atingem obiectivele
propuse.
La nivel fiziologic fericirea se manifestă printr-o agitație și o creștere a energiei. Pot
apărea furnicături în corp, și chiar o presiune care este caracterizată că fiind plăcută, la
nivelul pieptului. La nivel expresiv, fericirea se evidențiază printr-o radiere a fetei. O
persoană, atunci când este fericită zâmbește, ochii îi sunt luminoși iar obrajii sunt
ridicați.
În general reacția la emoțiile negative, poate fi împărțită în două categorii: reacții
sănătoase și reacții nesănătoase. În tabelul de mai jos regăsiți o împărțire a acestor
două categorii de reacții.
Emoția   Reacția nesănătoasă/ nocivă Reacția sănătoasă/ benefică

Agresivitatea, răzbunare, atac asupra celor din Impunerea  limitelor.


Furia jur. Exprimarea asertivă a nemulțumirii.

Conștientizarea factorului stresor.


Atenție focusată pe găsirea de soluții pentru în
Frică Panică, neîncredere, hipervigilență. amenințător.  

Tristețe Depresie, retragere socială, autovătămare. Căutarea suportului din partea celor apropiaț

Stimă de sine scăzută, anxietate socială, Reflectarea asupra evenimentului care a prod
Rușine intimidare. Asumarea responsabilității pentru acțiunea ce

Dezgust Furie, critică asupra celor din jur.   Acceptare. Toleranță.

S-ar putea să vă placă și