ȘCOALA DE AGENȚI DE POLIȚIE ,,VASILE LASCĂR’’ CÂMPINA

PORTOFOLIU INDIVIDUAL
DOMENIU: TRAFICUL INTERNATIONAL DE DROGURI

ACTIVITATEA: PREVENIREA SI COMBATEREA

FAPTELOR ANTISOCIALE

ELEV: OPRITA ALEXANDRU

CLASA: 244
SERIA DE ELEVI: SEPTEMBRIE 2022 - OCTOMBRIE 2022

CUPRINS
1.Politica UE în materie de droguri…………………2

2.Strategia UE în materie de droguri 2021-2025……3

3.COMBATEREA TRAFICULUI DE DROGURI ŞI A

PRODUSELOR CU REGIM SPECIAL……………6

4.IMPORTANȚA COOPERĂRII POLIȚIENEȘTI

INTERNAȚIONALE……………………………….9

5.Traficul de persoane………………………………10

6.ANALIZĂ SUCCINTĂ PRIVIND VICTIMELE

IDENTIFICATE ÎN 2021…………………………...12

7. BIBLIOGRAFIE………………………………….17

Politica UE în materie de droguri

1
 Drogurile reprezintă un
fenomen social și sanitar
complex, care afectează
milioane de persoane din
UE. Drogurile ilicite pot avea
consecințe negative enorme,
nu numai pentru persoanele
care le consumă, ci și pentru
familiile și comunitățile lor.
Consumul de droguri generează costuri enorme și
prejudicii pentru sănătatea și siguranța publică, mediu și
productivitatea muncii. De asemenea, acesta aduce cu sine
amenințări la adresa securității legate de violență,
criminalitate și corupție.
Piața drogurilor ilicite este una dintre principalele surse de
venit pentru grupurile infracționale organizate din Uniunea
Europeană și se ridică la o valoare anuală estimată a
vânzărilor cu amănuntul de cel puțin 30 de miliarde EUR.
În UE, la fel ca în multe țări din întreaga lume, traficul de
droguri afectează, de asemenea, stabilitatea și guvernanța la
nivel național.

Strategia UE în materie de droguri 2021-2025

În ultimele două decenii, Uniunea Europeană și statele sale
membre au elaborat împreună o abordare comună pentru a

2
viza implicațiile în materie de securitate și sănătate ale
traficului de droguri și ale consumului de droguri.
Abordarea UE se bazează pe:
● dovezi privind ceea ce funcționează și ce nu funcționează
în ceea ce privește politicile și măsurile
● echilibrul dintre reducerea ofertei de droguri și reducerea
cererii de droguri
● multidisciplinaritate, având în vedere caracterul
transversal al fenomenului drogurilor
● inovare și previziune, având în vedere complexitatea
situației și a pieței drogurilor
● respectarea drepturilor omului, egalitatea de gen și
echitatea în materie de sănătate
● participarea și implicarea societății civile
Această abordare a fost consacrată în Strategia UE în materie
de droguri 2013-2020 și reafirmată în Strategia UE în materie
de droguri 2021-2025, aprobată de Consiliu în decembrie
2020.
Noua strategie pentru perioada 2021-2025 stabilește cadrul
politic și prioritățile politicii UE în materie de droguri și
completează politicile naționale. Obiectivul său principal este
de a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății,
stabilitate și securitate socială, precum și de a contribui la
sensibilizarea publicului.

Strategia UE în materie de droguri completează politicile

naționale în materie de droguri ale celor 27 de state membre
ale UE.

3
Strategia în materie de droguri se axează pe trei domenii
principale de politică:
● reducerea ofertei de droguri
● reducerea cererii de droguri
● abordarea consecințelor negative asociate consumului de
droguri
De asemenea, aceasta identifică trei teme transversale în
sprijinul domeniilor de politici:
● cooperare internațională
● cercetare, inovare și previziune
● coordonare, guvernanță și punere în aplicare
Consiliul a convenit de asemenea asupra unui plan de acțiune
care stabilește 85 de măsuri specifice pentru realizarea
priorităților Strategiei UE în materie de droguri.

I. Reducerea ofertei de droguri

➤ În cazul strategiei abordate de Consiliul European în vederea

reducerii ofertelor de droguri se include prevenirea, descurajarea
și perturbarea criminalității legate de droguri, în special a
criminalității organizate, prin cooperare judiciară și în domeniul
asigurării respectării legii, date operative, interzicere, confiscarea
activelor provenite din săvârșirea de infracțiuni, anchete și
gestionarea frontierelor.
II. Reducerea cererii de droguri

➤ În domeniul reducerii cererii de droguri, obiectivul strategiei

este de a contribui la dezvoltarea sănătoasă și în siguranță a
copiilor și a tinerilor și la reducerea consumului de droguri ilicite.

4
De asemenea, aceasta urmărește să întârzie vârsta la care
debutează consumul, să prevină și
să reducă consumul problematic de
droguri, să trateze dependența de
droguri, să prezinte măsuri vizând
recuperarea și reintegrarea socială
printr-o abordare integrată,
multidisciplinară și bazată pe dovezi
și prin promovarea și asigurarea
coerenței între politicile din domeniul sănătății, cel social și cel al
justiției.

III. Abordarea consecințelor negative asociate

consumului de droguri
➤ Consumul de droguri poate cauza probleme de sănătate și
poate avea efecte sociale nocive asupra celor care le consumă, dar
și asupra familiilor acestora și a comunității în ansamblu. Prin
urmare, prezentul capitol se axează pe măsuri și politici care
previn sau reduc posibilele riscuri pentru sănătate și societate și
consecințele negative pentru utilizatori, societate și penitenciare.
La punerea în aplicare a acestor măsuri și politici trebuie să se
țină seama de nevoile naționale și de legislația națională.
COMBATEREA TRAFICULUI DE DROGURI
ŞI A PRODUSELOR CU REGIM SPECIAL

Autoritatea Naţională a Vămilor este una dintre instituţiile

responsabile în reducerea ofertei de droguri, cu un rol foarte

5
important la frontiera externa a UE, încercând prin sistemul de
supraveghere şi control să limiteze pe cat posibil, conform legii,
accesul drogurilor si precursorilor pe teritoriul României si
implicit al UE.

Autoritatea vamala exercita,

in cadrul politicii vamale a statului,
atributiile conferite prin
reglementarile vamale pentru
realizarea controlului vamal al
marfurilor introduse sau scoase
din tara.

Pe langa celelalte agentii de aplicare

a legii, Directia de Investigare a
Infractiunilor de Crima Organizata si
Terorism din cadrul Parchetului
General, Directia de Combatere a
Crimei Organizate din cadrul
Inspectoratului General a Politiei
Romane, Politia de Frontiera si Autoritatea Nationala a Vamilor
are responsabilitati in domeniul prevenirii si combaterii traficului
ilicit de :

1.droguri, substante psihotrope, substante chimice esentiale si

precursori, preparate chimice periculoase, precum si

2.produse cu regim special, din categoria carora fac parte :

6
 ● produsele strategice ( produsele militare si cele cu dubla
utilizare) ;

● materiale radioactive, arme chimice, biologice, nucleare si

de distrugere in masa ;

● arme munitii si materiale explozive ;

● substante periculose pentru sanatate si mediu – deseuri;

● produse ce afecteaza stratul de ozon;

Pentru punerea in aplicare a responsabilitățile ce-i revin potrivit

prevederilor Legii 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei si a
Hotararii Guvernului 707/2006 privind aprobarea Regulamentului
de aplicare a Codului vamal precum si a altor legi cu incidenta in
domeniul vamal, Autoritatea Națională a Vămilor și-a prevăzut in
organigrama urmatoarele structuri :

● la nivel central isi desfasoara activitatea un serviciu

specializat in acest domeniu care are ca atributie principala
conducerea, coordonarea si îndrumarea metodologica a
activităţii compartimentelor de la nivel regional si local, în
vederea prevenirii şi combaterii traficului ilicit de
droguri şi produse cu regim special;

● la nivel regional functioneaza un compartiment cu atributii

atat in coordonarea si indrumarea echipelor de control

7
 vamal antidrog si fizic de la nivel birou vamal cat si de
control al agenţii economici abilitati sa derulează
operaţiuni vamale cu astfel de produse, în aria de
competenţă;

● la nivel local isi desfasoara activitatea in mod operativ o

echipa de control vamal antidrog si fizic care are
responsabilitati atat pe linia prevenirii şi combaterii prin
mijloace specifice a traficul ilicit de arme, muniţii,
materiale explozive şi radioactive, droguri, precursori,
produse şi substanţe toxice, cat si in domeniul constatarii
şi sancţionarii faptelor savarsite ca urmare a nerespectării
reglementărilor din domeniul vamal.

IMPORTANȚA COOPERĂRII POLIȚIENEȘTI

INTERNAȚIONALE

Cooperarea polițienească internațională presupune mai multe

activități , precum:
❖ studii internaționale de identificare corectă a amenințărilor;

❖ coordonarea acțiunilor instituțiilor implicate;

8
 ❖ creșterea schimbului de informații;

❖ armonizarea legislației penale şi procedurale a statelor;

❖ asistența juridică internațională în materie penală;

❖ derularea și executarea unor acte procedurale solicitate prin

❖ comisii rogatorii;

❖ schimbul de date şi informații operative;

❖ cooperarea directă între polițiile diferitelor state;

Scurta introducere:

Experiența României în domeniul combaterii traficului de

persoane datează din anul 2001, odată cu apariția cadrului legal,
respectiv Legea nr . 678 din 21 noiembrie 2001 privind
prevenirea şi combaterea traficului de persoane.

Legea reglementează instituţia ofițerului de legătură, în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne, precum şi a magistratului de
legătură, la nivelul parchetelor de pe lângă tribunale, care să
asigure consultarea reciprocă cu ofițeri de legătură sau, după caz,
cu magistraţi de legătură, care funcționează în alte state (după
modelul Procurorulul European), în scopul coordonării acţiunilor
acestora în cursul urmăririi penale.

Legea mai prevede stabilirea unor puncte de contact, în cadrul

Ministerului Afacerilor Interne şi al Parchetului de pe lângă Înalta

9
Curte de Casaţie şi Justitie, cu instituții similare din alte state, în
vederea schimbului de date şi de informații cu privire la
investigarea şi urmărirea infracțiunilor de trafic de persoane.

Traficul de persoane :

● Traficul de persoane este ,,Recrutarea, transportul,

transferul, adăpostirea sau primirea de persoane, inclusiv
schimbul sau transferul de control asupra persoanelor în
cauză, efectuate sub ameninţare sau prin uz de forță sau prin
alte forme de constrângere, prin răpire, prin fraudă, prin
înşelăciune, prin abuz de putere sau profitând de starea de
vulnerabilitate sau prin oferirea sau primirea de bani sau de
alte foloase pentru a obține consimţământul unei persoane
care deţine controlul asupra alteia, în vederea exploatării."
(Directiva 2011/36/EU).

● Traficul de persoane este o industrie de miliarde de

dolari pe plan internațional și a doua ca profitabilitate
după traficul de droguri. Spre deosebire de traficul de
droguri, ,,produsul" poate fi revândut.
● În Europa, peste jumătate din victimele traficului de
persoane sunt exploatate in scopuri sexuale. Victimele sunt
bătute şi violate în mod repetat, private de libertate şi
terorizate.

● În 2012, în România au fost inregistrate 1.041 de victime

ale traficului de persoane, dintre care 526 au fost
exploatate sexual. Aproape jumătate din femeile traficate
au fost minore. (conform ANITP).

10
 ● Numărul precis al victimelor nu poate fi cunoscut pentru
că victimele traficului de persoane fie nu se consideră
victime, fie nu vor să admită acest lucru în acte oficiale. Din
aceste motive, numărul real este unul mult mai mare.

Traficul de persoane în UE :

Văzut adesea ca o formă de sclavie modernă, traficul de

persoane este una dintre formele de criminalitate cu creştere
accelerată, iar noile tehnologii, fluxurile migratorii şi criza Covid-
19 creează noi riscuri şi provocări în toată Uniunea Europeană.

Țările UE au raportat 14.145 de victime între 2017 şi 2018,

dintre care 72% sunt femei şi fete, conform unui raport al
Comisiei Europene. Copiii reprezintă aproape un sfert (22%)
dintre victimele înregistrate. Totuşi, numărul real al victimelor ar
putea fi mult mai mare din cauza lipsei datelor consistente şi
comparabile.
Peste jumătate (60%) dintre victimele înregistrate au fost
traficate în scopul exploatării sexuale; 15% pentru alte forme de
muncă forţată şi 15% pentru alte motive, cum ar fi cerşit,
prelevare de organe sau servituți casnice. Aproape jumătate dintre
acestea (49%) provin dintr-o țară UE.

Aproape trei sferturi dintre traficanții înregistrați sunt bărbați,

majoritatea cetăţeni ai UE.

ANALIZĂ SUCCINTĂ PRIVIND VICTIMELE

IDENTIFICATE ÎN 2021

11
 Prevenirea și combaterea traficului de persoane, activitățile
specifice de depistare a grupărilor de criminalitate organizată cu
activitate infracțională pe această linie, de detectare, identificare,
eliberare și protecție a victimelor acestor infracțiuni rămâne o
constantă prioritate a autorităților publice responsabile.

Anul 2021, la fel ca cel anterior, a fost caracterizat de măsuri

specifice de distanțare și măsuri de prevenire a răspândirii
virusului SARS-COV-2, măsuri care însă, ori nu au mai fost atât
de restrictive ori au reușit să intre în normalul de acceptanță
socială.

Astfel, în anul 2021, deși au existat anumite restricții mai

degrabă punctuale, bazate pe focare, activitatea instituțiilor și
organizațiilor non-guvernamentale din domeniu s-a desfășurat în
parametri normali, existând numai în anumite momente, fracțiuni
de resursă umană, din cauza incidenței cazurilor.

Astfel în anul 2021, au fost identificate și notificate sistemului

românesc anti-trafic 505 victime ale traficului de persoane,
această valoare măsurând atât dimensiunea traficului intern cât și
a celui internațional ale cărui victime au fost cetățeni români. În
2021 se păstrează tendința de scădere a numărului victimelor
observată încă din anul anterior, fiind identificate cu 15% mai
puține victime decât în anul 2020.

12
Profilul victimelor:

Traficului de persoane și exploatării de orice fel îi cad pradă

persoane cu particularități pe gen sau vârstă. Dacă persoanele de
gen masculin sunt exploatate în domeniul construcțiilor în cazul
adulților și prin obligarea la cerșetorie sau furturi în cazul
minorilor, persoanele de gen feminin, cu o frecvență ridicată în
populația totală a victimelor identificate, sunt exploatate cu
predilecție sexual, prin multiplele forme asociate obligării la
exploatarea sexuală.

Din datele colectate se observă că interesul infracțional din

ultimii ani este orientat mai degrabă către exploatarea femeilor, în
sfera prostituției și pornografiei, datele statistice naționale oferind
o pondere de 88% din victimele identificate ca fiind de gen
feminin. În acest an o victimă cetățean din stat terț a fost
identificată și exploatată pe teritoriul țării noastre.

13
 Aceasta a fost
inclusă într-un program
asistență adresat
nevoilor specifice ca
urmare a exploatării și
traficului. Populația
minorilor exploatați
prin diferite forme este
mai mare în acest an,
ajungând la 56% din
totalul victimelor
identificate.

Modul de recrutare si exploatare:

Metoda loverboy și abordarea victimelor prin intermediul

internetului, a rețelelor de socializare sunt utilizate din ce în ce
mai frecvent ca tehnici și instrumente pentru contactul inițial și
ulterior manipularea viitoarelor victime.

La primul contact, cele mai multe victime cunoșteau

identitatea celui care le aborda (73 % din victime au fost recrutate
de către persoane aflate în cercul de cunoștințe, prieteni, vecini

14
sau chiar rude) în timp ce numai 27 % dintre victime au fost
recrutate de către persoane necunoscute.

În acest an, numai 6 victime au fost recrutate prin intermediul

unei agenții de plasare a forței de muncă sau prin intermediul
unor anunțuri publicitare cu locuri de muncă. Exploatarea sexuală
a victimelor identificate și înregistrate în sistemul românesc anti-
trafic, cetățeni români traficați intern sau extern precum și
cetățeni străini traficați intern este de departe cea mai recunoscută
și depistată, 76% dintre victime fiind astfel exploatate.

Exploatarea sexuală masoară atât obligarea la prostituție cât și

actele de pornografie infantiă și pe internet.

Noile

instrumente de monitorizare și evaluare a situației victimelor

traficului de persoane ne permit să observăm și să afirmăm că
rețelele sociale contribuie la o creștere a vulnerabilității la trafic,
pentru cel puțin o proporție de 21% dintre victime existând

15
asocierea internetului și a rețelelor sociale în recrutarea pentru
trafic.

Destinațiile principale pentru traficul de persoane originare din

România rămân Italia, Germania, Spania și Regatul Unit.

BIBLIOGRAFIE :

16
- Wikipedia
- Acordul de cooperare în prevenirea și combaterea
criminalității transfrontaliere, a fost ratificat de
România prin Legea nr. 208/1999.
- https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/
PDF/?uri=OJ:C:2021:102I:FULL&from=RO
- https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?
uri=OJ:C:2021:102I:TOC
- https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/eu-
drugs-policy/
- https://www.customs.ro/info-publice/protejarea-
frontierei/combaterea-traficului-de-droguri
- https://anitp.mai.gov.ro

17