Suport Asig
Suport Asig
Suport Asig
SUPORT DE CURS
1
Materiale bibliografice obligatorii
1. Alexandru, F.; Armeanu, D. Asigurari de bunuri si persoane. Aspecte teoretice. Aplicatii
practice. Editura Economica, 2003
2. Bistriceanu, G. Asigurări şi reasigurări în România. Editura Universitară, 2006
3. Caraman-Hudea, O.S. Asigurări şi reasigurări. Elemente teoretice şi aplicative. PRO
Universitaria, 2017
4. Cistelecan, L.; Cistelecan, R.; Udrea, N.M.; Bogdan, D. M. Tratat de Asigurări
Comerciale. Editura Academiei Române, 2013
5. Ciumaş, C. Asigurări generale. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009
6. Ciurel, V. Asigurări şi Reasigurări – O perspectivă globala. Editura Rentrop& Straton,
2011
7. Dumitrascu, R.A.; Moscu, R.G. Asigurari si reasigurari. Concepte. Metode. Tehnici.
Editura Universitară, 2013
8. Gavriletea, M. Asigurări şi reasigurări. Ed. Presa Univ. Clujeană, 2002
9. Novac, L.E; Popa, M.; Ionescu, R.; Tănăsescu, P.; Şerbănescu, C. Asigurari comerciale
moderne. Ed. C.H. Beck – Colecţia Oeconomica, 2007
10. Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor,
alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată, cu modificările şi completările
11. Norma nr. 7/2013 privind forma şi clauzele cuprinse în contractul de asigurare
obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor
12. Norma nr. 20/2015 pentru modificarea și completarea Normei ASF nr.7/2013 privind
forma și clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuințelor împotriva
cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor
13. Norma nr. 35/2016 pentru modificarea și completarea Normei Autorității de
Supraveghere Financiară nr. 7/2013 privind forma și clauzele cuprinse în contractul de
asigurare obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și
inundațiilor
14. Tănăsescu, P. Asigurări şi reasigurări-grile studii şi aplicaţii. Editura A.S.E., 2005
2
Materialele şi instrumentele necesare pentru curs
Pe lângă materialele puse la dispoziţie, studenţii vor accesa informaţiile disponibile (în
mod gratuit) pe Internet sau informaţiile prezentate de diferiţi aigurători din România.
Elementele asigurării
I. Cuprinsul secvenței
1. Definiţia asigurării
2. Elementele tehnice ale asigurării
3. Beneficiile asigurării
4. Mecanismul de funcţionare al asigurării
5. Clasificarea asigurărilor
3
1.1. Definiţia asigurării
Asigurarea reprezintă un instrument social prin care un grup de persoane (denumiţi
asiguraţi) transferă riscul către o altă parte (denumită asigurător) în schimbul plăţii unei
sume de bani (denumită primă de asigurare), respectiv a promisiunii că în momentul
apariţiei unei daune aceasta va fi acoperită.
Conform noului Cod Civil „prin contractul de asigurare, contractantul asigurării sau
asiguratul se obligă să plătească o primă asigurătorului, iar acesta din urmă se obligă ca, în
cazul producerii riscului asigurat, să plătească o indemnizație, după caz, asiguratului,
beneficiarului asigurării sau terțului păgubit.”
4
•Persoana juridică constituită conform legii care are ca obiect
unic de activitate încheierea de contracte de asigurare si care
Asigurătorul în schimbul încasării primelor de asigurare se obligă la plata
daunelor cauzate de riscurile asigurate.
•Persoana fizică sau juridică care prin efectul legii sau liber
Asiguratul consimţământ încheie contractele de asigurare, conform
condiţiilor impuse de asigurător.
Obiectele asigurării pot fi: un bun mobil sau imobil, o persoana fizică, răspunderea civilă, etc.
Interesul în asigurare. Pentru a putea fi cuprinse în asigurare bunurile, persoanele,
răspunderea civilă trebuie să existe un interes al asiguratului faţă de acestea. Este foarte
important ca acest interes să poată fi evaluat în termeni monetari şi sa aibă caracter economic
(pentru persoane juridice).
În cazul asigurărilor de bunuri interesul apare ca o măsură de protejare a propriilor
bunuri şi/sau active.
În cazul asigurărilor de persoane interesul se referă la decese, accidente de muncă,
invalidităţi permanente şi temporare, supravieţuirea peste o anumită vârstă. Interesul apare
ca o măsură de asigurare a unui venit, persoanelor specificate în contract în cazul în care apare
decesul asiguratului; sau ca măsură de a obţine anumite venituri compensatorii pentru
perioadele de spitalizare ca urmare a unor accidente de muncă; sau de a obţine anumite rente
viagere în cazul unor invalidităţi permanente din accidente.
În cazul asigurărilor de răspundere civilă interesul se referă la evitarea diminuării
resurselor financiare ale asiguratului în cazul în care acesta produce anumite daune terţelor
persoane fizice şi juridice.
Aşadar, societăţile de asigurare prin diferite tehnici de marketing vor trebui să îi
determine pe potenţialii asiguraţi să conştientizeze interesul lor pentru protecţiile oferite prin
5
asigurare. Dacă avem de-aface cu asigurări prin efectul legii (obligatorii) interesul este impus
de către stat.
Cota de primă reprezintă prima de asigurare stabilită pentru 100 u.m. şi se stabileşte
de către asigurător pe baza calculelor actuariale. Cotaţia ia în considerare expunerea la riscuri,
6
daunele per ansamblu a sectorului de activitate respectiv, factorii care agreavează sau
ameliorează situaţia stadard. De asemenea cota de primă trebuie să includă atât cheltuielile
asigurătorului referitoare la administrarea poliţelor respective, cât şi profitul. Cheltuielile
asigurătorului pentru un anume tip de poliţă includ comisionul agentului de asigurare,
cheltuielile de administrare, tipărire a poliţelor etc.
7
Dauna reflectă prejudiciul produs asiguratului de producerea evenimentului asigurat. Aceasta
are o anumită valoare, prin care se cuantifică prejudiciul.
La asigurările de bunuri poate fi vorba despre dauna totală – când bunul respectiv este
distrus în întregime sau este furat, sau despre daună parţială – dacă bunul asigurat este
distrus într-o anume proporţie.
La anumite tipuri de asigurări (ex. auto) dacă procentul daunei depăşeşte 80%
asiguratul consideră că s-a înregistrat o daună totală, plătind asiguratului suma asigurată
menţionată în poliţa de asigurare. Aceasta datorită faptului că prin celelalte cheltuieli
ocazionate de aducerea bunului la starea de folosinţă dinaintea producerii evenimentului
asigurat (cheltuieli cu manopera, cheltuieli de transport etc.) se poate depăşi valoarea de
plătit ca sumă asigurată. Deci asigurătorul este mai avantajat dacă va plăti suma asigurată.
În strânsă legătură cu noţiunea de daună se foloseşte şi termenul de avarie comună.
Avaria comună este specifică asigurărilor maritime şi apare în situaţia când datorită unei avarii
la nava transportatoare, pentru a se evita scufundarea aceteia, se aruncă peste bord anumite
mărfuri mai grele sau situate în zona avariată. Valoarea acestor mărfuri este suportată de
către toţi proprietarii de mărfuri transportate cu acel vas, dar şi de către armatorii şi
proprietarul vasului.
8
În cazul acoperirii prim risc asigurătorul va plăti întreaga valoare a daunei până la
concurenţa sumei asigurate. Dacă asigurarea a fost încheiată pentru o valoare mai mică decât
valoarea reală şi se înregistrează o daună totală, asiguratul va suporta diferenţa neasigurată.
Revenind la exemplul de mai sus, proprietarul depozitului va primi 150.000 euro, iar
diferenţa de 70.000 euro o va suporta singur.
Asigurătorii din majoritatea ţărilor dezvoltate cu experienţă în domeniul asigurărilor
practică sistemul de acoperire proporţională. În România, sistemul de acoperire proporţională
se practică în special pentru persoanele juridice, dar unele societăţi îl practică şi pentru
asigurarea clădirilor persoanelor fizice.
În al doilea rând nivelul despăgubirii depinde şi de valoarea franşizei.
Franşiza reprezintă partea din fiecare daună care este suportată de asigurat. Aceasta
poate fi privită şi ca o măsură de păstrare a interesului asiguratului de a-şi păstra bunul în
condiţii optime, dar şi ca o măsură de evitare a plăţii de despăgubiri mici care vor împiedica
acordarea de bonusuri la reînnoirea contractelor.
Franşiza poate fi exprimată în sumă absolută (ex: 100 euro din valoarea daunei), în
procente (2% din valoarea daunei) sau în zile (primele 2 zile de convalescenţă nu sunt plătite,
sau primele 10 zile în care se înregistrează pierderi de profit ca urmare a avariilor accidentale
etc.).
În funcţie de specificul asigurătorului şi al poliţei încheiate se foloseşte în practică
noţiunea de franşiză deductibilă şi franşiză nedeductibilă. Franşiza deductibilă se suportă de
asigurat indiferent de nivelul pagubei, iar franşiza nedeductibilă (sau atinsă) se suportă de
asigurat doar dacă nivelul daunei este mai mic decât valoarea franşizei. De asemenea în practica
asigurărilor există şi alte tipuri de franşize, care sunt diferite combinaţii între diferitele tipuri precizate
anterior.
Tipurile de acoperire proporţională şi prim risc se referă doar la asigurările de bunuri,
deoarece la asigurările de persoane şi răspundere civilă sumele asigurate sunt alese de
asigurat în funcţie de nevoile sale.
Un aspect foarte important legat de despăgubiri se referă la reîntregirea sumei
asigurate în cazul unor daune parţiale. Astfel, prin plata despăgubirilor după fiecare daună
parţială nielul sumei asigurate se reduce cu cuantumul daunei (despăgubirii acordate dacă
asigurarea este încheiată fără franşiză), obţinânduse suma asigurată redusă (S.A.R.).
S.A.R. = S.A. – D. ; S.A.R. – suma asigurată redusă, S.A. – suma asigurată, D – dauna
9
În continuare bunul este subasigurat, iar oricare altă daună se va despăgubi
proporţional cu raportul dintre suma asigurată redusă şi suma asigurată iniţială astfel:
S . A.R.
Dp' = D ; Dp’ – despăgubirea la o daună ulterioară, D – dauna,
S . A.
S.A.R. – suma asigurată redusă, S.A. – suma asigurată
Pentru a se evita această situaţie asigurătorii propun asiguratului reîntregirea sumei
asigurate, prin plata unei prime suplimentare.
Reîntregirea sumei asigurate se determină în funcţie de valoarea daunei, cota iniţială
de primă şi de numărul de luni rămase până la expirarea asigurării, astfel:
n
P' = D Cp ; P’ – prima suplimentară de asigurare, D - valoarea daunei
12
Cp – cota de primă, n – număr de luni rămase din asigurare
Perioada de asigurare reprezintă timpul pentru care asigurarea este valabilă. La majoritatea
asigurările facultative perioada de asigurare este de 1 an din momentul încheierii contractului
de asigurare.
Există situaţii în care asigurările se pot încheia şi pentru perioade subanuale (1,2,3
luni). La asigurările pentru răspundere civilă pentru daune provocate terţilor în afara
României (asigurare carte verde) perioadele de asigurare sunt fixate de către Biroul
Asigurătorilor Auto din România (B.A.A.R.) Asigurările de sănătate pentru călătorii în afara
României se încheie de societăţile de asigurare pentru numărul exact de zile ale călătoriei.
În anumite situaţii perioada de asigurare este nedeterminată - spre exemplu la
asigurarea Cargo se specifică doar data la care marfa transportată este expediată, neexistând
nicio precizare cu privire la termenul de sosire.
10
încheierea unei poliţe de asigurare. Pentru aceasta industria asigurărilor elaborează şi publică
în permanenţă diferite studii statistice.
- sprijinirea activităţii de cercetare în diferite domenii. În anumite situaţii este
mai convenabil să se plătească fonduri pentru cercetare decât să se plătească ulterior
despăgubiri (se investesc foarte mulţi bani în cercetarea fenomenelor care generează
catastrofe naturale cutremure, tornade, inundaţii – în speranţa că momentul apariţiei
acestora să poată fi cunoscut cu ceva timp înainte, pentru a se lua măsuri de limitare a
daunelor).
11
De asemenea trebuie menţionat faptul că asigurările oferă un seviciu foarte important
– reducerea nesiguranţei financiare creată de risc, hazard, iar distribuţia riscului se realizează
prin existenţa în asigurare a unui număr mare de asiguraţi, astfel încât daunele survenite să
fie împărţite între aceştia.
Nivelul primelor care trebuie să fie plătite de asiguraţi sunt calculate de către actuari,
care estimează probalilitatea de apariţie şi severitatea daunelor. Aceste estimări se realizează
pentru fiecare sector de activitate în parte, iar în momentul cuprinderii în asigurare a fiecărui
nou client, acesta trebuie încadrat în grupa de riscuri corespunzătoare. Estimările trebuie să
ia în considerare datele empirice, în sens contrar acestea fiind subiective.
➢ Din punct de vedere al tipului şi naturii riscurilor asigurate asigurările pot fi clasificate
în :
12
- asigurări de viaţă (life)
- asigurări de non-viaţă (non life)
➢ Din punct de vedere al cadrului teritorial în care operează asigurările se clasifică în:
- asigurări naţionale
- asigurări internaţionale
➢ Din punct de vedere al naturii şi tipul raporturilor care au loc între asigurat şi
asigurător distingem:
- asigurare directă
- asigurare indirectă
13
Asigurările obligatorii sunt caracterizate prin faptul că sunt reglementate prin lege.
Caracterul obligatoriu derivă fie datorită frecvenţei ridicate de apariţie a riscurilor asigurate,
dar şi severităţii unor daune cu frecvenţă scăzută.
În România la ora actuală cea mai cunoscută formă de asigurare obligatorie este
asigurarea de răspundere civilă auto. Până înainte de 1991 mai exista caracterul de
obligativitate şi asupra clădirilor, a călatorilor C.F.R. (costul asigurării era inclus în preţul
biletului de tren), a animalelor şi culturilor agricole.
La ora actuală se pune din nou în discuţie instituirea obligativităţii în asigurarea clădirilor
(teama executivului de un cutremur devastator asemănător celui din anul 1977, precum şi de
alte catastrofe naturale. Aceasta şi deoarece fondurile aflate la dispoziţie sunt limitate şi
prevăd şi alte destinaţii).
Legea obligatorie a asigurărilor locuinţelor devine valabilă de la 1 Iulie 2008, toate
persoanele fizice care deţin immobile în proprietate personală trebuind să încheie o asemnea
asigurare.
În schimb în ţările dezvoltate ale lumii (S.U.A, Japonia, statele U.E.) există mai multe
asigurări obligatorii – auto, pentru clădiri etc.
Asigurările facultative se încheie doar la solicitarea asiguraților şi are la bază acordul
de voință al asigurătorului și asiguratului concretizat în contractul de asigurare.
Teme de reflecţie
1. Explicaţi necesitatea şi rolul asigurărilor intr-o societate modernă
2. Care consideraţi că este rolul franşizei la o asigurare din punct de
vedere al asigurătorului? Dar al asiguratului?
3. Ce efecte consideraţi că are subasigurarea unui bun
4. Ce factori consideraţi că sunt importanţi pentru a fi luaţi în calcul
la stabilirea primei de asigurare a unui bun imobil?
Bibliografie
1. Alexandru, F.; Armeanu, D. Asigurari de bunuri si persoane. Aspecte teoretice. Aplicatii
practice. Editura Economica, 2003
2. Bistriceanu, G. Asigurări şi reasigurări în România. Editura Universitară, 2006
3. Caraman-Hudea, O.S. Asigurări şi reasigurări. Elemente teoretice şi aplicative. PRO
Universitaria, 2017
14
4. Cistelecan, L.; Cistelecan, R.; Udrea, N.M.; Bogdan, D. M. Tratat de Asigurări
Comerciale. Editura Academiei Române, 2013
5. Ciumaş, C. Asigurări generale. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009
6. Ciurel, V. Asigurări şi Reasigurări – O perspectivă globala. Editura Rentrop& Straton,
2011
7. Codul Civil din 17 iulie 2009, actualizat
8. Dumitrascu, R.A.; Moscu, R. G. Asigurari si reasigurari. Concepte. Metode. Tehnici.
Editura Universitară, 2013
9. Savu, E.C. Contractul de asigurare. Editura C.H. Beck, 2018
15
II
16
Riscuri Asigurate
Asigurătorii acordă despăgubiri în limita sumei asigurate pentru:
Suma asigurată reprezintă suma declarată de asigurat la data încheierii asigurării fără a se depăși
valoarea reală a autovehiculului.
Valoarea reală a autovehiculului reprezintă valoarea de achiziţie de nou la data asigurării
(conform facturilor, listelor de preţuri, cataloage de specialitate – Schwacke, Nutz, APIA), din care
se scade uzura, stabilită în funcţie de vechimea acestuia, folosind scala de uzură a asigurătorilor
pentru coeficienţii de valoare rămasă.
Valoarea reală = valoarea de nou – uzura; V.R. = V.N. – U.
Valoarea de nou a autovehiculelor la data asigurării reprezintă:
17
- Valoarea de achiziţie a autovehiculului stabilită pe baza facturilor, dacă
autovehiculelor sunt cumpărate din nou (inclusiv T.V.A.)
- Valoarea stabilită pe baza listelor de preţuri furnizate de dealerii de autovehicule sau
pe baza cataloagelor de preţuri , in cazul autoturismelor second hand.
Uzura se determină de asigurător pe baza informaţiilor de natură tehnică, durata
estimată de utilizare a autovehiculului, tipul autivehiclului. Uzura este mai accentuată în
primii ani, existând o depreciere medie anuală de 10% în primii 5 ani (la autotruisme), ulterior
deprecierea scăzând sub acest procent.
Franşiza
Poliţele de asigurare a autovehiculelor pentru avarii şi furt pot fi încheiate cu sau fără
franşiză. Franşiza este parte integrantă a poliţei de asigurare şi poate fi aplicată diferenţiat la
diferite categorii de riscuri :
- franşiza la furtul autoturismului
- franşiza la avarii
- franşiză la toate riscurile
Datorită costului mare de reparaţie a autovehiculelor, asigurătorii introduc franşiza
aplicabilă la fiecare eveniment, cu scopul de a determina asiguraţii să fie mai atenţi, dar şi
pentru a reduce costul acestui produs de asigurare. De asemenea prin introducerea unei
franşize de 10 – 20% la furtul autoturismului asigurătorul îl constrânge pe asigurat sa acorde
o atenţie suplimentă acestei expuneri la risc.
Pentru anumite categorii de persoane fizice / juridice, asigurătorii oferă posibilitatea
renunţării la franşiză prin plata unei prime de asigurare mai mare (riscul fiind mai ridicat
pentru asigurători). Această variantă poartă denumirea full-casco (riscurile sunt acoperite de
către asigurător în proporţie de 100%).
Prima de asigurare - poate fi determinată în mod electronic, când datele solicitate
(expunerea la riscuri) sunt introduse şi procesate de către un program informatic; sau prin
întocmirea unei note de calcul. Prima se stabilește ținând cont de o serie de factori:
• tipul autovehiculului şi marca;
• valoarea autovehiculului;
• vechimea maşinii;
18
• capacitatea cilindrică;
• vârsta conducătorului auto;
• istoricul daunelor solicitantului;
Teme de reflecţie
1. Consideraţi necesară încheierea unei asigurări de tip CASCO pentru
un autovehicul aflat în proprietatea firmei pe care dvs. o administraţi?
2. Pentru un autovehicul proprietate personală aţi opta pentru
încheierea unei asigurări de tip CASCO cu franşiză sau fără? Justificaţi
răspunsul.
3. De ce consideraţi că societăţile de asigurare preferă să ȋncheie asigurare de tip
CASCO a autovehiculelor cu franşiză?
4. Explicaţi modalitatea de determinare a sumei asigurate la asigurare de tip CASCO a
autovehiculelor
Bibliografie
1. Alexandru, F.; Armeanu, D. Asigurari de bunuri si persoane. Aspecte teoretice. Aplicatii
practice. Editura Economica, 2003
2. Bistriceanu, G. Asigurări şi reasigurări în România. Editura Universitară, 2006
3. Caraman-Hudea, O.S. Asigurări şi reasigurări. Elemente teoretice şi aplicative. PRO
Universitaria, 2017
4. Ciumaş, C. Asigurări generale. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009
5. Dumitrascu, R.A.; Moscu, R. G. Asigurari si reasigurari. Concepte. Metode. Tehnici.
Editura Universitară, 2013
6. Gavriletea, M. Asigurări şi reasigurări. Ed. Presa Univ. Clujeană, 2002
19
III
20
Calitatea de asigurat/neasigurat RCA a unui autovehicul poate fi verificată în baza de
date AIDA (Administrare Istoric Date Asigurati), administrată de Biroul Asiguratorilor de
Autovehicule din Romania (https://www.aida.info.ro).
Baza de date AIDA cuprinde informaţii referitoare la : existența/inexistenţa unei poliţe
RCA la o anumită dată pentru un vehicul, societatea de asigurare care a emis poliţa pentru un
anumit autovehicul, daunele care au fost plătite pe baza poliţei de asigurare deţinute (Figura
1).
21
Figura 2. Rezultate verificare poliţă RCA
Sursa: Baza de date cu asigurarile obligatorii de raspundere civila auto incheiate pe
teritoriul Romaniei
Aspectul negativ al lipsei asigurării RCA apare la producerea unui accident, persoana
prejudiciată fiind îndreptăţita să solicite despăgubiri vinovatului (prin instanţa civilă sau pe
cale amiabilă). O altă variantă aflată la dispoziţia păgubitului este să apeleze la Fondul de
protecţie a victimelor străzii (fond care ulterior va recupera despagubirea platită de la
persoana neasigurată).
Fondul de protecţie a victimelor străzii a fost înfiinţat în anul 2006 şi are ca membri
toate societăţile de asigurare care practică asigurarea obligatorie de răspundere civilă a
autovehiculelor (RCA).
Informaţii referitoare la daunele produse pe parcursul ultimilor 5 ani de asigurare pot
fi solicitate de asemenea prin intermediul bazei AIDA, secţiunea „Certificat daunalitate”, aşa
cum se poate observa din Figura nr. 1.
22
Riscuri acoperite
Conform prevederilor Legii nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere
civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, societatăţile
de asigurare trebuie să acordă despăgubiri pentru:
- „vătămări corporale sau deces, inclusiv pentru prejudicii fără caracter
patrimonial;
- prejudicii materiale, inclusiv costuri de radiere și înmatriculare, costuri cu taxe de
timbru, cheltuieli cu limitarea prejudiciului, dovedite cu acte, cheltuieli aferente diminuării valorii
vehiculului după reparații, dovedite cu acte sau expertiză;
- costuri privind readucerea vehiculului la starea dinaintea evenimentului asigurat,
dovedite cu documente emise prin sisteme specializate sau prin documente emise în condițiile
legii;
Excluderi
Există şi excluderi de la acordarea despăgubirii cum ar fi: pagube produse în urma
participării la diferite concursuri, partea din despăgubire care depăşeşte limitele şi condiţiile
stabilite prin legea de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse prin
accidente de autovehicule în vigoare la data accidentului în ţara producerii acestuia, etc.
23
De asemenea societăţile de asigurare nu sunt răspunzătoare faţă de asiguraţi, pentru
nicio daună, pierdere de profit, beneficii nerealizate, ratarea unor ocazii de afaceri ca urmare a
producerii evenimentului asigurat.
24
- existenţa unei asigurări avarii şi furt pentru acel autovehicul
În cazul persoanelor fizice tarifarea asigurării RCA se poate realiza în funcţie de
următoarele criterii:
- capacitate cilindircă a autoturismului
- masa maximă autorizată în cazul autoutilitarelor
- vechimea permisului de conducere a şoferului / şoferilor
- sex
- zona geografica, zonă urbană / rurală
- infracţiuni rutiere comise
- existenţa unei asigurări avarii şi furt pentru acel autovehicul
- număr de kilometri parcurşi anual
- anul de fabricaţie al autovehicului
- persoane cu handicap locomotor
- persoane pensionate
- istoricul daunelor persoanei respective
În momentul înstrăinării autovehiculului asiguratul poate cere restituirea primelor de
asigurare pentru perioada de timp neconsumată. Societatea de asigurare va restitui partea din
prima de asigurare respectivă, doar cu condiţia ca autovehiculul respectiv să nu fi fost implicat
în evenimente rutiere soldate cu despăgubiri.
25
În caz de producere a riscului asigurat, Asiguratul trebuie să parcurgă mai multe etape:
- adoptarea tuturor măsurilor posible în vederea limitării pagubelor,
- înştiinţarea urgentă a organelor de poliţie sau a altor organe de cercetare, în
vederea întocmirii actelor cu privire la cauzele şi împrejurările producerii accidentului şi la
pagubele provocate;
- înştiinţarea Biroul Asigurătorilor de Autovehicule prevăzut pe verso-ul
documentului internaţional Carte Verde, din ţara în care s-a produs accidentul;
- înştiinţarea asigurătorului cu privire la producerea accidentului, împrejurările
care au determinat producerea acestuia, estimarea pagubelor, etc.
În caz de neîndeplinire a obligaţiilor sus menţionate asigurătorul are dreptul să refuze
plata despăgubirii.
26
Figura 3. Tabel cu coeficienţii aferenţi claselor de bonus-malus
Sursa : Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din România
Verificarea clasei bonus-malus se poate realiza online prin intermediul bazei de date
AIDA (https://www.aida.info.ro/), în funcţie de 2 criterii : serie de caroserie sau număr de
înmatriculare.
27
3.6 Piaţa asigurărilor din România
În prezent pe piaţa asigurărilor din România operează mai mult societăţi de asigurare,
autorizate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), care practică asigurări
obligatorii de răspundere civilă auto RCA. Cele mai mari cote de piaţă erau deţinute de
Societatea de Asigurare-Reasigurare City Insurance SA şi Euroins România Asigurare -
Reasigurare SA.
În perioada 2014-2018 cotele de piață ale asigurătorilor în segmentul asigurărilor auto RCA
au înregistrat evoluţii diferite, aşa cum se poate constata din Figura 5.
Figura 5. Evoluția cotelor de piață ale asigurătorilor în segmentul asigurărilor auto RCA
2014 – 2018
28
Cota de piata a societatilor de asigurari (RCA)
2018
0.83%
6.56% 3.28% 1.14% CITY INSURANCE
EUROINS
7.00% 33.32%
ASIROM VIG
8.38%
ALLIANZ – TIRIAC
12% OMNIASIG VIG
GROUPAMA
26.60%
GENERALI
UNIQA
GRAWE
Trebuie precizat faptul că ponderea primilor doi asigurători (City Insurance SA și Euroins
România Asigurare-Reasigurare SA) era de aproximativ 60%. Insa, in toamna anului 2021, City
Insurance a intrat în procedura de faliment, fapt ce duce la o modificare a acestui clasament,
influențele fiind semnificative pentru întreaga piață a asigurărilor.
În ceea ce priveşte numărul contractelor încheiate pentru RCA, acestea au înregistrat o
uşoară creştere în perioda 2014-2018, creştere determinată în mare parte de creşterea
numărului de înmatriculări auto (Figura 6). Trebuie precizat faptul că se poate opta pentru
încheierea unui contract RCA pentru perioade cuprinse între o lună şi 12 luni.
Figura 6. Evoluția primelor brute subscrise (PBS) si a contractelor incheiate pentru RCA
29
2014 – 2018
Sursa : Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF)( https://asfromania.ro/)
De remarcat este faptul că deşi numărul total al contractelor RCA încheiate a crescut
constant, primele brute subscrise înregistrează o evoluţie diferită, astfel se constată o creştere
în perioada 2014-2016, urmată de o scădere a acestora pentru perioada 2017-2018. Situaţia s-
a datorat intervenţiei Autorităţii de Supraveghere Financiară care a stabilit tarife de referinţă
pentru asigurarea RCA. Legea 132/2017, cunoscută în prezent ca Legea RCA, a introdus pentru
prima data notiunea de tarif de referinţă , considerat a fi ‘’prima de asigurare cu caracter
orientativ determinată pe baza datelor statistice de la nivelul pieței de asigurări RCA ‘’ conform
formulei :
PR = prima de risc = dauna medie (Dm) x frecvența medie (Fm), rezultate pe baza datelor
statistice;
IBNR = factorul de încărcare aferent rezervei de daune întâmplate, dar neavizate sau insuficient
avizate;
t = diferența în ani dintre data medie de apariție a daunelor din perioada de aplicare a tarifului
de referință și data medie de apariție a daunelor din perioada de analiză;
Ch = cheltuielile asigurătorului determinate la valoare medie exprimat ca procent din prima
brută;
P = marja de profit exprimată ca procent din prima brută;.” (Legea 132/2017)
Spre deosebire de piaţa asigurărilor din Europa, în care este preponderent segmentul
asigurărilor de viaţă, piața asigurărilor din România a fost şi rămâne în continuare dominată de
asigurările generale, ponderea cea mai mare în cadrul acestei categorii având-o asigurările auto.
30
asigurătorii RCA a propriilor asigurați, care se ofertează obligatoriu de către asigurator, iar
achiziția acestuia este opțională de către asigurat’’.
ASF reglementează modul în care se poate aplica decontarea directă astfel că sunt
necesare îndeplinerea cumulativă a următoarelor condiţii :
a) accidentele auto sunt produse pe teritoriul României;
În plus trebuie făcută mențiunea că șoferul vinovat de producerea accidentului trebuie să fie
identificat.
În marea majoritate a cazurilor, asigurătorii oferă acest serviciu contra cost, prima
suplimentară se plătește în momentul achizitiei poliței RCA.
Prezentăm în continuare, o simulare online (calculator RCA online) pentru calcului unui RCA
în situaţia unei persoane fizice în vârstă de 45 ani, cu domiciliul în Cluj-Napoca, autoturism cu
capacitate cilindrică a motorului de 1998.
Se poate observa că paginile web ale brokerilor de asigurare online oferă posibilitatea
clienților sa acceseze ofertele asigurătorilor atât în situaţia în care RCA cuprinde serviciul de
decontare directă cât şi în situaţia în care acesta nu este inclus (Figura 7, 8).
31
Figura 7. Tarife RCA fară decontare directă
Sursa : rca-ieftin.ro
Sursa : rca-ieftin.ro
Se poate așadar observa că fiecare asigurător are politica proprie de tarifare a serviciului de
decontare directă. Spre exemplu, în cazul acestui autoturism, Groupama tarifează serviciul de
decontare cu 189 lei, City Insurance cu 99 lei, Allianz Tiriac cu 88 lei etc.
Teme de reflecţie
1. Identificaţi asemănările şi deosebirile între Cartea Verde şi RCA
2. Identificaţi deosebirea majoră ȋntre asigurarea de răspundere
civilă auto obligatorie şi asigurarea CASCO la un autovehicul.
32
5. Consideraţi că statul român trebuie să intervină ȋn plafonarea
tarifelor la RCA sau este sarcina societăţilor de asigurare de a-şi stabili
propriile tarife? Explicaţi.
Bibliografie
1. Alexandru, F.; Armeanu, D. Asigurari de bunuri si persoane. Aspecte teoretice. Aplicatii
practice. Editura Economica, 2003
2. Bistriceanu, G. Asigurări şi reasigurări în România. Editura Universitară, 2006
3. Caraman-Hudea, O.S. Asigurări şi reasigurări. Elemente teoretice şi aplicative. PRO
Universitaria, 2017
2. Ciumaş, C. Asigurări generale. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009
3. Dumitrascu, R.A.; Moscu, R.G. Asigurari si reasigurari. Concepte. Metode. Tehnici.
Editura Universitară, 2013
4. Gavriletea, M. Asigurări şi reasigurări. Ed. Presa Univ. Clujeană, 2002
5. Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru
prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie
6. Norma ASF nr. 20/2017 privind asigurările auto din România
7. Tănăsescu, P. Asigurări şi reasigurări-grile studii şi aplicaţii. Editura A.S.E., 2005
33
IV
34
În cazurile în care, cu ocazia efectuării lucrărilor de reparaţie, se constată şi alte
pagube produse ca urmare a riscului asigurat, ce nu au putut fi constatate iniţial,
reconstatarea se va face numai la cererea scrisă a asiguratului. În lipsa reconstatării, se vor
despăgubi numai daunele consemnate în procesul-verbal de constatare.
În cazul riscurilor asigurate produse în România, reparaţiile se efectuează la atelierele
de specialitate din ţară.
Dacă riscurile asigurate sunt produse în afara teritoriului României, se pot efectua în
străinătate, numai reparaţiile strict necesare continuării călătoriei (reparaţii provizorii),
reparaţiile definitive urmând a fi efectuate în România. Dacă reparaţia provizorie, astfel cum
se arată mai sus, nu poate fi efectuată, societatea de asigurare despăgubeşte în limita sumei
asigurate şi cheltuielile de transport al autovehiculului până la atelierul sau domiciliul
asiguratului din România. Alte reparaţii decât cele prevăzute mai sus, făcute fără acordul scris
al Asigurătorului, nu se despăgubesc.
35
Despăgubirea ȋn cazul avariei autovehicului
La avarierea unui ansamblu sau subansamblu se ia în considerare numai înlocuirea
părţilor componente sau a pieselor care au fost avariate, chiar dacă cu prilejul reparaţiei a
fost înlocuit întregul ansamblu sau subansamblu. Astfel, prin părţi componente sau piese care
se consideră necesar a fi înlocuite se înţeleg numai acelea a căror reparare sau folosire, chiar
reparate, nu mai este posibilă din punct de vedere tehnic datorită gradului de avariere a
acestora ori, cu toate că repararea este posibilă, costul reparaţiei depăşeşte valoarea din nou
a părţii componente sau a piesei respective la data producerii riscului asigurat.
Societatea de asigurare acceptă revopsirea integrală a caroseriei numai atunci când
părţile avariate ale acesteia, în unul şi acelaşi risc, reprezintă mai mult de 50% din totalul
suprafeţei exterioare a caroseriei. În celelalte situaţii se acordă numai revopsirea părţilor
avariate consemnate în procesul verbal de constatare.
În momentul efectuării reparaţiilor ca urmare a pagubelor produse din riscuri
asigurate, poate apare situaţia când asiguratul a efectuat unele operaţiuni suplimentare sau
înlocuiri faţă de avariile constatate şi menţionate în procesul verbal, costurile acestora fiind
suportate de asigurat.
În cazul avariilor autovehiculului, despăgubirile se acordă într-un termen stabilit de 5-
10-15 zile lucrătoare de la data când asiguratul a depus la asigurător toate documentele
solicitate de acesta.
36
Despăgubirile se plătesc în moneda naţională în cazul daunelor parţiale, când
reparaţiile se execută în România, indiferent de valuta în care a fost stabilită suma asigurată
şi s-au plătit prima/ratele de primă de asigurare, iar în cazul reparaţiilor în străinătate, prin
aplicarea cursului de schimb B.N.R. de la data facturării, indiferent de valuta în care a fost
stabilită suma asigurată, dacă primele/ratele de primă de asigurare au fost plătite în lei.
Daună totală
Dauna totală reprezintă furtul total al autovehiculului, fie avarierea
acestuia astfel încât costul reparaţiilor estimate pe bază de deviz
antecalcul, însumate cu eventualele costuri de transport ale
autovehiculului şi ale măsurilor de limitare a pagubelor, sunt egale sau
depăşesc suma asigurată.
În situaţia când dauna este totală, dacă asigurarea este încheiată în lei, iar
primele/ratele de primă de asigurare au fost plătite în lei, ori dacă asigurarea este incheiată
în valută, iar primele/ratele de primă de asigurare au fost plătite în lei, prin transformarea
sumei asigurate, din valută în lei, la cursul de schimb B.N.R. de la data efectuării plăţii
despăgubirii.
37
În cazul procurării direct de către asigurat/păgubit, din străinătate, a unor părti
componente sau piese necesare pentru înlocuirea celor avariate, cuantumul despăgubirii
acestora este egal cu valoarea facturii de cumpărare, inclusiv cheltuielile de transport şi taxele
vamale dovedite cu acte. Nu se pot depăşi preţurile unitare de la reprezentanţa din România.
La cererea asiguratului, societatea de asigurări poate să acorde un avans pentru
despăgubiri de până la 50% din valoarea estimată a pieselor ce trebuie înlocuite, stabilită pe
bază de deviz antecalcul întocmit, conform cu procesul verbal de constatare, de o unitate
reparatoare autorizată.
După fiecare daună plătită, suma asigurată se reduce cu suma plătită drept despăgubire,
asiguratul fiind obligat să plătească prima pentru reîntregirea sumei asigurate. În caz contrar,
pentru următoarele daune despăgubirile se vor reduce corespunzător raportului dintre suma
asigurată rămasă după plata despăgubirii şi suma asigurată înscrisă în poliţă.
Teme de reflecţie
1. Care variantă o consideraţi mai avantajoasă ȋn cazul unui
accident auto ȋn care reparaţia se face pe poliţa CASCO: reparaţia
autovehiculului ȋn regie proprie sau la un service specializat indicat de
asigurător? Explicaţi
2. Ce se ȋntâmplă cu suma asigurată după plata fiecărei daune? De
ce este importantă reîntregirea sumei asigurate?
Bibliografie
1. Alexandru, F.; Armeanu, D. Asigurari de bunuri si persoane. Aspecte teoretice.
Aplicatii practice. Editura Economica, 2003
2. Bistriceanu, G. Asigurări şi reasigurări în România. Editura Universitară, 2006
3. Caraman-Hudea, O.S. Asigurări şi reasigurări. Elemente teoretice şi aplicative. PRO
Universitaria, 2017
4. Ciumaş, C. Asigurări generale. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009
5. Dumitrascu, R.A.; Moscu, R. G. Asigurari si reasigurari. Concepte. Metode. Tehnici.
Editura Universitară, 2013
6. Gavriletea, M. Asigurări şi reasigurări. Ed. Presa Univ. Clujeană, 2002
7. Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru
prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie
38
V
Asigurarea clădirilor
39
pereţi, planşee, acoperiş, pardoseli, ferestre, uşi, scări). Împreună cu clădirile sunt asigurate
şi conductele de alimentare cu apă pentru instalaţiile sanitare şi încălzire din interiorul
construcţiei, conductele de canalizare interioare, obiectele sanitare, conductoarele
instalaţiei de iluminat şi prize îngropate sub tencuială, tavanele false şi corpurile de iluminat.
Instalaţiile fixe ce asigură funcţionalitatea generală a clădirilor /construcţiilor
(centrală termică, instalaţie de climatizare, ascensoare, paratrăsnet) se consideră asigurate
numai dacă valoarea acestora este cuprinsă în suma asigurată şi dacă au fost menţionate în
poliţa de asigurare.
În categoria diferite construcţii cu menţionarea acestora în poliţă se pot asigura:
împrejmuiri, garaje. Ȋn ceea ce priveşte conţinutul se pot asigura: utilaje funcţionale,
echipamente, agregate, instalaţii tehnologice, motoare, transformatoare, unelte, mobilier,
aparatură de comandă control, cuptoare, climatizoare, birotică, instalaţii de
telecomunicaţii, radio-TV, mijloace şi instalaţii de detectare şi stingere a incendiilor sau
antifurt, conducte tehnologice şi cabluri electrice ce deservesc maşini, utilaje, motoare şi
alte asemenea; alte mijloace fixe şi obiecte de inventar;
Pot fi asigurate mijloacele circulante: mărfuri în depozite, materii prime şi materiale,
semifabricate, ambalaje.
În categoria asigurărilor de conţinut pot fi incluse şi bunuri care prin natura lor se
găsesc, temporar sau permanent, în afara clădirii sub cerul liber, în măsura în care sunt
concepute anume pentru aceasta (maşini şi utilaje de lucrat şi amenajat aflate în curţile
construcţiilor şi pentru care s-au luat măsuri de protecţie, inclusiv contra furtului,
corespunzătoare felului lor.
În plus pot fi asigurate prin exprimarea opţiunii proprietarilor construcţiilor:
- cheltuieli de proiectare;
- cheltuieli de curăţare a locului ca urmare a producerii riscurilor asigurate;
- cheltuieli legate de intervenţia pompierilor pentru stingerea incendiilor
Riscuri asigurate
În general poliţa de asigurare oferă protecţie clădirilor şi conţinutului acestora
împotriva următoarele riscuri: incendiu, trăsnet, explozie, cutremur de pământ, inundaţii,
furt, vandalism, alunecări de teren produse din cauze naturale, etc .
40
În baza unor clauze speciale, cu plata primelor de asigurare suplimentare riscurile
asigurate pot fi completate.
Datorită gradului mare de expunere la diferite categorii de riscuri asigurătorii nu preiau
în asigurare anumite bunuri (clădiri, conţinut etc.): clădiri, construcţii degradate ce nu pot fi
utilizate în scopuri economicce, bordeie de pământ, puţuri, diguri, şanţuri, precum şi alte
construcţii asemănătoare, clădiri părăsite fără proprietar.
Excluderi
Nu sunt cuprinse în asigurare şi deci nu se despăgubesc pagubele produse de/sau
provenind din: război, revoluţie, rebeliune, confiscare, expropriere, naţionalizare,
sechestrare, explozie atomică, etc.
De asemenea nu se asigură bani, hârtii de valoare, bijuterii, titluri de valoare, obiecte
de artă.
Cu toate că numărul unităţilor locative a cunoscut o creştere în ultimii ani, analiza
pieţei asigurărilor facultative de locuinţe ne indică faptul că acest trend nu este urmat şi în
domeniul asigurărilor facultative de locuinţe (Figura 9).
2000000
0
2014 2015 2016 2017 2018
41
Nivelul atins în anul 2014 nu a mai fost atins în perioada 2015-2018. Având în vedere
creşterea riscurilor specifice care pot afecta unităţile locative, se impune adoptarea unei
strategii la nivel naţional astfel încât societătile de asigurări, sprijinite de factorii decidenţi
de la nivel local, naţional să aducă la cunoştinţa populaţiei, a persoanelor juridice beneficiile
deţinerii unei poliţe facultative de locuiţe.
400000000
350000000
300000000
250000000
100000000
50000000
0
2014 2015 2016 2017 2018
Figura 9. Prime brute subscrise şi indemnizaţii brute plătite pentru asigurările facultative de
locuințe 2014-2018
42
În România încheierea unei poliţe de asigurări facultative de locuinţe în cazul
persoanelor fizice este consiţionată de încheierea în prealabil a unei poliţe de asigurare
obligatorie a locuinţelor.
43
Asigurari obligatorii de locuinte
2014-2018
1750000
1700000
1650000
Număr de contracte în vigoare la
1600000 sfârșitul perioadei de raportare (buc)
1550000
1500000 Număr de contracte noi, încheiate în
1450000 perioada de raportare (buc)
1400000
1350000
2014 2015 2016 2017 2018
44
Prime brute subscrise si indemnizatii brute platite pentru
asigurările obligatorii de locuințe
2014-2018
160000000
140000000
120000000
100000000
Prime brute subscrise (lei)
80000000
60000000 Indemnizații brute plătite (lei)
40000000
20000000
0
2014 2015 2016 2017 2018
Figura 11. Prime brute subscrise şi indemnizaţii brute plătite pentru asigurările obligatorii de
locuințe 2014-2018
Teme de reflecţie
1. De ce consideraţi că a fost introdusă obligativitatea asigurării
locuinţelor?
2. Ce consideraţi că este mai util pentru o persoană fizică:
asigurarea locuinţei sau asigurarea conţinutului. Explicaţi
1. Ce efecte consideraţi că are subasigurarea unei clădiri?
Bibliografie
45
3. Caraman-Hudea, O.S. Asigurări şi reasigurări. Elemente teoretice şi aplicative. PRO
Universitaria, 2017
4. Ciumaş, C. Asigurări generale. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009
5. Dumitrascu, R.A.; Moscu, R.G. Asigurari si reasigurari. Concepte. Metode. Tehnici.
Editura Universitară, 2013
6. Gavriletea, M. Asigurări şi reasigurări. Ed. Presa Univ. Clujeană, 2002
7. Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva
cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată, cu modificările şi
completările
8. Norma nr. 7/2013 privind forma şi clauzele cuprinse în contractul de asigurare
obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor
9. Norma nr. 20/2015 pentru modificarea și completarea Normei ASF nr.7/2013 privind
forma și clauzele cuprinse în contractul de asigurare obligatorie a locuințelor împotriva
cutremurelor, alunecărilor de teren și inundațiilor
10. Norma nr. 35/2016 pentru modificarea și completarea Normei Autorității de
Supraveghere Financiară nr. 7/2013 privind forma și clauzele cuprinse în contractul de
asigurare obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și
inundațiilor
46
VI
arie construită
- valoarea rămasă, reprezentând valoarea din nou mai puţin uzura, calculată potrivit cotei de
valoare rămasă.
S.A.= V.N.- U ; S.A.- suma asigurată, V.N. – valoarea din nou, U. - uzura
Asigurătorii folosesc în acest sens cota de valoare rămasă, deoarece este destul de greu de
determinat o sumă absolută care să reflecte uzura propriu zisă. Cota de valoare rămasă reprezintă
un procent determinat de evaluatorii asigurătorului, care prin înmulţirea cu valoarea din nou a
bunului de asigurat arată care este valoarea reală.
V .R. = V .N. c.v.r. ; V.R.- suma asigurat, V.N.- valoarea din nou, c.v.r. – coeficientul de valoare
rămasă
Tabelele de cotă de valoare rămasă cuprind mai multe secţiuni care corespund secţiunilor de
la tabele de evaluare pe metru pătrat. Pentru stabilirea cotei de valoare rămasă se parcurg
48
următoarele etape:
- se alege secţiunea corespunzătoare clădirii de asigurat,
- se stabileşte mediul de folosinţă,
- se stabileşte starea tehnică şi vechimea clădirii.
Prin intersectarea vechimii cu tipul structurii, mediul de folosinţă şi starea tehnică se obţine
cota de valoare rămasă corespunzătoare intervalului de vechime.
Conţinutul clădirii
În cazul asigurării mijloacelor fixe, obiectelor de inventar, suma asigurată poate fi
determinată în funcţie valoarea rămasă a bunurilor sau valoarea de piaţă.
Ȋn cazul mijloacelor circulante se ia în calcul preţul de cost, de producţie, preţul de achiziţie
sau preţul de vânzare cu amănuntul, respectiv la:
- valoarea maximă a stocului existent la un moment dat;
- valoarea stocurilor existente la data încheierii asigurării, ajustabilă periodic (lunar,
trimestrial) pe baza declaraţiilor scrise ale asiguratului şi cu plata corespunzătoare a diferenţelor de
primă.
Raţionamentul pentru care se apelează la noţiunea de cost este simplă: dacă asigurarea ar fi
încheiată la o suma asigurată care pe lângă cost conţine şi profitul asiguratului, acesta nu ar fi
interesat de măsurile de prevenire a riscurilor deoarece în cazul unei daune se va înregistra exact
profitul preconizat.
Teme de reflecţie
1. Care consideraţi că este raţionamentul pentru care se apelează
la noţiunea de cost ȋn cazul stabilirii sumei asigurate la mijloacele
circulante.
2. Ȋn cazul ȋn care se ȋncheie o asigurare de clădire consideraţi că
este mai bine să se supraevalueze valoarea clădirii, să se subevalueze
sau să se determine valoarea reală a acesteia? Care consideraţi că sunt
implicaţiile ȋn cazul apariţiei unei daune pentru fiecare din cele trei
variante.
49
VII
50
- în caz de daună totală, suma asigurată din poliţă
- în caz de daună parţială, costul la data daunei al reparaţiilor, refacerii la care se aplică
cota de valoare rămasă sau costul la data daunei al reparaţiilor necesare pentru readucerea bunului
avariat sau distrus la starea anterioară producerii riscului asigurat din care se scade valoarea uzurii.
Coeficientul de uzură este dat de raportul dintre valoarea rămasă şi valoarea din nou a
bunului avariat sau distrus sau, după caz, a unui bun asemănător având caracteristici similare. La
avarierea unui subansamblu se ia în considerare numai înlocuirea părţilor componente sau a
pieselor care au fost avariate.
Costul la data daunei al reparaţiilor reprezintă suma cheltuielilor necesare
refacerii clădirilor avariate, cuprinzând cheltuielile cu materiale, manoperă,
transport materiale.
Nu se despăgubesc îmbunătăţirile, măririle de dimensiuni sau reparaţiile unor avarii
existente înaintea producerii riscului asigurat şi precizate ȋn poliţa de asigurare.
Reparaţiile clădirilor avariate sau distruse pot fi făcute prin unităţi specializate pe bază de
devize de lucrări, devize care vor fi verificate de către inspectorii de daune, comparând datele
consemnate în procesul verbal de constatare a daunelor.
Preţurile pentru materiale rezultă din facturi, bonuri sau alte documente de aprovizionare,
iar pentru ora de manoperă preţurile sunt cele folozite ȋn mod uzual pe piaţa locală.
În cazurile în care la data producerii riscului asigurat suma asigurată este inferioară valorii
bunurilor, despăgubirea se reduce corespunzător raportului dintre suma asigurată prevăzută în
poliţă şi valoarea bunului la data producerii evenimentului asigurat.
Despăgubirea nu poate depăşi suma la care s-a făcut asigurarea, nivelul prejudiciului şi nici
valoarea bunului. Din nivelul despăgubirii se va scădea franşiza stabilită în poliţă, valoarea resturilor
recuperabile, primele de asigurare neachitate şi datorate până la sfârşitul perioadei de asigurare.
După plata fiecărei daune, suma asigurată se micşorează cu suma cuvenită drept de
despăgubire, asigurarea continuând pentru suma rămasă.
Suma asigurată poate fi reîntregită prin emiterea unui supliment de asigurare, în schimbul
unei prime adiţionale care se reţine din despăgubirea cuvenită. În cazul în care asiguratul nu acceptă
reîntregirea sumei asigurate, pentru următoarele daune despăgubirile se reduc corespunzător
raportului dintre suma asigurată rămasă după plata despăgubirii şi suma asigurată reîntregită.
51
7.3 Modalitatea de despăgubire a daunelor la asigurarea de bunuri ȋn cazul
furtului, a incendiului şi/sau exploziei
În caz de furt despăgubirile se acordă numai dacă de la data înştiinţării asigurătorului au
trecut numărul de zile necesare efectuării cercetărilor şi dacă poliţia confirmă în scris furtul prin
efracţie sau actele de tâlhărie, cu precizarea că bunurile furate nu au fost găsite în această perioadă.
Dacă ulterior bunurile sunt recuperate asiguratul va restitui despăgubirea încasată sau
diferenţa dintre aceasta şi costul reparaţiilor ori înlocuirii părţilor componente sau pieselor găsite
avariate ori incomplete.
În caz de incendiu şi/sau explozie despăgubirile se acordă în baza procesului-verbal de
incendiu sau de cercetare, după caz, întocmit de unitatea depompieri care a intervenit la lichidarea
urmărilor riscului asigurat produs.
Despăgubirile se vor plăti în valuta în care s-a plătit prima de asigurare, dar în toate cazurile
facturile în lei se plătesc în lei.
Bibliografie
52
1. Alexandru, F.; Armeanu, D. Asigurari de bunuri si persoane. Aspecte teoretice. Aplicatii
practice. Editura Economica, 2003
2. Bistriceanu, G. Asigurări şi reasigurări în România. Editura Universitară, 2006
3. Caraman-Hudea, O.S. Asigurări şi reasigurări. Elemente teoretice şi aplicative. PRO
Universitaria, 2017
4. Cistelecan, L.; Cistelecan, R.; Udrea, N.M.; Bogdan, D. M. Tratat de Asigurări Comerciale.
Editura Academiei Române, 2013
5. Ciumaş, C. Asigurări generale. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009
6. Ciurel, V. Asigurări şi Reasigurări – O perspectivă globala. Editura Rentrop& Straton, 2011
7. Dumitrascu, R.A.; Moscu, R. G. Asigurari si reasigurari. Concepte. Metode. Tehnici. Editura
Universitară, 2013
8. Gavriletea, M. Asigurări şi reasigurări. Ed. Presa Univ. Clujeană, 2002
53
VIII
54
În majoritatea cazurilor, acest tip de asigurări sunt încheiate cu franşize ȋn scopul
dispersării riscului.
Procedurile de stabilirea a primelor de asigurare, existenţa daunelor parţiale şi/sau
totale, despăgubirea comportă aceleaşi principii cu cele descrise în cazul asigurării de bunuri.
-
Teme de reflecţie
1. Consideraţi că este justificată stabilirea de către asigurători a unei
cote de primă mai mare ȋn cazul asigurării bunurilor casabile decât ȋn cazul
asigurării bunurilor tradiţionale? Explicaţi
Bibliografie
1. Allianz - Tiriac Asigurari SA, https://www.allianztiriac.ro
2. Alexandru, F.; Armeanu, D. Asigurari de bunuri si persoane. Aspecte teoretice. Aplicatii
practice. Editura Economica, 2003
3. Bistriceanu, G. Asigurări şi reasigurări în România. Editura Universitară, 2006
4. Caraman-Hudea, O.S. Asigurări şi reasigurări. Elemente teoretice şi aplicative. PRO
Universitaria, 2017
5. Cistelecan, L.; Cistelecan, R.; Udrea, N.M.; Bogdan, D. M. Tratat de Asigurări
Comerciale. Editura Academiei Române, 2013
6. Ciumaş, C. Asigurări generale. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009
7. Ciurel, V. Asigurări şi Reasigurări – O perspectivă globala. Editura Rentrop& Straton,
2011
8. Dumitrascu, R.A.; Moscu, R. G. Asigurari si reasigurari. Concepte. Metode. Tehnici.
Editura Universitară, 2013
9. Gavriletea, M. Asigurări şi reasigurări. Ed. Presa Univ. Clujeană, 2002
55
IX
Asigurarea de accidente
56
Conform specialiştilor din domeniul asigurărilor accidentul reprezintă un
eveniment subit, provenit din afara şi fără voinţa unei persoane.
Asigurarea de accidente a persoanelor se face pentru perioade de 1 an, însă dacă are
loc un accident în perioada de valabilitate a poliţei, vor fi cuprinse în asigurare şi consecinţele
accidentului care se vor manifesta după încheierea asigurării ȋn termen de până la 360 zile.
57
trăsnetul, arsura, degerarea, înecul, intoxicarea subită, otrăvirea, asfixierea subită, tăierea si
altele asemănatoare/similare (Condiţiile asiguratorilor pot reliefa intreaga gama).
Excluderi
Asemeni tuturor tipurilor de asigurări şi în cazul accidentelor de persoane există diferite
excluderi: urmările bolilor infecţioase, ale afecţiunilor psihice; urmările iradierii, poluării sau
contaminării; sinucidere etc.
58
de bază. Se poate opta pentru acoperirea aceloraşi riscuri şi în afara programului de lucru, în
afara ţării, inclusiv adăugarea de clauze suplimentare.
Printre clauzele suplimentare care pot fi anexate unei poliţe de accidente pot fi
enumerate:
a. spitalizarea datorită unui accident
b. clauza de incapacitate temporară de muncă, datorită unui accident
c. clauza de deces şi invaliditate permanentă din boală profesională
d. clauza de deces la locul de muncă, datorită unui eveniment subit
e. clauza prin care se asigură cazurile de fracturi şi intervenţii chirurgicale
posttraumatice
Teme de reflecţie
1. O persoană juridică deţine un spaţiu de producţie de 100 mp cu
o valoare de piaţa de 200.000 euro, utilaje ȋn valoare de 150.000 euro şi
desfăşoară activitatea cu 15 salariţi. Ȋn cazul ȋn care dispune de un buget
fix alocat asigurărilor ce consideraţi că ar trebui să işi asigure: clădirea şi
conţinutul acesteia sau angajaţii ȋmpotriva accidentelor. Argumentaţi.
Notă: Luaţi ȋn considerare faptul că societatea are ȋncheiate toate
categoriile de poliţe de asigurare obligatorie.
2. Care consideraţi că este motivul pentru care se alege o sumă asigurată mai mare
pentru invaliditate faţă de suma asigurată pentru deces.
Bibliografie
1. Allianz - Tiriac Asigurari SA, https://www.allianztiriac.ro
2. Alexandru, F.; Armeanu, D. Asigurari de bunuri si persoane. Aspecte teoretice. Aplicatii
practice. Editura Economica, 2003
3. Bistriceanu, G. Asigurări şi reasigurări în România. Editura Universitară, 2006
4. Caraman-Hudea, O.S. Asigurări şi reasigurări. Elemente teoretice şi aplicative. PRO
Universitaria, 2017
5. Cistelecan, L.; Cistelecan, R.; Udrea, N.M.; Bogdan, D.M. Tratat de Asigurări
Comerciale. Editura Academiei Române, 2013
6. Ciumaş, C. Asigurări generale. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009
59
7. Ciurel, V. Asigurări şi Reasigurări – O perspectivă globala. Editura Rentrop& Straton,
2011
8. Dumitrascu, R.A.; Moscu, R. G. Asigurari si reasigurari. Concepte. Metode. Tehnici.
Editura Universitară, 2013
9. Gavriletea, M. Asigurări şi reasigurări. Ed. Presa Univ. Clujeană, 2002
10. Tănăsescu, P. Asigurări şi reasigurări-grile studii şi aplicaţii. Editura A.S.E., 2005
60
X
61
În cazurile de invaliditate permanentă evidente, stabilirea gradului de invaliditate şi
plata indemnizaţiei se fac fără a se aştepta terminarea tratamentului.
Totalul sumelor plătite pentru cazuri de invaliditate permanentă nu poate să
depăşească suma asigurată pentru acest risc.
Pentru soluţionarea cererii de indemnizare, în caz de producere a unui risc asigurat,
sunt necesare următoarele documente:
- procesul verbal de constatare a accidentului suferit, eliberat de organul
autorizat de investigare sau cercetare
- adeverinţa de salariat, în cazul asigurărilor încheiate de către agenţii economici
pentru angajaţii proprii;
- actul de identitate;
- documentele medicale privind tratamentele efectuate;
- reţete, chitanţe fiscale, note de plată (originale) privind cheltuieli cu
medicamente şi tratament;
- pentru accidente soldate cu decesul Asiguratului: certificatul de deces; actul
de identitate al beneficiarului.
Indemnizaţia cuvenită, ca urmare a producerii unui risc asigurat, se plăteşte după caz
următoarelor persoane
- asiguratului în caz de invaliditate permanentă
- beneficiarilor desemnaţi sau, în lipsa unei asemenea desemnări,
moştenitorilor legali, în calitate de beneficiari în caz de deces al asiguratului
Din valoarea indemnizaţiei cuvenite în caz de daună, asigurătorul reţine primele
datorate de asigurat pentru întreaga perioadă asigurată.
62
Trebuie avut în vedere cauza exactă a spitalizării, deoarece sunt excluse din poliţele de
asigurare spitalizările pentru:
- dezalcoolizare,
- reabilitare în urma consumului de droguri
- odihnă,
- tratarea de boli cronice existente anterior încheierii poliţei de asigurare,
- cauze care nu au loc datorită unor accidente.
În acest caz suma asigurată pentru spitalizare este cel mult egală cu suma asigurată de
deces din poliţa de bază. Valoarea indemnizaţiei zilnice poate fi aleasă de asigurat dintre
anumite limite propuse de asigurător.
I = S. A. c
z I p
63
I Z - indemnizaţia zilnică
c p - cota de primă
64
În cazul decesului, prin această clauză beneficiarul asiguratului va primi o indemnizaţie
care reprezintă un procent din suma asigurată pentru invaliditatea permanentă de la
asigurarea de bază.
65
Teme de reflecţie
1. De ce consideraţi că societăţile de asigurări acordă suma
asigurată numai în caz de deces sau de invaliditate permanentă totală a
asiguratului iar ȋn cazul invalidităţii parţiale se acordă doar o parte din
suma asigurată?
2. Ȋn cazul ȋn care aţi fi angajator aţi opta pentru asigurarea de
accidente a angajaţilor? Argumentaţi.
Bibliografie
1. Alexandru, F.; Armeanu, D. Asigurari de bunuri si persoane. Aspecte teoretice. Aplicatii
practice. Editura Economica, 2003
2. Bistriceanu, G. Asigurări şi reasigurări în România. Editura Universitară, 2006
3. Caraman-Hudea, O.S. Asigurări şi reasigurări. Elemente teoretice şi aplicative. PRO
Universitaria, 2017
4. Cistelecan, L.; Cistelecan, R.; Udrea, N.M.; Bogdan, D. M. Tratat de Asigurări
Comerciale. Editura Academiei Române, 2013
5. Ciumaş, C. Asigurări generale. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009
6. Ciurel, V. Asigurări şi Reasigurări – O perspectivă globala. Editura Rentrop& Straton,
2011
7. Dumitrascu, R.A.; Moscu, R. G. Asigurari si reasigurari. Concepte. Metode. Tehnici.
Editura Universitară, 2013
8. Gavriletea, M. Asigurări şi reasigurări. Ed. Presa Univ. Clujeană, 2002
9. Tănăsescu, P. Asigurări şi reasigurări-grile studii şi aplicaţii. Editura A.S.E., 2005
66
XI
Riscuri acoperite
Printre riscurile acoperite de răspunderea civilă se pot enumera:
a) sumele pe care asiguratul – persoană fizică sau juridică - este obligat să le
plătească terţelor persoane fizice şi juridice păgubite, cu titlu de daune materiale
b) sumele pe care asiguratul este obligat în baza legii să le plătescă terţelor
persoane păgubite, cu titlu de daune materiale;
c) sumele pe care familia/prepușii asiguratului sau persoanele faţă de care
Asiguratul are obligaţia legală de întreţinere şi care locuiesc împreună cu acesta sunt obligate
67
să le plătească terţelor persoane păgubite, ca urmare a producerii, din culpa/vina lor, de
vătămări şi pagube la bunuri;
d) cheltuielile ce trebuie efectuate de asigurat în procesul civil
Excluderi
Poliţele de asigurare cuprind o serie de excuderi. Cu titlu de exemplu menţionăm:
a) pretenţiile formulate de asigurat referitoare la vătămări corporale personale;
b) pretenţiile pentru pagubele cauzate cu intenţie de către asigurat;
c) pretenţiile formulate împotriva asiguratului referitoare la refacerea
prejudiciului moral
68
11.3 Forme de răspundere civilă
Conform reglementărilor Codului Civil există mai multe forme de răspundere civilă:
răspunderea pentru fapta proprie, răspunderea pentru fapta altei persoane, răspunderea
pentru prejudiciile cauzate de animale, de edificii şi de lucruri în general etc. Datorită
specificului acestei lucrări ne vom concentra atenţia asupra răspunderii pentru fapta proprie
a persoanelor juridice, cu menţiunea că celelalte răspunderi se desfăşoară pe aceleaşi
fundamente.
69
- fapte comisive (savîrşirea unei fapte culpabile);
- fapta omisivă (inacţiunea, neîndeplinirea unei activităţi ori neluarea unei
măsuri, atunci când această activitate sau măsură trebuia potrivit legii, să fie întreprinsă de
către o anumită persoană)
Există de asemenea anumite situaţii cauzate de împrejurări prin care se înlătură
caracterul ilicit al faptei cauzatoare de prejudicii: legitima apărare, starea de necesitate,
îndeplinirea unei activităţi impuse sau permise de lege, ori a ordinului superiorului etc.
70
încheiat de părţi, iar fapta ilicită cauzatoare de prejudicii constă în neexecutarea sau
executarea necorespunzatoare a obligaţiilor asumate faţă de partenerul contractual.
Faţă de asigurările de bunuri şi persoane, asigurarea de răspundere civilă prezintă
anumite particularităţi:
- la asigurările de bunuri şi persoane culpa asiguratului la producerea riscului
asigurat conduce la decăderea asiguratului din dreptul de a fi despăgubit, însă la asigurarea
de răspundere civilă culpa reprezintă o condiţie pentru ca despăgubirea să fie acordată
- în cazul asigurărilor de bunuri şi persoane beneficiarul despăgubirilor este
asiguratul, spre deosebire la asigurările de răspundere civilă beneficiarul nu este cunoscut
decât în momentul producerii evenimentului ilicit cauzator de pagubă
Exemple care se încadrează în răspundere legală: fapta proprietarului unei
clădiri care nu a îndeplinit obligaţia legală de a curăţa zăpada, gheaţa de pe
clădire/ din faţa acesteia şi cauzează accidentarea terţelor persoane; fapta
unui angajat al asiguratului care nu curăţă corespunzător sediul sau drumul
de acces, şi care cauzează vătămări corporale terţelor persoane etc.
71
De asemenea poliţa poate fi încheiată cu limită a răspunderii agregat şi per eveniment,
ceea ce înseamnă că se menţionează limita răspunderii pe eveniment, precum şi numărul
maxim de evenimente. Astfel, limita maximă a răspunderii (limita agregat) este egală cu
produsul dintre limita maximă per eveniment şi numărul maxim de evenimente.
În plus asigurătorii pot defalca limita maximă a răspunderii şi pentru pagube la bunuri
şi pentru vătămări corporale (incapacitate temporară de muncă, invaliditate permanentă,
deces).
Calculul primelor de asigurare necesită abordări diferite faţă de asigurările de bunuri.
Există unele situaţii cînd primele de asigurare nu se calculează ca la asigurarea de bunuri, prin
aplicarea cotei de primă asupra sumei asigurate, ci asupra unor indicatori (cifra de afaceri,
volumul vânzărilor, fondul de salarii etc.) ce caracterizează afacerea în sine.
Societăţile de asigurare oferă o gamă variată de asigurări de răspundere civilă dintre
care enumerăm:
- răspundere civilă legală a producătorului
- răspundere civilă legală a prestatorului de servicii
- răspundere civilă legală a societăţii fată de proprii angajaţi
- răspundere civilă legală a societăţilor de alimentaţie publică
- răspundere civilă legală a unităţilor de service auto
- răspundere civilă legală a proprietarului de imobile faţă de chiriaşii săi
- răspundere civilă legală a saloanelor de igienă şi frumuseţe
- răspundere civilă legală a unităţilor turistice şi hoteliere
- răspundere civilă legală a societăţii specializate în servicii de pază şi securitate
- răspundere civilă legală a societăţilor de transport călători
- răspundere civilă profesională a: medicilor, farmacişilor, cadrelor didactice,
avocaţilor, contabililor, experţilor contabili, evaluatorilor, arhitecţi, ingineri constructori,
societăţilor de turism etc.
72
Teme de reflecţie
1. Asigurarea de răspundere civilă prezintă un grad de
dezvoltare deosebit în ţările cu experienţă în domeniul asigurărilor. Care
consideraţi că este explicaţia pentru acest fenomen?
2. Cum consideraţi că este cota de primă pentru asigurarea de răspundere civilă: mai
ridicată fată de asigurările de clădire şi conţinut sau mai mică? Argumentaţi.
3. Sunteţi expert contabil. Consideraţi că este necesar să ȋncheiaţi o asigurare de
răspundere civilă sau nu? Argumentaţi.
Bibliografie
1. Allianz - Tiriac Asigurari SA, https://www.allianztiriac.ro
2. Alexandru, F.; Armeanu, D. Asigurari de bunuri si persoane. Aspecte teoretice. Aplicatii
practice. Editura Economica, 2003
3. Bistriceanu, G. Asigurări şi reasigurări în România. Editura Universitară, 2006
4. Caraman-Hudea, O.S. Asigurări şi reasigurări. Elemente teoretice şi aplicative. PRO
Universitaria, 2017
5. Cistelecan, L.; Cistelecan, R.; Udrea, N.M.; Bogdan, D. M. Tratat de Asigurări
Comerciale. Editura Academiei Române, 2013
6. Ciumaş, C. Asigurări generale. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009
7. Ciurel, V. Asigurări şi Reasigurări – O perspectivă globala. Editura Rentrop& Straton,
2011
8. Dumitrascu, R.A.; Moscu, R. G. Asigurari si reasigurari. Concepte. Metode. Tehnici.
Editura Universitară, 2013
9. Gavriletea, M. Asigurări şi reasigurări. Ed. Presa Univ. Clujeană, 2002
73
XII
74
În situaţia în care licenţele şi brevetele de turism sunt retrase, suspendate asigurarea
îşi încetează valabilitatea, dar evenimentele produse anterior vor fi despăgubite.
În baza condiţiilor de asigurare asigurătorul acoperă prejudiciile provocate de asigurat
(unitatea hotelieră sau de turism) clienţilor săi ca urmare a unor fapte săvârşite din culpa sa
(neglijenţă, imprudenţă, omisiune) în legătură cu activitatea hotelieră desfăşurată de acesta
în restaurante, baruri, cofetării, cafenele, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri, piscine,
saune, terenuri de sport etc care sunt în proprietatea sau locaţia asiguratului.
În stabilirea primelor de plătit de asigurat, societăţile de asigurare iau în considerare
categoria hotelului, număr de locuri, serviciile suplimentare oferite de acestea.
Pentru fiecare tip de serviciu adiţional oferit de hoteluri clienţilor săi societăţile de
asigurare oferă posibilitatea de asigurare a riscurilor decurgând din aceste activităţi în
schimbul plăţii unor prime suplimentare.
Limita maximă ale răspunderii pentru perioada asigurată este stabilită de asigurător
în funcţie de experienţa sa faţă de asemenea riscuri. Când potenţialul asigurat consideră că
această limită este insuficientă, poate solicita încheierea asigurării la un alt nivel. Dacă cererea
sa este justificată societatea de asigurare poate practica majorări de primă datorită gradului
mai mare de expunere.
Având în vedere complexitatea unei asemenea asigurări, societatea de asigurare va
încheia poliţa cu franşiză per eveniment. În funcţie de nivelul franşizei se poate acorda o
reducere de primă faţă de cotaţia iniţială (spre exemplu dacă franşiza este de 20% din fiecare
daună se poate acorda o reducere de 10% a primei de asigurare).
Teme de reflecţie
1. Consideraţi că ȋn România este oportun pentru o societate
comercială care ȋşi desfăşoară activitatea ȋn domeniul hotelier să ȋncheie
o asigurare de răspunderea civilă a hotelurilor? Argumentaţi.
2. Care consideraţi ca este cel mai ȋntâlnit risc asigurat, din cele trei
menţionate ȋn cadrul cursului, ȋn cazul asigurării de răspunderea civilă a
hotelurilor?
Bibliografie
1. Bistriceanu, G. Asigurări şi reasigurări în România. Editura Universitară, 2006
75
2. Caraman-Hudea, O.S. Asigurări şi reasigurări. Elemente teoretice şi aplicative. PRO
Universitaria, 2017
3. Cistelecan, L.; Cistelecan, R.; Udrea, N.M.; Bogdan, D. M. Tratat de Asigurări
Comerciale. Editura Academiei Române, 2013
4. Ciumaş, C. Asigurări generale. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009
5. Ciurel, V. Asigurări şi Reasigurări – O perspectivă globala. Editura Rentrop& Straton,
2011
6. Dumitrascu, R.A.; Moscu, R. G. Asigurari si reasigurari. Concepte. Metode. Tehnici.
Editura Universitară, 2013
7. Gavriletea, M. Asigurări şi reasigurări. Ed. Presa Univ. Clujeană, 2002
76
XIII
Deces
În situaţia decesului despăgubirile vor acoperi următoarele cheltuieli:
77
- cheltuielile de înmormântare
- cheltuielile de transport al cadavrului
- eventuale venituri nete nerealizate şi eventuale alte cheltuieli făcute în
perioada de la data producerii accidentului şi până la data decesului, dacă acestea au fost
cauzate de producerea accidentului
Teme de reflecţie
3. Care consideraţi că este rolul asigurărilor intr-o societate
modernă?
4. Care consideraţi ca sunt asigurările de care are nevoie o persoană
fizică. De ce?
5. Ce efecte consideraţi că are subasigurarea unui bun
6. Explicaţi modalitatea de determinare a sumelor asigurate
Bibliografie
1. Alexandru, F.; Armeanu, D. Asigurari de bunuri si persoane. Aspecte teoretice.
Aplicatii practice. Editura Economica, 2003
2. Bistriceanu, G. Asigurări şi reasigurări în România. Editura Universitară, 2006
3. Caraman-Hudea, O.S. Asigurări şi reasigurări. Elemente teoretice şi aplicative. PRO
Universitaria, 2017
4. Cistelecan, L.; Cistelecan, R.; Udrea, N.M.; Bogdan, D. M. Tratat de Asigurări
Comerciale. Editura Academiei Române, 2013
5. Ciumaş, C. Asigurări generale. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009
6. Ciurel, V. Asigurări şi Reasigurări – O perspectivă globala. Editura Rentrop&
Straton, 2011
78
7. Dumitrascu, R.A.; Moscu, R. G. Asigurari si reasigurari. Concepte. Metode. Tehnici.
Editura Universitară, 2013
8. Gavriletea, M. Asigurări şi reasigurări. Ed. Presa Univ. Clujeană, 2002
79
CAPITOL XIV
80
Pentru a se acorda despăgubirea este necesar îndeplinirea cumulativă a următoarelor
cerinţe:
- să existe un prejudiciu cauzat unei terţe persoane printr-o faptă culpabilă a unei
persoane, în executarea atribuţiilor specifice poziţiei de conducere şi a cărei răspundere este
acoperită prin asigurare;
- între fapta culpabilă si prejudiciu să existe o legătură de cauzalitate;
- prejudiciul să fie cunatificabil, adică să aibă un caracter cert, actual, să fie personal
şi direct.
Societatea de asigurare poate ataşa la acest produs şi clauze de deces şi invaliditate
ale managerului ca urmare a apariţiei unui accident. Aceste clauze sunt asemănătoare cu cele
dezbătute în unităţile anterioare şi nu necesită prezentare lor.
14.3 Reasigurarea
81
Teme de reflecţie
1. Deţineţi o funcţie de conducere ȋn cadrul unei societaţi
comerciale. Consideraţi oportună ȋncheierea unei asigurări de
răspundere civilă a managerilor? Justificaţi răspunsul luând ȋn
considerare faptul că societatea este ȋncadrată ȋn categoria
microintreprinderilor şi furnizează servicii de prestare curăţenie.
Bibliografie
1. Alexandru, F.; Armeanu, D. Asigurari de bunuri si persoane. Aspecte teoretice. Aplicatii
practice. Editura Economica, 2003
2. Bistriceanu, G. Asigurări şi reasigurări în România. Editura Universitară, 2006
3. Caraman-Hudea, O.S. Asigurări şi reasigurări. Elemente teoretice şi aplicative. PRO
Universitaria, 2017
4. Cistelecan, L.; Cistelecan, R.; Udrea, N.M.; Bogdan, D. M. Tratat de Asigurări
Comerciale. Editura Academiei Române, 2013
5. Ciumaş, C. Asigurări generale. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2009
6. Ciurel, V. Asigurări şi Reasigurări – O perspectivă globala. Editura Rentrop& Straton,
2011
7. Dumitrascu, R.A.; Moscu, R. G. Asigurari si reasigurari. Concepte. Metode. Tehnici.
Editura Universitară, 2013
8. Gavriletea, M. Asigurări şi reasigurări. Ed. Presa Univ. Clujeană, 2002
82