DISCIPLINA: TEHNOLOGIA CREŞTERII SUINELOR

1. Furajarea lichidă a suinelor este considerată:

a. defectuoasă, afectând calitatea cărnii la porcul gras;
b. benefică la toate categoriile, fiind ieftină şi echilibrată nutriţional;
c. defectuoasă, afectând nidația (la femele).

2. Prezenţa genelor Hal + afectează:

a. însuşirile productive ale suinelor;
b. proporţia de carne din carcasă;
c. însuşirile reproductive ale suinelor.

3. Rasa Piétrain se distinge prin:

a. randamentul la sacrificare de peste 78%;
b. suprafaţa ochiului muşchiului L.d. între 40-42 cm2 ;
c. viteza mare de creştere.

4. Rasa Piétrain , specializată in Belgia are sensibilitate crescută la :

a. marimea boxei;
b. stres;
c. calitatea proteinei din furaj.

5. Rasa Hampshire are cea mai bună calitate a carcasei, respectiv:

a. raportul carne/grăsime;
b. proporţia de carne în carcasă;
c. grosimea slăninii dorsale raportul carne/oase.

6. Rasa Hampshire se distinge prin:

a. producerea de metişi trirasiali;
b. prolificitate;
c. proporţia mare de carne în carcasă.

7. Conform Sistemului EUROP de încadrare a valorii carcaselor de porcine, clasa E presupune o

proporţie de carne în carcasă de:
a. min 55%;
b. 40-45%;
c. max 60%.

8. La rasa Marele alb, proporţia maximă de carne şi oase în carcasă (la 110 kg) este de cca.:
a. 60%;
b. 73%;
c. 85%.

9.Producția de lapte a unei scroafe depinde de:

a. factori externi ;
b. factori interni;
c. rasa și metișul.

10. La rasa Piétrain se regăseşte cea mai mare incidenţă a sindroamelor:

a. DFD;
b. agalaxia;
c. PSE.
11.Heritabilitatea (h²) pentru proporţia de carne din carcasă, la greutatea de 110 kg în viu este de:
a. 0,31;
b. 0,15;
c. 0,60.

12. Care sunt fazele productive din compartimentul îngrășătorie?

a. faza I de îngrășare;
b. faza a doua, de finisare;
c. fazele I și II de creștere.

13. Pentru obținerea porcului destinat tăierii pentru carne proaspătă se utilizează de obicei:
a. hibrizii birasiali;
b. doar hibrizii între Landrace şi Yorkshire;
c. hibrizii trirasiali.

14. Care dintre formele de prezentare a furajelor asigură cea mai bună valorificare a hranei?
a. grăunţe zdrobite și făină cu granulaţie mica, la purceii sugari;
b. furaj combinat granulat, la porcul gras;
c. furajul combinat lichid, la femele în montă – gestație.

15. Ce formă de administrare a hranei nu trebuie utilizată la porcii în finisarea îngrăşării pentru o
bună conservabilitate a cărnii?
a. hrănirea umedă;
b. hrănirea umectată;
c. hrănirea lichidă.

16. La ce categorie de reproducători masculi, cerineţele de energie sunt mai mari?

a. la vierii adulţi utilizați intens;
b. la vieruşi în creştere;
c. la vieruşi în testare.

17. Care sunt cantităţile zilnice de furaje combinate, cu 16% P.B. indicate în hrana vierilor şi
vieruşilor?
a. între 1,5 kg şi 3,5 kg;
b. de maxim 2,5 kg;
c. între 2,5 kg şi 3,5 kg.

18. Care sunt cantităţile zilnice de proteină brută recomandate vieruşilor?

a. cca 350 g ;
b. cca 280 g ;
c. cca 450 g .

19. Care este suprafaţa optimă a boxei pentru întreţinerea individuală a vierilor?
a. cca. 6,0 m2;
b. cca. 4,0 m2;
c. cca. 8,0 m2.

20. Alături de calitatea furajului, sporul mediu zilnic în greutate depinde și de:
a. modul de prezentare al furajului;
b. cantitatea de apă consumată;
c. modul de administrare al furajului.
21. Utilizarea însamânțărilor artificiale la suine asigură:
a. eliminarea unor boli transmisibile de la masculi;
b. certificarea paternității produșilor;
c. prolificitate mărită.

22. În selecţia scrofiţelor de reproducţie, care este numărul minim de sfârcuri?

a. minim 14 la grupa I de rase şi min 12 la grupa a doua de rase;
b. minim 12 la grupa I de rase;
c. minim 10 la grupa a II-a de rase.

23. Se recomandă ca boxele de întreţinere a vierilor de reproducţie să corespundă la exterior cu

padocuri?
a. da, rezultatele reproductive fiind pozitive;
b. nu, doar la vierii reformaţi;
c. da, afecțiunile membrelor fiind reduse.

24. Care este procentul de scroafe într-o unitate cu circuit închis şi flux tehnologic stabilizat?
a. 33% scroafe;
b. 23% scroafe;
c. 10% scroafe.

25. Care este procentul de scroafe gestante dintr-o unitate cu circuit închis şi flux tehnologic
stabilizat?
a. 43% scroafe gestante;
b. 53% scroafe gestante;
c. 63% scroafe gestante.

26. Ce se urmăreşte la femelele de suine în perioada de pregătire pentru montă?

a. condiţia de reproducător (masa corporală);
b. îngrăşarea femelelor;
c. condiţia de reproducător (starea de sanatate).

27. Care este suprafaţa optimă în boxele comune pentru scrofiţele şi scroafele de reproducţie în
perioada de pregătire pentru montă (normele europene)?
a. 1,3 - 1,5 m2;
b. 1,5 m2 - 2,0 m2;
c. 2,5 m2.

28. Pe parcursul gestaţiei, masa corporală a scroafelor (faţă de cea avută la montă), crește cu 20-
25 kg, creșterea reprezentând:
a. dezvoltarea normală a fetușilor;
b. continuarea dezvoltării corporale;
c. cantitatea de furaj consumat.

29. Cu cât creşte metabolismul bazal la scroafe la sfârşitul perioadei de gestaţie, faţă de cel avut
imediat după însămânţare?
a. cu 25%;
b. cu 43%;
c. cu 30%.

30. Întreţinerea scroafelor în boxele de fătare-alăptare de tip danez se justifică:

 a. pentru scroafe, din ordin fiziologic;
b. utilizarea raţională a spaţiului construit;
c. pentru siguranța purceilor.

31. După înţărcare, scroafele cu o stare bună de întreţinere, vor manifesta călduri în cca :
a. 15 zile;
b. 7-8- zile;
c. 2-3 zile.

32. Care sunt principalele caracteristici ale boxelor de fătare-alăptare de tip “baterie” pentru
întreţinerea scroafelor din maternitate?
a. lungimea totală de 2,0 m;
b. lătimea de 1,5 m;
c. lungimea și lățimea de 3,0 m.

33. Ce obiective tehnologice rezolvă boxele de fătare-alăptare de tip “baterie” pentru scroafele
din maternitate?
a. investiţii reduse pe boxă;
b. productivitatea muncii ridicată;
c. costuri mai reduse şi corespunde fiziologic.

34. Boxa de fătare-alăptare tip baterie modificată permite:

a. creşterea purceilor sugari, timp de 35 zile;
b. creșterea tineretului înțărcat până la 90-105 zile;
c. creșterea porcului gras.

35. Care dintre următoarele cereale trebuie cernute, după măcinare şi apoi introduse în raţiile de
hrană pentru purceii sugari?
a. porumbul şi grâul;
b. orzul;
c. ovăzul.

36. Care dintre însuşirile morfologice sunt necesare la suine pentru un bacon de calitate?
a. lungimea corpului mare şi constituţie debilă;
b. lungimea corpului mare;
c. schelet fin.

37. Care este numărul maxim de animale dintr-o boxă la îngrăşarea pentru producţia de bacon?
a. 15 animale;
b. 10 animale;
c. 20 animale.

38. Care este greutatea şi vârsta de demarare a procesului de îngrăşare a purceilor pentru bacon?
a. cca. 20 kg şi 2,0-2,5 luni;
b. cca. 10 kg şi 3,0-3,5 luni;
c. cca. 30 kg şi 4,0-4,5 luni.

39. De la ce vârstă şi greutate corporală se indică introducerea în alimentaţia porcinelor a

reziduurilor culinare, în creşterea gospodărescă?
a. imediat după înţărcare;
b. de la vârsta de cca. 2 luni şi greutatea de 20-25 kg;
c. în finisarea îngrăşării.
40. Ce variante de întreţinere a porcilor la îngrăşare (numărul de animale în boxă) îmbină cel mai
armonios cerinţele fiziologice ale animalului cu cele investiţonale?
a. min 15 animale/boxă;
b. 40-50 animale/boxă;
c. max 20 animale/boxă.

41. Ce variante constructive ale pardoselei boxei de îngrăşare nu se recomandă, deoarece reduc
productivitate a muncii ?
a. cu pardoseala compactă pe toată suprafaţa;
b. cu zona grătarului pe cca. 40-50% din pardoseală;
c. zona grătarului de minim. 80% din pardoseală.

42. Ce măsuri tehnice se aplică scroafelor înaintea fătării ?

a. proba mulsului şi cântărirea;
b. toaletarea ugerului;
c. dezinfecţia vulvei cu o soluţie slabă de hipermanganat de potasiu.

43. Ce măsuri tehnice se aplică purceilor imediat după fătare ?

a. se debarasează orificiile nazale şi gura de mucozităţi;
b. se spală purceii cu apă;
c. se şterge corpul purceilor cu materiale textile curate şi uscate.

44. O prolificitate mare, de peste 16 purcei/fătare, poate induce:

a. purcei cu greutăți reduse;
b. purcei cu viabilitate redusă;
c. purcei uniformi și viguroși.

45. Fiecare jumătate de carcasă obţinută după sacrificare de la suinele ingrăşate pentru bacon,
trebuie să aibă cca:
a. 22-32 kg;
b. 15-30 kg
c. nu este specificat.

46. Care este vârsta şi greutatea de transfer a puceilor înţărcaţi în creşă ?

a. cca. 30 zile şi greutatea de 6,0-10 kg;
b. cca. 35 zile şi greutatea de 5 kg;
c. cca. 45 zile şi greutatea de 30 kg.

47. Care este durata de staţionare a purceilor înţărcaţi în perioada I de creşă ?

a. cca. 20 zile;
b. cca. 28 zile;
c. cca. 32 zile.

48. Care este durata de staţionare a purceilor înţărcaţi în perioada a II-a de creşă ?
a. 21- 28 zile;
b. 28-32 zile;
c. 32-40 zile.

49. Care este sporul mediu zilnic înregistrat în perioada I de creşă ?

a. cca. 315 g;
b. cca. 600 g;
 c. cca. 450 g.

50. Care este sporul mediu zilnic înregistrat în perioada a II-a de creşă ?
a. cca. 400 g;
b. cca. 780 g;
c. cca 950 g.

51. Care este vârsta de transfer a porcinelor din creşă către sectorul îngrăşătorie ?
a. cca. 11 săptămâni;
b. cca. 12 saptamâni;
c. cca 10 saptamâni.

52. Care este greutatea de transfer a porcinelor din creşă către sectorul îngrăşătorie ?
a. cca. 25 kg;
b. cca. 35 kg;
c. cca 45 kg.

53. Care este perioada de staţionare a porcinelor la îngrăşat ?

a. maxim 6 luni;
b. maxim 8 luni;
c. maxim 5 luni.

54. La ce greutate corporală începe perioada de finisare în îngrăşătorie ?

a. cca. 85 kg;
b. cca. 75 kg;
c. cca 65 kg.

55. Care este nivelul proteic al furajului necesar pentru perioadele de creşă ?
a. 16 % pentru perioada a II a;
b. 12 % indiferent de perioadă;
c. 18 % pentru perioada I.

56. Care este nivelul proteic necesar pentru perioada de îngrăşare a porcului gras ?
a. 13 %;
b. 18 %;
c. 16 %.

57. Care este nivelul proteic necesar pentru perioada de finisare a porcului gras ?
a. 13 -14 %;
b. 12 -13 % ;
c. 16-18 %.

58. Care este necesarul de apă pe zi pentru porcul gras ?

a. cca 4 l apă pe kg furaj consumat;
b. cca 7 l apă pe kg furaj consumat;
c. cca 2 l apă pe kg de furaj consumat.

59. Care este nivelul proteic necesar pentru tehnica de îngrăşare mixtă ( peste 120 kg) ?
a. 13 %;
b. 18 % ;
c. 12 %.
60. Care este încărcătura optimă pe boxă în îngrăşătorie ?
a. 18-20 animale pe boxă;
b. 25-30 animale pe boxă;
c. 35-40 animale pe boxă.

61. Care este suprafaţa optimă de pardoseală pentru fiecare individ în îngrăşătorie ?
a. 1,5-2,0 m2;
b. 2,5-3,0 m2;
c. 0,6-0,8 m2.

62. Care este greutatea optimă de sacrificare a animalelor în tehnologia “Carne proaspătă” ?
a. 140 -150 kg;
b. 90-110 kg;
c. 85-90 kg

63. Care este vâsta de începere a “Îngrăşării mixte” a suinelor ?

a. 2-3 luni;
b. 8-9 luni;
c. 4-5 luni.

64. Care este greutatea optimă de sacrificare a suinelor în cazul “Îngrăşării mixte”?
a. 140-150 kg;
b. 150-170 kg;
c. 95- 110 kg

65. Care sunt cauzele îngrăşării scroafelor şi a sacrificării acestora după prima fătare ?
a. lipsa unui flux tehnologic adecvat;
b. scop economic imediat;
c. scop de reglare a efectivelor.

66. Care este vârsta de începere propriu-zisă a “ Îngrăşării pentru grăsime” a suinelor ?
a. cca 12 luni;
b. cca 7- 8 luni;
c. cca 15 luni

67. Care este greutatea optimă de sacrificare a suinelor în cazul “ Îngrăşării pentru grăsime”?
a. 245 kg la femele;
b. 400 kg la masculi;
c. 200 kg, indiferent de sex.

68. Care este nivelul consumului de furaj al suinelor în cazul “ Îngrăşării pentru grăsime” ?
a. 2-3 UN/ kg spor;
b. 7-8 UN/kg spor;
c. 5-6 UN/ kg spor.

69. Care este temperatura optimă din adăpostul suinelor la îngrăsare ?

a. 10-12 º C;
b. 17-19 º C;
c. 20-25 º C.

70. Baconul de calitate superioară presupune existenţa orzului în raţie în proporţie de :

a. 20 %;
b. 45 %;
c. 65 %.

Subiecte examen:
1.Sectorul de monta-gestatie:
1.1 Hranirea si intretinerea femelelor
1.2 Hranirea si intretinerea masculilor
2.Sectorul maternitate
2.1 Pregatirea compartimentelor in ederea popularii
2.2 Hranirea si intretinerea femelelor
2.3 Hranirea si intretinerea lotului de purcei
2.4 Actiuni zootehnice si sanitar-veterinare aplicate purceilor
2.5 Masuri specifice pentru reducerea mortalitatii la purcei
3. Sectorul cresa
3.1 Pregatire compartimentului in vederea popularii
3.2 Hranirea si intretinerea purceilor intarcati in perioada 1 de crestere
3.3 Hranirea si intretinerea purceilor intarcati in perioada a 2a de crestere
4. Sectorul de ingrasare
4.1 Hranirea si intretinerea porcilor in faza de ingrasare
4.1 Hranirea si intretinerea porcilor in faza de finisare.
1.1 Hranirea si intretinerea femelelor

In sectorul de monta-gestatie exista 2 categorii de femele si anume scrofite si scroafe.

Scroafele de reproductie reprezinta 10% din efectivul total. 53% din acestea sunt in
diferite stadii fiziologice de gestatie: 25% sunt in asteptare sau pregatire pentru monta,
iar cele 22% ramase sunt scroafele in lactatie.

Selectia: are la baza aprecierea materialului de reproductie, se iau in vederea originea,

testul dupa performante proprii de conformatie. Scrofitele trebuie sa aiba o
conformatie corporala armonioasa si o constitutie fina spre robusta. Regiunea ugerului
sa aiba cel putin 12 mamele femelele din grupa a 2a de rase si cel putin 14 la cele din
grupa 1. Sfarcurile sa fie simetrice si distantate uniform. Selectia definitiva se face
dupa prima fatare. Se indica retinerea sau procurarea unui efectiv de 2 ori mai mare de
scrofite fata de numarul femelor reformate. Durata folosirii la reproductie este de 2,5
ani industrial si 3,5 ani in gospodaresc. Reforma anuala 30-35% in industrial si 50% in
complexe de selectie. ALIMENTATIA IN PERIOADA DE PREGATIRE PT MONTA:
Hrana deficitara in proteina duce la absenta caldurilor datorita reducerii sintezei
hormonilor FSH si LH cu rol in dezoltarea foliculilor ovarieni. Neasigurarea energiei
poate duce la intarzieri in cresterea scrofitelor iar la scroafe cu prelungirea perioadei de
repaus pentru o noua monta. De la 8 luni trebuie introduse la reproductie. Scrofitele se
granesc cu amestecuri de furaje sau nutreturi combinate cu 14,5%PB, reteta 0-5, in
cantitati de 2,0-2,5 kg. Cerinte energetice: 2700Kcal EM/kg nutret combinat. Se aplica
hranirea stimulativa cu 2 saptamani inainte de monta, care consta in 3-3,5 kg nutreturi
combinate. Proportiile prea ridicate de sroturi, porumb influenteaza negativ
prolificitatea si viabilitatea purceilor. Pe perioada caldurilor NU se administreaza
hrana umeda sau lichida in cantitati mari. ALIMENTATIA SCROAFELOR: Animalele
intra in calduri la 6-8 zile de la intarcare. Scroafele in stare de intretinere slaba necesita
o perioada mai indelungata pentru revenire la conditia de reproducator. Alimentatia
trebuie sa asgiure un SMZ de 800-1000g timp de 21 de zile. Se administreaza
14,5%PB la cele slabite, iar la cele cu stare medie 13,5%PB. Hranirea stimulativa 3-
3,5kg concentrate- 20% ovaz. Intretinerea femelelor in perioada pt monta: Nr optim
pe boxa 12-14 a cate 1,8-2 m2. Scroafele si scrofitele care nu au intrat in calduri sau nu
au ramas gestante 2 cicluri sexuale consecutive se reformeaza. Pe timp de vara
ventilatia va fi puternic activata, se amplaseaza instalatii de pulverizare a apei.
Alimentatia femelelor gestante: Energie: 3100-3200 Kcal EM/kg nutret concentrat,
revin pe animal 6340 Kcal EM, grasimi vegetale 15%, 13,5-15%PB, 0,55%lizina. In
ultima parte se indica 3-5%faina de peste sau drojdii furajere.Canitate: 2,5 kg pe zi in
medie, in ultimele 20-25 de zile se ridica la 3kg. Porumb si orz 55-65%, 10% tarata de
grau, 5-6% stroturi, 2,5% concentrate proteice de origine animala.Intretinere scroafe
gestante: in boxe comune, se vor lotiza pe grupe de monta in ziua insamantarii. Nr
maxim 20 exmeplare, pot fi 16 scroafe si 8 scrofite. Suprafata pardoseala 2-2,5 m2.
Intretinerea scroafelor gestante mai mult la soare si lumina artifiala intensa rezulta
rezultate mai bune ale activitatii de reproductie. Suprafata de pardoseala 2-2,5m2.
Boxe individuale: 40 cm latime si 2m lungime. La 16 zile dupa insamantare incepe
depistarea scroafelor, de doua ori pe zi, se continua la 25-35 si la 60.
TEMPERATURA: 15-18 grade, UMIDITATE 75% CO2 0,3%, NH3 0,002la
mie.Actiuni sanitar veterinare: vaccinarea impotriva pestei si a rujeolei,
anticolibacilara la 90 de zile, control semestrial pentru bruceloza, deparazitarea din
doua in doua luni.

1.2 Hranirea si intretinerea masculilor

Alimentatia: 3100-3200 Kcal EM/kg furaj combinat sau amestec de concentrate.

Vierusii au cerinte mai mari de energie decat vierii, consuma o parte pentru miscare.
Consum zilnic 7925 Kcal EM vierusi si 6340 Kcal vieri adulti. 14-16%PB, Un vier
ejaculeaza 260ml sperma, aproximativ 50% din substanta uscata reprezinta proteine.
Cantitati medii necesare 350g PB vierusi si 280g PB vieri.Ovaz 30-40%, orz 10-20%,
porumb maxim 30%, sroturi 8-10%, drojdii 1-3%. Substantele minerale au un rol
important. Carenta hranei in Ca determina sterilitate, carenta in P produce
spermatozoizi neviabili iar in Mn duce la oligospermie. Vitamina A determina
diminuarea spermatogenezei, vitamina D tulburari in functia de reproductie. Carenta in
vit E azoospermie.