Ordonanța nr.

21/1992 privind protectia consumatorilor

Art. 1. - (1) Statul, prin mijloacele prevăzute de lege, protejează cetăţenii în
calitatea lor de consumatori, asigurând cadrul necesar accesului neîngrădit la
produse şi servicii, informării lor complete despre caracteristicile esenţiale ale
acestora, apărării şi asigurării drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor
fizice împotriva unor practici incorecte, participării acestora la fundamentarea şi
luarea deciziilor ce îi interesează în calitate de consumatori.
(2) Prevederile prezentei ordonanţe se aplică la comercializarea produselor noi,
folosite sau recondiţionate şi a serviciilor destinate consumatorilor, cu excepţia
produselor care se comercializează ca antichităţi şi a produselor necesar fi
reparate sau recondiţionate pentru a fi utilizate, cu condiţia ca operatorul
economic să informeze cumpărătorul despre aceasta.
Art. 2. - În sensul prezentei ordonanţe, se înţelege prin:
1. calitate - ansamblul de proprietăţi şi caracteristici ale unui produs sau
serviciu, care îi conferă aptitudinea de a satisface, conform destinaţiei acestuia,
necesităţile explicite sau implicite;
2. consumator - orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în
asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale,
industriale sau de producţie, artizanale ori liberale;
9. produs sigur - produsul care, folosit în condiţii normale sau previzibile, nu
prezintă riscuri sau care prezintă riscuri minime, ţinând seama de întrebuinţarea
acestuia; riscul se consideră acceptabil şi compatibil cu un grad înalt de protecţie
pentru siguranţa şi sănătatea consumatorilor, în funcţie de următoarele aspecte:
a) caracteristicile produsului, ale ambalării şi ale instrucţiunilor de montaj şi
întreţinere;
b) efectul asupra altor produse, împreună cu care acesta poate fi folosit;
c) modul de prezentare a produsului, etichetarea, instrucţiunile de folosire şi
orice alte indicaţii şi informaţii furnizate de producător;
d) categoria de consumatori expusă riscului prin folosirea produsului;
16. clauză abuzivă - o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu
consumatorul şi care prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract
creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor buneicredinţe, un
dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor;
17. termen de garanţie - limita de timp, care curge de la data dobândirii
produsului sau serviciului, până la care producătorul sau prestatorul îşi asumă
responsabilitatea remedierii sau înlocuirii produsului ori serviciului achiziţionat,
pe cheltuiala sa, dacă deficienţele nu sunt imputabile consumatorului;
18. termen de valabilitate/data de minimă durabilitate pentru produsele
nealimentare - limita de timp/data stabilită de producător până la care un produs
îşi păstrează caracteristicile specifice iniţiale, dacă au fost respectate condiţiile
de transport, manipulare, depozitare şi păstrare;
18.1. data-limită de consum pentru produsele alimentare - limita de timp/data
stabilită de producător până la care produsele care din punct de vedere
microbiologic au un grad ridicat de perisabilitate şi sunt susceptibile ca după un
timp scurt să prezinte un pericol imediat pentru sănătatea consumatorilor îşi
păstrează caracteristicile specifice, dacă au fost respectate condiţiile de transport,
manipulare, depozitare şi păstrare;
19. data durabilităţii minimale - data stabilită de producător până la care un
produs alimentar îşi păstrează caracteristicile specifice în condiţii de depozitare
corespunzătoare; produsele pentru care se stabileşte data durabilităţii minimale
nu trebuie să fie periculoase nici după această dată;
Art. 3. - Principalele drepturi ale consumatorilor sunt:
a) de a fi protejaţi împotriva riscului de a achiziţiona un produs sau de a li se
presta un serviciu care ar putea să le prejudicieze viaţa, sănătatea sau securitatea
ori să le afecteze drepturile şi interesele legitime;
b) de a fi informaţi complet, corect şi precis asupra caracteristicilor esenţiale ale
produselor şi serviciilor, astfel încât decizia pe care o adoptă în legătură cu
acestea să corespundă cât mai bine nevoilor lor, precum şi de a fi educaţi în
calitatea lor de consumatori;
c) de a avea acces la pieţe care le asigură o gamă variată de produse şi servicii de
calitate;
d) de a fi despăgubiţi pentru pagubele generate de calitatea necorespunzătoare a
produselor şi serviciilor, folosind în acest scop mijloace prevăzute de lege;
e) de a se organiza în asociaţii de consumatori, în scopul apărării intereselor lor.
Art. 5. - (1) Produsele se comercializează numai în cadrul termenului de
valabilitate/datei de minimă durabilitate pentru produsele nealimentare sau al
datei-limită de consum pentru produsele alimentare/datei durabilităţii minimale
stabilite de producător.
(2) Se interzice modificarea termenului de valabilitate/datei de minimă
durabilitate sau a datei-limită de consum/datei durabilităţii minimale înscrise pe
produs, pe etichetă, pe ambalaj sau, după caz, în documentele însoţitoare.
Art. 7. - Operatorii economici sunt obligaţi:
a) producătorii:
- «abrogat»
- să pună pe piaţă numai produse sigure şi, dacă actele normative în vigoare
prevăd, acestea să fie testate şi/sau certificate;
- să pună pe piaţă numai produse care respectă condiţiile prescrise sau declarate;
- să oprească livrările, respectiv să retragă de pe piaţă şi/sau de la consumatori
produsele la care organele abilitate ori specialiştii proprii au constatat
neîndeplinirea caracteristicilor prescrise, declarate sau care ar putea afecta viaţa,
sănătatea, securitatea ori interesul economic al consumatorilor, dacă această
măsură constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformităţile
respective;
- să asigure, atât pe durata de fabricaţie, cât şi după scoaterea din programul de
fabricaţie, pentru perioada cel puţin egală cu durata medie de utilizare, calculată
de la data vânzării ultimelor produse, direct sau prin terţi abilitaţi, piesele de
schimb aferente şi service-ul necesar produselor de folosinţă îndelungată;
- să folosească în activitatea de producţie şi depozitare spaţii corespunzătoare.
b) distribuitorii:
- să se asigure că produsele oferite spre comercializare sunt sigure şi respectă
condiţiile prescrise sau declarate;
- să nu comercializeze produse despre care deţin informaţii sau consideră că pot
fi periculoase;
- să anunţe, imediat, autorităţile publice competente, precum şi producătorul
despre existenţa pe piaţă a oricărui produs de care au cunoştinţă că este
periculos;
- să retragă de la comercializare produsele la care organele abilitate de lege au
constatat că nu îndeplinesc caracteristicile prescrise sau declarate, dacă aceasta
constituie singurul mijloc prin care se pot elimina neconformităţile respective;
- să asigure condiţiile tehnice stabilite de producător pe timpul transportului,
manipulării, depozitării şi desfacerii produselor;
c) prestatorii de servicii:
- să folosească, în cadrul serviciilor prestate, numai produse şi proceduri sigure
şi, după caz, dacă actele normative în vigoare prevăd, acestea să fie testate şi/sau
certificate, şi să anunţe imediat existenţa pe piaţă a oricărui produs despre care
au cunoştinţă că este periculos;
- să presteze numai servicii care nu afectează viaţa, sănătatea sau securitatea
consumatorilor ori interesele economice ale acestora;
- să respecte condiţiile prescrise sau declarate, precum şi clauzele prevăzute în
contracte;
- să asigure, la prestarea serviciilor nealimentare, condiţii igienice, condiţiile
stabilite de producător, de actele normative în vigoare, precum şi cele specifice
desfăşurării activităţii;
- «abrogat»
Art. 9. - Operatorii economici sunt obligaţi să pună pe piaţă numai produse sau
servicii care corespund caracteristicilor prescrise sau declarate şi să se comporte
în mod corect în relaţiile cu consumatorii.
Art. 9.1 . - (1) În cazul serviciilor financiare, consumatorul are dreptul de a fi
informat în mod corect, încă din faza precontractuală, asupra tuturor condiţiilor
contractuale.
(2) La solicitarea unei oferte de credit, furnizorul de servicii financiare are
obligaţia de a oferi gratuit consumatorului, pe hârtie sau pe alt suport durabil, un
grafic de rambursare ori alt document care să menţioneze costurile totale ce vor
fi suportate de consumator şi un exemplar al proiectului contractului de credit.
Art. 9.4 . - În cazul serviciilor de intermediere imobiliară, consumatorul va fi
informat în scris, corect, complet şi precis, încă din faza precontractuală, cu
privire la:
a) preţurile practicate în piaţă pentru tipul de imobil ce urmează a face obiectul
intermedierii imobiliare, conform informaţiilor existente în baza de date a
agenţiei imobiliare;
b) deficienţe şi alte inconveniente cunoscute de agenţia imobiliară sau pe care în
mod rezonabil putea să le cunoască, incluzând surse de zgomot, umezeală,
poluare, miros, pericol de inundaţii sau surpări, organizarea în apropiere a unor
manifestări populare periodice, istoricul terenului sau al clădirii, posibile
dezavantaje ale vecinătăţilor;
c) nivelul comisionului practicat de agenţia imobiliară;
d) situaţia juridică a imobilului;
e) nivelul estimativ al costurilor ce urmează să fie suportate de consumator,
pentru obţinerea documentelor şi întocmirea actelor necesare încheierii
contractului.
Art. 9.6. - Contractele de intermediere imobiliară în care consumatorul are
calitatea de potenţial cumpărător vor conţine, în plus faţă de cele prevăzute la
art. 9.4 , următoarele elemente:
1. caracteristicile generale ale imobilului, care pot influenţa decizia de
cumpărare, incluzând nivelul de finisare, dimensiuni, vechime şi poziţionarea
faţă de punctele cardinale;
2. tarifele pentru serviciile prestate
Art. 9.9. - Agenţia imobiliară nu poate solicita din partea consumatorului plata
comisionului în oricare dintre următoarele situaţii:
a) când între consumator şi agenţia imobiliară nu este încheiat un contract de
intermediere;
b) când contractul de vânzare-cumpărare/închiriere nu s-a încheiat;
c) când contractul nu are stipulată clauza de exclusivitate, iar tranzacţia s-a
realizat fără participarea agenţiei imobiliare.
Art. 10. - Drepturile consumatorilor, la încheierea contractelor, sunt:
a) libertatea de a lua decizii la achiziţionarea de produse şi servicii, fără a li se
impune în contracte clauze abuzive sau care pot favoriza folosirea unor practici
comerciale incorecte în vânzare, de natură a influenţa opţiunea acestora;
b) de a beneficia de o redactare clară şi precisă a clauzelor contractuale,
indicarea exactă a preţurilor şi tarifelor şi, după caz, a condiţiilor de garanţie;
c) de a fi exoneraţi de plata produselor şi serviciilor care nu au fost solicitate,
precum şi de achitarea preţurilor, tarifelor, taxelor, comisioanelor, dobânzilor şi
penalităţilor care nu au fost stipulate iniţial în contracte sau în alte documente
aferente contractelor;
d) de a fi despăgubiţi pentru daunele provocate de produsele sau serviciile care
nu corespund clauzelor contractuale;
e) de a li se asigura service-ul necesar şi piese de schimb pe toată durata medie
de utilizare a produsului, stabilită în documentele tehnice normative sau
declarată de către producător ori convenită de părţi;
f) de a plăti, pentru produsele sau serviciile de care beneficiază, sume stabilite
cu exactitate, în prealabil; majorarea preţului, tarifului, taxelor, comisioanelor,
dobânzilor, penalităţilor şi a altor eventuale costuri stabilite iniţial este posibilă
numai cu acordul scris al consumatorului;
g) de a sesiza asociaţiile de consumatori şi organele administraţiei publice
asupra încălcării drepturilor şi intereselor lor legitime, în calitate de
consumatori, şi de a face propuneri referitoare la îmbunătăţirea calităţii
produselor şi serviciilor;
h) de a fi notificaţi în scris cu privire la orice modificare ca urmare a
prevederilor contractuale referitoare la valoarea dobânzilor, comisioanelor,
penalităţilor sau oricăror altor costuri, cu cel puţin 30 de zile înainte de aplicarea
noilor valori;
i) de a fi notificaţi cu 30 de zile înainte de data la care contractul se prelungeşte
în mod automat pentru o perioadă de timp determinată sau nedeterminată, în
vederea formulării în scris de către consumator a unei opţiuni de prelungire a
valabilităţii acestuia.
Art. 19. - Informarea consumatorilor despre produsele şi serviciile oferite se
realizează, în mod obligatoriu, prin elemente de identificare şi caracterizare ale
acestora, care se înscriu în mod vizibil, lizibil, uşor de înţeles, într-o formă care
să nu permită ştergerea şi să nu fie inscripţionate în locuri obscure, să nu fie
întrerupte prin desen sau imagini, după caz, pe produs, etichetă, ambalaj de
vânzare sau în cartea tehnică, contract, instrucţiunile de folosire ori altele
asemenea, ce însoţesc produsul sau serviciul, în funcţie de natura acestuia.
Art. 20. - (3) Produsele de folosinţă îndelungată trebuie să fie însoţite de
certificatul de garanţie şi, dacă reglementările în vigoare prevăd, de declaraţia de
conformitate, precum şi de cartea tehnică ori de instrucţiunile de folosire,
instalare, exploatare, întreţinere, eliberate de producător.
(5) Toate informaţiile privitoare la produsele şi serviciile oferite consumatorilor,
documentele însoţitoare, inclusiv cele referitoare la informaţiile privind
securitatea produsului şi instrucţiunile de utilizare, precum şi contractele,
inclusiv cele preformulate, trebuie să fie scrise în limba română, indiferent de
ţara de origine a acestora, fără a exclude prezentarea acestora şi în alte limbi.
(6) Fac excepţie de la prevederile alin. (5) biletele de avion sau alte bilete de
transport internaţional, documentele elaborate în baza unor acorduri
internaţionale pe care România le-a acceptat şi le-a semnat, precum şi
voucherele turistice internaţionale.
Art. 21. - Informaţiile referitoare la serviciile prestate trebuie să cuprindă
categoria calitativă a serviciului, timpul de realizare, termenul de garanţie,
tariful, riscurile previzibile şi, după caz, declaraţia de conformitate.
Art. 22. - Operatorii economici sunt obligaţi să demonstreze consumatorilor, la
cererea acestora, cu ocazia cumpărării, modul de utilizare şi funcţionalitatea
produselor ce urmează a fi vândute; la lansarea pe piaţă a produselor, aceştia
sunt obligaţi să efectueze demonstraţii de utilizare.
Art. 23. - Obligaţia de a informa pe consumator potrivit art. 19, 20, 21 şi 22 nu
poate fi înlăturată prin invocarea secretului comercial sau profesional.