CAPITOLUL I Consideratii introductive 1.1 Sublinieri generale i privire istorica 1.1.

1 Sublinieri generale Proprietatile unor plante au fost folosite din cele mai vechi timpuri Tn ceremonii religioase, cu ocazia unor ritualuri magice, Tn scop terapeutic, sau pur sj simplu, pentru a introduce o stare de placere, datorita virtutilor excitante pe care le au. Principiile active ale acestor plante se obtin astazi nu numai prin prelucrarea traditionala a plantelor, ci i prin sinteza chimica, efectele lor fiind mult mai puternice decat ale plantelor din care au fost extrase sau pe baza carora s-a realizat o anumita combinatie chimica1. Astazi nu mai poate fi ignorata trista realitate reprezentata de faptul ca, Tn toata lumea se constata o perfectionare deosebita i o profesionalizare a mediilor criminale implicate Tn traficul de droguri, pe fondul unei pronuntate consolidari a structurilor de tip mafiot. Prin amploarea i dimensiunile lui, acest gen de trafic se manifesta ca un fenomen la scara planetara sj, la ora actuala, Tmbraca fara dubiu haina crimei organizate transnational!. Prin periculozitatea sociala i implicarea mafiei Tn traficul de stupefiante, comunitatea internationala a fost obligata sa gaseasca solutii i strategii de lupta Tn vederea combaterii, sau eel putin a restrangerii traficului. "irete ca fiecare stat, Tn special autoritatile publice competente, sunt tot mai preocupate de initierea unor masuri eficiente de descoperire, combatere sj prevenire a traficului de substante toxice i stupefiante, a narcomaniei. Tn ultimele decenii, organismele internationale au elaborat o serie de conventii menite sa restranga acest flagel. #ezultatele obtinute la nivel mondial nu sunt pe masura ateptarilor. $impotriva, fenomenul traficului ilicit de stupefiante a proliferat, reprimarea lui ridicand serioase probleme politiei i altor organisme specializate chiar din tarile care, Tnainte de 1%%&, nu se confruntau cu el din punct de vedere al consumului, ci doar al tranzitului. Amplasarea geografica a #omaniei, la intersectia principalelor cai de comunicatie care leaga 'rientul de tarile (uropei occidentale, combinata cu problemele din balcanica, au transformat-o Tntr-o veriga importanta a traficului ilicit de droguri pe ruta balcanica Turcia-)ulgaria-#omania-*estul (uropei.

1.Privitor la problematica drogurilor a se vedea +telian Turc5 "Bomba drogurilor", ed ,umanitas,

)ucuresti, 1%%1- .enica Dragan !ircea Ale"andru si colab. "Manualulpolifistului antidro^ ed. /l 1%%0loan #urubaie $asile Troneci "Romania in Interpol", ed /1 1%%2- %enica Dragan "Drogurile in viafa romdnilor". ! &igel Sout' "Drugs: control, Crime and Crimilogical Studies", rn The 'xford ,andboo3 of 4riminolog5, 4larendon Press, 'xford, 1%%2, p.0%0-22&- ()ilian Stancu si *abrieia !atei " roducfia, traficul si consumul de droguri! implicafii asupra stabilitafii economice sipolitice a fdrilor din "stul "uropei" , in #.#.4., nr 67!&&1.
Particularitati metodologice privind investigafia criminalistica a infracjiunilor din domeniul traficului de Stupefiante

1.1.2 Privire istorica 8nc9 din antichitate oamenii au cunoscut ac:iunea binefacatoare sau toxic9 a anumitor plante sau a produ;ilor izola:i din ele. $in acest motiv se poate afirma c9 abuzul <ntrebuin:9rii stupefiantelor d9inuie de foarte mult9 vreme. =aturalistul grec Teofrast, elevul lui Aristotel, <n secolul 0 <.ch. <n scrierile sale, vorbe;te despre opiu, pe care <l denumea meconium , denumire ce se mai p9streaz9 ;i ast9zi. 8n cursul secolului al 11-lea <.ch, medicul grec ,eraclide din Tarent, recomanda administrarea de doze masive de opiu contra mu;c9turilor de ;erpi venino;i. Pedaniu $ioscoride din Anazarbe >secolul 1 e.n? farmacolog erudit al antichit9:ii romane, f9cea recomand9ri pentru prepararea siropului de mac denumit ;i diacodion . ,omer <n 'diseea a descris b9utura magic9 contra triste:ii pe care o denumea leacul pentru a uita pun@nd la baza prepar9rii ei opiul. 8ntr-o legend9 din antichitate se spune c9 frumoasa (lena punea opiu <n vinul pe care <l d9dea ap9r9torilor Troiei din dorinta de a le <mpra;tia triste:ea. 4hinezii, utilizau c@nepa >cannabis? ca anestezic <n chirurgie cu peste !&&& de ani <n urma, <n timp ce medicii arabi erau specializa:i <n folosirea opiului <n scopuri medicale. 'biceiul mestec9rii frunzei, arborelui de cocaina de c9tre indienii din Peru, a fost semnalat <nc9 de pe vremea cuceririi de c9tre spanioli a acestei :9ri. /estecarea frunzelor de coca este ;i ast9zi un obicei aproape generalizat practicat de indienii care tr9iesc <n Peru <n zona platourilor <nalte. /acul de opiu a fost apreciat <n medicin9, datorit9 efectului sau sedativ ;i somnifer fiind <ntrebuin:at <n acela;i timp ;i <n practicile magice.# #omanii au preluat de la daci arta vindec9rii, aduc@nd pe teritoriul dacic cucerit ;i arta lor de a prepara otr9vuri. An mare poet latin, Publius *ergilius /aro amintea <n Beorgice despre macii impregna:i cu somnul lui Caethe . ,erodot descrie ritualul magic al fumiga:iei cu s9m@nt9 de c@nep9, ritual practicat de c9tre daco-geti D ei iau acest9 s9m@n:9 de c@nep9 ;i o arunca pe pietre fierbin:i scoase din foc - <ndat9 ce ea atinge pietrele, r9sp@nde;te un fum ;i niste aburi at@t de den;i, <nc@t <ntrece cu mult efectele unei c9ld9ri eline;ti. (xcita:i prin aceast9 baie, ei strig9 de bucurie . $in aceste r@nduri concluzion9m c9 daco-getii foloseau halucinogene.

/edicul elve:ian Paracelsus <n secolul al E*1-lea, denumea opiul opiu simpl9.

piatra

nemuririi ;i <l recomanda pentru a fi folosit <n practica medical9 sub form9 de tinctur9 de $octorul +5denham von ,elmont, supranumit ;i doctor 'piatus, scria <n anul 1FG&D printre remediile pe care a voit natura atotputernic9 s9 le dea omului pentru a-;i alina suferin:ele nu exist9 nici unul at@t de universal si de eficient ca opiul . "olosirea c@nepei indiene din timpuri <ndep9rtate <n scopuri mistice este demonstrat9 de unele practici religioase r9mase p@n9 <n ziua de azi la unele popoare, precum ;i de relat9ri ca cele a lui /arco Polo, care afirma c9 <n secolul al E11-lea <n Ciban unele c9petenii <;i drogau bandele ca s9 poat9 teroriza popula:ia b9;tina;9. 4ultura ;i <ntrebuin:area opiului a fost r9sp@ndit9 <n Asia /ica ;i <n regiunile <nvecinate iar mai apoi in 4hina. 8n cursul secolului al E1E -lea, opiul a fost introdus <n aceast9 :ar9 <n cantit9:i uria;e. 4onsumul acestui stupefiant, lu@nd propor:ii, autorit9tile chineze au luat m9suri pentru a-l combate, interzic@nd totodat9 importul opiului. 4a s9 <nlature piedicile puse de chinezi comer:ului cu opiu, <n anii 1G2&-1G2!, Anglia ;i <ntre anii 1G6F1GF&, Anglia ;i "ranta au purtat razboaie <mpotriva 4hinei >razboaie ale opiului? care a fost silit9 prin for:a armelor, s9 accepte importarea unor cantita:i imense de opiu. $in aceste scurte referin:e istorice asupra stupefiantelor naturale, se poate observa c9, ini:ial, folosirea lor s-a f9cut numai <n scopuri medicale sau religioase, iar odat9 cu dispari:ia acestor caracteristici au ap9rut primii germeni ai traficului ;i consumului ilicit. Apari:ia fenomenului traficului ilicit cu stupefiante nu se poate raportat la o anumit9 dat9 precisa <n timp, dar se poate afirma c9 el a existat sub diferite forme <nc9 din antichitate.4ercet9toarea britanic9 ,onor "rost, examin@nd con:inutul g9sit <n dou9 vase scoase de scafandrii dintr-o nav9 caraginez9 identificat9 pe fundul m9rii <n apropierea portului sicilian /arsala, a constatat c9 este vorba de ha;is, emi:@ndu-se ipoteza existen:ei unui comer: cu droguri. (ste, deci, <n afar9 de orice <ndoial9 c9, omul preistoric a cunoscut efectele deosebite ale drogurilor asupra organismului s9u, descoperindu-le accidental propriet9:ile, ca urmare a mestec9rii frunzelor ;i r9d9cinilor unor plante sau arbu;ti pe care le culegea din arealul <n care tr9ia. Prin repeti:ie, aceste noi tr9iri s-au fixat <n memoria colectiv9, efectele curative, ori excitante ale diferitelor plante c9p9t@nd o aur9 magi c9, exploatat9 <n timp de cei interesa:i de acest lucru.

Acord@nd drogurilor esen:9 divin9 omul credea c9 prin consumarea lor poate accede <n lumea zeit9:ilor responsabile de via:a ;i s9n9tatea sa. $ocumente istorice atest9 c9, <n secolul al E*-lea, <n 4hina se f9cea deja un important trafic ilicit cu opiu, iar <n secolul al E*1-lea, consumul abuziv de opiu de catre o mare popula:ie, era foarte r9sp@ndit <n 4hina ;i Turcia. Av@nd <n vedere num9rul mare de consumatori de opiu ce existau in acea perioad9 ;i pericolul pe care <l prezenta r9sp@ndirea rapid9 a acestui viciu, autorit9:ile din Turcia au decis interzicerea consumului de opiu si hasis. Ca r@ndul lor, autorita:ile chineze amenintate cu acelasi pericol, <n a doua jum9tate a secolului al E*111-lea, au interzis v@nzarea opiului ;i au <nchis fumoarele. 1ncep@nd cu a doua jum9tate a secolului al E1E-lea, multe alte :9ri au <ntreprins o serie de m9sura <n vederea controlului stupefiantelor.Cupta <mpotriva opiului se declan;ase H Acesta este doar <nceputul luptei pe care omenirea o duce ;i ast9zi, la un nivel mult mai ridicat, <mpotriva traficului ;i consumului ilicit de stupefiante, consum care face victime <n r@ndul tinerilor distrug@ndu-i poate pentru totdeauna. 1.+ Principalele categorii de substante stupe,iante si clasi,icarea acestora 1.+.1 Aspecte generate Potrivit 'rganizatiei /ondiale a +anatatii, drogul este substanta care, fiind absorbita de un organism viu, modifica acestuia una sau mai multe functii. Tn sens farmacologic, drogul este o substanta utilizata In medicina, a carei folosire abuziva poate crea fnsa dependents fi$ica ori psi%ica, sau tulburari grave ale activitatii mentale, ale perceptiei i ale comportamentului. Tn acest sens, denumirea de drog se aplica numai substantelor care pot fi desemnate i prin termenul general de stupefiante. Cegea nr. 12!7!&&& privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, definete drogurile ca fiind plantele i substantele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante i substante, clasificand drgoruile Tn doua mari categoriiD J Droguri de mare rise > heroina , mescalina , morfina , amfetamina , cocaina , codeina , marijuana , phenc5clidina .a.?J $roguri de rise >cannabis , rezina de cannabis , ulei de cannabis , diazepam , meprobamate .a.? Tn sensul dat de conventiile international, prin drog se Tntelege o substantia din cele supuse controlului prin 4onventia Anica asupra stupefiantelor din 1%F1, precum i una din substantele psihotrope al caror control este prevazut de 4onventia din 1%K1. Potrivit clasificarii facute de 4onventia '=A >1%K1?, substantele psihotrope se impart Tn trei grupe de droguri0D J Stimulente > amfetaminele i derivatii lor?J Depresive > barbiturice, alcool, tranchilizante ?-

J &olucinogene > C+$, /$/A-(cstas5, mescalina, psiloc5bina, phenc5clidina, marijuana ?Alti autori adauga acestei clasificari o noua categorie, anume aceea a narcoticelor, din carefac parte D morfina, heroina, codeina, metadona2. Substantele psi%otrope sunt substante de origine sintetica ori naturala >aproape Tn exclusivitate vegetala?, capabile sa influenteze activ psihicul i comportamentul uman. Tn sens restrans, substantele psihotrope sunt acele substante a caror actiune farmacodinamica implica efecte pronuntate asupra proceselor mentale si emotionale. 1n functie de natura lor, drogurile, Tn general, pot fi clasificate astfelD a. 'nalge$icele sunt destinate atenuarii durerilor, mai mari sau mai mici, fara ca utilizatorul sa-i piarda cunotinta. +unt deprimante neselctive ale sistemului neurocerebral >+=4?. b. Sedativele sunt deprimante neselective care, la doze terapeutice normale, produc diminuarea hiperexcitabilitatii psihomotorii i tin sa reduca la normal tonusul functional al +=4. Ca doze mari, sedativele deprima intens +=4. c. &ipnoticele (somnlferele) sunt substante deprimante ale +=4 sj provoaca somnul. )arbituricele metaLualona i cloral hidratul sunt hipnotice. =umeroase droguri pot fi, concomitent, sedative i hipnotice. d. Stimulentele activeaza +=4 i maresc activitatea neuro-cerebrala. Anumite stimulente au o Tntrebuintare teraputica legala cum sunt anorexigenele, indicate la scaderea greutatii, tratarea depresiilor psihice, fiind psihostimulente. Amfetaminele i cocaina sunt principalele droguri de acest gene. &alucinogenele actioneaza asupra +=4, provocand denaturarea perceptiilor i a senzorialitatii. 4unoscute sub numele de psi%odelice, Tn randul lor se Tnscriu, mai ales, dietilamida acidului lisergic > C+$ ?, feniciclidina i psiloc5bina.

0 2

Aceai clasificare i in *es substances ps+c%otropes, in raport mondial, 1nterpol, C5on, "ranta 1%%%. Termenul narcotic provine din grecescul =ar3oti3os, find asociat i in mod incorrect, folosit pentru a defini, in legislatia +AA, marijuana i cocaine, dar Ii alte stupefiante, drept substante narcotice.=arcoticele sunt substante alangezice.A se vedea -ic'ard Sa,erstein "Criminalstics: an introduction to forensic science" , (nglMood 4liffs, =N, Prentice ,all, 1%G6, p.!2G

$upa modul Tn care actioneaza asupra organismului uman, stupefiantele se impartD J si%oleptice >depresive? - barbituricele i tranchilizanteleJ si%oanalepticele >stimulente? - amfetamina, apiaceele, cocainaJ si%odisleptice >halucinogene?, care la randul lor se impart Tn halucinogene propriuzise i halucinogene depersonalizante. 1.+.+ Clasi,icarea generala a drogurilor Raportat la tipul general de drog, acestea se pot clasifica Tn doua mari categorii6D A. Substante psi%otrope, care se pot subclasifica Tn functie de substantele din care deriva, de originea lor naturala, semisintetica sau sintetica. $e asemenea, Tn functie de riscurile pe care le pot prezenta efectele psihi - fizice .a. ). Substantele psi%oactive, Tntalnite eel mai frecvent la toxicomani >naturale, semisintetice, sintetice? potfi clasificate la randul lorTn % categorii esentialeD J AlcoolulJ 'piacee D latex, morfina, heroina s.a.J 4ocaina i derivatele saleJ 4anabisul i marihuanaJ ,alucinogeneJ Tranchilizante, sedative, hipnotice >barbiturice si benzadiazepine?J +olventi organiciJ +timulente psihice >amfetaminele?J $roguri folosite ca medicamente.

A se vedea ",erminologie sur les drogues" '1P4, 1=T(#P'C, Paris, 1%KG- "Multilingual dictionar+ of narcotic drugs and ps+c%otropic substances under international control" Anited =ations, =N, 1%G0

1.+.. Stupe,iante naturale se)isintetice si sintetice Termenul de stupefiant are un Tnteles juridic si unul farmacologic. Tn sens juridic, un stupefiant este considerat drog atunci cand potentele sale Tn materie de abuz 1 toxicomanie sunt relevante. (l este utilizat Tn legislatia nationala si internationala privind controlul drogurilor. a. Stupefiante naturale : opiul extras direct din apaver somniferum, morfina, codeina i tebaina, extrase din marijuanab. Stupefiante semisintetice - heroina >diamorfina?, hidromorful >dihidromorfina ?, $ilaudid, oxicodona >(ucodal?c. Stupefiante sintetice cu efecte puternice D metadona >+intalgon?- meperidina, petidina, demerolul >/ialgin?d. Stupefiante sintetice cu efecte slabe D dextropropoxifena >$arvon?, pentazocina >"ortral?. *om, prezenta Tn continuare, categoriile principale de stupefiante, Tntalnite frecventm traficul de droguriF. 1.+...1 Opiul este latexul scurs si coagulat ca urmare a incizarii capsulei macului de opiu - apaver Somniferum - stupefiant prin el Tnsui, fiind totodata sursa celor mai multe narcotice analgezice >morfina, heroina, codeina?. Tn contact cu aerul, opiul capata culoarea maroniu spre brun. $upa recoltare, opiul este adunatin bulgari sau sub forma de calupuri, iar dupa uscare devine sfaramicios, cu interiorul moale. Are un gust amar i un miros asemanator amoniaculuiK. 4el mai adesea, opiul brut este ambalat In celofan, folii de plastic sau alte materiale care mentin umiditatea. #esturile de opiu fumat seamana cu bucatile mici de carbune de lemn sau semintele de struguri calcinate. 'piul poate fi Tntalnit i sub alte forme, cum ar fi D opiul preparat, opiu medicinal sj drosul >drojdia de opiu?. #estul de opiu fumat este cunoscut i sub denumirea de opiu calcinat. 1.+...+ !or,ina principalul alcaloid al opiului, poate fi extrasa direct, deci fara trecere prin faza intermediara a productiei de opiu. +e prezinta sub forma unei pulberi pufoase, avand culoare variind Tntre alb murdar sau galben i maroniuG. (ste o substantia cu

gust amar, solubila la umiditate. Poate fi Tntalnita i sub forma de tablete ori cuburi de diferite marimi. Pentru folosirea Tn scop terapeutic, morfina este transformata Tn saruri - sub forma unor pulberi albe, cristaline, inodore, solubile Tn apa i se administreaza fie sub forma de tablete, fie injectabil.

/ K

&ic'ael Pal)iotto "Criminal investigations", published b5 =elson-,all inc.- 4hicago 1%%2 p.2!K-20! Afghanistan este incontestabil principala regiune de prodeucere a opiului din lume.A se vedea "*es substances ps+%otropes", in raport mondial, 1nterpol, C5on, "ranta 1%%% G /orfina, prima dintre drogurile albe , a fost obtinuta pe cale chimicO din opiul brat, in anul 1G&6.$enumirea de mofina - de la /orfeu ,zeul somnului i al noptii - i-a fost data de c+tre Serturner in anul 1G1K

1.+.... #eroina0,ig. 11 este eel mai puternic alcaloid al opiului. +e obtine fie prin sinteza din morfina,fie direct din capsulele de opaver Somniferum. +e prezinta sub forma unei pulberi extrem de fine, cristaline, de culoare alba, cu un gust amar, solubila in apa i alcool. Tn momentul de fata heroina nu se mai produce licit Tn nici o tara din lume, datorita interdictiei impuse de '/+ de a fi folosita Tn scop terapeutic, Tnsa continua sa fie fabricata Tn laboratoarele clandestine situate Tn Asia de sud-est >Triunghiul de Aur?, (uropa 'ccidentals >"ranta, 1talia? i /exic dominand piata ilicita a drogurilor. Pentru producerea heroinei se foloseste anhidrida acetica sau clorura de acetil. (ste un lichid incolor, cu miros Tntepator, Tntrebuintat Tn industria colorantilor, a medicamentelor i a acetatului de celuloza. $e aici gustul amar i mirosul slab de otet ale heroinei. Pe piata ilicita a stupefiantelor sunt Tn vanzare 2 sortimente de heroina denumite sau codificate cu numerele 1, ! ,0 ,2. Primele doua nu mai au cautare.

2ig. 1

1.2.3.4 Heroina nr. 3 - sub denumirile Tn care circula - ca si heroina nr. 4, prezinta aceleasi proprietati fizice ca si heroina baza, cu precizarea ca ultimul sortiment seamana foarte mult cu talcul. Tn ultimul timp heroina a aparut Tn traficul ilicit Tn diferite culori bruna, galbuie, roz si chiar ro!ie". #ata fiind to$icitatea ei deosebita ca si interesul de inducere Tn eroare a organelor judiciare,to$icomanii si traficantii o amesteca cu lactoza, zahar pudra, lapte praf sau alte ingrediente la prima vedere total inofensive.

%,eroina nr 0, avand un continut de heroina pura intre 06-%&, eel mai frecvent de F& - este drogul eel mai solicitat si este cunoscun in lumea traficantilor sub diverse denumiri ,ong-Pong roc3s >pietre de ,ongPong?, broMn sugar >zahar maro? sau *ogelfutter >hrana pentru pasarele? .,eroina nr. 2 are o puritate de peste %6.

1.2.3.5 Cannabisul este planta din care se obtine eel mai popular drog halucinogen, marihuana.Preparatul de marijuana este o mixtura rezultata ca urmare a macerarii Tn proportii variate a frunzelor, somitatilor florale i fructifere ale plantelor femele i mascule de cannabis, care au fost uscate Tn prealabil. +ecretia plantei femele de cannabis fecundate, o rasjna lipicioasa, este cunoscuta sub denumirea de %a.i., iar din varful nefertilizat al florii se obtine +7Qnsem7K7o.+ubstanta chimica obtinuta din cannabis, care determina efectul halucinogen, poarta denumirea de ,etra%idro Cannabinol i variaza Tn diferitele parti ale plantei1&. Tn traficul ilicit marihuan se Tntalnete sub forma de pulbere sau turte iar haiul sub forma lichida sau uleioasa cu aspect vascos, de culoare verde Tnchis.

"ig. !

1&

'rice studio al efectului marijuanei asupra organismului uman, trebuie sa ia in considerare dozajul de T,4 in preparatul de marijuana.A se vedea "Report of t%e national commission of mari/uana and drug abuse, mari/uana -a signal of misunderstanding", Rashington $4, A+ gov. printing office, 1%K! p.6F-

2ig. .

1.+.../ Cocaina este un puternic drog stimulent al sistemului nervos central extras din frunze de "r+t%ro0+lon Coca prezentandu-se sub forma unei substante de culoare alba,cristalina, solubila Tn alcool, eter i cloroform 11 . Atunci cand se prezinta sub forma de pulbere poate fi consumata prin prizare nazala dar, de cele mai multe ori, se administreaza prin injectii intravenoase. Poate fi recunoscuta Tntrucat, aplicata pe limba sau pe tesuturile mucoasei nazale, produce senzatia de rece, iar datorita anesteziei locale,tesuturile respective se Tnnegresc % popularitate deosebita Tn randul consumatorilor o are cocaina sub forma de crac&' (preparat sub forma de granule), care este suficient de volatila pentru a fi fumata, de obicei Tn pipe de sticla. *nhalati, vaporii de cocaina sunt absorbiti spre creier Tn mai putin de 1+ secunde. 1.2.3.7 Mescaline se obtine prin e$tractie din cactusul - cultivat mai ales Tn ,e$ic - denumit Peyotl", mai e$act din cele doua discuri care crest Tn varful plantei (mescal butons - nasturi de mescalina), care dupa recoltare sunt tocate !i uscate. -cest halucinogen se poate prezenta ca o pulbere alba, cristalina sau sub forma lichida.

11

1ntre 1GG2S1GGK Sig)und 2reud a creat senzatie in lumea medicala european+ prin descrierea experimentelor sale asupra unui nou drog - cocaine, descriind-o ca pe o surs+ de euforie far+ limite.
Particularitati metodologice privind investigajia criminalistica a infractiunilor din domeniul traficului de stupefiante'

1.+...3 LSD - dietilamida acidului lisergic - este un drog din categoria halucinogenelor extrem de puternice, mai putin de !6 micrograme fiind suficiente pentru a determina halucinatii vizuale ce pot dura aproximativ 1! ore. 1! C+$-ul, in stare pura, se prezinta sub forma unui lichid incolor, inodor si insipid, dar prin traficul ilicit apare ca o pulbere de culoare alb-murdar, tablete sau capsule aperculate, de diferite marimi s# culori. C+$-ul se administreaza pe cale bucala sau poate fi injectat. 4el mai adesea se foloseste prin Tmbinarea bucatilor de zahar in aceasta solutie.

2ig. 5

2ig. 4

1!

(fectele halucinogene ale drogului au fost descrise pentru prima data de chimistul Albert #o,)an in 1%20, dupa ce in mod accidental a ingerat aceasta substanta in laboratorul sau.

1.. -e,eriri la regle)entarea 5uridical 1...1 Aspecte generate Pana Tn iulie !&&&, 4odul penal roman, prin art. 01!, modificat de legea nr.12&71%%F, sanctiona traficul de stupefiante. Articolul a fost abrogat de noua reglementare privind traficul i consumul ilicit de droguri, legea nr.120 din !F iulie !&&&. Amploarea pe care a luat-o Tn ultimul timp Tn tara noastra traficul i consumul de droguri, precum i necesitatea alinierii la legislatia internationala Tn domeniu, impunea adoptarea Tn regim de urgenta a unei legi specifice, complete i complexe, care sa acopere varietatea activitatilor ilicite efectuate Tn legatura cu drogurile. =oua reglementare sanctioneaza, Tn articolul !, cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea i punerea Tn vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de rise, fara drept. +anctiunea este Tnchisoarea de la 0 la 16 ani i interzicerea unor drepturi. 1n art.0 este sanctionata atat introducerea sau scoaterea din tara cat si importul sau exportul de droguri de rise, fara drept, cu Tnchisoare de la 1& la !& de ani i interzicerea unor drepturi. Atat art.! cat i art.0 contin o forma agravanta, respectiv situatia in care infractiunile au ca obiect droguri de mare rise. Actiunile de cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, cumparare sau detinere de droguri pentru consum propriu fara drept se pedepsesc cu Tnchisoarea de la ! la 6 ani >art.2?. =u sunt omise din noua reglementare nici punerea la dispozitie a unui spatiu sau tolerarea Tn cadrul acestui loc a consumului de droguri >art.6?, sau furnizarea, Tn vederea consumului, de inhalanti chimici toxici unui minor >art.G?. Prescrierea drogurilor de mare rise de catre medic, fara a fi necesar din punct de vedere medical, ori eliberarea ori obtinerea de droguri de mare rise pe baza unei retete medicale prescrise sau pe baza unei retete falsificate >art.F?, ca i administrarea acestui tip de droguri Tn afara conditiilor legale >art.K?, sau Tndemnul la consumul ilicit de droguri >art.11?, sunt sanctionate de lege. & noutate Tn domeniu o constituie sanctionarea producerii, fabricarii, importului, exportului, precum i oferirea, vanzarea, transportul, livrarea cu orice titlu, trimiterea, procurarea, cumpararea sau detinerea de precursori, echipamente ori materiale Tn scopul utilizarii lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicita de droguri de mare rise >art.%? ca si organizarea, conducerea sau finanatarea acestorfapte >art .1&?.

4ele mai severe sanctiuni sunt prevazute pentru infractiunile savarsjte de persoane ce fac parte dintr-o organizatie sau asociatie ori grup de eel putin 0 persoane, cu structuri determinate sj care sunt constituite Tn scopul comiterii acestor fapte i al obtinerii de beneficii materiale sau alte foloase ilicite, ca i Tn cazul Tn care faptele acestora au avut ca urmare moartea victimei. $in noua lege nu lipsesc circumstantele agravante constituite pe langa cele prevazute de codul penal, precum i circumstantele atenuante sau cauzele de impunitate. Prin ,.B. nr.602 din 1 iulie 1%%% s-a reglementat Tnfiintarea Comitetului Interministirial de lupta 1mpotriva drogurilor, avand drept misiune facilitarea i eficientizarea comunicarii i colaborarii dintre /.1. i celelalte autoritati ale administratiei publice centrale i locale, Tn cadrul actiunilor Tntreprinse Tn lupta Tmpotriva traficului i consumului ilicit de droguri. $upa cum se tie, #omania, Tn calitate de membra a 4omunitatii 1nternationale, s-a alaturat luptei contra traficului de droguri, aderand la conventiile privitoare la stupefiante. $intre aceste conventii mentionam urmatoarele D 4onventia de la Beneva >1% februarie 1%%6? referitoare la combaterea opiului- 4onventia de la Beneva din 1%01 privitoare la limitarea fabricarii i distribuirii stupefiantelor4onventia Anica asupra stupefiantelor >semnata la =eM Nor3 la 0& martie 1%F1?. Tara noastra a aderat de asemenea prin legea 11G71%%! la 4onventia asupra substantelor psihotrope >semnata la *iena la !G februarie 1%K1? i la 4onventia Tmpotriva traficului i consumului ilicit de stupefiante i substante psihotrope >semnata la *iena la !& decembrie 1%GG?. Totodata, #omania a Tncheiat o serie de acorduri interguvernamentale privind combaterea traficului ilicit de droguri10. Privitor la aceste conditii, este de remarcat faptul ca noua 4onstitute a #omaniei, in art.ll, statuteaza obligatia statului roman de a Tndeplini Tntocmai i de buna credinta obligatiile pe care ni le-am asumat prin tratatele international, prin urmare i cele care vizeaza traficul de stupefiante. Asadar, exista un cadru legislativ dincolo de reglementarile legilor speciale care asigura instrumentele juridice necesare combaterii i sanctionarii acestui gen de fapte penale. #emarcam, de asemenea, Tnasprirea sanctiunilor penale aplicate pentru respectivele fapte, sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate dar mai ales sub aspectul sanctionarii severe fata de traficul organi$at.

10

Ca 0 iulie !&&1 a fost semnata la )ucuresti, Scrisoarea de intelegere intre 2uvernul Romaniei si 2uvernul S3', privind controlul drogurilor si aplicarea legi. #omania a incheiat Acorduri, Protocoale si /emorandumuri de mtelegere privind combaterea traficului illicit de droguri cuD #egatul Anit al /arii )ritanii si 1rlandei de =ord in anul 1%%6, #egatul /aroc in anul 1%%K, )ulgaria si Brecia in anul 1%%G, Peru in anul 1%%% , Austira in anul 1%%% , +lovenia in anul !&&&,etc.

CAPITOLUL II !oduri de siste)e de operare ,olosite de tra,icantii de droguri +.1 !odalitati de ascundere +.1.1 !etode de a)balare sau disi)ulare in vederea tra,icarii Ascunderea, transportul ;i plasarea drogurilor pe pia:9 reprezint9 principala problem9 a trafican:ilor. (i urm9resc, astfel, sustragerea de la depistarea de c9tre autorit9:ile vamale sau judiciare. $atele oferite de '1P4 T 1nterpol arat9 c9, dintre modalit9:ile de mascare sau ascundere ;i metodele propriu-zise de traficare ilicit9 a stupefiantelor, cele mai des folosite sunt urmatoarele12D a? "abricarea pe cale industrial9 a mijloacelor de ascundere a drogurilor, prin utilizarea ma;inilor, cutiilor ;i etichetelor unor linii tehnologice ale fabricilor de conserve, cu complicitatea unor salaria:i ai acestor <ntreprinderi. Prin acest procedeu se <nlocuiesc produsele alimentare cu stupefiante. b? 4onfec:ionarea artizanal9 a mijloacelor de ascundere, prin procurarea de utilaje ;i materiale de baz9 >capace, cutii goale, etichete, noi sau dezlipite de pe cutii, cu dimensiuni corespunz9toare. Aceste mijloace produse pe cale artizanal9 servesc la ascunderea drogurilor <n timpul transportului ;i trebuie s9 se conformeze caracteristicilor celor fabricate industrial. c? 8nlocuirea produsului finit din cutiile de conserve, efectuat9 <n mai multe modalit9:iD $eschiderea normal9 a cutiei, eticheta fiind dezlipit9, cutia desf9cut9 apoi golit9 de con:inut, cur9:at9 ;i t9iat9 transversal pe dedesuptul sulului care marcheaz9 sertisajul fabricii.$up9 introducerea drogului este relipit9 eticheta.Ca sf9r;itul acelor opera:iuni <n9l:imea cutiei va fi mai mic9 cu c@:va milimetri. $eschiderea cutiei prin efectuarea unor orificii <n pere:ii laterali ai acesteia, dup9 <ndep9rtarea etichetei. $up9 golire se introduce drogul,decupajele sunt cositorite ;i bine ajustate, iar <n final se lipe;te eticheta.

12

)uletinul informative al 1nterpol, nr 1 din iunie 1%K2 Ui avertizarile ulterioare ale '1P4 - C.Tu'a6u , "Moduri de operare ineditedutili$ate de traficanfii de droguri" in buletinul informative al Politiei Antidrog nrl 71%%1, compania Tipoart , )uc., 1%%1 - Stelian 2urlea supra cit. p 456.

T9ierea transversal9 a cutiei ;i confec:ionarea unui capac veritabil. $up9 dezlipirea etichetei, cutia este t9iat9 transversal la apraximativ 10 mm de marignea superioar9, iar <n interior se sudeaz9 o bar9 metalic9, astfel <nc@t acesta s9 dep9;easc9partea superioar9 cu aproximativ 1 mm. $rogul este introdus <n partea inferioar9 a cutiei, iar capacul este este ambalat deasupra, la nivelul t9ieturii circulare ;i lipit cu ajutorul unei benzi adezive, dup9 care se lipe;te eticheta. +e poate astfel transporta orice fel de drog, <n stare solid9 sau lichid9, f9r9 s9 degaje miros.

d?8mbibarea :es9turilor cu stupefiiante pentru transportul cocainei. /etoda const9 <n di5olvarea acesteia <n pur alcool. +e <mbib9 apoi :es9tura de bumbac Tde regul9 lenjerie, batiste T cu acest amestec ce a fost prealabil filtrat. $up9 uscarea :es9turii, aceasta poate fi transportat9 f9r9 a atrage aten:ia. 8n circa 12& de batiste poate fi ascuns un 3ilogram de cocain9. e? "olosirea sistemului po;tal, <n special prin ascunderea <n scrisori sau obiectele din colete. $e exempluD Ascunderea stupefiantelor <n scrisori. Ascunderea stupefiantelor <n colete,aceasta const9 <n ascunderea lor <n diverse obiecte trimise prin colete po;tale. Anchetatotii )rig9zii pentru stupefuante din Paris au descoperit un inspector de fisc care a recunoscut c9 a primit 0& de colete din America Catin9. #e:eaua de trafican:i <l folosea drept paravan. "olosirea curierilor. Ace;tia practic9 uneori sistemul <nghi:irii drogurilor, ei absorb@nd mici ca;ete de plastic, c@t o m9slin9, ermetice ;i impermeabile , con:in@nd fiecare c@teva grame de cocain9. #ecordul a fost atins de un columbian, care a reu;it s9 <nghit9 1K1 de V m9sline V . . $e asemenea,pentru ascunderea drogurilor Tn cadrul micului trafic de stupefiante, sunt folosite toate cavitatile anatomice ale barbatilor i femeilor16.V4urierii V sau Vc9r9u;iiW sunt parsoane din cele mai diverse, de diferite func:ii sau profesii, de la :9rani p<n9 la diploma:i, iar modurile de ascundere folosite sunt dintre cele mai ingenioase. $e pild9, Tn iunie 1%G0, la #oiss5 D 0 false calugarite sositede la #io, transportau, ascunse sub fusta, !% 3g de cocaina1F.
16 1F

Ion Suceava , "7lagelul stupefiantelor" , supra cit. p GG Stelian Turlea , op cit p. 1FG- cunoscutele tablete /$/A , denumite (cstas5 sunt transportate in produse dintre cele mai diverse , ca D oua de ciocolata ambulate in folii de aluminiu, cavitati ascunse ale valizelor , sticlute cu vitamina 4 , papusi etc. A se ""cstas+ alert" in 1nterpol, 1%%%

+.1.+ !etode de )ascare a )irosurilor speci,ice unor droguri Pentru a preveni depistarea drogurilor datorit9 mirosului specific al unora dintre acestea, de c9tre c@inii de urm9rire specializa:i <n asemenea opera:iuni, trafican:ii recurg ;i din acest punct de vedere la metode diverse. 8mpachetarea <n cartoane speciale sau <n canistre din tabl9, <n special al marijuanei, <n care sau introdus pe;ti usca:i cu miros <n:ep9tor ;i bile contra moliilor. 1ntroducerea <n colete, al9turi de droguri a unor esen:e de usturoi sau ceap9 sl c9ror miros deruteaz9 c@inii de serviciu. Ambalarea <n containere <nchise ermetic, care nu permit nici o degajare de miros except@nd faptul <n care aceste cutii au fost manipulate de persoane murdare pe m@ini de drogul ambalat. 2.1.3 Metode de evitare sau anihilare a diferitelor dispozitive folosite pentru depistarea dro urilor Pentru evitarea dispozitivelor de depistare a drogurilor, se folosesc metode ingenioase, <n func:ie de complexitatea ;i modernitatea m9surilor de supraveghere de la punctele de trecere a frontierei.AstfelDla punctele de trecere a frontierei, mai ales la cele aglomerate, se folosesc pentru depistarea stupefiantelor ;i dispozitive cu raze x, pentru controlul bagajelor c9l9torilor. Totu;i, trafican:ii cu experien:9 sau cuno;tin:e <n domeniu, <nvelesc drogul <n staniol sau h@rtie indigo, care opresc razele x. Pentru transportul drogurilor sunt folosite ;i avioane, elicoptere ;i nave maritime. Pentru interceptarea acestora, autorit9:ile folosesc tehnici ultrasofisticateD aparatur9 de control,avioane ARA4+?cu aterizare timpurie? 2.2 Modalitati de ascundere in trafic a stupefiantelor Pentru trecerea frontierelor, drogurile sunt fire;te foarte bine ascunse, astfel <nc@t s9 nu fie descoperite de vame;i sau de organele de poli:ie. Ascunderea stupefiantelor reprezint9 o problem9 esen:ial9,at@t pentru contrabandi;ti c@t ;i pentru aurorit9:i. Cocurile ;i modalit9:ile de disimulare sunt diferite, ele depinz@nd de ingeniozitatea trafican:ilor, ace;ti dovedindu-se foarte inventivi.Alegera unui loc pentru ascunderea stupefiantelor depinde de o serie de factori cum ar fiD cantitatea de stupefiante ce urmeaza a fi traficata, mijlocul de transport folosit, exigenta controalelor la care trebuie sa se supuna traficantul pe traseul parcurs1K.
17

$. 8erc'ean Constant in Pletea supra cit. p %&

+.+.1 Locuri de ascundere in )i5loace de transport

. 8n func:ie de tipul de mijloc de transport, stupefiantele pot fi ascunse <n D autoturisme, autocamioane ;i autobuze- trenuri de c9l9tori ;i de marf9- avioane pentru transportul c9l9torilor ;i a m9rfurilor apar:in@nd unor companii sau persoane particularevapoare, ;alupe ;i alte mici ambarca:iuni.$e exemplu,mijloacele de transport auto, <n special autoturisme, constituie mijlocul cel mai frevent folosite <n contrabanda cu stupefiante, deoarece <n ele se pot ascunde ;i transporta p@n9 la 11& 3g, f9r9 a atrage aten:ia autorit9:ilor. *agoanele de cale ferat9 reprezint9, <n contrabanda cu stipefiante , mijloce de transport des folosite de trsfican:i, din cauza multiplelor posibilit9:i de ascundere ;i a controlului prin sondaj ce se face de c9tre autorit9:ile vamale la trecerea frontierei din cauza timpului limitat avut la dispoti:ie. 8n avioane drogurile se pot transporta <n bagajele pasagerilor ;i <n numeroase alte locuri care le ofer9 posibilit9:i <n acest sens, uneori cu complicitatea personalului din aeroporturi. Pe vapoare, locurile cele mai propice pentru ascunderea drogurilor suntDtrompa de v@nt, :evile, cisternele goale de carburan:i, dulapurile ;i rafturile cu registrele pentru naviga:ie, centurile de salvare, magaziile, frigoriferele, elicea etc. +.+.+ Locurile 9n obiectele de 9)br:c:)inte sau pe corp. Trafican:ii transport9 personal drogurile disimul@ndu-le <n diferite obiecte pe care le au asupra lor, sau <n <mbr9c9minte, ca ;i toate cavit9:ile anatomice ale femeilor ;i b9rba:ilor. (le pot fi ascunse <n gur9, <n reverul hainei, epole:i, interiorul cravatei, buzunare, c9ptu;eal9, catarama de la curea, man;etele pantalonilor, v@rful pantofilor, tocuri false etc. $rogurile pot fi transportate <n ascunz9tori realizate <n corsete, sitiene , slipuri, proteze,suporturi special confec:ionate pentru ascunderea stupefiantelor pe corp, si <nc9l:9minte special confec:ionat9. Pl9cu:ele de canabis sunt modelate sub form9 de talp9 interioar9 ;i acoperite cu bran:ul din piele al fabricii. "emeile pot simula graviditatea, ascunz@nd stupefiante <n s9cule:i fixate pe abdomen.

2.3.Moduri de operare frecvente ale traficantilor de dro uri

Pentru efectuarea traficului de droguri in sensul sau larg, se apeleaza la cele mai diverse moduri de fabricare, de transport si de consumare propriu-zisa a stupefiantelor1G. 2.3.1. !abricarea dro urilor. 4ulturile clandestine de mac opiaceu, cannabis, X1ndicaW sau X+ativaW, plant9 de coca ;i ciuperci halucinogene furnizeaz9 materia prim9 pentru ob:inerea stupefiantelor. 8n unele :9ri, culturile clandestine sporesc adesea <n detrimentul culturilor alimentare, acest lucru duc@nd la o dependen:9 a fermierilor de banii proveni:i de la trafican:ii de droguri ;i bine<n:eles <n conflict cu autorit9:ile. $ac9 planta:iile de coca, cannabis, ;.a. erau <nainte mai lesne de depistat ;i de distrus, re:elele de trafican:i au g9sit acum cheia unei solu:ii mai comode D drogurile sintetice, ingineria chimic9 d@nd ofertan:ilor posibilitatea unei extraordinare mobilit9:i. A;a s-a ajuns ca :9ri care erau doar consumatoare de droguri naturale T mai cu seam9 :9rile Aniunii (uropene T s9 fie <mp@nzite de laboratoare ce produc droguri sintetice, aliment@nd mai ales tineretul, dar p9trunz@nd ;i <n mediul familial. (chipamentul folosit pentru producerea drogurilor sintetice este improvizat, foarte ieftin, fiind cump9rat din magazine f9r9 a trezi suspiciuni. Practica a dovedit c9 trafican:ii nu folosesc prea des aceea;i <nc9pere pentru producerea de stupefiante, ci schimb9 frecvent laboratorul, pentru nu a fi identifica:i de poli:ie. (xisten:a unui laborator clandestin este tr9dat9 de mirosul de aceton9, amoniac sau alte substan:e chimice, care sunt indispensabile <n procesul de fabricare a morfinei sau heroinei. 1n afara marihuanei, celelalte droguri, atat cele produse prin sinteza cat i cele sintetice Tn totalitate, necesita pentru a fi fabricate, tehnologii i substante chimice, precursori. Traficarea acestor chimicale face parte din activitatea traficantului de droguri, fiind pedepsita ca atare de lege1%. Ca data de 0 martie !&&&, <ntr-un apartament din +f@ntu-Bheorghe s-a g9sit o planta:ie hidroponic9 de cannabis. A fost arestat Attila Renzel, de 0& de ani, care folosea apartamentul numai pentru cultivarea acestei plante de cannabis.

1G 1%

+telian Turlea , op cit p 1K1 A se vedea, ",%e diversion of drugs and c%emicals" , ' $escriptive #eport 'f The Programs And Activities 'f the $(AQs 'ffice of $iversion 4ontrol, A+ $epartment of .ustice , /a5 1%%F.
Particularitati metodologice privind investigatia criminalistica a infrac.iunilor din domeniul traficului de stupefiante'

2.3.2 "ransportui de dro uri

Transportul drogurilor se face pe c9i aeriene, rutiere ;i maritime.Trafican:ii folosesc tot mai des autovehicule cu numere false de <nmatriculare sau numere de tranzit de tip Y sau R pentru transportarea m9rfurilor de contraband9 ;i, implicit, a drogurilor. Aneori contrabandi;tii ascund drogurile <n autovehicule aflate <n traficul interna:ional, f9r9 ca personalul de deservire al acestora s9 cunoasc9 acest fapt. $e obicei, drogurile se transport9 cu autovehicule de tip T1#, cu trenuri, aeronave sau nave. +pre exemplu, <n data de !0 ianuarie 1%%K, organele vamale, <n colaborare cu cadre ale 1nspectoratului Beneral de Poli:ie din $irec:ia de 4ombatere a 4rimei 'rganizate ;i Antidrog, au identificat <n Portul 4onstan:a un container care prezenta caracteristici generatoare de suspiciuni cu privire la marfa con:inut9 ;i la modul cum era stivuit9. 8n spatele containerului care con:inea ceai, <ntr-un perete dublu, s-au descoperit 1,6 tone de ha;i;, valor@nd atunci pe pia:a noastr9 1&.&&& de dolari73g. 8n cazul transporturilor de droguri efectuate cu autovehicule T1#, trafican:ii profit9 de faptul c9 acestea sunt <nc9rcate de cele mai multe ori cu alimente perisabile >carne, fructe, legume?, neput@nd fi oprite ;i controlate timp <ndelungat. Transportarea drogurilor <n estul ;i centrul (uropei,inclusiv #omania se face cu ajutorul autoturismelor particulare care nu apar pe listele organelor de poli:ie, astfel <nc@t dac9 acestea din urm9 au unele informa:ii, urm9resc camionul, iar transportul de droguri este dus la destina:ie de autoturism. 8n alte <mprejur9ri, ma;ina este abandonat9 de trafican:i <ntr-un ora; timp de c@teva zile, dup9 care marfa va fi preluat9 de c9tre al:i infractori ;i predat9 la destina:ie, <n special <n vestul (uropei. Pentru lovituri mai mari, drogul este l9sat s9 treac9, pentru a permite Xlivrarea controlat9W. +tatisticile arat9 <ns9 c9, din <ntreaga cantitate ce se transport9 ilicit, doar 1&Z este interceptat9 de organele de control.

Particularitati metodologice privind investigajia criminalistics a infractiunilor din domeniul traficului de stupefiante'

2.3.3 #istribuirea dro urilor . 8n multe :9ri drogurile nu se v@nd pe ascuns. +pre exemplu <n Asia de +ud-(st opiul se vinde <n mod deschis. 8n America de +ud sacii cu frunze de coca sunt sco;i <n plin9 strad9. Anele persoane v@nd ha;i; prin bodegi, iar altele <;i expun marfa T marihuana sau ha;i; T chiar pe caldar@mul str9zii. ' chestiune important9 pentru trafican:i este ambalarea ;i prezentarea spre desfacere a drogurilor. Produc9torii de opiu <l ambaleaz9 <n s9cule:e de p@nz9 ;i <i dau forma unei turte. Pe marfa ambalat9 >opiu sau morfin9? se aplic9 ;i o marc9 de recunoa;tere. Aceasta marc9 poate consta <ntr-un desen reprezent@nd un p9un, fluturi, c9r:i de joc, etc. Pe unele pachete se poate citi D Xde cea mai bun9 calitateW, Xopiul este cel mai bunW, Xopiul are un gust excelentW, Xrefuza:i alte produseW. =arcomanii folosesc diverse metode pentru a ob:ine droguri, de la cele mai pa;nice la cele extrem de violente. $e fapt, trafican:ii recurg la o metod9 deja cunoscut9. (i <ncep s9 distribuie gratuit plicule:e cu droguri, mai ales dintre cele care provoac9 dependen:a <ntr-un timp relativ scurt, asigur@ndu-;i clientela. 4ei care <ncep s9 consume stupefiante au certitudinea c9 vor putea renun:a oric@nd la ele ;i, deci, c9 ar putea <ncerca s9 fac9 uz de acestea pentru a le sim:i efectele Xbinef9c9toareW, dar stupefiantele pun st9p@nire pe <ntreg sistemul nervos central, pe care <l afecteaz9, astfel c9 voin:a individului de a se ab:ine de la consumul de stupefiante este anulat9. =evoia sistemului nervos, a celulelor nervoase, <n spe:9, este de o intensitate deosebit9- Xeste o sete mai mare decat cea a unui om care ar merge c@teva zile, f9r9 avea ap9, prin pustiurile +ahareiW. At@ta timp c@t toxicomanii au la <ndem@n9 sau <;i pot procura constant stupefiantul,ei sunt, de regul9, lini;ti:i ;i pa;nici, g@nditori la fericirea artificial ob:inut9. 4@nd nu mai au drogul dorit sau ajung la un grad de intoxica:ie deosebit, pot deveni periculo;i, manifest@ndu-se specific elementelor antisociale ;i intr@nd,<n cele din urm9, <n marea criminalitate.

CAPITOLUL III (le)ente )etodologice aplicate in investigarea tra,icului de stupe,iante ..1!ODALIT;<I D( D(PISTA-( A T-A2ICA&<ILO$epistarea trafican:ilor presupune o activitate complex9, organizat9 minu:ios ;i uneori de lung9 durat9, <n care investiga:iile ;i verific9rile au o mare importan:9. += Pentru depistarea trafican:ilor, organele de poli:ie specializate apeleaz9 la mijloace diverse. ..1.1 !etode tactice (ficace sunt controalele efectuate la punctele de frontier9 de c9tre lucr9torii vamali, organele de poli:ie ;i unii speciali;ti asupra D persoanelor, bagajelor, mijloacelor de transport. $in experien:a lucr9torilor vamali, chiar simple discu:ii cu cei care trec frontiera, purtate cu abilitate, pot oferi indicii asupra unui posibil trafic. Pentru depistarea trafican:ilor se apeleaz9 ;i la ceea ce se nume;te Xurm9rirea zborurilor sensibileW, adic9 a acelora despre care se de:in informa:ii c9 sunt folosite pentru transportul unor produse ;i substan:e stupefiante, ascunse <n diferite locuri <n aeronave. 8n aceast9 situa:ie, controlul se va efectua at@t asupra c9l9torilor, personalului navigant ;i a bagajelor acestora, c@t ;i asupra aeronavei. +e vor verifica toate locurile posibile de ascundere a stupefiantelor, folosindu-se speciali;ti care cunosc caracteristicile tehnice de construc:ie ale aeronavei. ' alt9 metod9 folosit9 de c9tre poli:i;ti o constituie Xlivrarea controlat9W, <n care drogurile sunt l9sate inten:ionat s9 treac9 prin filtrele organelor de control, pentru ca prin urm9rirea persoanelor care le transport9 s9 se ajung9 <n final la marii trafican:i, la re:elele ;i filierele organizate de ace;tia.

+=

Constantin Pletea $asile 8erc'e>an ",ratat de metodica criminalistica" (d. 4arpati, 4raiova, 1%%2 , p. !G2 i urm. "Drogurile si traficanfii de droguri" (d. Paralela 26, Pitejti, 1%%K, p.%& Ii urm.

..1.+. !etode te'nico?@tiinti,ice de depistare

$rogurile ;i, implicit, trafican:ii pot fi descoperi:i cu ajutorul c@inelui detector de droguri. Ace;ti c@ini sunt folosi:i <n prezent <n aeroporturi, sta:ii de cale ferat9, porturi, puncte de trecere a frontierei, pe autostr9zi ;i sunt pu;i s9 caute prin autovehicule, trenuri, printre m9rfuri ;i bagaje de toate felurile, <n magazii, case, vapoare, etc. !1 /irosul c@inelui se apreciaz9 a fi de 1&& de milioane de ori mai puternic ;i mai subtil dec@t al omului. Astfel s-au constatat urm9toarele D c@inii simt mirosul unor substan:e care pentru om nu au miros >chinina, solu:iile diluate de acid clorhidric sau de acid sulfuric, etc.mirosurile de substan:e organice >urina, s@ngele, p9rul? sunt percepute de c@ine <n dilu:ii foarte mari ;i indicate dup9 specific >un c@ine simte mirosul unei pic9turi de s@nge diluat9 <n 6 litri de ap9 deosebesc <ntre ele mirosuri care pentru om sunt la fel >de exemplu deosebesc aldehida benzoic9 de nitrobenzol T care pentru om au acela;i miros, de migdale amare c@inele poate percepe mirosuri care <n condi:ii normale de via:9 nu au pentru el nici o importan:9, precum parfumul florilor, parfumul de iodoform, etc., dar dac9 i se cere, le sesizeaz9 u;or chiar dac9 sunt <n dilu:ii foarte mari acizii ;i <n special acizii gra;i sunt foarte bine percepu:i de c@ine >;i tocmai ace;tia sunt constituen:ii transpira:iei omului sau animalelor pe care c@inii <i miros pe urmele l9sate pe sol?. 4u ajutorul c@inilor de serviciu, care au fost dresa:i pentru depistarea stupefiantelor, nu se pot descoperi dec@t acelea dintre ele care au miros - opiul ;i deriva:ii acestuia. Pentru dresajul unui c@ine care s9 depisteze stupefiantele ascunse <n orice condi:ii de mediu este necesar un timp de F luni. 8n urma unei astfel de activit9:i de descoperire a stupefiantelor, unii c@ini devin ei <n;i;i dependen:i de droguri, c9ut@nd <n permanen:9 stupefiante, p@n9 ;i <n padocurile lor.Pentru depistarea stupefiantelor sunt folosite dispozitive cu raze E, mai ales pentru controlul bagajelor greu accesibile, ca ;i aparatura de examinare neutronic9.
!1

+telian Turlea, op. cit, p .1F%

Pentru interceptarea transporturilor clandestine se folose;te tehnica avansat9 cum ar fi radare, nave rapide, avioane ARA4+ >radare cu raz9 foarte mare de scanare? ;i sateli:i. +ateli:ii sunt folosi:i ;i pentru depistarea culturilor clandestine. ..1.. Identi,icarea to"ico)anilor Pentru identificarea toxicomanilor <n mod operativ, p@n9 la efectuarea unor investiga:ii medico-legale, trebuie cunoscute urm9toarele aspecte D a? c@nd se apropie momentul inject9rii sau inger9rii, deci nevoia de drog, la toxicomani apar simptome ca lacrim9ri, curgeri nazale, dureri, m@nc9rimi, c9sc9turi, st9ri de team9, transpira:ii, frisoane, dilatarea pupilei, irascibilitate, agita:ie, nervozitateb? toxicomanii afla:i sub influen:a stupefiantelor sunt somnolen:i, apatici, pu:in comunicativi, privesc <n gol ;i se izoleaz9 pentru a gusta pl9cerea stupefiantuluic? obiectele aflate <n preajma drogatului >pipe cu care s-a fumat, resturi de :ig9ri, fiole? sau mirosurile specifice <i pot tr9da pe cei care au consumat stupefianted? urmele l9sate de instrumentele de adminstrare ><n:ep9turi, cruste, cicatrici? pe membrele superioare sau inferioare sunt indicii c9 este vorba de toxicomani. 1dentificarea toxicomanilor este posibil9 ;i pe baza registrelor aflate la proprietarii de farmacii ;i angaja:ii acestora- re:etele cu timbru sec onorate de policlinici, spitale ;i farmacii, <n care, pentru aceea;i persoan9, sunt trecute, la intervale de timp scurte, diagnostice diferite- carnetele de eviden:9 a re:etelor cu timbru sec distribuite medicilor, care pot duce la descoperirea unor fictivit9:i ;i falsuri sau prescrieri de stupefiante, f9r9 a fi necesar. Aceste nereguli pot fi depistate prin verificarea pe teren a datelor <nscrise <n carnetele respective. 4ondicile de la camerele de gard9 confer9 indicii despre persoanele de serviciu <n ale c9ror schimburi consumul a fost mai mare, depist@ndu-se XbolnaviiW ce frecventeaz9 aceste locuri pentru a li se administra stupefiante, iar eviden:ele de la unit9:ile de interven:ie ;i salvare ajut9 la identificarea persoanelor care solicit9 mai des interven:ia salv9rii, acuz@nd dureri acute, urm9rind s9 li s9 administreze stupefiante.

..+ !etodologia investigarii propriu?Aise a tra,icului de stupe,iante ..+.1 !odalitati de docu)entare pentru inceperea ur)aririi penale Activitatea de documentare presupune obtinerea unor informatii, date referitoare la fapta sav@rsita si autorul ei. Pe baza acestora, organele competente decid daca este sau nu cazul sa dispuna <nceperea urmaririi penale. 8n functie de locul si modul de operare, se poate recurge la urmatoarele mijloace de probaD A. Bn caAul tra,icantilor depistati la punctele de ,rontiera, la intrarea sau la iesirea din tara cu stupefiante asupra lor D a? Procese verbale <ncheiate de vamesi sau cadre ale politiei de frontiera, <n care trebuie sa se precizeze cu exactitate persoanele asupra carora s-au gasit substante stupefiante, locurile unde au fost ascunse acestea, sortimentele sau cantitatile, forma de ambalare si prezentare, metode de ascundere precum si alte amanunte referitoare la acesteab? #apoartele de constatare tehnico-criminalistica sau buletinele de analiza din care sa rezulte ca substantele sau produsele <n cauza sunt ori contin stupefiantec? 1nformatii desprinse din declaratiile date de alte persoane audiate sau de complici ai acestorad? "otografii judiciare operative efectuate cu ocazia controlului sau perchezitiei corporalee? 'biecte sau <nscrisuri gasite asupra persoanelor implicate <n traficul cu stupefiante, ori <n mijlocul de transport, care au legatura cu stupefiantul gasit, ce se ridica potrivit art.%F T %% din 4odul de procedura penala. Asa cum o dovedeste practica, de multe ori, unele <nscrisuri, cum ar fi notele de plata a cazarii la hoteluri, chitantele de achitare a convorbirilor telefonice, diverse adrese, fotografii, vizele de pe pasapoarte pot contribui la dovedirea vinovatiei suspectilor. 8.Bn caAul tra,icantilor depistati 9n interiorul tarii noastre C a? Procesele verbale de prindere <n flagrant cu substante stupefiante asupra lor ori <n momentul v@nzariiTcumpararii, care trebuie sa <ndeplineasca toate conditiile prevazute de art.%1 din 4odul de procedura penala-

b? "otografii operative efectuate cu ocazia prinderii <n flagrant <n care vor fi prezentate stupefiantele gasite, locurile de ascundere, mijloacele folosite, persoanele implicate, locurile <n care s-au sav@rsit faptelec? $ate furnizate de martori oculari, la care se adauga obiecte si <nscrisuri pe care traficantii le au asupra lor. C. Bn caAul persoanelor depistate ca sustrag stupe,iante din spitale C Procesele verbale de prindere <n flagrant- prinderea <n flagrant trebuie realizata <n momentul <n care stupefiantele sunt sustrase sau predate unor solicitanti pentru a se putea dovedi ca substantele <n cauza au fost sustrase cu intentia de a fi folosite de catre toxicomani si nu <n scopuri medicale. $.Bn caAul prescrierii de droguri prin retete cu ti)bru sec, ,ara a ,i necesar C a? #etetele cu timbru sec <n baza carora s-au eliberat stupefiante, precum si caietele cu evidenta retetelor cu timbru sec aflate asupra medicilor, daca <n ele au fost trecute numele unor persoane iar <n retete ale altorab? Procesele verbale de constatare ce atesta ca persoanele pentru care s-au prescris stupefiantele nu exista <n realitate sau copiile dupa actele de deces, atunci c@nd, la data prescrierii retetelor, persoanele pe numele carora s-au eliberat erau decedatec? Actele de expertiza medicala <ntocmit !&6!&o1216u e pentru persoanele carora li s-au prescris stupefiante, desi <n realitate nu sufereau de afectiunile trecute pe reteta si nici nu necesitau un asemenea tratamentd? $eclaratiile unor persoane pentru care s-au prescris stupefiante, fara ca ele sa cunoasca acest fapt, din care sa rezulte ca nu au primit retetele sau substantele <n cauza si ca nici nu li s-au facut asemenea injectii. (. Bn caAul substantelor abandonate sau ascunseC +unt situatii c@nd produsele si substantele stupefiante pot fi gasite abandonate, <n raza unor puncte de frontiera, camere de hotel, <n locuri de depozitare a bagajelor, toalete, sali de masa si alte locuri de acces public.Astfel de situatii apar c@nd persoanele implicate <n traficul de stupefiante au sesizat intensificarea controlului ori si-au dat seama ca sunt urmarite. Produsele si substantele trebuie sa fie ridicate cu grija, ambalate <n mod corespunzator si predate specialistilor <n vederea descoperirii amprentelor sau a oricaror alte urme ce pot contribui la identificarea sau prinderea detinatorilor.

..+.+ Particularitati ale cercetarii la ,ata locului Pentru descoperirea si ridicarea mijloacelor materiale de proba, un rol important il are cercetarea la locul savarsirii infractiunii.1n cercetarea la fata locului se vor folosiD a? truse cu reactivi pentru testarea stupefiantelorb? sonda de control >periscop? pentru verificarea locurilor greu accesibile din autovehiculec? aparatura necesara radiografierii unor obiecte in care sunt ascunse stupefiante. In faza statica a cercetarii la fata locului se va insista asupra urmatoarelor aspecteD luarea masurilor de prevenire a intoxicatiilor cu stupefiante si de salvare a eventualelor victime- fotografierea sau filmarea stupefiantelor, a locurilor unde au fost ascunsedescoperirea obiectelor corp delict si a urmelor vizibile- efectuarea perchezitiei corporale asupra persoanelor implicate s.a. In faza dinamica a cercetarii la fata locului, se vor intreprinde urmatoareleD examinarea amanuntita de catre medic a persoanelor suspecte ca sunt sub influenta stupefiantelor, in vederea recoltarii probelor de sange si urina si a luarii masurilor medicale ce se impunprecum si examinarea imbracamintei, a bagajelor- etc. ..+.. -ealiAarea ,lagrantului in caAul in,ractiunilor la regi)ul produselor i substantelor stupe,iante 4onstatarea infractiunii flagrante prezinta importanta sub dublu aspect D pe de o parte, duce la Tmpiedicarea consumarii activitatii ilicite, iar pe de alta parte, prin descoperirea infractiunilor comise, se realizeaza tragerea la raspundere penala a faptuitorilor, la un moment cat mai apropiat de eel al comiterii faptei!!. ..+...1 Pregatirea constatarii in,ractiunii ,lagrante Printre activitatile pregatitoare sau preliminare constatarii infractiunii flagrante se inscriuD a? +tabilirea oportunitatii i necesitatii constatarii infractiunii flagrante. Tn luarea hotararii privind necesitatea constatarii infractiunii, organul de urmarire penala trebuie sa procedeze la analiza temeinica a fiecarui caz Tn parte. Astfel, Tn unele situatii, organele de urmarire pot proceda la o Xsupraveghere a traficului de droguri >aa-zisa Xlivrare controlata ?, care are ca scop depistarea i destramarea retelelor de traficanti, descoperirea mijloacelor i metodelor folosite, a modurilor de operare etc. Tn aceste situatii, se apreciaza, de exemplu, ca mai mare valoare are descoperirea unor reteie de traficanti decat prinderea unui singur traficant.

++

(). Stancu Constantin Aioanitoaiei >i altii, ",actica criminalistica" , serviciul edictorial i cinematografic al /inisterului de 1nterne , 1%%! , p. !6K-

b? 'btinerea de date referitoare la faptuitor i activitatea sa infractionala.4unoscand unele date despre persoanele implicate in traficul de stupefiante i despre activitatile pe care acestea le desfaoara, organele de urmarire au posibilitate sa stabiieasca modalitatile concrete In care trebuie sa se actioneze pentru constatarea infractiunii flagrante. 1ntereseaza nationalitatea, cetatenia, domiciliul sau resedinta, persoanele din anturaj, antecedente penale, metode, mijloace si moduri de operare folosite, locurile din care procura stupefiante etc. c? Pregatirea mijloacelor tehnice criminalistice. Tn cazul infractiunilor Tn discutie, echipa trebuie sa fie dotata cu trusa pentru testarea stupefiantelor, cu dispozitive pentru relevari de aer din diverse locuri, cu aparate de fotografiat si video. d? +tabilirea momentului i a modului de actiune. Tn cazul infractiunii de trafic de stupefiante, momentul actiunii trebuie fixat Tn perioada producerii, detinerii sau altor operatiuni privind circulatia produselor ori substantelor stupefiante sau toxice, Tn timpul cultivarii Tn scop de prelucrare a plantelor care contin astfel de substante sau Tn timpul experimentarii produselor sau substantelor toxice. +tabilirii modului de actiune i a momentului interventiei trebuie sa li se acorde o atentie deosebita. e? +tabilirea martorilor asistenti. Acetia trebuie alei Tnainte de a se trece la surprinderea faptuitorului cu substante stupefiante asupra sa, pentru a li se asigura posibilitatea sa observe atat activitatile desfaurate de catre el, cat i modul de actiune i constatarile organului de cercetare penala. Ca alegerea martorilor asistenti trebuie sa se tina seama de conditiile legale care trebuie sa le Tndeplineasca acetia. ..+...+ -ealiAarea e,ectiva a prinderii in ,lagrant Aceasta presupune D a? 1dentificarea martorilor oculari. Prin identificarea i ascultarea martorilor oculari se asigura posibilitatea obtinerii i altor probe decat cele ce se constata nemijlocit, cu referire la activitatile desfaurate de catre persoanele implicate in traficul de droguri, Tnaintea sosirii organelor de constatare, persoanele care le-au ajutat, locurile unde au fost ascunse ori aruncate produsele i subtantele toxice sau stupefiante, mijloacele folosite. $e foarte multe ori, in scopul realizarii operative a activitatilor propuse, organele de urmarire penala trebuie sa apeleze la concursul unor persoane de buna credinta aflate la locul faptei. b?+tabilirea activitatii ilicite desfaurate Tn momentul constatarii. Ca infractiunile pe care le analizam, activitatile ilicite pot consta Tn producerea, detinerea sau orice operatie privind circulatia produselor stupefiante sau toxice, cultivarea Tn scop de prelucrare a plantelor ce contin astfel de substante, ori experimentarea produselor sau substantelor toxice, daca toate acestea se desfaoara fara drept.

c? $eclinarea calitatii organului judiciar i luarea masurilor pentru Tntreruperea activitatii ilicite. Tn momentul interventiei, organul de urmarire penala trebuie sa-i prezinte calitatea i sa indice unitatea din care face parte, aratand actul doveditor Tn acest sens, Tn mod deosebit Tn cazurile cand cei ce actioneaza sunt Tmbracati Tn tinuta civila. $upa prezentarea calitatii, organul de urmarire penala trebuie sa ia toate masurile necesare pentru Tncetarea activitatii ilicite, Tn acest scop apeland i la sprijinul persoanelor de buna-credinta care se afla la locul faptei. d? Acordarea primului ajutor persoanelor intoxicate. Aceasta activitate poate avea loc Tn cazul unor persoane aflate Tn stare grava datorita supradozelor consumate, situatie Tn care se impune internarea imediata. Atunci cand exista date i informatii despre persoanele care consuma stupefiante, cu ocazia realizarii flagrantului, este necesar ca din echipa sa faca parte i un medic specialist. Tnainte de a fi transportata la spital, Tn raport cu starea ei, persoana Tn cauza trebuie sa fie identificata, facandu-se mentiune despre aceasta si despre masurile luate, Tn procesul verbal. e? 1dentificarea faptuitorului. Autorul faptei trebuie sa fie identificat pe baza actelor de identitate care le are asupra sa, retinandu-se numele, prenumele, numele i prenumele parintilor, data i locul naterii, seria, numarul i unitatea de politie care a emis actul de identitate, domiciliul i reedinta acestuia. f? (fectuarea perchezitiei corporale. Perchezitia corporala prezinta o mare importanta, se efectueza cu prioritate si este obligatorie Tn toate cazurile. Tn aceste cazuri trebuie evitate, pe cat posibil, locurile aglomerate. Perchezitia se extinde si asupra bagajelor i autoturismului Tn care se gasete persoana respectiva. Tn aceste Tmprejurari, asupra faptuitorului pot fi gasite substante sau produse stupefiante sau toxice, tigari care contin plante stupefiante, bauturi Tn care s-au introdus astfel de substante, alimente folosite ca ascunzatori, dar i diferite Tnscrisuri ca D note de plata a cazarii la hotel sau a diferitelor servicii prestate de acesta >telefon, televizor, spalat, calcat?, harti pe care sunt Tnsemnate traseele de parcurs, agende cu nume de persoane, adrese, numere de telefon i altele. 1n cazul in care exista indicii temeinice ca o persoana transports droguri ascunse Tn corpul sau, organul de urmarire penala dispune efectuarea unor examene medicale - Tn cazul In care exista consimtamantul scris al persoanei, Tn caz contrar, se va solicita autorizarea procurorului, care va mentiona i unitatea medicala ce va efectua investigatiile medicale. g? Cuarea masurilor cu privire la faptuitor i la obiectele, valorile i Tnscrisurile descoperite. $upa efectuarea perchezitiei corporale, faptuitorului i se va asigura paza, aceasta avand dublu rol D pe de o parte, pentru a nu-i da posibilitatea sa dispara de la locul faptei, iar pe de alta parte, pentru a nu distruge eventualele mijloace materiale de proba. 'biectele purtatoare de urme >seringi, fiole, tigari prelucrate?, raman asupra organelor de urmarire penala pentru a se dispune constatarile tehnico-tiintifice expertizele i analizele de laborator necesare identificarii substantelor stupefiante.

..+.4 (,ectuarea ur)aririi penale propui?Aise ..+.4.1 (,ectuarea perc'eAiDiilor Perchezi:ia se constituie <ntr-o activitate cu pondere deosebit9 <n instrumentarea cauzelor penale ce au ca obiect traficul de stupefiante. Aproape c9 nu exist9 cauz9 penal9 <n care s9 nu se impun9 efectuarea acestei activit9:i de urm9rire penal9 ;i de tactic9 criminalistic9 pentru descoperirea produselor sau substan:elor toxice ori stupefiante. Perchezi:ia trebuie f9cut9 numai cu autoriza:ia procurorului, excep:ie f9c@nd cazurile c@nd ea este urmarea constat9rii <n flagrant a infrac:iunii. 8n al doilea r@nd, dac9 se ajunge la concluzia c9 efectuarea perchezi:iei este necesar9 ;i oportun9, aceasta trebuie f9cut9 cu maxim9 operativitate, orice <nt@rziere av@nd drept consecin:9 pierderea momentului prielnic, ratarea elementului surpriz9. /omentul efectuarii perchezitiilor trebuie ales cu multa grija, acestea se efectueaza, de regula, atunci cand cercetarile ajung Tn stadiul Tn care exista convingerea ca se vor putea obtine maximum de probe!0. 4unoa;terea persoanei ce urmeaz9 a fi perchezi:ionat9 are o semnifica:ie cu totul aparte. 'b:inerea unor date privitoare la modul de via:9, locurile pe care le frecventeaz9 persoanele <n compania c9rora este semnalat9, pasiuni, vicii, devin obligatorii. 8n cazul <n care cel care va fi perchezi:ionat este cet9:ean str9in, este necesar9 verificarea faptului dac9 acesta este dat <n urm9rire, dac9 a mai s9v@r;it fapte de acest gen pe teritoriul altor state, data intr9rii <n :ar9 ;i punctul de frontier9 pe unde a intrat pe teritoriul na:ional, mijlocul de transport folosit, itinerariul urmat ;i persoanele pe care le-a contactat de la intrarea <n #omania. Practica judicar9 recomand9 ca momentul ales pentru declan;area ac:iunii s9 fie situat <n acea faz9 a cercet9rilor c@nd exist9 certitudinea c9 se vor ob:ine maximum de probe. +copul perchezitiei vizeaz9 urm9toarele D
!0

descoperirea de produse sau substan:e stupefiantedescoperirea de instala:ii, aparatur9, folosite pentru producerea, condi:ionarea, experimentarea drogurilordescoperirea de materii prime ori produ;i intermediari, inclusiv de substan:e folosite la producerea ;i rafinarea stupefiantelorprinderea unor trafican:i care se ascundC. Suciu "Criminalistica" (d. $idactica i Pedagogica , )uc., p.6F&

Particularitati metodologice privind investigafia criminalistica a infractiunilor din domeniul traficului de stupefiante'

identificarea unor <nscrisuri privitoare la modul de procurare a drogurilor, provenien:a acestoradescoperirea unor bunuri ob:inute <n urma valorific9rii produselor sau substan:elor stupefiantedescoperirea altor bunuri de:inute contrar dispozi:iilor legale <n vigoare D arme, materii explozive, monede falsificate-

4a urmare a perchezi:iei se <ncheie un proces verbal care va cuprinde urm9toarele D data ;i locul <ntocmiriicalitatea, numele, prenumele ;i unitatea din care fac parte membrii echipei de cercetarebaza legal9 a perchezi:iei, num9rul ;i data emiterii autoriza:iei ;i parchetul care a eliberat-odatele de identificare ale martorilor asisten:i constat9rile f9cute la fa:a locului, amplasarea locului unde s-a s9v@r;it infrac:iunea, identificarea f9ptuitorilor, activitatea desf9;urat9 de ace;tia, m9surile luate pentru <ntreruperea activit9:ii ilicite urmele descoperite, fixate, ridicate ;i ambalatepersoanele g9site la locul perchezi:iei ;i calitatea lor fa:9 de proprietarul imobilului sau cel care folose;te locuin:a respectiv9men:iunea despre faptul c9 toate produsele, substan:ele ;i obiectele descoperite au fost prezentate perchezi:ionatului ;i persoanelor prezente, primul semn@ndu-le spre neschimbare dup9 ce au fost etichetate ;i sigilate explica:iile f9ptuitorului cu privire la natura produselor ;i la provenien:a acestoramen:iunea despre efectuarea fotografiilor judiciareora <nceperii ;i a termin9rii cercet9riiobserva:iile martorilor ;i obiec:iile f9ptuitorilornum9rul de exemplare <n care s-a <ntocmit procesul verbal ;i destina:ia acestora

..+.4.+ ("a)inarea Tnscrisurilor #idicarea de obiecte si <nscrisuri poate avea loc cu ocazia efectuarii perchezitiei dar si ca activitate de sine-statatoare. 8n conformitate cu prevederile legale, orice unitate a unei organizatii publice sau orice persoana <n posesia careia se afla un obiect sau un <nscris ce poate servi ca mijloc de proba este obligata sa se prezinte si sa-l predea organului de urmarire penala T sau instantei de judecata T la cererea acestora. Asadar, ridicarea de obiecte sau <nscrisuri se efectueaza atunci c@nd se cunosc obiectele si <nscrisurile care prezinta valoare pentru cauza, se detin date si informatii despre persoanele T fizice ori juridice T care le detin, precum si locurile unde se afla. 8n cercetarea infractiunii de trafic de stupefiante T indiferent de modalitatile normative de sav@rsire se ivesc deseori situatii c@nd, pentru lamurirea unor <mprejurari ale cauzei, este necesara ridicarea unor obiecte si <nscrisuri ce au legatura fie cu actiunile de producere, conditionare sau experimentare a drogurilor, fie cu operatiunile privind circulatia acestora, cultivarea plantelor ce contin stupefiante, <n scop de prelucrare, ori de prescriere de catre medic, fara a fi necesar, a unor asemenea produse sau substante.4a exemplu mentionam c@teva din <nscrisurile ce pot servi la aflarea adevarului D [ retetele cu timbru sec <n care sunt mentionate diagnostice ireale[ condicile de prescriptii medicale destinate exclusiv pentru stupefiante[ certificatele de deces ale persoanelor carora li s-au administrat stupefiante[ comenzile si facturile pentru produse si substante stupefiante ori toxice[ actele de <nsotire a transporturilor unor astfel de produse sau substante si ordinele de transport emise de conducerea unitatii[ documentatiile si buletinele de analiza <n cazul pierderilor de stupefiante sau toxice[ evidenta toxicomanilor comunicata de unitatile sanitare8n legatura cu obiectele supuse verificarii si ridicarii <n vederea cercetarilor, <n categoria acestora se includ, <n afara produselor sau substantelor stupefiante ori toxice ce constituie obiectul traficului ilicit, lucrurile care au servit sau care au fost destinate sa serveasca la comiterea faptelor T daca apartin infractorului >de exemplu notele de plata a cazarii la hotel sau de achitare a convorbirilor telefonice, agende de telefon, schite, harti cu diferite <nsemne, corespondenta? T, bunurile care au fost date pentru a determina

sav@rsirea infractiunii sau pentru a rasplati pe infractor, lucrurile dob@ndite <n mod vadit prin sav@rsirea traficului, s.a. 8nscrisurile gasite cu ocazia perchezitiei corporale si domiciliare, cele ridicate la cercetarea la fata locului, din mijloacele de transport, colete, vor fi expuse unor examinari criminalistice minutioase, deoarece ele pot constitui mijloace materiale de proba <n dovedirea vinovatiei uneia sau a mai multor persoane. 3.2.4.3 #ispunerea de constatari tehnico$stiintifice si e%pertise 8n cazul infrac:iunii de trafic de stupefiante, pentru documentarea activit9:ii ilicite ;i pentru valorificarea ;tiin:ific9 a urmelor ;i mijloacelor materiale de prob9, constat9rile tehnico-;tiintifice, medico-legale ;i expertizele cap9t9 o importan:9 major9, de rezultatul acestora depinz@nd dovedirea existen:ei faptei, implicit a vinov9:iei. 8n plan teoretic, pentru dovedirea activit9:ii de trafic de stupefiante poate fi dispus9 orice constatare tehnico-;tiintific9 sau expertiz9 criminalistic9, <n raport cu natura urmelor descoperite cu prilejul desf9;ur9rii diverselor activit9:i de urm9rire penal9 D cercetarea la fa:a locului, constatarea infrac:iunii flagrante, perchezi:ia, ridicarea de obiecte ;i <nscrisuri, ;.a. +pecifice <n cazul infrac:iunii de trafic de stupefiante, indiferent de modalit9:ile normative sau faptice de comitere, sunt urm9toarele genuri de constat9ri tehnico;tiin:ifice sau expertize D a? 4onstatarea tehnico-;tiin:ific9 sau expertiza toxicologic9, av@nd drept finalitate stabilirea naturii produsului ori a substan:ei descoperite asupra f9ptuitorului >dac9 substan:a ori produsul <n cauz9 face parte din categoria stupefiantelor T toxicelor T <n <n:elesul legii, sau are <n compozi:ie stupefiante din r@ndul celor puse sub control interna:ional?. 1dentificarea urmelor de substan:e stupefiante se bazeaz9 pe punerea <n eviden:9 a caracteristicilor calitative proprii fiec9rui stupefiant >stare de agregare, form9 de cristalizare, punct de topire, structur9 molecular9, comportare fa:9 de reactivii specifici, propriet9:i biochimice?, care se p9streaz9 neschimbate, indiferent de conjunctura existent9 <n momentul folosirii lor ca mijloc al comiterii infrac:iunii. Anele substan:e stupefiante, dup9 p9trunderea <n organism, sufer9 o serie de transform9ri >prin metabolizare? din care pot rezulta compu;i netoxici. (viden:ierea

acestora <n produsele biologice poate constitui o dovad9 a existen:ei ini:iale <n organism a stupefiantului de la care provin. (viden:ierea propriet9:ilor stupefiantelor se face prin folosirea de metode fizicochimice obiective, rezultatele ob:inute fiind comparate cu caracteristicile substan:elor men:ionate <n cataloage sau <n lucr9ri de specialitate. $eoarece raportul de constatare tehnico-;tiin:ific9 sau de expertiz9 constituie mijloc de prob9 <n procesul penal, sarcina identific9rii cu certitudine a stupefiantelor ;i toxicelor revine, <n exclusivitate, speciali;tilor din laboratoarele de profil. 8n cazuri urgente, organele judiciare care intr9 <n posesia unor substan:e suspecte a fi stupefiante sau a con:ine asemenea substan:e, pot proceda la o prim9 identificare, utiliz@nd <n acest scop trusa cu reactivi sau trusa de detec:ie rapid9 a stupefiantelor, conceput9 de speciali;tii rom@ni. 8n rezolu:ia motivat9 prin care se dispune efectuarea constat9rii tehnico-;tiin:ifice sau a expertizei toxicologice, speciali;tii vor fi solicita:i s9 r9spund9, dup9 caz, la urm9toarele <ntreb9ri D dac9 substan:a este stupefiant, <n caz afirmativ, despre ce substan:9 este vorba, care este concentra:ia <n substan:9 activ9 ;i puritatea, gradul de umiditate al plantelor din care s-au extras stupefiantele, dac9 acestea au fost sau nu falsificate ;i care este greutatea acestora. Analizele de laborator trebuie s9 ajute ;i la descoperirea originii stupefiantelor, preciz@nd dac9 sunt sustrase dintr-o fabric9, provin din surse ilicite, au aceea;i compozi:ie chimic9, descoperire ce se realizeaz9 prin examinarea comparativ9 a e;antionului de prob9 cu substan:ele incriminate. +pecialistul sau expertul toxicolog poate formula urm9toarele concluzii+4D > cert pozitiv9. $e exemplu D Xsubstan:a supus9 examin9rii este ha;i;W> cert negativ9. $e exemplu D Xsubstan:a supus9 examin9rii nu e stupefiantW> de probabilitate.$e exemplu DXsubstan:a supus9 examin9rii e probabil opiuW-

+4

Ion *iorgescu i altii ",ratatpractice de criminalistica" vol 111, 1ucrare editata de /.1., )uc.1%G&,p.6!G

 de imposibilitate. $e exemplu D Xnu se poate stabili dac9 substan:a supus9 examin9rii este stupefiantW. /etodele cele mai moderne folosite <n acest scop sunt cele cromatografice, respectiv cromatografia <n faza gazoas9 prin care produ;ii constituien:i sunt separa:i ;i adu;i <n stare de puritate maxim9, urm@nd analiza prin spectrometrie de mas9 pentru identificarea substan:elor. Pentru identificarea stupefiantelor ;i a altor toxice sunt folosite gazcromatografe portabile, capabile s9 depisteze aceste substan:e chiar ;i <n atmosfera unei camere <n care exist9 asemenea substan:e, fiind suficient9 o cantitate de produs extrem de redus9. b? 4onstatarea tehnico-;tiin:ific9 sau expertiza fizico-chimic9 Acest gen de constatare tehnic9 sau expertiz9 se dispune pentru stabilirea unor urme de substan:e ori produse stupefiante pe obiectele g9site asupra unor persoane, cum ar fi D pipe, seringi, pahare, linguri:e, etc. c? 4onstatarea tehnico-;tiin:ific9 sau expertiza dactiloscopic9 =ecesitatea dispunerii unei asemenea constat9ri sau expertize poate ap9rea <n situa:ia <n care pe diferite ambalaje ale stupefiantelor ori pe <nscrisurile descoperite sunt relevate, fixate ;i ridicate urme papilare, iar persoanele asupra c9rora au fost g9site neag9 fie c9 au cunoscut con:inutul ambalajelor, fie c9 au manipulat drogurile. 8n astfel de situa:ii, de regul9, speciali;tii vor fi solicita:i s9 se pronun:e dac9 urma <n litigiu ;i impresiunea model de compara:ie au fost sau nu create de aceea;i persoan9- alteori specialistului i se prezint9 numai urma sau obiectul <n litigiu. d? 4onstatarea tehnico-;tiin:ific9 sau expertiza grafic9 ;i tehnic9 a documentelor 8n timpul examin9rii <nscrisurilor, pe l@ng9 identificarea scriptorului sau a ma;inii de scris la care au fost dactilografiate textele <n litigiu, speciali;tilor li se va cere s9 stabileasc9 autenticitatea ;i vechimea <nscrisurilor, materialul din care este confec:ionat suportul, materialele cu care au fost scrise textele <n litigiu. e? 4onstatarea tehnico-;tiin:ific9 sau expertiza medico-legal9 Printre problemele pe care le poate elucida constatarea medico-legal9 amintimD dac9 persoana supus9 examin9rii este sau nu sub influen:a consumului de stupefiante, natura stupefiantului consumat, dac9 decesul s-a datorat consumului de droguri, etc.

3.2.4.4 Metode de identificare a dro urilor $e obicei drogurile au Tn compozitie ingrediente de drog active de origine sj identitate necunoscuta, precum i aditivi cum ar fi zaharul sau chimina. Testele de rutina folosite de specialist Tn identificare drogurilor sunt D testele de culoare, testele micro-cristaline, cromatografia, spectrofotometria, spectrometria de masa!6. Testele de culoare. /ulte droguri au un colorit caracteristic atunci cand intra Tn reactie cu un agent chimic specific. Aceste teste sunt indicatorii utili ai prezen\ei drogurilor, fiind de asemenea utilizate de investigatori Tn examinarea materialelor suspecte a contine droguri. Tn mod curent sunt utilizate 6 teste de culoare D J Mar8uis este reactivul Tn prezenta caruia heroina i morfina, precum i majoritatea derivatilor opiului, se coloreaza Tn purpuriu, iar Tn prezenta amfetaminei i a metalamfetaminei se coloreaza Tn orange-brun. J Dillie-9oppan+i este un reactiv valoros Tn testarea barbituricelor, Tn prezenta caruia acestea se coloreaza Tn albastru violet. J J Du8uenois-levine se foloseste Tn testarea marihuanei, prezenta drogului fiind :an 3r9 este acel reactiv ce capata culoarea albastru-purpuriu Tn prezenta C+$-ului. evidentiata de o culoare purpurie. J Scott este testul de culoare utilizat pentru a pune In evidenta cocaina. Testele )icrocristaline reprezinta o tehnica mult mai specifica decat testele color, o picatura de reactiv adaugat unei cantitati mici de drog determinand o precipitare cristalina. "orma si masura cristalelor examinate la microscop, prezinta caracteristicile specifice fiecarui tip de drog. Cro)atogra,ia pe strat subtire sj cro)otogra,ia de gaA sunt ! tehnici de separare ce pot fi folosite cu success Tn analiza drogurilor.

!6

%.A. Siegel "7orensic identification of controlled substances in "orensic +cience ,andboo3 vol 11, (d. (ngleRood 4liffs, =N , Prentice ,all, 1%%G- "&andboo9 of ;or9place drug testing" (dited b5 #a5 ,.Ciu, )ruce A.Boldberger ,AA44 Press 1%%6 - "Recommended met%ods for testing cannabis" - manual for use b5 national narcotics laboratories , divison of narcotics drugs, =N , Anited =ation , 1%GK - %a)es EesleF"Drug base : drug identification database, edited, b+ forensic laborator+, roc9ester ,<=, Resmost Press , 1%%6

Spectro,oto)etria. Absorbtia selectiva a luminii de catre droguri Tn zonele A* i 1# ale spectrului electromagnetic, definete spectrofotometria ca fiind o tehnica valoroasa Tn caracterizarea drogurilor. +pectrul A* nu este concludent pentru o identificare pozitiva a unui drog deoarece i alte materiale pot produce un spectru asemanator. +pectrul 1# este unic pentru fiecare componenta a unei substante, reprezentand o amprenta a acestora. Spectro)etria de )asa este considerata o tehinca valoroasa Tn analiza drogurilor, avand Tn vedere uurinta cu care se poate separa drogul propriu-zis de result substantelor ce pot fi prezente Tn compozitia drogului amalgamat. ..+.4.5 Ascultarea persoanelor i)plicate ,n tra,icul de droguri Tn sensul legii penale, toxicomanii nu sunt considerati infractori dar trebuie ascultati pentru a se obtine date cu privire la filierele de traficanti, surse de aprovizionare, locurile de comercializare, pretul de vanzare, etc. Tn interogarea traficantilor sau consumatorilor de stupefiante trebuie sa se stabileasca legaturile dintre sursele de aprovizionare i destinatia stupefiantelor, urmarindu-se evaluare volumului traficului illicit de pe raza unei regiuni sau zone geografice. $e Tndata ce, Tntr-un anumit loc, organele de politie sau vamale au descoperit un nou gen de ascunzatoare, o noua metoda de evitare a controlului, imediat traficantii Ti schimba metodele, tehnicile i chiar ruta de pana atunci. Ascultarea cetatenilor straini implicati Tn traficul de stupefiante pe teritoriul #omaniei trebuie sa duca la elucidarea urmatoarelor aspecte D stabilirea tuturor legaturilor, procedeele folosite i sarcinile fiecarei legaturi, sursele de aprovizionare i date despre persoanele carora le trebuie predate stupefiantele. $e asemenea, trebuie identificate D J Cocurile de fabricare i depozitare a stupefiantelor J /etodele, mijloacele si locurile de ascundere a stupefiantelor in vederea tranzitarii lor J /odul Tn care au reusit sa treaca neobservate prin mai multe puncte vamale, daca au sau nu legaturi Tn randul vamesilor i mijloacele folosite pentru coruperea acestora J (ventualele transporturi anterioare ramase nedescoperite J (ventualele transporturi viitoare, date despre alti traficanti, metodele folosite pentru ascunderea stupefiantelor, mijloacele de transport ce vor fi utilizate i traseele pe care le vor parcurge ..+.4./ 8olile in,ectioase ca ur)are a consu)ului de droguri si decesele ur)ate de catre acesta Potrivit #aportului =a:ional privind +itua:ia $rogurilor, publicat de Agenia =aional9 Antidrog <n noiembrie !&1&, cele mai multe persoane debuteaz9 <n consumul de droguri <ntre 16 i 1% ani. +ubstanele pot fi uor procurate din discoteci, baruri sau la petrecerile cu prietenii, iar marijuana are o prevalen9 de-a lungul vieii adolescenilor de 02,1Z. 8n anul !&&%, la nivel naional, aproape 1.&&& de persoane au ajuns la spital <n urma

consumului de droguri, fiind vorba de urgene non-letale cauzate <n mare parte de consumul de opiacee >!6G de cazuri?, urmat de cel al medicamentelor >hipnotice i sedative T %6 de cazuri?, al substanelor etnobotanice >GF? i al canabisului >2F?. 8n primele ase luni ale anului !&1&, balana a fost <nclinat9 <n favoarea intoxicaiilor cu substane etnobotanice >!06 de cazuri din %02 de spitaliz9ri?. 8n privina bolilor infecioase asociate consumului de droguri, <n !&&% s-a remarcat o stabilizare pentru hepatita viral9 ) i pentru hepatita viral9 4 >cu valori peste media european9?, dar i o cretere pentru ,1*, chiar dac9 valorile sunt sub media european9. Potrivit #,#=, consumatorii de droguri injectabile sunt cei mai expui contact9rii sau transmiterii unei infecii. +ubstan:ele folosite preponderent pe cale injectabil9 sunt opioidele >fortralul, morfina, heroina?, 3etamina, cocaina ;i amfetaminele. 1nfeciile se datoreaz9 impurit9:ii drogurilor disponibile pe pia:a neagr9, inject9rii frecvente ;i incorecte, refolosirii seringilor sau folosirii lor <n comun. Aneori, serviciile impun praguri <nalte de selectivitate sau <ndeamn9 la abstinen:9 obligatorie, <ndep9rt@nd astfel consumatorii activi, care sunt cel mai important vehicul de transmitere a infec:iilor sanguine, <n primul r@nd ,1* ;i virusul hepatitei 4. (xperien:a altor :9ri arat9 c9 aceste epidemii se pot extinde la G&-%&Z dintre consumatorii de droguri injectabile dintr-un ora la doar c@:iva ani de la apari:ie. 8n ceea ce privete decesele asociate consumului de droguri, <n anul !&&% s-au <nregistrat 0! de cazuri, v@rsta medie a persoanelor decedate fiind de !K,2& de ani. 4auzele morilor au fostD K cazuri de intoxica:ie cu opiacee, !& de cazuri de intoxica:ie cu opiacee combinate cu alte substane, ! cazuri de intoxica:ie cu benzodiazepine, ! cazuri de intoxica:ie cu 3etamin9 ;i 1 caz de intoxica:ie cu diazepine cu lidocain9. 3.3 Piata dro urilor &i infractiunile la re i'ul dro urilor Tn anul /00+, au fost constatate /10+ infractiuni la 2egea nr.1314/000 privind combaterea traficului !i consumului ilicit de droguri. #intre aceste infractiuni, ++,56 au fost cazuri de vanzare, distribute, cumparare, detinere de droguri, iar 31,+6 au fost cazuri de cumparare !i detinere de droguri Tn scop personal. 7ata de datele din anul /003, numarul infractiunilor la regimul drogurilor a crescut cu 86. 9omania este o tara de tranzit pentru heroina traficata in -sia de sud-est de-a lungul rutei :alcanice !i pentru alte rute de trafic a drogurilor sintetice traficate din vest, Tn special din ;ermania !i %landa. 9eferitor la capturile de droguri din anul /00+, tendintele au variat, prezentand cre!teri ale capturilor de heroina !i cocaina (cantitatile de cocaina par a fi Tn continua cre!tere din /001 pana Tn prezent), variatii Tn privinta cannabisului

(planta4iarba4rezina) !i u!oare cre!teri ale capturilor de droguri sintetice dupa o scadere majora Tn ultimii ani. <ea mai mare captura de heroina a fost Tnregistrata Tn anul /00+. -u fost capturate /5+,0= &g din care /3",80+ Tntr-o singura actiune a politiei. <antitatea de cocaina capturata Tn /00+ a fost de 10",=3 &g, cu 5+,13 &g mai mult decatTn /003. #in cantitatea totala de cocaina capturata Tn /00+,101,3 &g ("/,3/6) au fost capturate Tntr-o singura actiune. Tn ceea ce prive!te drogurile sintetice, Tn anul /00+ au fost Tnregistrate capturi de amfetamina pulbere (+,"+= &g) !i tablete (1=01), ,#,- (>cstas?) !i derivati 15,==1 tablete !i 0.11= &g de pulbere. @u s-a descoperit metamfetamina Tn capturile analizate. 7ata de anii trecuti, Tn anul /00+, pretul mediu la nivelul strazii la principalele categorii de droguri a Tnregistrat anumite cre!teri, dar au e$istat !i droguri pentru care pretul a ramas constant la nivel national de-a lungul anului.

Tn general, preturile de pe piata drogurilor din 9omania au fost mai mari decat cele din A>, cu e$ceptia cocainei.