9.

OUL DE INCUBATIE

Un ou destinat reprocucnei, odata produs, este un fapt implinit.

Calitatea acestui ou, care deja s-a produs, nu poate fi lmbunatatita ci doar
menjinuta la nivelul la care a fost realizata. Mentinerea calitatii oului de incubatie
lncepe din momentul producerii lui, adica din adapostul pasanlor ~i necesita
cunoasterea ~i aplicarea Intregului set de norme tehnologice, recornandate pentru
perioada din momentul depuneri oului ~i pfma In momentul introducerii acestuia In
incubator.

Pentru ca un ou sa lndeplineasca conditiite de ou bun pentru incubat, din

(
care sa se obtina un pui de calitate , acesta trebuie mai intai sa fie un ou fecundat ~i
normal constituit din punct de vedere morfologic, sa aiba cornpozitia chirnica

corespunzatoare pe part; componente 9i sa provina din pasari sanatoase ~i cu

potential genetic ridicat.
Dr. Jeanna Wlilsan de la Universitatea din Georgia scria Tn 1992 (citata de

Gib Taylor) "lntr-o lume perfecta, 0 gaina de reproductie ar produce 280 Qua ln 40
de saptarnaru de productie cu 100% fertilitate si eclozionabilitate. Totusi, ln realitate
gainile de reproductie rase grele produc 160-180 de oua pe gaina cazata, 92%

fertilitate si 82% eclozionabilitate. Sigur, a produce un ou pe zi cu 100% fertilitate !?i

eclozionabilltate nu este posibil din motive ftzilogice, dar un numar mare de oua de
incubate se pierd din cauza omului".

( lata de ce intelegerea procedurilor corecte privind recoltarea, manipularea,

depozitarea, transportul si sanitizarea oualor de mcubatie este de irnportanta vitala
pentru toate persoanele implicate in productia de oua de incubatie

144
 9. 1. MENTINEREA CALITATII OUALOR DE INCUBATIE
IN HALELE DE pAsARI

9.1.1. CALITATEA A~TERNUTULUI DIN CUIBARE.

Obiectivul principal tn producerea oualor de incubatie trebuie sa fie evitarea

aparltiei de oua cu coja murdara sau cu coaja fisurata.
Aparitia oualor cu coaja murdara se datoreaza in primul rand calita1ii
asternutului din adapost care nu este intotdeauna mentinut curat !iii cu umiditate
redusa, iar pasarile patrund in cuibare cu degetele pline de dejectii, rnurdarind
asternutul din interior precum ~i ouale produse. De asemenea, multe oua prod use se
sparg sau se fisureaza datorita In primul rand calitatii asternutului din cui bar, dar ~i
grosimii acestuia. Cand asternutut din cuibar este prea subtire sau chiar lioseste se C
obtine un procent mai ridicat de oua cu coaja fisurata, improprii pentru incubate.

Foarte important Tn aceasta etapa a producerii oualor de incubatie este

calitatea materialului care se foloseste ca asternut In cui bare ;;i care trebuie sa
tndephneasca urrnatoarele condltii:

* sa fie bun absorbant al umiditatii !?i gazelor

* sa fie durabil, adica sa nu fie U90r indepartat din cuibare

* sa fie moale ~i corespunzator repartizat pentru a permite formarea

unei zone de culcus pentru pasare

* sa fie curat, fara praf ~i Tara miros urat, fara mucegaiuri ~i nefermentat

* sa fie poros pentru a permite racirea rapida a oualor

* sa nu fie foarte scump. C

Pentru forma rea asternututui din cuibare se pot folosi diferite materials cum ar
fi: paiele de cereale tocate (10 ern. lungime), talas industrial, coji de floarea soarelui,
puzderie de in sau canepa, deseuri de la industria textila sau deseuri de hattie.

In ultimul timp se folosesc din ce tn ce mai mult covorase din plastic special
contectionate pe dimensiunea cuibarului.

145
 9.1.2.0BI$NUIREA pASA.RILOR sA QuA iN CUIBAR

Pentru a obtine oua cat mai curate ~i cat mai pu!ine oua fisurate este nevoie

sa obisnuirn pasarile sa oua In cuibare. In caz contrar, pasanle se vor obisnui sa

depuna ouale pe asternut, iar numaru' de oua murdare sau fisurate va fi mult mai
mare decat daca acestea vor oua in cuibare.

Obisnuirea pasarilor sa oua la cuibare tnsearnna, de fapt, respectarea stricta

a unei reguli tehnologiee menite a lncuraja pasarite sa urce In cuibare.

Astfel:

o cuibarele trebuie sa fie prevazute cu scarita, iar lnaltimea scaritei sa

nu fie mai mare de 69 cm de la nivelul asternutului:

o cuibare!e se vor amplasa In hala inainte ca pasarile sa tnceapa ouatul

i acestea se vor deschide (daca .exista posibilitatea de inchidere) eu 0

saptarnana lnainte de depunerea primului ou;

o asternutul din cuibare sa fie curat i lmprospatat continuu. Pasarile nu

se urea In cui bar daca Tn acesta nu exista asternut:

o la Tnceputul ouatului se recornanda recoltarea frecventa a oualor

depuse pe asternut, de sase pana la opt ori pe zi, acestea deranjand

pasarile care oua pe jos i deterrniniadu-le sa urce Tn cubare;

o foarte important este ca raportul-nurnar de pasari - numar de euibare

sa fie coreet caiculat, respectiv pentru fiecare 4 pasar: sa se
repartizeze un cuib;
c ",- ... o pentru rnentinerea curata a asternututui din euibare ::,;ipentru a crea
confort pasariior este necesar ea acestea sa fie bine ventilate;

o cuibarele mai Tntunecate sunt Tntotdeauna preterate celor expuse la

lumina. Daca exists posibiiitatea sa se realizeze intuneric numai la
niveiul cuibarelor este bine ca aceasta sa se faca .

146
 9.1.3. COLECTAREA OUALOR DE INCUBATIE

Pentru a se putea introduce la incubat numai oua cu indici superiori de

incubatie este necesara determinarea calitatii lor. Determinarea calita!ii se poate
face pe baza unor caractere morfologice sau folosind indici fizico - chimici. Indiferent
de metoda aplicata pentru determinarea calitatii oualor de incubatie, aceasta trebuie
sa exprime tntr-o rnasura rnai mare sau mai mica probabilitatea ea oul sa asigure
dezvoltarea norrnala a embrionului ~i obtinerea unui pui de calitate. In urma
aprecierii ealitatii se poate determina admiterea sau respingerea de la incubatie a
unor oua. Nu trebuie pierdut timp, spatiu de depozitare ~i bani cu ouale care nu
indeplinesc
depaseste
conditiile de "ou bun pentru incubat", dar daca procentul acestor oua
limitele normale pentru hibridul respectiv sunt necesare masun pentru
c
eorectarea conditlllor de mediu, de hranire si de sanatate a pasarilor.

Nu trebuie admise pentru introducere la incubat urrnatoarele categorii de oua:

o oua fisurate sau oua cu coja foarte subtire;

o oua ineoreet formate (oua rotunjite, alungite sau oua cu doua
galbenu~uri);

o oua diforme (oua cu coaja tncretlta, eu depuneri de calciu sau coaja

poroasa):

o oua eu coaja transparenta care indica 0 coaja de proasta calitate;

o oua foarte murdare sau ineoreet spalate.

Cele mai multe probleme Ie creeaza ouale eu coaja fisurata care nu C
lntotdeauna pot fi observate cu ochiul fiber. Quale fisurate, spre deosebire de ouale
murdare, vor pierde mult mai rnutta apa ~i vor fi expuse infectiilor, prin patrunderea
eu u~urinta a bacteriilor de pe coaja in interiorul oului.

Intrucat, 0 gaina nu produce niciodata oua fisurate, cauzele care fac totusi ca

de la momentul depunerii oului ~i pana la incubarea lor sa apara un procent variabf

de astfel de oua trebuie cautate In manipularea gre~ita sau alte erori ce se produc
pe fluxul tehnologic. Dintre aceste gre~eli amintim: lipsa asternutulut din cuibare,
transportul oualor cu mijloace neadecvate sau suprapunerea mai multor cofraje de

oua pe acelas: picior.

147
 Quale se aduna In mod normal de cel putin patru ori pe zi, iar in timpul
perioadelor foarte calduroase sau foarte friguroase ouale de incubatie se aduna de
cinci, sase ori pe zi sau ori de cate ori este nevoie.
Quale de la loturile de pasari mai batrane se colecteaza mai des. deoarece
coaja lor este mai sensibila !ilipot fi user fisurate In cuibar de catre gaini.
-Colectarea frecventa a oualor reduce numarul de oua murdare i eventuala
preincubare a oualor de catre alte gaini care doresc sa foloseasca cuibarul. De~i
ouale proaspat depuse sunt curate, In scurt timp de la depunerea IOf. prin contactul
cu dejectiile, asternutul din cuibare sau eventuala fisurare face ca microorganismele
de pe coaja oului sa patrunoa tn interiorul lui infectandu-l. Ouale lasate peste noapte
Tn cuibare Ti pierd din calitatile lor de oua incubabile, deoarece sanitizarea la
( aproximativ 0 zj dupa producere nu mai este eficienta.
Un sistem de colectare rapida a oualor este cuibarul automat. In acest caz,
podeaua cuibarului este putin In panta, ouale sunt dirijate catre 0 banda de colectare
ce transporta ouale, imediat ce sunt produse, la capatul halei. Astfel ouale proaspete
se pot sanltiza prin fumigare sau spalare Tn limita a cel mult doua ore de la
depunere.

9.2. SANITIZAREA aVALOR DE IN CUBA TIE

eele mai multe ferme de reproductie i statii de incubatie au propriul lor

program de sanitizare a cojii oualor. Aplicarea greita a acestor programe de
sanitizare conduce lnsa la 0 falsa securitate sanitar-veterinara ~i in fond la 0 slaba
calitate a puilor de 0 zi, Aceasta chiar ~i la ouale proaspat depuse, datortta faptului
ca traverseaza cloaca, unde se deschid tractusul intestinal ;;i urinar i unde se
depun pe coaja oului tntre 300-500 microorganisme, cum ar fi: Salmonella,
Pseudomonas, Escherichia coli, etc. Daca ouale sunt tinute lntr-un mediu umed ;;i
calduros aceste microorganisme se multiplica foarte rapid ajungand In 15 minute la
2000-3000 de microorganisme iar tntr-o ora la 20000-30000 de microorganisme.
La contactul cu asternutul, coaja oului se poate "Tmbogati" cu alte
microorganisme, deoarece 1 gram de dejectii, de asternut sau de asternut din cuibar
cuibar contins intre 2-6 miliarde de microorganisme. Dupa nurnarui de

148
microorganisme ce se gasesc pe coaja oului la un moment dat ouale se clasifica
astfel:

o - oua curate= 3000-3500 microorganisme;

o - oua murdare = 25000-30000 microorganisme;

o - oua foarte murdare = 390000A50000 microorganisme.

Daca programul de sanitizare a oualor nu este corect aplicat imediat dupa
depunerea oualor, aceste microorganisme patrund In interiorul oului intectancu-L In
15 minute patrund in ou 15% din aceste microorganisme, in 30 de minute patrund
21% din microorganisme, In 60 de minute patrund 25% iar tn 24 de ore pafrund
aproximativ 35% din microorganisme. De aici se poate vedea de ce este foarte
necesar ca sanitizarea oualor sa se faca imediat oupa recoltare in eel mult 2 are de

c
la depunerea oufui.

Gradul de patrundere a microorganismelor in interiorul oului este corelat cu

calitatea cojii. Cu cat coaja oului are 0 calitate rna; slaba, cu atat patrund mai multe
microorganisme in interiorul oului (tab.ts).

Tabelul18
Calitatea cojii oului ~i gradul de patrundere a
microorganismelor In interiorul oului

Greutatea Calitatea % de penetrare a cojii de catre microorganisme

speciflca a oului cojii dupa 30 min. dupa 60 min. dupa 24 ore
1070 slaba 34 41 54
1080 medie 18 25 27 ("
1090 buna 11 16 21

Santer, E.A. ~i C.F. Peterson 1974 Poultry 51,2,159 citata de Mack 0 North
si Donald D. Bell 1990

[49
 9.2.1. METODE DE SANITIZARE A COJII OULUI

Exista mai multe metode de sanitlzare a oualor de incubatie dar nici una
dintre ele nu poate fj perfects. Metoda de sanitizare trebuie sa fie cat mai eficienta
in distrugerea baeteriilor rarnase pe coaja oului. De importanta la fel de mare este si
substanta dezinfeetanta folosita. Metodele eele mai frecvent intalnite sunt: spreierea
oualor, scufundarea tntr-o solutie dezinfectanta sau fumigarea lor.

=> Amoniul Quaternar ~ se foloseste la spreierea oualor asezate pe cofraje

din plastic, Tn amestee cu apa calduta In doza de' 200 ppm.

=> Amoniul Quaternar ~i formolul ~ se utilizeaza prin spreierea pe cofrag

lntr-un amestec la care se adauqa apa calduta, lntr-o concentrate de

(
156ppm, dupa urrnatoarea formula:

Formol (40%) 29,6cm3

* Amoniu quaternar 29,6cm3

* Apa calduta 3,8 l.

=> Formaldehida gaz este foarte eficace lntr-o camera etansa sau cabinet
etans. Asiqura 0 ouna distrugere a bacteriilor la un numar mare de oua.
Quale trebuie sa fie fumigate la ferrna dupa 30 minute de la depunere.

:::> Studii recente arata ca in ultimul timp folosirea hidrogen- peroxidului

sub forma de vapori, spray sau solutie pentru scufundare este foarte
eficient In reducerea contammarf oualor (Gib Toyler - Poultry World
digeest 1992).
( :::::> Sodiu Zeolite A.(S Z A) a fost de asemenea folosit cu rezultate pozitive

in diferite statli de incubatie (Gib Toyler World Poultry 1991).

:::> Q metoda de sanitizare a oualor frecvent intalnita Tn fermele din tara

noastra este fumigarea oualor In lncaperi corect dimensionate, etanse
i cu posibilitatea realizarii parametrilor de temperatura i umiditate

corespunzatoare, Substanta dezinfectanta se realizeaza din combinarea

a 75g permanganat de potasiu (sau var cloros ), 150ml formol si 2 ml iod.
Pentru ca fumigarea sa fie eficienta, temperatura din interiorul lncaperii

trebuie sa fie de 200C iar umiditatea de 80%. Timpul de fumigare este de

30 minute.

150
 Cand se foloseste metoda de sanitizare prin scufundarea oualor tntr -0 solutie

dezintectanta, temperatura apei trebuie sa fie de 40,50C - 43,30 C. Pentru ca

aceasta temperatura sa nu se extinda la nivelul galbenu~ului ~i albusului, ouaie vor fi
lin ute In solutie 2-3 minute , astfel lncat temperatura interiorului oului sa nu
depaseasca 37,2oC.

Foarte irnportanta oupa operatia de sanitizare a oualor este prevenirea

recontarrunarii oualor. Pentru a preveni recontaminarea, oualor vor fi expuse ln

tncapert curate, fara praf $i vor fi manipulate numai dupa spalarea ~i dezinfectarea
mainilor.

9.3. TRANSPORTUL OUALOR DE INCUBATIE c

In general, fermele de reproductie sunt amplasate la distanta fata de statia de
incubate . Distanta dintre cele doua activitati poate fi mai mare sau mai mica, dar
oricare ar fi distants dintre ele, ouale vor fi transportate de la hala la statia de
incuoatie. Pentru rnentinerea calitatii ouaior, transportul acestora trebuie facut cu
mare atentie, Quale vor fi corect ambalate pe cofra]e, tn cutii speciale sau direct pe
carucioare de circulatie 9i transportate cu mijloace auto adecvate.

Mijloacele de transport trebuie sa fie echipate cu suspensie adecvata, iar

drumurile de acces de la terms la statia de incubate sa fie fara gropi ~i fa9aiuri
pentru a evita ruperea salazelor pe timpul transportului.
Temperatura din interiorul mijlocului de transport va fi aslqurata la nivelul de
12,8oC -15,6oC, iar umiditatea de 70-80%. C
$oferul trebuie -sa fie bine instruit, sa circule fara pauza lntre terrna ii statia de
incubatie, sa aibe rnasina spalata i dezinfectata in interior i la exterior ~i sa nu
patrunda In terma sau In camera de pastrare a oualor din statia de incubatie.

Daca transportul ouator se va face si cu alte mijloace de transport, ca de

exemplu avionul sau trenul, se vor asigura aceleasi conditii pe cat posibil, pentru a
nu deteriora calitatea oualor tn timpul transportului dintr-un lac In altul.
 9.4. DEPOZITAREA OUALOR

Rata deteriorarf oualor de incubatie depinde foarte mult de corectitudinea

maniourarii si depozitarli acestora.
Deoarece aproximativ 20 de ore din timpul total afectat dezvoitaril embrionare
are loc In oviduct, Iii momentul depunerii oului discul germinativ este format deja din
cateva mii de celute. Rolul unei corecte rnaniputarl ~i depozitart a oului, dupa ce
acesta a fost produs, este de a proteja i conserva embrionul, pentru a asigura
reluarea procesului de dezvoltare embrionara odata cu introducerea oului In
incubator, In vederea cotinerit unui pui sau boboc de calitate.

( Brian Hodgetts (1988) citat de Gis Taylor (1993) considers ca aproximativ

25% din ouale ce nu eclozioneaza sunt rezultatul unei depczitari incorecte.
Recornandarile pentru 0 corecta temperatura ~i umiditate In camera de
pastrare a ouator sunt prezentate In tabelul19.
Tabelul19
Temperatura ~i umiditatea recomandate
pentru pastraraa oualor

Perioada de Temperatura Umiditate

pastrare C relativa %
Pana la Termometru uscat 18,3 - 21,1 75
3 zile Termometru umed 15,6 - 18,3

(. 3 - 7 zlle Termometru uscat 15 - 16,7 75-80

""......
Termometru umed 12,8 - 13,9
Peste Termometru uscat 12,8 - 13,9 80
7 zile Termometru umed 10,6 - 11,7
Dupa Gib Taylor (1993)

Temperatura din camera de pastrare trebuie sa fie constants. fara fluctuatii,

iar umiditatea sa fie controlata pentru a nu crests mult peste limitele normale, fapt ce
ar permite dezvoltarea mucegaiurilor i multiplicarea bacteriilor. Daca umiditatea
este prea mica duce la pierderea excesiva de umiditate din ou ceea ce-i afecteaza
calitatea.

152
 Dr, John Broke (1993) citat de Gib Taylor (1993) a studiat relatia dintre
umiditatea de pastrare a oualor ~i varsta pasarilor. El a gasit ca loturile tinere sunt
mai P~!t!!: atectate de umiditatea scazuta. Temperatura foarte scazuta ( 12,8C)
combinata cu urnrcrrare retanv ncrcata (peste 80%) atecteaza calitatea albusutui, In
special la pasarile tinere, crescand mortalitatea embrionara timpurie. Pe de alta
parte, temperatura ridicata combinate cu umiditatea scazuta pentru doua zile poate
descreste mortalitatea embrionara timpurie la ouale provenite de la pasari tinere ~i
creste mortalitatea ernbrionara timpurie la oua provenite de la pasar: batrane (fig.29).
(fig.29).

1. Umiditate relativa scazuta (UR) *

n
d
A
I
0,28
c
b
c u
e
I ~ 0,24
e I
u 0,20
LOT
BATRAN
0,16

o 2 3

Zile de pastrare a oualor

2. Umiditate relativa ridicata (UR) **
0,32
n A
d

c
I
b o
LOT
TANAR c.
u
e !
I 0,26
?
u
e I
u LOT
BATRAN
0,20

o 2 3

Zile de pastrare a oualor

Fig.29. Indicele albusutui

153
1*. Rata de modificare a indicelui albusului la oua din loturi tinere ~i loturi batrane
cand ouale sunt pastrate la mai putin de 20% UR i 12,8C timp de 3 zile
2* *. Rata de modificare a indicelui albusului la oua din loturi tinere ~i loturi batrane
cand ouale sunt pastrate la mai putin de 80% UR i 12,8C timp de 3 zile.
(dupa Dr. john T. Brake)
Stelajele sau carucioarele pentru oua trebuie construite in a!?a fel tncat sa
permits 0 buna circulatie a aerului in jurul ouator asigurand 0 temperatura uniforma
In toata tncaperea, fara zone foarte catduroase sau foarte reci.
Durata pastrarii oualor intluenteaza perioada de incubatle. Astfel Gib Tayler
(1993) considera ca 0 zi de stocare la temperatura de 15,6oC lunqeste perioada de
mcubatie cu 0 ora, fata de ouale foarte proaspete. Acest lucru devine foarte
important cand se determina ora introducerii oualor la incubat.
Alegerea temperaturii optime de stocare In functie de durata pastrarii este
prezentata In tabelul 20.
Tabelul20
Temperatura de stocare a oualor ~i rezultatele incubatiel

pentru perioade de 1 - 3 zite i 5 - 7 zile.

Eclozionabilitatea
Temperatura de Durata stocarii
stocare 1-3 ziJe 5 - 7 zile
15c 73,4% 76,2%
20c 76,3% 75,0%
25c 74,9% 72,6%
30c 77,1% 36,3%
Brian Hodgetts (1988) citat de Gib Taylor (1993)

Eclozionabilitatea se reduce cu aproximativ 0,5% pentru fiecare zi de pastrare

lntre 3 ~i 13 zile, asa ca ouale tinute peste 7 zile este de asteptat sa eclozioneze cu
costuri mari datorita nurnarului mic de pui ce se obtln.
In sltuatia tn care ouale se vor pastra mai mult de 14 zile se vor lua masuri
de precautie tn plus, pentru a sista pierderile excesive de apa din ou, cu implica~jj
directe asupra calitatij oualor ~i ulterior a puilor.

]54
 9.5.MAR/MEA $1 FORMA STANDARD A OULUf DE INCUBAT

Cele rna; multe oua au forma ovoids. care este un caracter heritabil. 0 gaina
oua succesiv ous de aceeasl forma, lungime, grosime ~i culoare a cojii, etc.
Redarn mai jos specificatiile pentru un ou standard (dupa Mock Q. North si Donald
D. Bell 1990), iar morfologia oului normal este redata In fig.30.

0 greutate (gr.) 56,7

0 volum (cm-) 63,0

0 greutate specifica 1,09

0 circumferinta lunga (cm) 15,7

0 clrcumferinta scurta (em) 13,7 C

0 indicele de format 74,0

0 suprafata oului (crn-) 68,0

9.5.1. ANOMALII MORFOLOGICE ~I DE ASPECT ALE OUALOR

Nu se recornanda sa se introducs la incubat ouale care dintr-un motiv sau

altul au caractere morfologice diferite rata de normal. Aceste oua sunt improprii
pentru incubatle, fie prin faptul ca din ele nu se pot obtine pui sau boboci, fie ca
procentul de ecloziune va fi foarte mic.

o oua cu doua galbenu$uri - sunt doua ovule lnvelite ln aceleasi

(
membrane terti are. Se elirnina de la incubat, deoarece embrionii mor
Tnainte de ecloziune. Quale cu doua galbenuuri se recunosc usor, fiind
mai mari decat cele normale. Quale cu doua galbenuuri se produc In
nurnar mai mare cand pasarile sunt tinere, in special atunei cand pasarile
sunt fortate prin stimul luminos sau furajare sa intre rna; devreme in ouat.

o oua fara coaja - sunt prod use tntamptator, mai ales din cauza unei
atirnentatii deficitare tn saruri minerale i vitamina D. De asemenea, se
mai produc oua fara coaia Tn cazul unor boli eum ar fi bronsita
infectioasa, EDS, etc., aceste oua se elimina de la ineubat.

155
 o QUa foarte mici - (15-25g) sunt ouale fara alous sau fara galbenu.
Aceste oua se produc datorita nefunctionani glandelor secretoare de
aibus sau excitarf peretilor oviductului care produce 0 cantitate de albus
ce Inveleste fie resturi de albus, fie chiaguri de sanqe. $i aceste oua se
elimina de la mcubatie.

o oua duble - un ou fara albus dar cu coaja peste care se suprapune un alt
albus !?i Inca 0 coaja. Nici aceste oua nu se introduc la incubat.

o oua cu coaja rau formata - prin oua cu coaja rau formats fntelegem oua
cu coaja prea qroasa, exagerat de subjire, coaja cu rugozita!i, cu
Tngro~ari sub forma de cute, cu zone de grosimi diferite, etc. Toate
aceste defecte scad cafitatea oului de incubatle, jar procentul de
ecloziune a acestor oua nu depaseste 40 - 50%.

Quale cu coaja prea qroasa fngreuneaza ciocnirea, in timp ce ouate cu coaja

prea subtire favorizeaza evaporarea exagerata a apei din ou. De
asemenea, ouale cu coaja subtire se fisureaza mult mau user, iar un ou
fisurat, pe limga faptul ca pierce mai multa umiditate, favorizeaza ~i

patrunderea mai usoara a microorganismelor ln interiorul oului,

contaminandu-I. Quale cu coaja foarte subtire nu se introduc la incubat
deoarece embrionii pot sa rnoara inainte de ecloziune sau chiar daca
eclozloneaza, puii sau bobocii rezultaf sunt de slaba calitate.

Quale care prezinta defecte grave ale cojii se elimina la incubat. Tn cazul
insuficientei oualor de incubat se pot admite ouale cu defecte mai mici
(. ale cojii.

o QUa diforme - sunt ouale prea rotunjite sau prea alungite, bombate sau
ascutite la ambele capete sau cu detorrnari evidente. Aceste oua au 0

eclozionabllitate mult mai mica dedit ouale normale. In general toate

ouale care prezinta anumite anomalii morfologice au un procent mic de
ecloziune in comparatie cu ouale normale (Tab.21)

!56
 Tabelul21
Eclozlonabilitatea oualor cu anomalii morfologice
la gaini genitoare de broiler

Denumirea anomaliei Procentul de ecloziune %

Qua normale 73,9

Qua diforme (usoare deviatil datorate

unor creste pe coaja oului 65,0

Qua user rotunjite 63,2

Qua mici 62,4

Qua pronuntat rotunjite 47,8

Qua cu coaja ruqoasa 18,8 (

Qua cu coaja evident tncrejita 12,7

Qua cu coaja ruqoasa In dreptul

camerei de aer 7,6

Dupa Broke J.L. 1987 Universitatea North Carolina

citat de Mack Q North ~i Donald D. Bell

Tabelul22

Greutatea oului i greutatea puller de 0 zi

Greutatea oului (gr) Greutatea puller (gr)

(.
52,0 33,8

54,3 35,3
56.7 . 36,9

59,1 38,4
61,4 39,9
I
63,8 41,5

66,2 43,0

Dupa Mack 0 North $1 Donald D. Bell

157
 o oua murdare - au 0 capacitate de ecloziune mai mica decat cele cu
coaja curata, motiv pentru care se exclud de la incubatie. Daca ouate
sunt murdare In dreptul camerei de aer se lnqreuneaza schimbul de aer
~i creste pericolul contarninarii oualor cu mucegaiuri ~i bacterii. Daca
numarul oualor murdare este prea mare ~i afecteaza numarul oualor de
incubatie ( mai ales la rate ) acestea pot f~spalate, Daca operatiunea de
spalare se face corect, capacitatea de ecloziune poate ajunge aproape
de normal.
Intrucat operatiunea de spalare a oualor este foarte cornplexa !iii necesita
tehnologii din ce tn ce mai sofisticate ~i cu costuri rnari, se recornanda
masuri de prevenire a murdarlrii cojii oului In adapostul pasarilor. Cele mai
curate oua sunt cele care se colecteaza direct din cuibare curate l?i acest
lucru poate fi controlat direct la terma.

Greutatea oualor Greutatea optima a oualor destinate incubatiei este cea

care se incadreaza in media caracteristica rasei sau linieL Quale extrem de mari
(ouale cu ooua galbenu~uri) ~i ouale extrem de rnic: nu trebuie sa fie incubate,
deoarece procentul de ecloziune ce se obtine de la aceste oua este foarte mic.
Greutatea puilor la varsta de 0 zi este strans legata de greutatea oualor
(tab.22). Greutatea broilerului matur este de asemenea influentata de greutatea
oualor, astfel ca greutatea puilor de carne la varsta de taiere este mai mare cu 12,5g
pentru fiecare 2,36g tn plus la greutatea oului (Mock O. North, Donald O. Bell 1990).

9.S.2.GREUTATEA SPECIFICA A QUALOR $1 CALITATEA

COJII QUALOR

Greutatea specifics a oualor este strans corelata cu calitatea cojii oului. 0

greutate specifica mare a oualor indica 0 rezistenta mai mare a oualor la spargere,
deci, 0 mai buna calitate a cojii oualor. Greutatea specifica 5e determina cu ajutorul
unei solutii de apa cu sare (NaCl) in concentratii de la 1,068 la 1,100, Tnfunctie de
aceasta oualor Ii 5e acoroa note de la 0 la 8.
 Pentru concentratia cea mai mica a solutiei 1,068 se acorda nota zero, deci
ouale au coaja foarte subtire, In timp ce la concentratia solutiei de 1,100 se acorda
nota 8, din ouate au coaja foarte qroasa .
Tabelul23
Greutatea speclfica a oualor ~i calitatea cojii

Concentratia Note privind greutatea

solutiei de NaCI sR_ecifica a oului
1,068 o coaja foarte subtire
1,72 1
1,076 2
1,080 3
1,084 4
--
1,088
1,092
5
6
C -

1,096 7
1,100 8 coaia foarte groasa

Orice nota acordata peste 5 indica 0 buna calitate a cojii oului, dar de obicei
calitatea cojii oului se plaseaza lntre 3 ~i 5. Pasarile eu note mari la lnceputul
ouatului vor rnentine nivelul ridicat ~i la sfar~itul ciclului.
De retinut ca greutatea specifica a oualor reprezinta indicele care se
coreleaza cel rna; coreet cu rezistenta la spargere a cojii oului, tab.24

Tabelul24
Relatia intre procentul de spargere ~i
greutatea speciflca a oualor (Leghorn) (
Greutatea speciflca a oualor % de spargere

1,065 27,3
1,070 21,0
1,075 11,1
1,080 7,5
1,085 2,4
1,090 0,7
-
dupa Holder OF ~I col. 1974.

159
 9.6. CALITATEA pART/LOR COMPONENTE
DIN INTERIORUL OULUI

Integritatea pariHor componente din interiorul oului se determina cu ajutorul

ovoscopului, urmarindu-se lndeosebi camera de aer si salazele.
Ovoscopia face posibila determinarea pozltiei ~i dimensiurtii camerei de aer ~i
tnlesneste examinarea albusului !?i galbenu:}ului (pozltia galbenu!?ului in ou,
elasticitatea ~i culoarea sa) fara a mai fi nevoie de spargerea cojii minerale.
Pentru stabilirea dimensiunilor camerei cu aer se foloseste 0 rigla speciala
sau un suoler cu care se mascara tnaltimea ~i diametrul ei. Marimea camerei de aer
( ne da relatii despre vechimea oualor sau despre conditille de depozitare. Oul de
gain a foarte proaspat are 0 marime a camerei cu aer de 2 em In diametru ~i 0,32 em
inaltime.

Ouale cu dimensiunea carnerel de aer mai mare decat normal, chiar daca nu
sunt prea vechi, se elimina de la incubatie, deoarece se presupne ca aceste oua au

pierdut 0 mare cantitate de apa din continutul lor !?i rezultatele de tncubatie vor fi

slabe. Pozitia cameral de aer trebuie sa fie ln mod normal la varfu' rotunjit al oului,
tnsa exista i situatij cand camera de aer se gase~te la varful ascutit al oului sau pe
partea iaterafa a lui. Aceste pozitil ale camerei de aer sunt considerate pozitii
anormale ~i determma 0 crestere a frecventei pozitillor defectuoase ale embrionului
la ecloziune, creste mortalitatea embrionara si reduce procentul de ecloziune cu 25 -
30 %. Ouale cu astfel de defecte se elimina de la incubatie.

Se mai Intalnesc, de asemenea, oua cu camera de aer mobila, datorita

desprinderii membranei cochiliere interne de cea externa. $i aceste oua se elimina
de la incubatie, deoarece au capacitate de ecloziune mal mica, chiar pana la 50%.

$alazele au rolul de a mentine galbenu!?ul central in interiorul oului, iar

ruperea acestora reduce procentul de ecloziune cu pana la 20%. La ouale proaspete
ruperea salazelor se datoreaza In principal transportului defectuos, iar la ouale vechi
~alazele se rup datorita lichefierii alousului dens. Ouale cu salazele rupte se elirnina
de la incubate.
 9.6.1.INDICI FIZICD CHIMICI DE CALITATE AI OULUI DE INCUBAT

Aprecierea calitativa a oualor de incubatie se face ~i cu ajutorul unor indici In

legatura cu compozitia chirnica, indici care se refera In principal la coaja, albus si
galbenu~.

+ Coaia Se deterrnina in principal grosimea cojii oului si numarul de pori de pe

coaja minerals a oului, fluorescenta cojf oului ;;i rezistenta la spargere.
Grosimea cojii oului 5e mascara cu micrometru sau cu sublerul. Grosimea cojii
oului la gaina variaza lntre 0,34 ~i 1,588 mm, mal qroasa la capatul ascutit al
oului ~i mai subnre la cel rotunjit. Grosimea optima pentru un procent maxim de
ecloziune este cuprinsa intre 0,360 - 0,435mm. (Balasesu ~i col 1980 ). (

Nurnarul de pori de pe coaja minerala, se deterrnina prin nurnarare dupa ce

resturile de coaja fara membrane cochiliere se spala in solutie de albastru de
metil 5% ~i alcool de 60 de grade. Aceasta solutie trece prin porii cojii oului pe

care Ii coloreaza, dupa care acestia pot fi numarati. Nurnarut porilor variaza la
oul de gaina in functie de locul de pe coaja unde se face numaratoarea ~i de
varsta gainii.

Evident ca numaru: puilor este mai mare la capatul rotunjit al oului ~i la ouale
proaspete, iar nurnarul cel mal mic se gase!?te la capatut ascutit al oului.
Flucrescenta cojii minerale indica piqmentatla cojii oului pe baza luminii
reflectate de un aparat ce utilizeaza 0 larnpa cu ultraviolete. Intre aparat !?iou se
interpune un filtru special care opreste spectrul luminos vizibil ~i tasa sa treaca
spectrul invizibil. Coaja oualor proaspete de gaina apare fluorescenta de la
('
galben pergamentos pena la rosu clar. La ouale vechi culoarea cojii devine rosie
stearsa, cu 0 nuanta de violet.

Rezistenta la spargere a cojii minerale S8 determina prin metoda rezistentei la

presiune ~i prin metoda rezistentel la lovire sau la soc. Rezistenta la presiune se
determina cu ajutorul aparatului Schroder pe un au asezat vertical, cu caoatul
rotunjit In sus. Se aplica presiuni crescanoe pana cand coaja se sparge. In mod

obisnuit rezistenta la presiune a oului de gaina este de 0,20 - 0,25 kg fl cm2. Pentru
determinarea rezistentei la lovire se folose~te un dispozitiv special, prevazut
cu 0 tija, la capatul careia se gase$te a bila, de forma unei pendul.
 Pendului loveste oul de la diferite 7naltimi, in zona sa mijlocie, pana la spargerea
spargerea cojii acestuia. FoI1a de lovire a bilei (g) se mascara pe 0 scara
gradata In functie de inaltimea de la care a fost lansata. La oul de gaina
rezistenta la lovire este aproximativ egala cu greutatea oului.

Albusul Se determina in principal vascozitatea, mobilitatea galbenu~ului,

proportia de albus dens i albus fluid.
Vascozitatea caractenzeaza starea sistemului coloidal al oului ~i implicit,
lncarcarea lui electrica. Se determina cu un aparat numit vascozimetru sau se

apreciaza cu ochiul liber la spargerea oului lntr-un vas cu fundul plat, care
permite Intinderea contlnutului oului. In cazul oualor de gaina vascozitatea are
valoarea de 1,17 pentru albus.

Ouale cu un galbenu evident mai mobil, ca urmare a unei proportii mai reduse
de albus dens, dau in general, rezultate mai slabe la incubate.

Indicete albusulut (Ia) exprima raportul dintre inaltimea albusutut dens (mm) si

diametrul albusulut dens + fluid (mm) dupe urmatoarea formula:

h
la=--- In care:
D + d/2
h :: inaltimea albusului dens (mm)
0:: diametrul maxim al albusului dens + fluid (mm)

d :: diametrul minim al albu~ului dens + fluid (mm)

Valoarea indicelui albusului scade pe rnasura Invechirii oualor, fiind de: 1,106 la
ouale foarte proaspete ; 0,032 la ouaie vechi ii sub 0,032 la ouaie foarte vechi.

o alta metoda de apreciere a calitatli albusului este indicete Haugh (U.H.) care
se poate determina dupa formula:
UH = 10010g (h + 7,57 -1,7G 0,37) In care:

h :: ina1timea alcusului (mm)

G :: greutatea oului (g)

Un ou bun pentru incubatie trebuie sa aiba intre 74,5 - 89,5 UH. Sub 15 UH
ecloziunea se reduce la zero.
 Pe baza unitatilor Haugh. ouale se Impart In patru clase de calitate dupa cum
urmeaza:

* Clasa AA > 79 UH

* Clasa A 55 - 78 UH

* ClasaB 31-54UH

* Cia sa C < 30UH

.. Galbenu$ul Se deterrnina tn principal continutul sau In vitamina A ~i pigmentii

carotenoizi, vascozitatea, coeficientul de refractie al galbenu~ului,

electroconductibilitatea speciflca, precum si continutul sau in substanta uscata ~i

vitamina B1.

o estimare a continutulu, In carotenoizi din galbenu~ se poate face pe baza C

intensitatti de culoare. Cu cat galbenu~ul este mai intens colorat cu atat se
apreclaza ca acesta are un continut ridicat Tn carotenoizi. Nu intotdeauna tnsa,
un galbenu~ intens pigmentat se coreleaza ~i CLI un continut ridicat In
carotenoizi. Intensitatea culorii galbenu~ului poate fi ~i consecinta adrninistrarli In
furajarea pasarilor de suostante colorate.

In functie de specie, continutul In carotenoizi ~i vitamina A pentru 1 9 de

galbenu~ sunt prezentate tn tab. 25.
Tabelul25

contlnutul tn vitamina A, vitamina 82 ~i

suma carotenoizilor la cateva specii de pasari (micrograme/g)
(
9 de galbenu~ in:
I I Continut/ Continut/g de
I
Specia vitamina A carotenoizi vitamina 82 albus in vito 82

(~g) (~g) (~g) (I-Ig)

Gaini 6-8 < 18 4-5

I 2-5
I
Curci 7 - 10 < 18
- I
4-5
II 2-3
I

~I
Rate 8 - 12 20 1-2

Gate 10 - 13 20 1- 2
I
(Dupa Bessarabov 1985)
 Intensitatea de culoare a galbenu~ului se poate determina folosind Scara La
Roche sau Scara Haiman - Carrer. Scara La Roche cuprlnde 15 esantioane de
culoare (1-15). Pana la 2 pe Scara La Roche, galbenu~ul este de culoare foarte
deschisa, lntre 2 ~i 7 culoarea este galbena, iar dupa 7 culoarea vireaza spre
portocaliu Dublul gradelor La Roche plus 1, reprezinta micrograme caroten pe gram
de galbenu~.
Vascozitatea galbenu~ului in cazul ouaior de gaina are valoarea de 1,95.
Coeficientul de refractie se determina cu ajutorul refractometrului cu imersie.
La ouale de gaina, indicele de refractie este In medie de 1,418 pentru galbenu~.
Indicele galbenuului (Ig) exprirna raportul dintre lnaltimea (mm) si diametrul
(mm) galbenw;;ului. La ouale proaspete de gaina Ig este cuprins Tntre0,361 - 0,442,
la ouale vechi scade la 0,300, iar la cele foarte vechi scade la 0,250.